1.

Silozuri: generalitati, clasificare

Silozul este un ansamblu constructiv destinat depozitarii materialelor granulare si pulverulente. (cereale,
faina, minereuri, ciment, carbuni). Depozitarea propriuzisa se face cu elemente verticale numite celule.
Timpul de depozitare este indelungat, pot fi chiar ani de zile. Ofera o posibilitate optima de conservare si
manipulare. Silozurile sunt alcatuite din mai multe celule si prezinta avantaje fata de magazii:
- Utilizarea completa a spatiului
- Insilozarea este usoara
- Descarcarea se face gravitational
- In cazul cerealelor, este permisa aerarea, ventilarea celulelor
Celulele silozului au o inaltime mare fata de latura celulei sau diametrul acesteia.

La construirea silozurilor s-au folosit material precum lemn, caramida, metal, iar cele mai utilizate sunt
din beton armat.
Avantajele silozurilor din beton armat:
- Au rigiditate mare
- Volumul de material beton armat este destul de redus
- Procentul de armare este mare
Pentru o economie de cofraj , se prefer cofrajele alunecatoare sau glisante.
Forma celulelor este de preferat circular sau hexagonala.
Dezavantaje ale silozurilor din beton armat:
- Izolare termica deficitara, necesita o protectie termica suplimentara din caramida sau beton usor.
- Pericol de fisurare a peretilor – difera in functie de pozitia cardinala, in Nord mai frecvent
Clasificarea silozurilor
- Din punct de vedere al materialelor utilizate:
Lemn, caramida, metal, beton armat, caramida armata;
- Din punct de vedere al numarului de celule:
Silozuri cu o singura celula, silozuri cu mai multe cellule grupate in baterii
- Din punct de vedere al reyemarii la partea inferioara
Cellule rezemate direct pe pamant, cellule rezemate pe plansee, silozuri rezemate pe stalpi-
descarcarea se face prin palnii.
- Dupa forma celulelor: rotunde, poligonale, patrate, dreptunghiulare
- Dupa materialul inmagazinat: silozuri de cereal, faina, ciment, carbine, minereuri, seminte
- Dupa modul de amplasare: silozuri regionale cu destinatie de silozare a cerealelor cultivate in
vecinatatea acestora; silozuri terminale amplasate in centrele mari de consum si de comunicatii si
au rolul de conservare pe o perioada mai mare de timp a materialelor.
 Principii de alcatuire
Silozurile sunt alcatuite din doua mari componente:
- Cellule cu instalatii aferente
- Partile anexe
Silozurile se compun din: celula de depozitare, galleria superioara, galleria inferioara si fundatii.
Instalatiile aferente sunt constituite din magazii, buncare de receptie, birouri, spatii de acces,
instalatii de incarcare-descarcare-amestecare.

2. Silozuri: celulele de depozitare

Celulele de depozitare sunt principalele componente si constituie spatii de depozitare. Dimensiunile in
plan cat si inaltimea optima se determina in functie de materialul depozitat, spatiul disponibil, natura
terenului de fundare.
Cand spatiul alocat silozului este mic, silozurile trebuie dezvoltate pe inaltime (25-30m). In cazul
celulelor patrate, latura patratului se incadreaza intre 3-4.5m. pentru celulele poligonale, numarul de laturi
ales este de 6-16 laturi si impreuna cu celulele circulare , diametrul cercului se adopta in jur de 6m. La
celulele cilindrice, cand se inmagazineaza materialele pulverulente de tipul cenusei cimentului, diametrul
poate ajunge pana la 25m (>6m).
Intersectia dintre celulele circulare poarta denumirea de stea, este un spatiu pierdut sau se poate folosi ca
celule suplimentare.
La partea inferioara, celulele se pot rezema in diferite moduri:
- Direct pe un radier general(descarcarea se poate face cu instalatii, sau fundul celulei este umplut cu
bolovani, piatra, beton simplu)
- Pe un planseu prevazut cu gauri
- Direct pe stalpi, descarcarea se face prin palnii de beton.
-
-
-
3. Silozuri: galeria superioara, partea inferioara a silozului
Stalpii de sustinere a celulelor silozului vor fi pozitionati la intersectia peretilor de celula. Peretii
celulei sunt de regula sustinuti suplimentar de o grinda. Peretii celulelor datorita rezemarii pe acesti
stalpi, se vor calcula si se vor comporta ca o grinda perete.
Partea de jos a celulei este prevazuta cu goluri pentru scurgerea materialului silozat, forma acestor gauri
fiind patrata sau circulara.
Din punct de vedere al calculului, golul de scurgere se recomanda sa fie pozitionat in centrul celulei.
Exista exceptii (silozuri de faina, tarate) unde peretele celulei trebuie sa fie in prelungirea palniei, pentru
a micsora efectul de boltire. La golul de scurgere se prevede o grinda armata, barele fiind solicitate la
intindere, se prevad obligatoriu si etrieri.
Galeria superioara
Este o zona acoperita dispusa deasupra celulelor si aici se vor aseza benzile transportoare, bratele
telescopice si un spatiu pentru circulatia personalului de deservire.

Dimensiunea galeriei superioare se stabileste in functie de inaltimea benzilor transportoare sau a bratelor
telescopice.
Deasupra peretilor celulei avem un planseu de acoperire cu rol de a asigura rigiditatea celulelor, rol de
sustinere a instalatiilor din galeria superioara, si rol de rezemare pentru structura galeriei superioare.
Chiar daca celulele sunt prefabricate, tot planseul este monolit pentru a asigura rigiditate. La celulele
circulare cu diametrul mai mic de 6m, planseul poate fi executat dintr-o singura placa, fara grinzi
intermediare. Pentru diametre cuprinse intre 6-8m se vor prevedea minim 2 grinzi intermediare, iar
pentru diametre mai mari de 8-10m se vor prevedea minim 4 grinzi intermediare.
In placa se vor prevedea goluri (fante) cu rol de incarcare a celulei, de vizitare a celulei, de trecere a
diferitelor instalatii de evacuare a aerului, de aerisire.
Galeria inferioara
Reprezinta partea inferioara a silozului si poate fi construita din 1-2 nivele. De multe ori se prefera 2
nivele cand linia de insilozare va trece pe sub celule, al 2-lea nivel pentru golirea celulelor. Daca celulele
sunt rezemate pe stalpi, spatiul dintre acesti stalpi va fi folosit pentru circulatie; trebuie prevazute goluri
de circulatie si de transport. La celulele cu diametrul de 4-6m dispunerea stalpilor la fiecare intersectie ar
fi prea deasa, se poate renunta la cateva siruri de stalpi, celulele vor fi rezemate in acest caz prin
intermediul unei grinzi dispuse pe diagonala. Stalpii de rezemare pentru celulein calculul din gruparea
fundamentala, se considera comprimati centric din motivul ca, bateria de celule luate ca un intreg, are
rigiditate foarte mare pe verticala constructiei, ceea ce face ca incarcarile neuniforme sa fie uniformizate.
Stalpii din zona de circulatie se vor proteja suplimentar pe colturi cu corniere metalice pentru eventualele
accidente.

4. Silozuri: fundatiile silozurilor, izolarea termica a silozurilor

Silozul este o constructie foarte grea, aducand asupra terenului solicitari foarte mari. Din acest motiv,
fundatia de sub bateria de celule va fi un radier general. Folosirea radierului general este de a rigidiza
partea inferioara a silozului si de a transmite uniform incarcarile. Rolul foarte important al fundatiilor de
tip radier, este acela de a se putea construi aceste silozuri si in terenuri denumite si puncte obligate.
( frecvent, silozurile sunt amplasate in porturi, unde terenul este inundat). De multe ori este necesar ca
terenul de fundare sa fie imbunatatit suplimentar prin compactare sau intoducerea de piloti. De regula,
radierul general necesar pentru bateria de celule, va fi calculatsi separat de fundatiile necesare turnului
elevator, (este necesar un rost de fundare). Motivul folosirii rostului de fundare este de a nu afecta
fundatia turnului elevator.
La celulele de cereale se impune o izolare buna deoarece semintele au o umiditate naturala, ceea ce
conduce in cazul unor pereti reci la condensarea vaporilor de apa, rezultand putrezirea cerealelor in timp.
Pe langa termoizolatie, este necesara si o hidroiolatie. De regula hidroizolatia si termoizolatia se executa
la exteriorul celulei. Stratul de termoizolare: zidarie de caramida, dublarea peretelui cu un al doilea strat
de beton.
Captusirea cu zidarie de caramida este convenabila deoarece prin aplicarea tencuielii obtinem si izolarea
hidrofuga. O termoizolare mult mai buna se obine in cazul in care intre zidaria de caramida si peretele de
beton se lasa un strat de aer de 4-12cm. La acesti pereti de caramida trebuie sa realizam o legatura intre
caramida si beton, astfel ca din loc in loc se executa niste rigidizari suplimentare (reazeme) din beton
armat si de asemenea se mai leaga caramida de perete cu ajutorul agrafelor metalice (otel neted Φ5-Φ8).
Pentru a evita stagnarea apei in acest gol, la partea de jos a zidariei, se lasa niste goluri de scurgere.
Termoizolarea se poate face si in sistemul CLAVIER, de turnare a betonului intre 2 placute prefabricate
din beton armat cu grosimea de 22mm, placute ce vor fi considerate ca si cofraj. Placutele prefabricate
fac corp comun cu betonul nou turnat, iar placuta de exterior va realiza si hidroizolatia, ne mai fiind
nevoie de tencuieli. Un alt sisitem de termoizolare este acela de a lasa, in momentul turnarii, goluri in
masa betonului. In acest fel se creeaza pereti dubli, golul ramas va fi perfect etans si se va realiza
protectia termica.

5. Silozuri: constructii si instalatii anexe

Constructii anexe: sunt magazii, buncare , hambare, necesare pentru primirea materialelor de inmagazinat
sau pentru inmagazinarea pe perioada scurta in timpul descarcarii din mijloacele de transport.
Instalatiile anexe: sunt cele legate de transportul cerealelor spre celule, ele trebuie ridicate prin turnul
elevator, sau transportul pe orizontala.
Turnul elevator este o structura in cadre etajate, rigidizate transversal prin plansee. Turnul elevator se
separa de celule prin intermediul unor rosturi de tasare, in caz contrar, datorita tasarilor inegale a
terenului de fundare, se poate produce fisurarea celulelor. Instalatiile de transport se compun din:
elevatoare cu cupe pentru transportul pe verticala; redlare sau transportare orizontale- o cutie jgheab,
inchisa si de regula metalica.
 6. Silozuri: elemente de calcul, presiunea pe peretii celulei, momente in pereti
In calculul peretilor se pleaca de la teoria impingerii pamantului pe un plan orizontal sau inclinat.
Impingerea materialului insilozat spre perete, depinde de natura materialului, de umiditatea lui, de starea
de afanare, de rugozitatea peretilor. Presiunea pentru un plan orizontal situat la adancimea h in silozuri
este:
q=γ*h
γ=greutatea specifica aparenta a materialului
Presiunea exercitata pe pereti(p) si cand neglijam frecarea materialului granular pe pereti, are formula:
p=γ*h*tg2(450-ϕ/2)=k1*h
ϕ=unghiul de frecare interna al materialului=aprox cu unghiul taluzului natural
k1= o valoare constanta ce depinde de materialul granular
presiunea materialului insilozt creste spre baza acestuia, dar de la o anumita adancime, presiunea ramane
aproximativ constanta oricat de adanca ar fi celula. Valoarea de la care presiunea ramane constanta
depinde aproape exclusiv de diametrul cercului inscris in sectiune.
In partea superioara a celulei pana la adancimea h1, presiunea materialului din siloz se aplica dupa legea
impingerii active a pamantului peretele celulei este similar ca un zid de sprijinsupus la impingeri din
partea materialului granular. Daca se neglijeaza frecarea, adancimea h1 de la care valoarea presiunii nu
mai creste este:
h1=a*tg(450+ϕ/2)
Adancimea mare a silozurilor nu dezavantajeaza solicitarile din interiorul celulei, deci se pot satisface
cerintele de exploatare si anume de a nu ocupa o suprafata orizontala sau plana prea mare. Pentru
proiectare trebuie stabilite valorile Pmax, Qmax si h1
Presiuni pe perete la celulele cu aerisire
La celulele de cereale, in timpul inmagazinarii este nevoie atat de o ventilare a cerealelor cat si de tratarea
cu gaze insecticid. Din acest motiv, pe pereti se prevad o serie de sicane dispuse atat orizontal cat si
vertical, prin care se introduc aceste gaze sau aerul de ventilare. Rolul sicanelor este acela de a asigura un
drum cat mai lung gazului. Sicanele trebuie astfel concepute incat sa se poata reglementa presiunea
acestui gaz in interiorul silozului. Valoarea presiunii laterale in perete cat si pe fundul celulei este mai
redusa la silozurile cu sicane decat la cele cu pereti drepti.
Momente incovoietoare in peretii celulei
Peretii celulei silozului sunt solicitati la:
- incovoiere in plan vertical (solicitari provenite din greutatea proprie, frecarea materialului cu peretii
celulei) – calculul decurge ca la grinzile pereti.
- Incovoiere in plan orizontal: daca celula nu este circulara. Daca celula este patrata sau de forma
poligonala, peretii celulei se considera perfect incastrati pe muchii. Asfel, pe o fasie de latime unitara,
incarcata cu presiunea „p”, valoarea momentului incovoietor in incastrare va fi :
-

Mr=-1/12*pa2
Mc=1/24*pa2
a=deschiderea peretelui
Momentul pozitiv poate fi sporit prin multiplicarea acestuia cu un coeficient „α”
Mc=α/24*pa2<=1/16, unde α=(1...1.5)
Pentru silozurile compuse din baterii de celule, calculul peretilor se va face in 2 ipoteze de incarcare:
- Se considera o celula plina si cealalta goala. Peretele va fi solicitat de un moment incovoietor cat si de
intindere, presiunea pe pereti fiind egala cu ½ pa. Solicitare totala: intindere excentrica cu o excentricitate
mare.
- Pe ambele parti ale peretelui avem celule pline. Momentele incovoietoare sunt mult mai reduse , astfel
peretele va fi solicitat doar la intindere , avand valoare p*a
Calculul peretelui la incovoiere in plan vertical

Daca peretii celulelor sun subtiri, la partea inferioara a cestora se prevede o ingrosare a sectiunii de beton
necesara pentru introducerea armaturilor rezultate din schema de grinzi perete. (aceasta zona, aproximativ
1/3 din inaltimea peretelui, va prelua momentul incovoietor, astfel este necesara sporirea cantitatii de
armatura). La celulele prefabricate, grinda de la partea inferioara, este obligatorie.

7. Silozuri: calculul palniei, palnii conice

Presiunea pe peretele palniei se considera constanta si egala cu valoarea presiunii de la baza peretelui.
Presiunea pe palnie se exercita perpendicular pe acest perete inclinat cu unghiul α. Valoarea acestei
presiuni la suprafata se noteaza cu ”pu” si are valoarea: pu=p*sin2α+q*cos2α
Intinderea palniei rezulta din considerarea acesteia ca fiind atarnata de peretele silozului, iar intreaga
sarcina preluata de peretele palniei va fi preluata integral de armaturi.
Sarcinile care actioneaza asupra palniei sunt:
 - Greutatea proprie a palniei G1
- Greutatea continutului palniei G2
- Presiunea pe plan orizontal superior palniei de valoare qA
A= aria sectiunii
Valoarea efortului de intindere maxim pe metru de contur si calculat in punctul de intalnire dintre palnie
si perete are valoarea „T”:

T=(G1+G2+qA)/χ*sinα
La celulele circulare, presiunile pe peretii acestor celule se distribuie dupa aceeasi regula ca si la celelalte
poligonale conform teorieie impingerii pamantului.
Pentru calcul se pleaca de la ecuatia generala a suprafetei curbe supuse unei actiuni normale la suprafata
avand formula:
N1/ρ1+N2/ρ2=pu
Deoarece palnia are o suprafata conica , curbura va fi :

1/ρ2=0=> ρ2->infinit
ρ2=raza de curbura(liniara) dreapta

8. Silozuri: dimensionarea si armarea unui siloz

1. Dimensionarea peretilor:
-grosime constanta (cofraje glisante)
-grosime variabila ( se prefera tronsonarea)
-grosime minima 15 cm
-armare peretilor simpla – penru evitarea greselilor de executie
 Celule poligonale:
-armare dubla pe toata inaltimea peretelui.
-nodurile sunt mai solicitate si trebuie sa se asigure continuitatea eforturilor din peretii
incovoietori.
-armarea din zona de jos , se tine seama ca peretii lucreaza dupa schema ststica a g1 pereti.
 Celule poligonale cu mai mult de 10 laturi
-armarea orizontala se face circular, dubla
- fi 8: fi 16
-distanta 10-20 cm
-inadirea se face decalat
-c min = 2 cm
  Stelele dintre celule
-incarcari in sah –ancorare buna a armaturii vertical si orizontale.
-armatura verticala: dubla fi 8- fi 12 d=10-20 cm; se pune in interiorul sectiunii.
-armatura orizontala se pune in exteriorul sectiunii.

2. Palnia
-grosime perete= min grosimii peretelui celulei
- fi 8-fi 20
 Palnia piramidala:
-atentie la colturi fi16-fi20.
-la imbinarea dintre palnie si perete trebuie respectata lungimea de ancorare.
-in dreptul unghiurilor intrande, armatura are tendinta sa se indrepte.

9. Silozuri: presiuni in timpul golirii, cofraje alunecatoare

Intr-un siloz plin, atunci cand se deschide supapa de golire , va curge o cantitate foarte mare de material ,
masa materialului insilozat punandu-se in miscare rezultand presiuni mari pe pereti. Cercetarile au aratat
existenta a 4 zone cu diverse presiuni. Presiunea cea mai mare de pe perete poate sa ajunga pana la de 2.5
ori presiunea statica. La curgere, in mijloc se formeaza un con de curgere.
Cofraje:
- Bateriile de celule se executa cu ajutorul cofrajelor alunecatoare (lemn/metal)
- Se folosesc ca reazeme constructia deja executata si intarita, astfel se economisessc sustinerile
necesare cofrajului.
- Pentru ascensiunea cofrajului se introduc in peretele celulei niste bare de otel filetate, care vor
ramane pierdute in masa betonului
- Betonul folosit este de clasa superioara in care se introduc aditivi pentru intarire rapida 24-28 ore.
- Aparatul de ridicat consta intr-o piulita care se roteste in jurul unui surub. Surubul este
confectionat din bare de otel rotund filetat cu diametrul de φ25- φ30
- Pentru ca barele sa nu flambeze , se prevad sisteme de ghidare a cofrajului, astfel se verifica
verticalitatea celulei.
-
10. Buncare: generalitati, clasificare.
Sunt constructii pentru depozitare pentru un timp relativ scurt materiale pulverulente de tip ciment,
pietris, nisip, carbuni, produse ale industriei chimice sau metalurgice, necesare unui proces de fabricatie.
Buncarele au atat incarcari cat si descarcari realizate mecanizat. Calculul si armarea se face ca la silozuri.
Din punct de vedere spatial, buncarele au o capacitate mai mica de inmagazinare fata de silozuri.
 h/amax<1.5m
h-inaltime, amax= dimensiunea cea mai mare pe orizontala
inaltimea peretelui buncarului se limiteaza de regula la 8m. Forma cea mai uzuala a celulei la buncare
este cea prismatica, iar descarcarea se face printr-o palnie piramidala.
Clasificarea buncarelor:
1. Din punct de vedere al amplasarii in spatiul de servire
- Pot face parte din alte constructii din respectiva industrie
- Grupate inafara constructiilor industriale, sau sunt instalatii anexe
2. Din punct de vedere al numarului de celule
- Cu o singura celula,
- Cu mai multe ceule grupate
-

-
-
3. Din punct de vedere a modului de alcatuire
- Din beton armat monolit
- Buncare din prefabricate
- Buncare cu alcatuire mixta (beton+metal)
4. Din punct de vedere al descarcarii materialelor
- Cu palnii piramidale sau conice
- Sub forma de jgheaburi longitudinale
-

-
 5. Din punct de vedere al protectiei materialului depozitat
- Buncare acoperite
- Buncare descoperite
Principii de alcatuire:
- La buncarele cu multe celule se prefera sa se foloseasca cofraje demontabile si refolosibile
- Palniile se confectioneaza din metal( pentru executie mai usoara si pentru acces in interiorul palniei
mai simplu)
- Asamblarea armaturilor se face prin sudura, mai ales la buncarele prefabricate
- La buncarele cu alcatuire mixta, se realizeaza un schelet metalic, care va fi captusit ulterior cu blaci
de beton armat

11. Buncare: principia de alcatuire. Conditii de exploatare.

Peretii buncarelor trebuie alcatuiti tinandu-se seama si de materialul depozitat. Unele materiale pot
avea atacuri chimice asupra betonului.(carbunii sunt bogati in sulf si ataca betonul)- durata de
functionare este de 10 ani.
Aceeasi atentie trebuie acordata si materialelor care degaja clor, gaze sulfuroase, acizi organici. Pentru
evitarea coroziunii, se iau masuri de protectie a betonului, de exemplu vopsirea peretilor interiori cu
vopsele stabile chimic sau prevederea unor membrane izolatoare.
Buncarele trebuie captusite(izolate cu pereti dubli) pentru a eviata inghetarea materialului depozitat.
Prin glolul dintre cei doi pereti pot fi introduse si conducte de incalzire. Daca materialul depozitat este
de mari dimensiuni, pietris, bolovani, se va prevedeab o captuseala protectoare. Captuseala consta in
traverse de lemn- stejar- deoarece este rezistent la socuri mecanice, are elasticitate la lovituri si
putrezeste mai greu.
La partea superioara buncarele sunt prevazute cu gratare metalice, astfel evitandu-se introducerea unor
bulgari prea mari care ar infunda gura de descarcare.

12.Buncare:elemente de calcul.
Buncare-solicitate la incarcari ultime mari,cat si la incarcari dinamice.D.p.d.v. al calculului se disting 4
grupe de buncare:
1.h=0
2.h≤a/2
3.h≥a/2
4.buncare lungi alc din serii de cellule;

Eforturi:
-intindere orizontala;
-incovoiere locala a peretelui;
-incovoiere generala a buncarului;
Presiunea pe pereti se det in functie de:
 -materialul depozitat;
-gradul de afanare;
-gradul de umiditate.
Presiuni asemanatoare ca la silozuri:
-presiuni pe orizontala: g=*h
-presiune normal pe fata peretelui:p=*h*tg2(40-/2)
-pres normal pe peretele palniei:Pn=qcos2α+psin2α;
La aceste incarcari se tine seama si de coef de impact=1-1,4;
-eforturi de intindere in pereti:T=(pn*a2)/2; a2-bateria adiacenta celulei de calc;
-ef de intindere in peretii palniei: Tp=(pn*a2)/2*sinα;
-mom incov pt un buncar prismatic: Mc=pl2/24; Mr=pl2/12.
Daca se tine seama de def plastic Mc=pl2/16.

13.Rezervoare din beton armat:generalitati,clasificare.

Rezervoarele din b.a pt inmagazinarea lichidelor au destinatia de inmagazinare a apei potabile,menajere,
termice,a prod petroliere.Alte lichide de inmagazinat:
-rezervoare de vin/alcool:budane,cisterne;
-rezervoare de bere/lapte:tancuri;
Rezervoare cu:-capacitate mica: 10 m3 -500m3;
-capacitate mare: ≤10000m3
Rezervoare din b. simplu ingropate au rezultate bune-terenul de fundare sa fie unul rezistent;
Rezervoare din b.a:-consumul de b.a redus;
-efecte de tasare inegala si contractie
Rezervoarele din b.a ingropate au o contractie mai mica decat cele lasate in aer liber datorita umiditatii
proprii a pamantului;
Rezerv din b.a sunt preferate datorita durabilitatii,sunt economice, d.p.d.v al al rap intre cantit de apa
inmag si cantit de b.a folosit,prezinta o usurinta in executie si in exploatare.
Se pref rezervoarele circulare deoarece au eforturi in pereti reduse.
Se acorda atentie terenului de fundare pt a nu prod tasari inegale din cauza unor diferite tipuri de
capacitate portante ale solului;
Dat terenului de fundare care poate varia se pref radierul general de 15 cm grosime.
Se introduc aditivi pt marirea impermeabilitatii in cazul amplasarii in zone cu umiditate.
Beton folosit-tip hydraulic, pe int rezervoarelor se aplica tencuieli hidrofuge.
La rezervoarele de produse petroliere se adopta sol cu pereti dubli, intre pereti prevazandu-se un strat de
impermeabilitate cu apa.

Clasificare:
1.D.p.d.v functional:
-de compensatie:reglarea debitului pe un interval de 24h,stingerea de incendii;
-cu diverse destinatii si functiuni:asig unei reserve pt aspirarea pompei,inmag rezervei intangibile
pt stingerea incendiilor, rez pt ruperea de presiune;
2.D.p.d.v al asezarii fata de teren a rezervorului:
-rezerv ingropate;
-rezerv semiingropate;
-de suprafata;
-suspendate(rezemate pe turnuri,castele de apa,rezemate pe cladiri);
3.D.p.d.v al protectiei apei:
-descoperite
-acoperite
4.D.p.d.v al formei rezervorului:
-cilindrice;
 -cu ax orizontal/vertical;
-prismatice;
-forme special.

5.D.p.d.v al temperaturii:
-temp ridicate;
-tunuri de racier;
-temp curente;
6.D.p.d.v al compartimentarii:
-cu o singura incapere;
-cu camera paralele;
-de tip ochelari;
-concentrice.

7.D.p.d.v al executiei:
-turnate monolit;
-prefabricate;
-din b.a precomprimat cu armat pretensionate sau post-tensionate.

14.Rezervoare din b.a: amplasarea si amenajarea terenului.

Amplasarea tine seama de cond de exploatare,ec si de cond struct(de rezist),se va face in functie de:
1.cota asigurarii pres necesare in reteaua de distributie;
2.cond geotehnice:se asig stab si porozit terenului si eventuale schimbari ale nat terenului;se evita
terenurile fugitive,inundabile si mlastinoase.
3.in cazul terenurilor macroporice se iau mas de protectie,de imbunatatire a terenului de fund;
4.cond urbanistice;
5.cond economice de investitie si exploatare;
6.cond sanitare-se respecta min de dist fata de surse de poluare:
-20m fata de localitati si de drenuri;
-50m fata de c-tii ind si instalatii ind(conducte de canalizare,closete,)
-200m fata de cimitire,puturi absorbante daca acestea sunt amplasate in amontele rezerv
sau 100m cand sunt amplasate in aval;
-300m fata de ind ce produc subst nocive solubile in apa.
Amenajarea terenului:
1.prev unei zone de protectie sanitara si amplasarea unui gard in zona rezerv,sit la 5-10m fata de peretii
rezerv ext);
2.se prev un sant de garda pt colectarea apelor pluviale a.i scurgerea apelor sa evite contactul cu
rezervorul;
3.amenajarea unui drum de acces la rezervor;
4.izolarea termica a rezerv imbracate si semi-imbracate real chiar de pam inconjurator
5.rezervoarele ingropate, semi-ingropate au izolare termica naturala;
6.daca rezerv sunt semi-ingropate,deasupra rez,pe acoperis se pune un strat de pamant de min 60cm.
Rezerv cele mai ec se executa semiingropat evitandu-se astfel cheltuieli legate de termoizolare.

15. Rezervoare de beton armat: alcatuirea rezervorului, camera de inmagazinare.

Rezervoarele sunt alc din 1 sau mai multe incaperi de inmagazinare a apei,leg cu ext facandu-se printr-o
retea de conducte.
Forma cea mai convenabila:cilindrica circular-nu avem mom incov imp-mom incov sunt leg dintre radier
si perete.
Peretii rezerv sunt in general verticali cu sect const sau putin variabila pe inaltimi:
-Planseele de acoperire a rezervoarelor:-rezemare pe peretii din b.s
-pe stalpi din b.a (25x25cm):dist dintre stalpi 3-4.5m pt reducerea
grosimii;grosimea min a peretilor: 15cm
Acoperirea rez:-plansee tip ciuperca(potabile)-grosimea min 15cm
-plansee normale-grosimea min 10cm.
Pt rez circulare-acoperis tip cupola-impingerea cupolei este preluata de un inel din b.a-grosime min 8cm.
Se pot real si rezervoare la care acoperisul reazema direct pe pam.Stalpii si peretii rezervoarelor reazema
pe un radier general(se calc ca un planseu ciuperca rasturnat cu grosimea min de 15 cm pt talpi si dispusi
la 3-20cm.
Adancimea max a apei inmagazinate are un optim de 3-5m.Pt o adancime mai mare,daca natura pam
permite,peretele poate fi tesit reducandu-se astfel inaltimea peretelui.

16.Rezervoare din b.a:rezerv descoperite,inaltimea apei,circulatia apei.

Rezervoarele de apa descoperite:-utilizate in ind ca bazine de apa cu diverse scopuri;-c-tii mai scumpe
deoarece lipsa planseului duce la incarcari mult mai mari asupra peretilor lat care trebuie realizati sub
forma de ziduri de sprijin;
La rezerv mari se prev la partea sup o retea de grinzi pt a prelua impingerile date de apa asupra peretilor
lat,in acest caz este preferabil sa se prev nervure corespunzat in peretii lat.
Inaltimea apei in rezerv subterane:
-sporirea exagerataa inaltimii apei conduce la presiuni mari de apa-sect importante de pereti si dificultati
de etansare
h=5m-rezerv dreptunghiulare
h=6m-rezerv circulare
Pt inaltimi mai mari decat aceste val incep sa apara pb cu etansarea-rezerv mult mai costisitoare.
h=3,5-4m media recomandata
Rez≤500m3-acoperis cupola din b.a cu f=1/5-1/8
Rez>500m3 acoperis planseu din b.a sprijinit pe stalpii ciuperca,dist intre stalpi 3-4,5m-radierul se
executa cu ciuperca.
-ciuperci planseu
-ciuperci radier:tip simplu
Rezerv de apa care alim pop unei regiuni(industriale) se prev cel putin 2 camere,in cazul curatirii sau
repartitiei,o camera sa fie utilizata.
Rezerv de apa pt incendiu-se prevad guri de golire la acelasi rez,una la fundul rez-pt incendiu,iar una la
nivel mai ridicat-pt apa industrial

Circulatia apei:
Pct de intrare/iesire a apei trebuie plasate a.i sa permita o buna circulatie.Se recomanda ca aceste puncte
sa fie amplasate cat mai indepartat(pe vertical si pe orizontala)unul de celalalt.
Se prevad pereti-sicane din b.a sau b.s ancorate in stalpi sau in peretii lat.Aceste sicane nu preiau nicio
sarcina,det doar curgerea apei.
Sicane din b.s-grosime 12-15cm legate de grinzi transv.
Sicane din b.a-grosime 8-12 cm-armate constructive(armate cu plasa).

17.Rezervoare din b.a:camera vanelor,ventilatia,rezervoare pt apa calda,rezerv prefab.

Camera vanelor:pt o buna supraveghere a conductelor de aducere si plecare a apei,se amenajeaza langa
rezerv sau chiar in incinta acestuia o camera de control si manipulare a vanelor si conductelor.Poate avea
orice forma;
-Se amenajeaza cu un perete comun cu rezerv si se plaseaza a.i lungimile conductelor sa fie cat mai mici.
La rezerv subterane aceste camera au 2 nivele:unul inf in care se plaseaza conductele(50cm sub niv de jos
al rezerv)si un niv sup cu acces din ext care permite intrarea in camera.Partea sup are si rol de ventilatie
al rezervorului in sine.
Ventilatia:spatiu liber de deasupra apei este bine sa fie ventilat.Ventilatia este strict nec la rezerv de
apa.Punctul de intrare a aerului se rec sa fie cat mai jos,iar pct de iesire sa fie cat mai sus.Daca nu se
permite sa se gaseasca un pct de intrare cat mai jos,se pun ventilatii pe acoperis ce vor lucre in timpul
umplerii rezervorului sau in timpul golirii.
Pt o buna ventilatie se vor evita planseele cu grinzi,planseele ciuperca fiind cele mai recomandate.
Ferestrele cam vanelor se vor face mici si aparate cu gratare metalice,usile sunt metalice,iar scarile de
acces se fac metalice tip pompier sau din b.a protejate anti-coroziune.

Rezervoare pt apa calda:

-volum mic;
-temp apei este de 60-80C
Nu se rec rezerv din b.a p tapa prov de la condensarea fara o protective rezist a supraf de contact-
apa pura provoaca distrugerea betonului.
Se fac uneori rezervoare in care se inmagazineaza lichide cu temp alternante.O sol este de a se prev un
strat isolator din beton de zgura sau caramida care face transmiterea variatiilor de temp la beton sa se faca
lent.
Rezervoare de apa prefabricate:
Prefab din b.a au o intrebuintare din ce in ce maii larga in cazul rezerv.Se fol pereti din
b.a,acoperisuri,stalpi,grinzi.Radierul si fund nu se rec a fi prefab(turnate monolit).
Rezerv precomprimate pot fi alc cu pereti ext din b.a monolit sau elem din b.a prefab cu sect
plina.Ele mai pot fi alc si din piese de beton precomprimate.Acoperisurile pot fi alc sub forma de cupola
din elem prefab sau dintr-un planseu dreptunghiular prefab.
Precomprimarea rezerv rotunde executate monolit sau din prefab da rez bune si o executie
usoara.Precomprimarea se face orizontal(mai eficace) cat si vertical.
 Cel mai mare avantaj al precomprimarii este real unei impermeabilitati bune a rosturilor si a le
suprima ef de intindere din beton si de a elimina fisurile acestuia.Rostul cel mai greu de realizat/de
etansat este acela dintre peretii ext si radier.

18.Rezervoare de b.a:rosturi de dilatatie,etansarea rezervoarelor,izolarea termica.

Rosturile de dilatatie la rezerv de apa sunt gmai greu de realizat deoarece trebuie sa se obtina o perfecta
etansare.
Uneori este preferabil sa se faca mai multe rezervoare mici,separate,decat un rezervor mare prevazut cu
rosturi de dilatatie.
Rezerv de apa protejate de pam contra var mari de temp,rosturile de dilatatie se vor executa la distante
mari, 40-50m –realizarea unitatilor cu volume mari de inmagazinare 500-1000m 3.

19. Rezervoare de beton armat: calculul rezervoarelor.

-eforturile care apar in peretii reervorului sunt provenite din presiunea apei, din impingerea pamantului si
uneori din variatii de temperatura
- se recomanda ca in calculul peretelui sa nu se tina seama de actiunea celor doua impingeri
(pamantul si apa) ci se iau ca actiuni separate ( cea mai defavorabila).
- actiunea concomitenta nu este justificata, deoarece pamantul exterior poate avea diverse grade de
afanare sau rezervorul poate suferi diferite interventii la exterior.
-presiunea hidrostatica intr-un punct al rezervorului situat la adancimea h: p=ϒ*h, iar presiunea
totala pe perete ( fasie de 1m ) este : Ptot= ½ * ϒ * h2
- centrul de actiune al acestei presiuni este la o treime din H.
REZERVOARE DREPTUNGHIULARE:
-presiunea apei pe planseul de acoperis cat si pe radier da incarcari orizontale:
-pe peretii verticali, intinderile cat si compresiunile au valori reduse astfel, ca momentele
incovoietoare sunt predominante.
- la legatura dintre planseu si radier eforturile sunt insemnate astfel ca se prevede o armatura
speciala in aceasta zona.
-intr-un calcul simplificat peretele se considera incastrat la baza si legat elastic la partea superioara
pe una/ doua directii.
- peretii se fac cu sectiune variabila, la partea superioara 18-22 cm iar la partea inferioara 24-30 cm.
REZERVOARE CILINDRICE:
- se considera pe o serie de nivele orizontale, ce trebuie sa preia numai presiunile ( eforturile de
intindere)
- in zona de imbinare cu radierul se iau masuri suplimentare pt a acoperi momentul incovoietor
- pt rezervoarele mari calculul se descompune pe doua componente:
a. se considera fasii de inele orizontale
b. se considera fasii verticale
T= p*a; a=raza interioara rezervor
T= incarcarea totala
T= p*a= 1/2 * h2 * a
20. Rezervoare de beton armat: armarea rezervoarelor
- calculul de armare se face atat pe vaza unui calcul de rezistenta cat si pe baza unui calcul de fisurare
- armarea se face, de regula, dubla atat la interior cat si la exterior si de asemenea pe ambele directii
- la calculul din eforturile de intindere trebuie sa se tina seama si de conditiile de fisurare
- armatura verticala de rezistenta este cea care porneste de la fundul reervorului si va avea lungimea minima
1/3 * h pe restul inaltimii este suficient doar o armatura de repartitie
- inadirea barelor se face pe o lungime de minim 40 de diametre
- intr-o sectine nu se vor inadii mai mult de 25% din armatura
- distanta intre armaturi va fi max 20 cm atat vertical cat si orizontal, dar nu mai mult din 1.5 din grosimea
peretelui.
 21. Rezervoare de beton armat: Considerente economice. Rezervoare pentru produse
petroliere si uleiuri.

Realizarea acestor rezervoare din beton armat este menită a aduce importante economii în consumul de oţel.
Pentru înmagazinarea produselor petroliere şi a uleiurilor, se utili zează rezervoare care să poată asigura o
impermeabilitate suficientă contra pierderii lichidului prin pereţi și să limiteze importantele pierderi ce apar
din evaporarea hidrocarburilor.
Evaporarea se produce atît în cursul operaţiilor de umplere cît şi în mod continuu prin pereţii cuvelor,
datorită variațiilor de temperatură ale atmosferei, prin fenomenul cunoscut sub numele de respiratie. Aceste
pierderi se ridică în mod normal la 5% din cantitatea înmagazinată, iar la unele rezervoare executate, s-au
măsurat pierderi pînă la 8%. Din această cauză, pentru a se micşora pierderile, se dă rezervorului o oare care
suprapresiune care la rezervoare de beton armat şi beton precomprimat se ridică pînă la 0,4 ats.
Unui rezervor pentru hidrocarburi i se cer deci două calităţi:
- să aibă asigurată etanşeitatea perfectă a peretilor;
-să se preteze la o înmagazinare a produselor în jurul unei supra presiuni de 0,2 ats, pentru a se opune
pierderilor prin evaporaţie.
În aceste rezervoare se pot înmagazina : produse petroliere uşoare şi uleiuri minerale, cum sînt: motorina,
benzina, fluide ce curg prin conducte şi care nu au nevoie de a fi încălzite pentru transbordare, dar au mare
putere de pătrundere în porii şi fisurile betoanelor.
Produsele petroliere grole pun în schimb o altă problemă, aceen a nevoii de încălzire în timpul umplerii şi
golirii rezervorului, iar această încălzire produce eforturi importante în pereţi şi cere izolări termice care să
micşoreze efectul acestor eforturi.

22.Castele de apa:generalitati,clasificare.
Castelul de apa ansamblu constructive format dintr-un rezervor de apa,asezat la inaltime fata de teren si o
c-tie care sustine acest rezerv numit turnul castelului.
Castelele de apa sunt parti component ale unei retele de alimentare cu apa prin asezarea lor la o anumita
inaltime se asigura si presiunea ridicata necesara retelei de distributie.
Pt alimentarea oraselor mici-castele cu capacitate 100-500 m3
Pt alimentarea oraselor mai mari-castele ce pot ajunge la capac≤2000m 3
Castelele de apa se aseaza cat mai aproape de consummator.
Avantaje:
-cazul statiei de pompare este mai redus
-alimentarea cu apa este asigurata si in cazul unei pane de current;
-spatiul nec pt un castel este mult mai redus;
Dezavantaje:
-pt volume mai mari de apa sunt mai costisitoare decat rezervoarele;
-mai putin bine isolate;
-apare efectul contractiei si temperaturii;
-sensibile la seism.
Clasificare:
1.D.p.d.v am mat utilizat:
-lemn;
-metal;
-b.a;
 -mixte;
2.D.p.d.v al exploatarii:
-cu regim de functionare intermittent
-cu innoire continua a apei;
3.D.p.d.v al izolatiei termice:
-placaje izolate-termoizolant;
4.D.p.d.v al dispozitiei generale:
-cu un singur rezervor;
-cu rezervoare etajate;
5.D.p.d.v al scopului pt care sunt fol:
-apa industrial;
-apa potabila;
-incendiu.
6.D.p.d.v al capacitatii de inmagazinare:
-mici<100m3
-medii: 100-500 m3
-mari>500m3
7.D.p.d.v al inaltimii:
-mici≤15m;
-mari>15m

23.Castele de apa.Rezervorul de apa. rezervorul de tip Intze.

Forma:circulare,dreptunghiulare.
-rezerv cel mai simplu este cel cu fundul plan;
-la rezerv ce reazema pe mai multi stalpi,fundul se va face dintr-un planseu din b.a ce reazema pe
grinzi cont si/sau descarcari pe console.
-pt a prelua cat ma ibn ef de incov rezerv se executa avand fundul sub forma de cupola sferica
REZERVOR “INTZE”:fundul are o parte conica si o parte sferica,leg dintre cele 2 asigurandu-se cu aj
grinzilor care ajuta si la sprijinirea intregului ansamblu.
Rezerv castelelor de apa-trebuie prev inca din faza de executie cu goluri pt trecerea conductelor de
alimentare.
Pt marirea stabilitatii se coboara centrul de gr cat mai jos,in cazul in care nu este posibil acest lucru se
prevede sustinerea castelului cu cat mai multe pct de sprijin.

Cand rezervorul se reazema pe un planseu alc din placa armata si grinzi dispuse rectangular sau radial,pt
a evit intalnirea unui nr de grinzi in acelasi pct se prev cu un inel central puternic pe care se vor sprijini
aceste grinzi.
Rezervoarele de apa cu fundul sferic se sprijina pe infrastructura prin intermediul unei grinzi circulare de
baza

Dacă se alege un rezervor tip Intze, care are avantajul că la un anumit raport al dimensiunilor nu da
impingeri orizontale in inelul de rezemare şi se admite: alfa=beta=45 si r=h=R, rezulta pentru volumul V.
Fundația construcției de sustinere se alcătuieşte dintr-o talpă inelară sau dintr-un radier scos în consolă.
Pentru evitarea înghețării apei în rezervor, peretele, fundul şi acoperişul acestuia se izolează cu materiale
termoizolante, ca: pluta expandată, stabilit, vată de sticlă etc., în baza unui calcul termic, considerând
temperatura apei la ieşirea din rezervor de 1...5°C, iar temperatura minimă exterioară a aerului de -25°C. La
stabilirea necesităţții, a grosimii şi tipului de strat termoizolant se va ține seama şi de temperatura apei la
intrarea în rezervor şi de timpul de împrospătare a apei în rezervor.
24. Castele de apa: Armarea rezervorului de apa.

Armarea se face pe baza calculului de rezistență şi pe baza calculului de fisurare cînd este cazul, iar
armăturile se dispun și se repartizeazá atit pe verticală cît şi pe orizontală.
Rezervoare circulare. Armarea rezervoarelor circulare pe orizontală, este formată din inele circulare.
Secțiunea de armatură se determină pentru a rezista întregulni efort de intindere ce apare, iar betonul se
calculează astfel încât sa fie acoperite condițiile de fisurare.
Se vor utiliza bare cu diametru mic pentru a asigura o bună adeziune intre beton și otel. Armătura poate
fi aranjată pe un rind la rezervoare mici şi în acest caz se pune in exterior. Se aşază în două randuri in
cazul cind peretele are o grosime de minimum 10 cm.
La rezervoare circulare, se va monta o armătură verticală care, pe o înălțime de 1/3 h 1/2 h pornind de la
fundul rezervorului, are rol de armătură de rezistenţă, menită a prelua momentele de incastrare ale
pereților verticali în radierul de fundație. Pentru restul înălțimii, se păstrează numai armătura de
repartiție necesară, cînd armătura de rezis tență nu mai este utilă. Armăturile verticale se încastrează
puternic in radie: ul rezervorului.
La rezervoare circulare de apă este permisă înădirea vergelelor ori zontale prin petrecere pe lungimea de
40 diametre. În aceeaşi secțiune nu se va înădi mai mult de 25% din sectiunea totală de armătură, iar
înădirile se vor eşalona.
Cind rezervoarele sunt acoperite, între cupola sau planşeul acoperi şului şi pereti, se excentă inelul
cupolei sau o grindă de repartizare a presiunii.
Rezervoare dreptunghiulare. Armarea rezervoarelor dreptunghiulare se face de obicei dublă pe toată
înălţimea rezervorului, putînd fi solici tată alternativ de împingerea apei şi pămîntului. Armătura se
calculează. pentru efortul maxim din fiecare secţiune, iar regiunea cea mai solicitată ente partea
inferioară a peretelui pînă la o treime din înălţimea rezervo rului. În partea inferioară secţiunea
armăturii verticale se păstrează constanta, in timp ce în partea superioară secţiunea aceloraşi armături
sendo. Armătura se poate face din profile netede sau periodice. Distanţa între armăturile verticale ca şi
între cele orizontale este de col mult 20 em şi cel mult egală cu 1,5 ori grosimea peretelui. La trecerea
conductelor de apă prin pereții rezervorului, armăturile vor fi îndoite în pantă dulce în jurul golului.

25. Castele de apa: turnul rezervorului. Tipuri de turnuri.

- inaltimea turnului este determinata astfel incat sa realiza presiunea de serviciu necesara.
-presiunea nu trebuie sa depaseasca mai mult de 6 atm, deoarece peste aceasta presiune costul retelei
si a lucrarilor de etansare a imbinarilor devine mare
Spatiul din turn, sub rezervor poate fi utilizat in scopuri diferite:
- La castele mari spatiul poate fi folosit pt birouri sau locuinte de personal.
- La constructii importnte de castele de apa spatiul este folosit pt amplasarea de rezervoare
mai mici suprapuse.
-Dimensiunile turnului depind de inaltimea la care trebuie asezat rezervolui si modul de utilizare al
spatiului de sub rezervor.In ele se plaseaza scari de acces, camera canelor,magazii de scule, toate instalatiile
de pompare.
 -peretii turnului cilindrici au o grosime minima de 15 cm
-planseele intermediare de rigidizare a turnului se considera in calcul ca niste placute cilindrice
incastrate partial pe conturul exterior.
-turnul are scheletul de rezistenta din stalpi sectiunea minima a stalpilor fiind 30x30 cm.

Tipuri de turnuri:
a) Turnuri din zidarie portanta:
Sunt executate din:
-piara de constructie.
-blocuri de beton simplu sau armat.
b)Turnuri exacutate din clavouri prefabricate din beton. Clavourile pot fi drepte sau curbe.
c) Turnuri din beton armat monolit turnat in cofraje alunecatoare.
d)Turnuri alcatuite din stilpi independenti de beton armat si centuri.

26. Castele de apa: Spatiul si alcatuirea turnului. Armarea turnului. Fundatia castelului.
Spatiul sub rezervor:
Spatiul din turn sub rezervor poate fi utilizat în scopuri diferite. La castelele mari, spațiul poate fi utilizat
pentru birouri, eventual chiar locuinte de personal.
La construcțiile importante de castele de apă se fae uneori, pentru o mai bună folosire a spatiului, rezervoare
mai mici plasate în interiorul turnului, realizindu-se rezervoare suprapuse.
Dimensiunile turnului sînt impuse de înălțimea la care trebuie aşezat rezervorul şi de modul de utilizare al
spațiului sub rezervor. In ele se plasează scările de acces, camera vanelor precum şi magazii de scule şi toate
instalațiile necesare pompării apei. Cînd pentru pompare vor fi necesare maşini ce produc vibrații, se va
evita plasarea acestora pe planşeele ce servesc și ca diafragme de rigidizare, sau se va ţine seama in calculul
acestor diafragme de sarcinile ce vor primi şi de efectul lor.

Armarea turnurilor castelelor de apa:

Pereţii turnurilor cilindrice de beton armat au o grosime minimă de 15 cm. Armătura inelară orizontală se
pune la lucrările mici constructiv. La lucrări curente se prevăd bare eu diametru de 8-10 mm aşezate la
distanţă de 20 cm. Se întrerup maximum 25%, din bare în aceiaşi secţiune verticala.
Armatura verticală calculată la compresiune excentrică (secțiune inelară) se aşază în mod uniform pe contur.
De cele mai multe ori, betonul singur poate prelua eforturile ce se nase, astfel că armătura pe toată înălțimea
se pune constructiv. Se vor prevedea în acest scop, cel puţin 5 bare de 10 mm diametru pe metru. Ea se
execută din bare cu lungime constantă, în afară de prima şi ultima fişie, care vor avea lungimi diferite,
realizîndu-se o decalare între înădiri. Armătura se pune în exterior la castele mici şi pe două plase, în
exterior şi interior, la cele mari.
În dreptul golurilor pentru uşi şi ferestre, se pune o armătură supli mentară, considerîndu-se că în acest loc
apare grindă perete. Planşeele intermediare de rigidizare (diafragme) la turnurile cilin drice se consideră în
calcul, ca nişte plăci circulare încastrate parţial pe conturul exterior, armarea lor făcîndu-se fie circular şi
radial, fie cu reţea rectangulară.
Fundatia castelului:
Fundațiile castelelor de apă au în mod curent forma în plan de coroană circulară, atît la turnurile cilindrice
cît şi la cele cu stîlpi. Fundația pentru stilpii centrali se execută separat de cea á stilpilor exteriori, dacă
pămintul este rezistent şi nu cere un radier general. In cazul turnurilor en sectiune în stea şi a castelelor en
capacitate mare.se execută un radier.

27. Castele de apa: Lucrari anexe. Izolarea termica si hidrofuga.

Lucrari anexe.
În afara construcţiei propriu zise, la castelele de apă mai sînt necesare unele lucrări şi instalații anexe dintre
care cele mai importante sint :
1. Instalațiile de conducte, compuse din con ductele de alimentare a rezervorului, de trimitere a apei în reţea,
de golire a rezervorului şi de preaplin.
2. Ventilația spatiului de deasupra rezervo rului şi eventual a celui mchis de sub rezervor, făcută în mod
normal prin lanternouri puse în partea cea mai înaltă a turnului.
3. Instalația de vizitare a rezervorului, a apațiului înconjurător şi a tuturor încăperilor, cu scările de acces şi
paserelele necesare, podeste etc.
4. Paratrăsnete, plasate analog celor de la coşuri de fum.
5. Uzina de pompare a apei, plasată uneori în spațiul de sub rezervor, in interiorul turnului şi care trebuie să
fie bine izolată hidrofug de apele exterioare şi eventual de pierderile de apă.

Izolarea termica si hidrofuga.

Materialele întrebuințate în izolarea termică a castelelor sînt : cărămida, betoane speciale uşoare, bune
izolatoare termic, avind un coeficient de conductibilitate termică redus; de asemenea stabilitul, pluta, vata de
sticlă, etc.
Aşezarea izolației depinde de modul în care este rezolvată partea superioară a turnului. Cind rezervorul este
asezat într-o îucăpere specială şe izolează aceasta din urmă. Izolația se aşază fie în exterior, sprijinită pe
console, fie în interior aşezată în straturi izolante, lăsîndu-se şi spatiul de vizitare necesar.
Deasemenea se poate umple spatiul dintre peretele încăperii şi rezervor cu material izolant, în special
rumegus, betoane special.
28. Castele de apa: Calculul rezervorului. Calculul turnului. Fundatia castelului.
Calculul rezervorului:
Rezervoarele circulare sau paralelipipedice se calculează în mod identic cu rezervoarele îngropate. Singura
deosebire constă în efectul mai pronunțat al temperaturii şi contracției, datorită lipsei pămîntului din jurul
rezervorului, care crează un izolant termic şi un mediu umed favorabil betonului. Rezervoarele mari de
înălțime mai diferă de cele subterane prin faptul că se construiesc cu fundul în formă de cupolă, în formă
tronconică, sau de tipul Intze.
Rezervoarele cu fundul sferic, cele de tip Intze și cele cu pereții întăriți cu stîlpişori, se calculează în mod
deosebit. Rezervoare eu fund sferic. Aceste rezervoare se calculează folosind teoria de membrană şi
considerînd drept încărcare presiunea apei normală pe suprafață.
N1 + N 2 = R x p

Calculul turnului:
Sarcini. Asupra turnului acţionează următoarele sarcini:
1. Sarcini permanente. Sint constituite din greutatea proprie a rezer vorului, scheletul turnului şi zidăria de
umplutură sau peretele de beton armat al turnului, acoperis, scări, izolații instalaţii etc.
2. Sarcini utile. Sint constituite din apa din rezervor şi din conducte. Încărcarea cu oameni sau materiale pe
scări şi planşee nu este cazul a fi luată în considerare, fiind de mică importanţă.
3. Sarcini accidentale. Vintul reprezintă una din încărcările importante ale castelelor de apă. De el se va ține
seama ca la toate construcţiile: turn, coşuri de fum.
Zăpada de pe acoperiş nu reprezintă o încăr care mare şi deci se poate lua în considerare odată cu sarcina
permanentă.
4. Sarcini extraordinare. Aceste sarcini sînt date de vint in calculul de stabilitate şi cutremur. Turnurile
castelelor de apă sint construcţiile cele mai puternic solicitate la cutremur, ele avind de susținut o masă mare
de apă aşezată la înălțime.

Turnuri cilindrice, eu pereţi continui de beton armat. Turnurile cilindrice din beton armat sînt membrane
cilindrice lungi, acţionate de forte verticale şi orizontale, a căror rezultantă trece prin centrul de torsiune. Ele
au de obicei o secţiune circulară. Dimensionarea lor se face consi derindu-le ea bare cu pereţi subtiri
solicitate la compresiune excentrică. Calculul se poate face în stadiul elastic aplicind formula lui Navier.
Rezistenta din betonul turnului trebuie să fie mai mică ca rezistenta admisibilă a betonului.
Fundatia castelului.
Fundațiile turnurilor castelelor de apă sînt de obicei alcătuite dintr-o talpă inelară, sau un radier seos în
consolă. Rareori, la turnurile cu schelet de beton armat, executate pe un teren foarte bun se fac fundaţii
izolate. Dar şi în acest caz este indicat ca blocurile izolate să fie legate printr-o centură poligonală din beton
armat, mai ales în regiunile cu grad mare de seismicitate.
Cind terenul de fundaţie se află la mare adîncime se va face o fun dație pe piloti, prevăzînd, după natura
lucrării, fie tălpi izolate, legate printr-o centură, fie o coroană circulară continuă pe care reazemă turnul.
Plăcile inelare şi radierele se vor calcula ca plăci elastice pentru încărcările corespunzătoare.
Plácile inelare trebuie alcătuite astfel încît prin deformația lor sub sarcină, să nu dea momente încovoietoare
in stilpi sau in peretele cilin drie. Aceasta revine la a dimensiona astfel lätimile coroanelor interioare şi
exterioare ale plăcii inelare, încît planul tangent la suprafata deformată a plăcii pe inelul de reazem al
turnului să rămînă orizontal decij cele două coroane (interioară şi exterioară) vor trebui să se comporte ca şi
cum ar fi încastrate fiecare in dreptul circumferinței de rezemare a turnului.
O altă conditie pe care trebuie să o îndeplinească fundația este ca presiunea pe teren să nu depăşească
presiunea admisibilă şi a treia condiție care este bine să fie respectată, este ca întreaga suprafață a fundatiei
să fie activă, adică din aplicarea formulei lui Navier să nu apară presiuni negative pe supralata fundației.

29. Cosuri de fum: Generalitati, clasificari. Alcatuirea cosurilor de fum. Cosuri monolite.
Cosuriprefabricate.

Primele coşuri din beton armat au fost realizate la începutul seco lului actual. Apariţia lor a fost precedată de
aceea a coşurilor de beton simplu, cărora le-au luat locul încetul cu încetul, datorită avantajelor pe care le
prezentau faţă de acestea.
Coşurile de beton armat, dimpotrivă, au avantajul unei bune rezis tente la toate solicitările care au loc. Ele au
dimensiuni mai reduse; în consecință au greutăți totale mai mici decît coşurile de cărămidă, şi cer fundații
mai uşoare. În schimb ele sînt construcţii delicate, care cer o atenție deosebită, atît la proiectare cît şi la
execuție. Coşurile din beton armat se răcese mai repede decît cele de cărămidă sau beton nearmat, care au
grosimi mult mai mari.
ață de zidăria de cărămidă, betonul are un coeficient de dilatație mai mare, ceea ce impune la execuție
anumite precauții supli imentare.

Clasificare:
Din punctul de vedere al execuției, coşurile de beton armat pot fi alcătuite din:
1) beton armat monolit în care caz se pot executa fie cu cofraje de lemn obişnuite, fie cu cofraje alunecătoare
de leinn sau metalice; 2) elemente prefabricate, care la rîndul lor pot fi de două feluri : prefabricate care
îndeplinese rolul de cofraj, masa principală de material fiind alcătuită din beton armat turnat şi elemente
prefabricate, legate între ele cu beton turnat (canti tatea turnată fiind foarte redusă) care formează însăşi
scheletul de rezistenta al coşului.
Din punct de vedere al formei se disting coşuri cilindrice şi tron conice.
Din punetul de vedere al temperaturii gazelor la intrarea în coș se obține următoarea clasificare:
-coșuri reci
-coșuri calde
-coșuri fierbinți

Alcatuirea cosurilor de fum

 Cosuri de fum turnate monolit.
Coşurile de fum turnate monolit, au pentru cazuri eurente pereţii eu grosimea de 15-25 cm, uneori chiar mai
mult, în porţiunile unde pătrund canalele de fum. Ele se armea atit orizontal cît şi vertical. Coşurile se
armează în general dublu; o serie de armături exterioare şi o serie de armături interioare. Se utilizează
armături de 8-16 mm diametru cu distante de 10-20 em. Numai la coşurile foarte înalte, la partea infe rioară
sînt necesare armături mai groase de 16 mm.
Armăturile cele mai solicitate sînt cele orizontale aşezate în exterior; acestea sînt menite a rezista tendinței
de fisurare, ce apare din cauza dilatării termice.
La coşurile înalte, la partea inferioară apar eforturi de întindere importante din cauza momentului
incovoietor provocat de vint şi cutre mure. La aceste coşuri, armăturile, joacă un rol important, ele preiau
toate eforturile verticale de întindere. Din această cauză la coşurile mai înalte de 60 m, armăturile verticale
devin importante şi se dă o mare atenție dimensionării, aşezării lor şi în special înădirilor de armături, care
nu trebuie făcute în aceiaşi secţiune, ci eşalonat pe înălțimea coșului.
  Cosuri prefabricate
Piesele prefabricate sînt astfel create, încît să prindă între ele sîmburi de beton armat turnat la montarea
prefabricatelor şi care asigură stabili tatea necesară la sarcinile verticale şi orizontale. Acest sistem este reco
mandabil pentru înălțimi mici de coşuri, cel mult pînă la 50 m. Toate aceste sisteme se folosesc la înăltimi
mici de coşuri şi pînă la 60 m, deoarece elementul de beton turnat, înglobindu-se în grosimea prefabricatului,
nu poate căpăta dimensiuni prea mari. Avantajul mare pe care il prezintă este că dau în exterior o formă
perfectă circulară, sau poligonală, ceea ce dã oarecari îmbunătățiri în comportarea la ac tiunea vîntului.

30. Cosuri de fum: Lucrari anexe. Instalatii anexe. Zidaria interioara.

Instalatii anexe:
Scări de acces, centuri de siguranţă şi balcoane de vizitare. Pentru inspectarea şi întreţinerea coşurilor, în
peretele lor se montează scări care permit accesul pină la vîrf, prin interior la coşuri încadrate în ansambluri
de construcții şi prin exterior la coşuri mari.
Scara se poate realiza din trepte din oțel-beton sau din panouri prinse din loc în loc cu buloane trecute prin
peretii coşului. La coşurile turnate monolit aşezarea şi ancorarea treptelor se va face la betonarea pereților.
Treptele an laturi de 60-70 cm şi în mod obişnuit sînt făcute din otel rotund.
Distanta obişnuită între trepte este de 30-40 cm şi este constantă pentru același coş. Distanta primei trepte de
la sol va fi circa 5 m pentru ca să nu fie accesibilă urcarea trecătorilor şi în special a copiilor. Distanta de la
treaptă la perete se face de 15-20 cm. La 4-5 trepte, se prevăd inele de siguranța distanțate intre ele cu cel
mult 1,60m.
La virful coşurilor foarte inalte, se prevăd odihne şi platforme de lucru; este de recomandat chiar un balcon
circular. La virful coşului este reco mandabil de asemenea să se mon teze inele şi ancore metalice, pen tru a
se prinde cu uşurinţă schele interioare şi exterioare.
Paratrăsnete. Un alt accesoriu al coşurilor de beton este paratrás netul. Numărul de paratrăsnete necesare se
prescrie în funcţie de înălțimea coşului.

Zidaria interioara:
Coşurile de beton armat se căptuşese în interior cu o cămaşe izola toare, pentru ca temperatura mare din interior să nu
ajungă la pereţii de beton armat. Această izolare termică se face din cărămidă refractară, sau cărămidă obişnuită şi din
diferite straturi izolatoare realizate din goluri de aer, zgură, dialit, ete. Un calcul termic trebuie să justifice modul de
izolare admis.
La coşuri foarte mari, peste 70 m înălţime, la primii 20 m precum şi la temperaturi foarte mari, se prevede o cămaşă de
zidărie de protecție cu grosimea de 25 cm. Apoi se lasă un spațiu de 5-15 cm pînă la peretele de beton armat, care
formează spațiul izo lator propriu zis şi care se umple cu dialit, kiesselgur, zgură granulată de furnal, vată de zgură, ete.
Uneori, la coşurile cu temperaturi reduse a gazelor acest spațiu rămine gol.
Trebuie mentionat că zidăria re fractară nu izolează termic mai bine decît zidăria de cărămidă obişnuită, este însă mai
rezistentă termic decît zidăria de cărămidă obişnuită, care la flacără sau temperaturi înalte, se macină. U neori se
foloseşte cărămidă refractară numai mai pe treimea inferioară a coşurilor, in special la cele mici cum sint cele de
calorifer, iar în rest se foloseşte cărămidă obişnuită.
La partea superioară a cosului, rostul dintre zidăria refractară și peretele de beton armat se execută aşa cum
indică fig. IX.12. Se prevăd de obicei deasupra gurii coşului, plăci protectoare de bazalt artificial, un inel
dintr-un beton special, sau o cămaşă de fontă, care să reziste la acizii din fum (acid sulfuric). Această cămaşă
de protecţie se face cu pantă de circa 3% spre interiorul coşului.
31. Cosuri de fum: Caracteristici termice. Principii de baza in calculul cosurilor.
Transmiterea caldurii prin pereti.

Caracteristici termice,
Rolul coşurilor industriale este de a evacua în atmosferă la înălţime gazele rezultate din arderea diversilor
combustibili şi de a asigura totodată tirajul în camera de combustiune a cazanului sau cuptorului respectiv.
Diametrul la gura coşului se determină astfel ca să fie posibilă evacuarea gazelor de ardere. Viteza gazelor
arse din cos este de 4-6 m/s în mod excepțional 8 m/s.
Înălţimea coşului se determină astfel încît să se poată produce mişcarea gazelor arse în coș, adică să existe o
diferenţă de presiune sufi cientă între punctul de intrare al gazelor în coş şi virful coşului. Această presiune
trebuie să învingă pierderile suferite prin frecare, răcirea gazelor, etc. Temperatura medie a aerului depinde
de condițiile locale climatice gi de înălţimea coşului. Se admit în calculul tirajului următoarele tempe raturi
medii ale aerului la partea de jos a coșului în exterior:
-clima caldă 15-25°C
-clima temperată 5-20°C
-clima rece -10-15 °C
Temperatura gazelor scade pe înălțimea coşului la lucrări curente, en circa 0,6° -1°0 pe metru de cos.
Lumina interioară a coşului este funcţie de cantitatea de gaze pe care va trebui să o elimine. Aceasta la
rîndul ei este funcție de cantitatea de aer necesar arderii, de cantitatea produselor arderii cît şi de temperatura
gazelor care vor eşi prin coş.
Experienta a arătat că temperatura gazelor din coş nu trebuie să soadă sub 2000 in cazul unui tiraj normal.
Această temperatură este limitată şi pentru valorile superioare. Astfel, la instalaţii normale de cazane, dacă
această temperatură depăşeşte 300-350°C.
Pentru înălțimi mai mari de 80 m creşterea vitezei este neînsemnată, deoarece creşterca tirajului este aproape
egalată de creşterea frecării, care este funcție de pătratul vitezei.

Principii de baza in calculul cosurilor:

oşurile de fum sint construcţii foarte înalte şi cu dimensiuni trans versale reduse. Din acest punct de vedere,
sînt constructii pentru care asigurarea rezistenţei şi stabilității sint adesea greu de realizat. Ele au poziţii în
plan obligate de specificul industriilor şi exploa tărilor pentru care se execută, astfel că adesea trebuie
amplasate in regiuni în care pămîntul are o rozistenţă redusă şi trebuie să se recurgă la fundații grele, radiere,
piloţi.
În afară de cele amintite, coşurile de fum funcționează la temperaturi ridicate, care provoacă solicitări
importante in beton şi armătură şi adesea fisurarea puternică a betonului. Eforturile obținute prin calculul
static şi cele obţinute prin calculul termic, trebuie sumate, iar valorile rezultante nu trebuie să ducă la
depăşirea coeficientului de siguranță necesar lucrării. În calenlul termic trebuie studiate mai multe probleme
si anume:
- transmiterea căldurii prin peretii cosului şi stabilirea temperaturii într-un punct oarecare al peretelui;
- calculul eforturilor orizontale din pereţí provenite din încălzirea cosului;
-calculul eforturilor verticale din pereti provenite din încălzirea cosului.

Transmiterea caldurii prin pereti:

Studiul pentru a calcula grosimea căptuşelii de izolare termică, necesară pentru a diminua temperatura, aşa
fel ineit între cele două fete ale betonului să nu se depăşească o diferenţă de temperatură de circa 60°.
Cantitatea de căldură care trece în unitatea de timp printr-un perete se poate stabili prin formula:
Q= landa S (T-t).
Q= este cantitatea de căldură care trece prin perete.
Landa= coeficientul de transmisie a căldurii în kcal/m²
S= suprafaţa elementului de construcție considerat în m²;
T,t= temperatura aerului în interiorul, respectiv exteriorul construcției, în grade.

În plus se mai constată că la marginea pereţilor (spre interior şi exterior) din cauza unui strat staţionant de
aer, care se formează prin aspe ritatea zidului, are loo un salt de temperatură, de care se fine seama şi în care
trecerea de lură urmează legea: Q= alfa S (T-t).
Alfa = coeficientul de trecere a căldurii din aer la fata peretelui.

32. Cosuri de fum: Eforturi produse prin incalzirea neegala in pereti. Efectul vantului asupra
cosurilor. Stabilitatea cosurilor.

Eforturi produse prin incalzirea neegala in pereti:

Sub influenta diferenţelor mari de temperatură ce au loc, deforma ţiile ce ar trebui să apară sînt împiedicate
de ansamblul construcţiei, iar sectiunea transversală a coşului îşi menține forma. Din acest motiv apar
momente încovoietoare în pereţi (M) care produc deformări de semn contrar celor produse de încălzirea
neegală.
De valoarea admisă pentru rigiditatea peretelui reprezentată prin produsul EI, depinde valoarea momentului
încovoietor.
Înainte de fisurare, momentele încovoietoare se dezvoltă ca curba I, iar după fisurare ca curba III. Atit timp
cît fisurarea este numai parţială, aceste momente încovoietoare vor avea valorile date de curba II.

Pentru a se putea da o normă de calcul, este necesar a se preciza pentru o sectiune, care este gradul de
fisurare considerat normal şi la care se face calculul momentelor incovoietoare și al eforturilor interioare ce
apar, precum şi valoarea modulului de elasticitate al betonului la acest grad de fisurare.

Efectul vantului asupracosurilor:

Presiunea vîntului asupra unei construcții, creşte eu înălţimea ei şi este funcție de intensitatea vintului din
regiunea în care se plasează construcţia.
Se consideră că vîntul bate orizontal, in afară de cazul cind încli narea terenului pe o distanță de 100 m în
jurul coşului trece de 30%, în care caz se consideră că vîntul bate paralel en suprafata terenului.
Presiunea sau sucţiunea vintului se aplică normal pe suprafetele construcţiei şi se determină, ținînd seama că
la acţiunea statică trebuie adăugată și acținnea dinamică.
În cazul acțiunii statice avem : P= k x k1 x g0.
Eforturi produse de vînt şi cutremur. Momente incovoietoare produse de vint prin tendinta de turtire a
coşului. Vintul are o acțiune directă asupra cosului tinzind a-i da o turtire care produce la diametre mari
importante momente incovoietoare. În întregul coş apar momente incovoietoare a căror valoare maximă în
ipoteza unei repartitii sinusoidale a vintului in jurul coşului, va fi M= 1/12 x p x r 2
Stabilitatea cosurilor:
Calculul fundaţiei unui cos se face ţinînd seama de rezistenţa tere nului cu ajutorul formulei compresiunii
excentrice :

unde b şi d sînt dimensiunile tălpii, P- sarcina verticală (greutatea pereţilor și a căptuşelii), iar M momentul
încovoietor la baza coşului (produs în primul rînd de vînt).
Odată dimensiunile plăcii stabilite, grosimea şi armarea ei se face considerînd că placa este în consolă
rezemată concentrie pe conturul peretilor coşului şi acţionînd de jos în sus eu o sarcină distribuită, avind ca
valoare pe cea de la mijlocul plăcii în consolă. (Trebuie menționat că la calculul grosimii tălpii de fundație
se scade greutatea ei proprie care se reazemă direct pe pămînt şi nu dă momente incovoietoare).

Coşurile de fum sînt construcţii cu centrul de greutate asezat sus fata de nivelul tălpii de fundație.
La aceste constructii, tasarea neuniformă a fundaţiilor aduce sporuri supli mentare importante de încărcare
pe teren şi poate conduce chiar la o ne stabilitate a ansamblului.
Vom studia în cele ce urmează sporurile de eforturi unitaro ce apar pe fundația unui cos, datorită unei tasări
neuniforme a terenului de fundație.
h- cota centrului de greutate fata de baza placii de fundatie.
d- latura sau diametrul fundatiei.
J- momentul de inertie al suprafetei talpii de fundatie.