ALEKSANDR SOLJENITIN

VITELUL si STEJARUL
�NSEMN�RI DIN VIATA LITERAR�
Volumul II

ALEKSANDR SOLJENIt�N, romancier si istoric rus, s-a n�scut la 11 decembrie 1918 la

Kislovodsk, Rusia. A luptat �n cel de-al doilea r�zboi mondial, �n 1945 a fost
arestat pentru c� scrisese o scrisoare �n ca-e �l critica pe Stalin si a petrecut
opt ani �n �nchisoare si �n lag�re de munc� fortat� si �nc� trei ani �n exil.
Reabilitat �n 1956, i s-a permis s� se stabileasc� la Riazan, unde a devenit
profesor de matematic� si a �nceput s� scrie, �n 1962 public� nuvela O zi din viata
luilvan Denisovici, care �i aduce notorietatea. Continu� s� scrie romane si
povestiri, care circul� �ns� �n samizdat sau s�nt publicate �n Occident, �n 1970 i
se atribuie Premiul Nobel pentru literatur�, dar refuz� s� se duc� la Stockholm s�-
1 primeasc�, de team� c� nu i se va mai permite s� se �ntoarc� �n tar�. La
aparitia, �n 1973, a primului volum din Arhipelagul Gulag, este vehement atacat de
presa sovietic�, apoi, la 12 februarie 1974, arestat, acuzat de tr�dare si
expulzat, �n decembrie �si ia �n primire Premiul Nobel. Din 1975 se stabileste �n
Statele Unite, unde continu� s� scrie, abia �n 1990 rec�p�t�ndu-si cet�tenia rus�.
�n prezent, locuieste �n Rusia. Alte scrieri: Primul cerc (1968), Pavilionul
cancerosilor (1968), August 1914 (\912),Lenin la Zurich (1975), �Problema rus�" la
sf�rsitul secolului XX (1994), Un gr�unte �ntre pietrele de moar� (1998), Rusia sub
avalans� (1998) etc.

COMPLETAREA A PATRA
Iunie 1974
SOCOTEALA, M�I VOINICE, IESI BINE, N-AM CE ZICE
Precedenta completare, a treia, era deja gata, dar mai r�m�sese de
redactilografiat, de microfilmat, de expediat textul �n Occident, de ascuns
resturile, c�nd la 28 decembrie, la Peredelkino, la dacea familiei Ciukovski unde
se g�sea din toamn� noul meu loc de schimnicie hibernal�, �n timpul obisnuitei mele
pauze pentru un dejun frugal, ascult�nd emisiunea BBC de amiaz�, am avut surpriza
s� aud c� la Paris ap�ruse �n rus� primul volum al Arhipelagului. Surpriz� numai �n
ce priveste data, c�ci eu �l cerusem si-1 asteptam pentru 7 ianuarie, de Cr�ciunul
ortodox. Dar, cu precaritatea filierei noastre, cererea mea sosise prea t�rziu; si
editorii nostri1, cu abnegatia aceasta care nu cunoaste nici duminici, nici
repausul de sear�, si �n ciuda mijloacelor asa de restr�nse �nc�t �ntr-o bun� zi
vor provoca uimire, devansaser� calculele mele. Cu zece zile numai, dar tocmai pe
zile se joac� soarta unei literaturi clandestine: soare de n-ai la seceris � p�cat
de rodul multor luni de munc�.
Am auzit � n-am tres�rit si am continuat s�-mi v�d de varza mea. C�te gesturi nu
f�cusem eu �n acesti ani, gesturi care toate p�reau a izvor� din disperare si nici
unul dintre ele nu trezise nici o reactie din partea guvernului. M� deruta aceast�
sl�biciune, rigiditatea acestui zid sau a acestui bustean urias, pe nedrept numit
aici stejar, numai de dragul proverbului.2 De-at�tea ori trecuse chestia asta � de
ce n-ar mai trece �nc� o dat�?...
O or� mai t�rziu mi-am ars m�na la resoul cu gaze si, �n ciuda arsurii, a trebuit
s� m� duc la Moscova; �mi ziceam �n sinea mea:
1 Editura �n limba rus� YMCA Press. (N.t.)
2 �Vitelul vru stejarul s�-1 r�stoarne, dar r�mase f�r� coarne." Acest proverb i-a
inspirat autorului titlul memoriilor de fat�. (N.t.)
s� fie vorba de un simbol? Dar, �mpreun� cu toti apropiatii mei, aveam sentimentul
c� tr�iesc o s�rb�toare si asa am petrecut seara. si ce eliberare: m� ascunsesem,
m� camuflasem, romanul �l pur-tasem � �l salvasem! De aceast� pietricic�
st�njenitoare, lacrima noastr� pietrificat�, mi-am eliberat umerii, si am f�cut-o
acolo unde trebuie. Nu �ndr�zneam nici m�car s-o p�strez acas�, dar acum, de lenea
v-o biruiti, poftiti, prieteni, de-o cititi!
Ani multi la num�r m� st�p�nise g�ndul c� publicarea Arhipelagului o voi pl�ti cu
viata. Pentru asa ceva, ei nu pot s� nu-ti taie capul: altminteri, ei n-ar mai fi
ei, imperiul li s-ar duce de r�p�. Ca s�-ti p�strezi capul, trebuie s� pleci din
vreme �n Occident. Dar dac� esti aici, atunci este normal s� tragi de timp, c� doar
om esti si tu: bun, s� scrii primul nod si apoi pe-al doilea si n-ar fi r�u s�
ajungi p�n� la al patrulea, c�nd Lenin a sosit deja la Petrograd si c�nd romanul
istorico-militar se transform� exploziv �ntr-unul revolutionar, si o dat� cu
acestea s� si dispari sub ruinele arz�nde. si �ntre timp si Vitelul s�-1 ispr�vesti
de schitat. (Dac� am putut s�-1 duc la bun sf�rsit, o datorez numai faptului c� am
ispr�vit la timp Complet�rile I-II-JQI; dac� nu le-as fi scris la vremea lor, n-as
mai putea s-o fac ast�zi, c�nd toat� aceast� tensiune a clandestinit�tii a �ncetat,
c�nd iat�-m� proiectat �ntr-o viat� cu totul schimbat�, c�nd sub fereastra c�sutei
mele alpine luceste cupa �nsorit� a muntilor elvetieni, si c�nd nu mai e nevoie s�-
mi p�zesc manuscrisele, si c�nd vorbesc f�r� teama c� peretii ar putea avea urechi.
Alt� viat�.) Asa s-au t�r�g�nat lucrurile si cu Arhipelagul � de la primul lor
termen, si tot asa mai departe p�n� c�nd, iat�, �mprejur�rile n-au mai avut
r�bdare.
si c�t de evident este pentru cel ce stie s� vad�: c�t de mult au sl�bit ei!
Ridicaser� bariera conventiei referitoare la drepturile de autor, subred� palisad�
�n fata unui taur furios; ei credeau c� Arhipelagul se va �mpiedica de aceast�
conventie, �nc� de la 23 decembrie, Pankin, seful Agentiei Centrale pentru Drepturi
de Autor, ameninta: �contractul, ca si orice alt angajament, va fi considerat ca
lipsit de valabilitate" conform legislatiei �n vigoare; dar cine se mai teme de o
zg�rietur� de pisic� atunci c�nd �ncepe s� se aud� suierat de s�bii izbind cu
putere? Declaratia Agentiei Centrale pentru Drepturi de Autor, dat� chiar �naintea
aparitiei Arhipelagului, l�sa s� se �nteleag� c� pentru ai nostri era mai usor s�
pun� pumnul �n gur� unor editori str�ini dec�t mie, care eram �n (ar�. Dar si
acesta era un calcul fals: Arhipelagul nu f�cea obiectul unui contract. Ei puteau
opri orice roman, chiar si Octombrie saisprezece al meu, si pretentiile lor tot le-
ar fi dat juristilor prilej de reflectie � fondat? nefondat? Dar a �ncerca s�
prinzi Arhipelagul �n latul din firele subtiri ale sicanei avoc�testi era semnul
unei prea v�dite neputinte. Editorii americani se gr�bir� s� declare, chiar s�
adreseze rug�mintea insistent� ca autorit�tile sovietice s�-si �ncerce fortele �n
aceast� afacere, s� intenteze un proces la tribunal. (A trecut un an si jum�tate si
recent Pankin, ca motanul care, neg�sind lapte �n ulcic� �si linge must�tile, a
gr�it: tare doreau occidentalii ca noi s� pornim un proces contra Arhipelagului,
dar i-am dezam�git.)
Uimitor: �nc� din august confiscaser� cartea, o examinaser�. Aveau sub ochi aceast�
mas� incandescent�, care atinsese deja punctul de topire � si ei tot se mai
g�ndeau: temperatura este insuficient�, metalul n-o s� curg�? N-am preg�tit nici
rigole, nici tipare, nici forme �n care s� toarne metalul. Reusisem s�-i ametesc �n
gara Kazan, reusisem s� p�c�lesc ministerul iubirilor mele.1 Au dormit toat� luna
octombrie, au dormit toat� luna noiembrie. (N-au �nceput s� se miste dec�t �n luna
decembrie: mi-au trimis prin post� un craniu si niste oase, anunturi mortuare
decupate din publicatia newyorkez� Novoe russkoe slovo � dar cine din Uniunea
Sovietic� mai primeste asa ceva, num�r de num�r?; promisiuni c� m� lichideaz� p�n�
la sf�rsitul anului � dar p�n� la acest sf�rsit de an, eu i-am devansat!) Exemplu
de nep�sare, caracteristic pentru un sistem birocratic hipertrofiat. Merita
osteneala de a crea contraspionajul cel mai redutabil din lume si nu numai de a
rata aceast� carte mortal� pentru ei, ci si de a o scoate cu propriile lor m�ini la
suprafat�? Merita osteneala de a crea cel mai mare aparat propagandistic din lume
si a nu preg�ti nici m�car un argument contra acestei c�rti ucig�toare?
�n prima s�pt�m�n�, �ncremenire total�, �n 4 ianuarie, agentia TASS a �nceput s�
difuzeze declaratii pr�p�stioase, dar numai pentru str�in�tate, f�r� s� le traduc�
�n limba rus�, f�r� s� le publice pentru uzul compatriotilor: �ne-a stricat Anul
Nou... vrea s� semene ne�ncredere �ntre popoare... ponegreste poporul Uniunii
Sovietice... prezint� regimul hitlerist ca pe un regim uman... Cel c�ruia
propaganda antisovietic� nu i-a luat mintile va respinge
' KGB, mai �nainte Minister al Securit�tii Statului. (N.t.)
s� fie vorba de un simbol? Dar, �mpreun� cu toti apropiatii mei, aveam sentimentul
c� tr�iesc o s�rb�toare si asa am petrecut seara. si ce eliberare: m� ascunsesem,
m� camuflasem, romanul �l pur-tasem � �l salvasem! De aceast� pietricic�
st�njenitoare, lacrima noastr� pietrificat�, mi-am eliberat umerii, si am facut-o
acolo unde trebuie. Nu �ndr�zneam nici m�car s-o p�strez acas�, dar acum, de lenea
v-o biruiti, poftiti, prieteni, de-o cititi!
Ani multi la num�r m� st�p�nise g�ndul c� publicarea Arhipe-lagului o voi pl�ti cu
viata. Pentru asa ceva, ei nu pot s� nu-ti taie capul: altminteri, ei n-ar mai fi
ei, imperiul li s-ar duce de r�p�. Ca s�-ti p�strezi capul, trebuie s� pleci din
vreme �n Occident. Dar dac� esti aici, atunci este normal s� tragi de timp, c� doar
om esti si tu: bun, s� scrii primul nod si apoi pe-al doilea si n-ar fi r�u s�
ajungi p�n� la al patrulea, c�nd Lenin a sosit deja la Petrograd si c�nd romanul
istorico-militar se transform� exploziv �ntr-unul revolutionar, si o dat� cu
acestea s� si dispari sub ruinele arz�nde. si �ntre timp si Vitelul s�-1 ispr�vesti
de schitat. (Dac� am putut s�-1 duc la bun sf�rsit, o datorez numai faptului c� am
ispr�vit la timp Complet�rile I-II-III; dac� nu le-as fi scris la vremea lor, n-as
mai putea s-o fac ast�zi, c�nd toat� aceast� tensiune a clandestinit�tii a �ncetat,
c�nd iat�-m� proiectat �ntr-o viat� cu totul schimbat�, c�nd sub fereastra c�sutei
mele alpine luceste cupa �nsorit� a muntilor elvetieni, si c�nd nu mai e nevoie s�-
mi p�zesc manuscrisele, si c�nd vorbesc f�r� teama c� peretii ar putea avea urechi.
Alt� viat�.) Asa s-au t�r�g�nat lucrurile si cu Arhipelagul � de la primul lor
termen, si tot asa mai departe p�n� c�nd, iat�, �mprejur�rile n-au mai avut
r�bdare.
si c�t de evident este pentru cel ce stie s� vad�: c�t de mult au sl�bit ei!
Ridicaser� bariera conventiei referitoare la drepturile de autor, subred� palisad�
�n fata unui taur furios; ei credeau c� Arhipelagul se va �mpiedica de aceast�
conventie, �nc� de la 23 decembrie, Pankin, seful Agentiei Centrale pentru Drepturi
de Autor, ameninta: �contractul, ca si orice alt angajament, va fi considerat ca
lipsit de valabilitate" conform legislatiei �n vigoare; dar cine se mai teme de o
zg�rietur� de pisic� atunci c�nd �ncepe s� se aud� suierat de s�bii izbind cu
putere? Declaratia Agentiei Centrale pentru Drepturi de Autor, dat� chiar �naintea
aparitiei Arhipelagului, l�sa s� se �nteleag� c� pentru ai nostri era mai usor s�
pun� pumnul �n gur� unor editori str�ini dec�t mie, care eram �n tar�. Dar si
acesta era un calcul fals: Arhipelagul nu f�cea obiectul unui contract. Ei puteau
opri orice roman, chiar si Octombrie saisprezece al meu, si pretentiile lor tot le-
ar fi dat juristilor prilej de reflectie � fondat? nefondat? Dar a �ncerca s�
prinzi Arhipelagul �n latul din firele subtiri ale sicanei avoc�testi era semnul
unei prea v�dite neputinte. Editorii americani se gr�bir� s� declare, chiar s�
adreseze rug�mintea insistent� ca autorit�tile sovietice s�-si �ncerce fortele �n
aceast� afacere, s� intenteze un proces la tribunal. (A trecut un an si jum�tate si
recent Pankin, ca motanul care, neg�sind lapte �n ulcic� �si linge must�tile, a
gr�it: tare doreau occidentalii ca noi s� pornim un proces contra Arhipelagului,
dar i-am dezam�git.)
Uimitor: �nc� din august confiscaser� cartea, o examinaser�. Aveau sub ochi aceast�
mas� incandescent�, care atinsese deja punctul de topire � si ei tot se mai
g�ndeau: temperatura este insuficient�, metalul n-o s� curg�? N-am preg�tit nici
rigole, nici tipare, nici forme �n care s� toarne metalul. Reusisem s�-i ametesc �n
gara Kazan, reusisem s� p�c�lesc ministerul iubirilor mele.1 Au dormit toat� luna
octombrie, au dormit toat� luna noiembrie. (N-au �nceput s� se miste dec�t �n luna
decembrie: mi-au trimis prin posta un craniu si niste oase, anunturi mortuare
decupate din publicatia newyorkez� Novoe russkoe slovo � dar cine din Uniunea
Sovietic� mai primeste asa ceva, num�r de num�r?; promisiuni c� m� lichideaz� p�n�
la sf�rsitul anului � dar p�n� la acest sf�rsit de an, eu i-am devansat!) Exemplu
de nep�sare, caracteristic pentru un sistem birocratic hipertrofiat. Merita
osteneala de a crea contraspionajul cel mai redutabil din lume si nu numai de a
rata aceast� carte mortal� pentru ei, ci si de a o scoate cu propriile lor m�ini la
suprafat�? Merita osteneala de a crea cel mai mare aparat propagandistic din lume
si a nu preg�ti nici m�car un argument contra acestei c�rti ucig�toare?
�n prima s�pt�m�n�, �ncremenire total�, �n 4 ianuarie, agentia TASS a �nceput s�
difuzeze declaratii pr�p�stioase, dar numai pentru str�in�tate, f�r� s� le traduc�
�n limba rus�, f�r� s� le publice pentru uzul compatriotilor: �ne-a stricat Anul
Nou... vrea s� semene ne�ncredere �ntre popoare... ponegreste poporul