Sunteți pe pagina 1din 4

Cauta in biblioteca GraduoMeniu Graduo.

ro

Încarcă document Cumpără descărcări

Alexandru Tanasachi

1. Graduo

2. Referate

3. Drept

4. Tentativa
Tentativa
Previzualizare referat:

Eroare! Nume fișier neprecizat.Eroare! Nume

fișier neprecizat.Eroare! Nume fișier neprecizat.Eroare! Nume fișier

neprecizat.Eroare! Nume fișier neprecizat.Eroare! Nume fișier neprecizat.

Extras din referat:


Pornind de la definitie, numim tentativa punerea in executare a intentiei de a
savarsi infractiunea, executare care a fost intrerupta sau care nu si-a produs
efectul ori, cand consumarea infractiunii nu a fost posibila din cauza
insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite, sau din cauza
imprejurarii - in timpul cand s-au savarsit actele de executare, obiectul lipsea
de la locul unde faptuitorul considera ca se afla.
Tentativa este o forma atipica de infractiune care se situeaza in faza de
executare a infractiunii, intre inceputul executarii actiunii ce constituie
elementul material al laturii obiective si producerea rezultatului socialmente
periculos.

Codul nostru penal defineste tentativa aratand ca aceasta consta in ,,punerea


in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care a fost insa
intrerupta sau nu si-a produs efectul". Tentativa cuprinde ansamblul actelor
de executare efectuate intre momentul terminarii actelor pregatitoare, pe de
o parte, si momentul producerii rezultatului, pe de alta parte.

Gothe spunea: ,,In operele omului, ca si in cele ale naturii, sunt cu deosebire
demne de remarcat intentiile". Prin urmare, tentativei, intentiei de a savarsi o
infractiune trebuie sa ii acordam o importanta deosebita.

Caracterizandu-se printr-o executare neterminata sau prin absenta


rezultatului - deci printr-o latura obiectiva incompleta - tentativa este o forma
atipica, imperfecta, a infractiunii pe care subiectul si-a propus sa o
savarseasca. Ea este insa o infractiune pentru ca, desi nedesavarsita din
punct de vedere obiectiv, este o fapta incriminata si pedepsita de lege.

Toate reglementarile referitoare la raspunderea penala si la sanctiunile de


drept penal sunt aplicabile daca legea penala prevede expres ca tentativa se
pedepseste.

Pentru a putea vorbi despre tentativa trebuie sa existe cateva conditii si


anume: sa existe hotararea sau rezolutia unui faptuitorului de a savarsi o
anumita infractiune, rezolutia sau hotararea infractionala sa fi fost pusa in
executare si executarea sa fi fost intrerupta sau sa nu isi fi produs rezultatul.

Diferenta este facuta de rezolutia faptuitorului, care la infractiunile din culpa


nu poate exista, iar in situatia tentativei este definitorie.

Tentativele pot fi grupate in mai multe categorii, in functie de caracteristici


definitorii, astfel:

1. dupa gradul de realizare al actiunii cunoastem doua clase: tentativa


neterminata (intrerupta) si tentativa terminata (fara efect).

Diferenta intre cele doua clase, consta in faptul ca, la desistare (tentativa
intrerupta) avem vointa expresa a faptuitorului care doreste acest lucru, iar in
cazul tipului de tentativa intrerupta (neterminata) - cand cauzele intreruperii
executarii se datoreaza faptuitorului.

Totusi aceste cauze sunt independente de vointa acestuia datorita unei crize
puternice de stari de sanatate de exemplu, cum ar fi: lesin, epilepsie,
faptuitorul nemaiputand fi apt sa duca la capat executarea.

O alta situatie poate fi atunci cand faptuitorul se raneste si nu isi mai poate
duce la bun final activitatea infractionala etc.

Cu alte cuvinte la desitare avem renuntarea de buna voie a faptuitorului de a


nu continua executarea inceputa desi existau conditii propice de a o executa
(posibilitatea reala de a continua executarea) iar faptuitorul este constient de
acest lucru, pe cand la tentativa intrerupta exista vointa din partea
faptuitorului insa apar anumite situatii, stari care nu mai dau posibilitatea
savarsirii faptei.

Tentativa terminata, fara efect, fara rezultat, completa consta in punerea in


executare a hotararii de a savarsi o infractiune, executare care a fost dusa
pana la capat, iar rezultatul nu se produce. Exemplu clasic din literatura
juridica: se trage cu arma in directia victimei, dar aceasta se fereste si nu
este ucisa

2. dupa cauzele care au facut ca actiunea infractionala sa nu produca


rezultatul tipic al infractiunii numim tentativa proprie si tentativa improprie.

Tentativa terminata poate fi atat proprie cat si improprie dupa criteriul


cauzelor care determina neproducerea rezultatului. intrucat legiuitorul, in art.
20 al. 2 Cp. a reglementat distinct tentativa improprie, vom examina distinct
si noi aceasta modalitate a tentativei.

Tentativa terminata este si proprie intrucat mijloacele folosite sunt idonee,


suficiente sa produca rezultatul socialmente periculos.

Pentru tentativa terminata proprie, cauza care determina neproducerea


rezultatului se poate situa in orice moment, dar desigur pana la producerea
rezultatului - cand infractiunea ar deveni consumata. Cauza neproducerii
rezultatului poate fi anterioara inceputului executarii (spre ex.: autorul nu
este bun tintas in cazul incercarii de ucidere a victimei prin impuscare) sau
dupa executare spre ex.: dupa ce victima a ingerat otrava oferita de infractor,
este dusa la spital si salvata). De altfel, cum bine se precizeaza in literatura
juridica, nu intereseaza cauza care determina neproducerea rezultatului
tentativei proprii terminate.

Tentativa proprie terminata este posibila numai la infractiunile asa zise


materiale. La infractiunile formale (de pericol) odata cu executarea actiunii in
intregime, fapta se consuma fara sa fie necesara producerea.

S-ar putea să vă placă și