LEGISTICĂ

FORMALĂ

DR. IOANA CRISTINA VIDA

 STRUCTURA CURSULUI

• Modulul 1. FUNCȚIA LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI

• Modulul 2. ARHITECTURA ACTULUI NORMATIV
• Modulul 3. REDACTAREA ACTELOR NORMATIVE
• Modulul 4. MOTIVAREA PROIECTELOR ACTELOR NORMATIVE
• Modulul 5. EVENIMENTE LEGISLATIVE CE INTERVIN PE PARCURSUL DURATEI
ACTIVE A ACTULUI NORMATIV
• Modulul 6. APLICAREA NORMELOR DE TEHNICĂ LEGISLATIVĂ ÎN PROCESUL
ELABORĂRII ACTELOR ADMINISTRATIVE NORMATIVE
 Bibliografie BIBLIOGRAFIE
obligatorie SUPLIMENTARĂ

• Ioan Vida, Ioana Cristina Vida, Legistică formală, Universul Juridic, • Otilia Ștefana Giredariu, Tehnica și
2020.
procedura delegării legislative. Analiză
• Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările comparativă, Pro Universitaria, 2013.
ulterioare. • Sorin Popescu, Victoria Ţăndăreanu, Cătălin
• Constituția României. Ciora, Aspecte practice de tehnică şi
• Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului evidenţă legislativă, Monitorul Oficial, 2008.
privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi • Sorin Popescu, Victoria Ţăndăreanu,
prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de
Probleme actuale ale tehnicii legislative,
acte normative, precum şi a altor documente, în vederea
adoptării/aprobării, cu modificările și completările ulterioare. Lumina Lex, 2003.
 MODULUL 3.
REDACTAREA ACTELOR NORMATIVE EFICIENȚĂ

Stilul actului normativ

EFICACITATE

EFICIENȚA
COSTURILOR
• proiectele de acte normative trebuie redactate într-un
stil specific normelor juridice
CLARITATE
• stilul trebuie să fie sobru şi concis, clar şi
neechivoc, să excludă orice dubii privitoare la
respectarea regulilor gramaticale şi de ortografie. PRECIZIE

• limbajul juridic presupune existența unei

terminologii juridice, a unui vocabular juridic şi a NEAMBIGUITATE
altor instrumente; împreună fac posibilă exprimarea
şi comunicarea normei de drept.
LIMBAJ SIMPLU

LIMBAJ NEUTRU DE GEN

 MODULUL 3.
REDACTAREA ACTELOR NORMATIVE
CARACTERIZAREA STILULUI ACTULUI NORMATIV (I)
• este propriu actului normativ (lege, ordonanţă,
hotărâre a Guvernului)
• este legat de principiul economiei de mijloace;
• stilul concis presupune exprimări în puţine cuvinte
şi evitarea anumitor idei sau reluarea lor în noi variante
prin care să se adauge ceva ce nu este semnificativ;
evită enunţurile redundante;
• presupune utilizarea termenilor cu grad mare de
abstractizare pentru a se acoperi, printr-un număr cât
mai redus de cuvinte, o arie cât mai largă de fenomene
ce urmează să cadă sub incidenţa viitoarei reglementări
juridice;
• este necesară evitarea articolelor și a tezelor prea
lungi, a formulărilor complicate în mod inutil și a utilizării
excesive a abrevierilor
Există reguli privind asigurarea
inteligibilităţii normelor juridice, a utilizării
neologismelor, a termenilor de specialitate,
a regionalismelor şi a altor instrumente
necesare realizării unei redactări a actelor
normative, care să permită înţelegerea cu
uşurinţă a conţinutului acestora - Art. 36
din Legea nr. 24/2000, republicată
! Caracteristica unui bun stil legislativ
este exprimarea succintă a ideilor-cheie ale
unui text, frazele explicative având rolul de a
facilita înțelegerea normei de către cititor,
pentru a înlătura eventualele probleme de
interpretare.
 ! O redactare corectă din punct de
MODULUL 3.
REDACTAREA ACTELOR NORMATIVE vedere gramatical și care respectă
CARACTERIZAREA STILULUI ACTULUI NORMATIV (II) regulile de punctuație facilitează buna
❖ Claritatea şi precizia stilului normativ:
înțelegere a textului în limba de
- utilizarea adecvată a cuvintelor în raport cu semnificaţia lor obişnuită;
redactare, precum și traducerea în alte
- modul de aranjare a acestora în propoziţii şi fraze, cu respectarea strictă a
limbi.
regulilor gramaticale; art.16 alin.(1) din Constituţie: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a
- verbele se utilizează la timpul prezent, forma afirmativă, pentru a se autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”

accentua caracterul imperativ al dispoziției respective, sau, după caz, la • cuvintele sunt folosite în sensul lor propriu, fără îngroşări
stilistice;
viitor;
• impun principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legi;
❖ Acurateţea textului:
• stabiliesc conotaţiile acestei egalităţi, prin interzicerea
- tehnica de redactare utilizată nu trebuie să lase loc niciunui dubiu şi discriminării pozitive legată de asigurarea unor avantaje faţă de
niciunui echivoc ceilalţi semeni sau discriminarea negativă prin lipsirea unora de
❖ Sobrietatea stilului normativ: avantajele legale de care alţii se bucură;

- eliminarea din construcţia frazelor a epitetelor, comparaţiilor, • stabilește reperele egalităţii prin raportare la lege şi la autorităţile
publice.
personificărilor, hiperbolelor şi metaforelor;
- cuvintele se utilizează în sensul lor propriu, pe cât posibil în varianta cea
mai răspândită
 Modulul 3.
REDACTAREA ACTELOR NORMATIVE
CARACTERIZAREA STILULUI ACTULUI NORMATIV (III)
• este legat de forma prescriptivă sau prescriptiv-dispozitivă a
redactării textelor normative;
• utilizarea limbajului comun, a termenilor uzuali din limbajul
cotidian.
• trebuie evitate regionalismele, care şi ele ar afecta, prin aria
restrânsă de circulaţie, înţelegerea conţinutului actului normativ;
• asigurarea unităţii terminologice a textelor redactate;
• în cuprinsul unui act normativ un termen nu poate fi înlocuit cu
altul, chiar dacă acesta este sinonimul primului;
• utilizarea unor termeni diferiţi pentru exprimarea uneia şi
aceleaşi noţiuni duce la confuzii, la ambiguităţi şi echivocuri care
se opun determinării sensului unic al reglementării juridice.
• dacă legiuitorul utilizează noţiuni/ termeni care nu fac parte din
limbajul curent sau cărora le conferă un alt sens decât cel
consacrat, trebuie să-i definească şi să precizeze înţelesul în
care ei sunt utilizaţi în cuprinsul actului normativ.
• „nu poate fi considerată «lege» decât o normă enunţată cu
suficientă precizie, pentru a permite individului să-şi regleze
conduita. Individul trebuie să fie în măsură să prevadă
consecinţele ce pot decurge dintr-un act determinat”;
• „o normă este previzibilă numai atunci când este redactată
cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei
persoane – care, la nevoie poate apela la consultanţă de
specialitate – să îşi corecteze conduita”;
• „în special, o normă este previzibilă atunci când oferă o
anume garanţie contra atingerilor arbitrare ale puterii publice”
(CEDO, Sunday Times contra Regatul Unit al Marii Britanii şi
Irlandei de Nord, 1979, Rekvényi contra Ungariei, 1999, Rotaru
împotriva României, 2000, Damman împotriva Elveţiei, 2005)
• „principiul încrederii legitime impune ca legislaţia să fie clară şi
predictibilă, unitară şi coerentă; impune limitarea posibilităţilor
de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite
prin acestea” (CJUE, cauzele Facini Dori v Recre, 1994, Foto-
Frost v Hauptzollant Lübeck.Ost, 1987)

REDACTAREA ACTELOR NORMATIVE
a.Terminologia juridică/semantica juridică
• ansamblul cuvintelor ce reprezintă
concept juridice;
• un cuvânt utilizat în domeniul juridic are
întotdeauna o anumită semnificaţie;
• cuvintele sunt preluate din vocabularul
comun, dar prin încărcarea lor cu o
semnificaţie juridică se diferenţiază de
acesta şi devin elemente de sine
stătătoare ale terminologiei juridice.
• proces de modificare a sensului comun
al cuvintelor printr-o reconversie
semantică juridică.
• parte componentă a vocabularului
juridic.
MODULUL 3.
b.Vocabularul juridic
• fondul principal de cuvinte al limbii române utilizat în
domeniul juridic;
• are trei componente principale: terminologia juridică;
cuvinte provenite din limbajul curent şi cuvinte provenite
din alte discipline ştiinţifice.
• utilizează o parte a fondului de cuvinte specific limbajului
comun;
• utilizează și cuvinte care provin din alte domenii ale ştiinţei,
mai ales dacă acestea cad sub incidenţa reglementărilor
juridice.
• se corelează cu obligația de a comunica norma juridică;
• este o cerinţă izvorâtă din însăşi raţiunea de a exista a
normei, aceea de a fi cunoscută, respectată şi aplicată.
Subiectul
• indică participantul la relaţiile sociale; norma
juridică îi conferă un beneficiu/procură o
obligaţie
• persoana este subiectul propoziţiei normative
pentru normele juridice cu un grad maxim de
generalitate; totalitatea subiecţilor de drept
individuali, indiferent de poziţia pe care o ocupă
în societate ( persoană fizică - cetăţeni, străini,
apatrizi, minori, majori etc.; persoane juridice -
autorităţile publice/ instituţiile publice, societăţi
comerciale, regii autonome, companii naţionale,
fundaţii sau asociaţii ș.a.)
• persoana este descrisă la singular şi articulat
(cetăţeanul, minorul, străinul etc.); înlătură
confuzia; excepție: la plural, când norma
juridică vizează o acţiune care nu poate fi
desfăşurată decât împreună de doi sau mai
mulţi subiecţi de drept ori obligaţia instituită de
normă vizează pe toţi subiecţii de drept (soţii,
asociaţii etc.)
• formele nearticulate/ exprimarea subiectului prin
diferite pronume nehotărâte sau demonstrative
(oricine, fiecare, orice, acela, aceea etc.)
/pronume personale (ei, ele, el, ea) sunt
premise dar cu măsură (limitat) pentru a nu se
produce confuzii şi echivocuri.
MODULUL 3.
REDACTAREA ACTELOR NORMATIVE
utilizarea subiectului multiplu
 fiecare element al subiectului multiplu se desparte de celălalt prin virgulă,
iar ultimul leagă de penultimul prin conjuncţia „şi”.
 verbul care urmează subiectului va fi utilizat la plural.
 conjuncţia „şi” este de natură să lege efectele normei juridice de acţiunea
tuturor subiecţilor de drept.
 pentru efectul contrar, respectiv dacă din multitudinea de subiecţi,
comandamentul juridic urmează a fi imputabil doar unuia din ei, se va
utiliza conjuncţia „sau” şi verbul la singular.
realizarea acordului gramatical între substantiv şi atributele
adjectivale
 adjectivele legate direct de substantive
trebuie să aibă genul, numărul şi cazul
substantivului (persoana fizică, serviciul
financiar).
 Modulul 3.
REDACTAREA ACTELOR NORMATIVE
VERBUL Complementul
• se utilizează la diateza active/reflexive/pasivă şi la timpul
present/viitor
• utilizarea diatezei active verbele exprimă o acţiune
săvârşită de subiect care se răsfrânge în mod direct asupra
unui obiect (verbe tranzitive). • Verbul tranzitiv cere un
complement direct, iar cel
• utilizarea timpului prezent este preferabilă celorlalte timpuri, intranzitiv un complement indirect.
inclusiv viitorului, deoarece, în orice moment al aplicării legii,
comandamentul juridic acţionează la timpul prezent • În propoziţia „Parlamentarii au votat
(este exclusă folosirea imperfectului, perfectului simplu sau a legea”, complementul direct este
mai mult ca perfectului pentru a se ordona un comandament legea.
juridic)
• verbele se utilizează la persoana a III-a, singular/plural (ex. • În propoziţia „Preşedintele se
ele sunt strict necesare, noţiunile se exprimă prin ..., se adresează Parlamentului”, verbul
abrogă decretul ...., Parlamentul şi celelalte autorităţi publice „se adresează” este un verb
stabilesc ...) intranzitiv, iar „Parlamentului” este
• Verbe/expresii verbale impersonale: se interzice, se alege, complement indirect.
se recomandă, trebuie, se obligă etc.
• Verbele la forma afirmativă/negativă; forma afirmativă se
utilizează pentru normele onerative/ permissive/ suppletive;
forma negativă se utilizează pentru a exprima o interdicţie în
cadrul normelor prohibitive.
 APLICAREA PROPRIU-ZISĂ
❑ Ce vrei să spui?
• Notează cuvintele-cheie/desenează
o schiță pentru a ilustra ce relații
trebuie să fie clarificate și ce condiții
de fapt vor determina consecințe
juridice;
• Scrie prima schiță și apoi citește-o
cu un ochi critic .
❑ Cum poți să o spui?
Verifici alegerea cuvintelor și structura propoziției
Folosești propoziții scurte. O idee = o propoziție.
Poziționezi afirmația principală la începutul propoziției.
Dacă este posibil, utilizați o singură propoziție principală și nu
mai mult de o propoziție subordonată.
Folosești expresii verbale mai degrabă decât expresii nominale.
Eviți șirurile de atribute, în special construcțiile participiale lungi.
Fii scurt
Ștergi cuvintele de completare.
Folosești cuvinte scurte.
 MODULUL 4.
MOTIVAREA PROIECTELOR ACTELOR NORMATIVE

• prezentarea rațiunilor I. CONSTITUȚIA ROMÂNIEI:

care stau la baza
adoptării unui proiect de ▪ ART. 31 (1): „DREPTUL PERSOANEI DE A AVEA ACCES LA ORICE
act normativ; INFORMAȚIE DE INTERES PUBLIC NU POATE FI ÎNGRĂDIT”

• un proiect de lege ▪ ART. 31 (2): „AUTORITĂȚILE PUBLICE, POTRIVIT COMPETEȚELOR

MODIFICĂ cadrul CE LE REVIN, SUBT OBLIGATE SĂ ASIGURE INFORMAREA
legislativ; CORECTĂ A CETĂȚENILOR ASUPRA TREBUIRILOR PUBLICE ȘI
ASUPRA PROBLEMELOR DE INTEREES PERSONAL.”
• creează efecte;

▪ Conținutul ▪ Conținutul actelor ▪ Conținutul actelor administrative

actelor
administrative normative individuale
normative

II. Perspectiva Legii nr.24/2000

Convingerea emitentului actului normative (legiuitorul) de necesitatea adoptării acestuia
 CONȚINUTUL PROPRIU-ZIS AL MOTIVĂRII
•
• premisele noii
reglementări juridice
• efectele sociale
scontate
Destinatar:
• costurile pe care le Cel care aplică
presupune aplicarea legea
noului act normativ
 Modulul 4.
MOTIVAREA PROIECTELOR ACTELOR NORMATIVE
Art. 30 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă

Motivarea unui act administrativ urmăreşte o dublă

expuneri proiecte de lege şi propuneri finalitate:
de motive legislative (1) îndeplineşte o funcţie de transparenţă în profitul
beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice
note de ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului dacă actul este sau nu întemeiat;
fundament (2) permite instanţei să realizeze controlul său
are jurisdictional/permite reconstituirea raţionamentului
efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea
referate de acte normative acestuia;
aprobare Motivarea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului şi
studiul de proiecte de legi de importanţă şi să fie realizată de autorul său.
complexitate deosebită şi proiecte de Deşi motivarea reprezintă o obligaţie generală, aplicabilă
impact
legi de aprobare a ordonanţelor emise de oricărui act administrativ, ea face obiectul unei aprecieri
Guvern în temeiul unei legi de aprobare in concreto, după natura acestuia şi contextul adoptării
sale, prin prisma obiectivul său, care este prezentarea
într-un mod clar şi neechivoc a raţionamentului instituţiei
emitente a actului (Decizia nr. 1442 din 6 martie 2020,
pronunțată de Secţia de contencios administrativ și fiscal
a ÎCCJ)
 EXPUNEREA
DE MOTIVE •1) Documentele însoțitoare ale expunerii de motive (cf. art.74
alin.(1) din Constituţia României):
un act preparatoriu - •dovada existenței unui număr de cel puţin 100 000 de cetăţeni
însoţeşte un proiect de cu drept de vot ca inițiatori;
lege/o propunere •dovada că cetăţenii provin din cel puţin un sfert din judeţele
legislative/ o inițiativă ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul
legislativă a cetățenilor; Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5 000 de semnături
•se semnează de către în sprijinul acestei iniţiative.
prim-ministru, după
aprobarea formei finale
a proiectului în şedinţa
guvernului;
•dacă proiectul de lege •3) Semnarea expunerii de motive de către toţi membrii
a suferit modificări comitetului de iniţiativă, care trebuie să fie alcătuit din cel puţin 10
semnificative se reface
și expunerea de cetăţeni cu drept de vot.
motive; •4) Elaborarea propunerii legislative în forma cerută pentru
•se semnează de către
iniţiatori; proiectele de lege (cerințe procedurale)
 studiul de impact
• evidenţiază costurile şi beneficiile care pot fi aduse în plan economic şi social;
• evidenţiază dificultăţile care ar putea să apară în procesul de implementare;
• se întocmeşte de către structurile de specialitate în domeniu ale administraţiei publice
centrale, la cererea Guvernului.
NOTA DE FUNDAMENTARE • în cazul propunerilor legislative ale deputaţilor sau senatorilor, studiile de impact se
MOTIVEAZĂ O HOTĂRÂRE DE întocmesc de către ministerele de resort la solicitarea comisiilor parlamentare
GUVERN ORI O ORDONANŢĂ; CONȚINUT:
STĂ LA BAZA ADOPTĂRII • starea de fapt existentă la momentul adoptării noii reglementări;
ACESTORA ÎN GUVERN;
STĂ LA BAZA PREZENTĂRII • modificările pe care le va suferi legislaţia;
ORDONANŢELOR ÎN FAŢA • obiectivele urmărite prin noua reglementare;
CELOR DOUĂ CAMERE ALE • mijloacele necesare atingerii scopurilor propuse;
PARLAMENTULUI • dificultățile care pot apărea în procesul de aplicare a noilor reglementări;
• evaluarea costurilor care rezultă din acest proces în comparaţie cu beneficiile
REFERATUL DE APROBARE
ESTE NECESAR ÎN CAZUL care ar putea rezulta
ALTOR PROIECTE DE ACTE • cerinţele care reclamă intervenţia normativă, principiile de bază și finalitatea
NORMATIVE ORDINE, reglementării propuse
INSTRUCŢIUNI ETC. • elementele noi, concluziile studiilor, ale lucrărilor de cercetare, evaluările
statistice, referirile la documentele de politici publice sau la actul normativ;
 Modulul 5.
EVENIMENTE LEGISLATIVE

Excepții de la publicare: deciziile prim-

ministrului clasificate
celelalte acte normative clasificate;
1. MODIFICAREA Modulul 5.
EVENIMENTE LEGISLATIVE
ACTULUI NORMATIV
De ce să modificăm un
act normativ?

ROLUL ACTULUI
DE MODIFICARE
 Modulul 5.
EVENIMENTELE LEGISLATIVE

Temă de reflecție

De ce credeți că normele de tehnică legislativă nu recomandă folosirea formulei

„Prevederile legale în vigoare se modifică în mod corespunzător”?
 Modulul 5.
EVENIMENTELE LEGISLATIVE
2.COMPLETAREA
ACTULUI NORMATIV
 MODULUL 5.
EVENIMENTELE LEGISLATIVE
Exprimarea normativă a intenției de completare a unui act normativ sau a unei pârți a acestuia se face, de exemplu, prin utilizarea următoarei formule:
„Art.1 din Legea nr. 1....privind ............publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. ... din ....., se completează după cum urmează:

1. La anexa nr.V punctul I „...........” litera B, după punctul 6 se introduce punctul 61, cu următorul cuprins:
„61. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ”
Elementele nou introduse cu prilejul completării unui act Modulul 5.
normativ vor primi numerele sau literele imediat următoare celor EVENIMENTE LEGISLATIVE
ce urmează în textul vechi. În cazul în care completările se
intercalează între articolele, alineatele, secţiunile, capitolele etc.
actului normativ completat, acestea primesc numerotarea
corespunzătoare elementelor componente completate, însoțită
de indicii corespunzători. Completarea unui act normativ nu
are ca efect renumerotarea elementelor sale structurale.
Renumerotarea textelor se face doar cu prilejul republicării
actului normativ.

După articolul ... se introduce un nou articol, art ......,

cu următorul cuprins:”;

„La articolul ..., după alineatul (...) se introduce un nou

alineat, alin , cu următorul cuprins:”;

„La articolul ... alineatul (...), după litera ... ) se introduce o

nouă literă, lit), cu următorul cuprins:”;

„După articolul ..., se introduce un nou capitol, Capitolul ...,

alcătuit din art
cuprins:”;
- , cu următorul Întrebare:
Sporirea numărului de cuvinte,
„După articolul ... se introduce anexa, cu următorul
cuprins:” informații, enunțuri, pe care le
cuprinde o dispoziție, reprezintă o
completare în sensul normelor de
tehnică legislativă?
 Modulul 5.
EVENIMENTE LEGISLATIVE

3.ABROGAREA

• În activitatea de legiferare este preferabilă, în toate cazurile, abrogarea expresă directă.

• Abrogarea este definitivă cu excepția celei dispuse prin ordonanță a Guvernului, până la
aprobarea acestea prin lege de către Parlament.
• Nu este permis ca prin aborgarea unui act aborgator să fie repusă în vigoare norma inițială.
 MODULUL 5.
EVENIMENTE LEGISLATIVE
MOMENTUL ABROGĂRII/DATA ABROGĂRII INDICĂ:
 Modulul 5.
EVENIMENTE LEGISLATIVE
5. DEROGAREA
 Modulul 5.
EVENIMENTE LEGISLATIVE
6. SUSPENDAREA ACTULUI NORMATIV
 Modulul 5.
EVENIMENTE LEGISLATIVE

Exemplu de act prin care se dispune suspendarea unui alt act normativ:
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
pentru suspendarea Legii nr.217/2016 privind diminuarea risipei alimentare
(...)
Articol. Unic. - Aplicarea prevederilor Legii nr.217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr.934 din 21 noiembrie 2016, se suspendă începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe
de urgență până la data de 30 iunie 2018.

Prorogarea este operațiunea prin care se dorește ca o normă să continue să producă efecte și după data la
care trebuia să-și înceteze inițial efectele juridice. Actul prin care se dispune prorogarea unei norme trebuie să
intre în vigoare anterior datei până la care această normă producea inițial efecte juridice.
 Modulul 5.
EVENIMENTE LEGISLATIVE
7. REPUBLICAREA ACTELOR NORMATIVE
 Modulul 5.
EVENIMENTE LEGISLATIVE

Dispoziția de republicare a unui act normativ trebuie prevăzută în mod expres în actul de modificare și/sau completare.
Cu ocazia republicării, se realizează integrarea în ansamblul reglementării a prevederilor asupra cărora s-a intervenit, actualizându-se denumirile schimbate între timp, cum ar fi
cele ale unor instituții sau localități, dându-se, atunci când s-a dispus expres, o nouă numerotare articolelor, alineatelor, capitolelor și celorlalte structuri ale actului.

Dacă asupra unui act normativ s-a intervenit printr-o ordonanță a Guvernului, republicarea acestuia se face doar după aprobarea ordonanței prin lege, pentru a nu se crea
astfel eventuale discrepanțe cu actul de aprobare, în cazul în care acesta aduce alte modificări ordonanței supuse aprobării.
Dispoziția prin care se dispune republicarea trebuie redactată conform următoarelor modele:
a) în situația în care actul de bază a mai suferit intervenții legislative de aceeași natură cu cele aduse prin actul care dispune republicarea:„
(se precizează actul normativ ce urmează să fie republicat cu toate elementele sale de identificare și cu intervențiile legislative suferite până la momentul actului care dispune
republicarea), și cu cele aduse prin prezenta ,va fi republicată, (în cazul ordonanțelor Guvernului se va preciza și <după aprobarea acesteia prin lege>), dându-se textelor o nouă
numerotare”

b) în situația în care actul de bază nu a mai suferit intervenții legislative, sau a suferit intervenții legislative, dar de altă natură decât cele aduse prin actul care dispune
republicarea:
(se precizează actul normativ ce urmează să fie republicat cu toate elementele sale de identificare și cu intervențiile legislative suferite până la momentul actului care dispune
republicarea, dacă este cazul), și cu modificările și/sau completările aduse prin prezenta ,va fi republicată, (în cazulordonanțelor Guvernului se va preciza și <după aprobarea
acesteia prin lege>), dându-se textelor o nouă numerotare”.
 Modulul 5.
EVENIMENTE LEGISLATIVE
8. RECTIFICAREA ACTELOR NORMATIVE
 MODULUL 6.
APLICAREA NORMELOR DE TEHNICĂ LEGISLATIVĂ
ÎN PROCESUL ELABORĂRII ACTELOR ADMINISTRATIVE NORMATIVE
Specificul hotărârilor normative ale Guvernului rezidă în
Elemente specifice procesului de emitere a ordinelor, instrucțiunilor și a
faptul că ele sunt acte de organizare a executării legilor.
celorlalte acte normative ale conducătorilor autorităților publice
Astfel de acte normative se emit secundum lege. Această
Reguli specifice aplicabile în procesul elaborării şi adoptării hotărârilor înseamnă că Guvernul nu poate emite o hotărâre
Guvernului normativă decât dacă există o lege în vigoare, care
Elaborarea și adoptarea hotărârilor Guvernului, rezidă în respectarea, în plus, a necesită luarea unor măsuri, la nivel de Guvern, pentru
unor legi, (pe lângă Constituție) inclusiv a celei privitoare la organizarea şi organizarea executării acesteia. Pentru a se da expresie
funcţionarea Guvernului, a unor ordonanţe şi a unor hotărâri de Guvern. Un unei asemenea cerinţe constituţionale, este necesar să se
exemplu edificator în această materie îl constituie Hotărârea Guvernului precizeze, de fiecare dată, în preambulul hotărârii
nr.555/2001. Această hotărâre este în vigoare, se aplică, şi între ea şi Legea nr.
Guvernului, temeiul legal al emiterii acesteia, respectiv
24/2000 există un raport de complementaritate. Astfel, în ceea ce priveşte
proiectele legi, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, ea conţine dispoziţii (altele textul din lege care abilitează Guvernul să emită o
decât cele din lege) privind supunerea proiectelor de acte normative spre avizare asemenea hotărâre.
Guvernului. În acest sens, art.4 al regulamentului, anexă la H.G.nr.555/2001,
stabileşte că au dreptul să iniţieze proiecte de acte normative Guvernului: Hotărârile normative emise de Guvern nu pot cuprinde
a) ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale
norme juridice primare, În cazul în care aceste hotărâri
aflate în subordinea Guvernului, precum şi autorităţile administrative autonome; cuprind norme juridice primare, emise în afara unei
reglementări legale a respectivului domeniu al relaţiilor
b) organele de specialitate ale administraţiei publice centrale aflate în subordinea sociale, se încalcă prevederile Legii fundamentale şi se
sau coordonarea ministerelor în a căror subordine sau coordonare se află;
uzurpează monopolul legislativ al Parlamentului, monopol
c) prefecturile, consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului consacrat de art.61 alin.(1) din Constituţia României.
Bucureşti - prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne.
 Modulul 6.
APLICAREA NORMELOR DE TEHNICĂ LEGISLATIVĂ
ÎN PROCESUL ELABORĂRII ACTELOR ADMINISTRATIVE NORMATIVE
Elemente specifice procesului de emitere a ordinelor, instrucţiunilor şi a celorlalte
b) Respectarea sferei de reglementare - are în vedere concordanţa dintre
acte normative ale conducătorilor autorităţilor publice ale administraţiei
ordine, instrucţiuni şi alte asemenea acte emise de conducătorii ministerelor şi
ministeriale şi extraministeriale
ai celorlalte autorităţi ale administraţiei publice ori de către autorităţile
administrative autonome cu actele normative ierarhice care le ordonă. Aceste
Normele de tehnică legislativă obligă conducătorii ministerelor şi ai altor organe ale
acte emise în baza unei legi, ordonanţe sau hotărâri a Guvernului trebuie să
administraţiei publice centrale de specialitate sau ai autorităţilor administrative autonome
se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea
să emită ordine, instrucţiuni şi alte acte normative cu respectarea normelor ierarhic
cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii contrare acestora.
superioare, a sferei de reglementare şi a termenelor de emitere prevăzute de actele
superioare.
În toate cazurile, aceste acte nu pot cuprinde norme juridice primare şi nu
pot contraveni niciunei norme cuprinse într-un act normativ ierarhic
a) Respectarea normelor ierarhic superioare în activitatea de emitere a actelor cu
superior. Utilitatea lor se justifică numai în măsura în care ele explicitează
caracter normativ de către conducătorii ministerelor şi ai celorlalte organe ale
elementele de ordin tehnic cuprinse în actul de bază ori conţin precizări,
administraţiei publice centrale de specialitate sau de către autorităţile administrative
instrucţiuni sau norme metodologice utile procesului de transpunere unitară în
autonome este supusă unei duble restricţii
viaţă a prevederilor legale.
Actele normative emise în executarea unui act normativ privesc punerea în executare a
unei legi, a unei hotărâri sau a unei ordonanţe a Guvernului. Cu alte cuvinte, un act
c) Respectarea termenelor de emitere prevăzute de actele normative
normativ de acest gen se emite doar în executarea unei legi, a unei ordonanţe ori a unei
superioare este o condiţie a eficienţei administraţiei publice. De aceea,
hotărâri a Guvernului şi în baza unei indicaţii în acest sens, cuprinsă în lege, ordonanţă
ordinele şi instrucţiunile urmează a se elabora în termenul prevăzut de actul
sau în hotărârea Guvernului,
superior sau, după caz, într-un termen util care să facă posibilă aducerea lor la
În formula introductivă a acestor acte se indică expres actul normativ superior pe
îndeplinire.
care se întemeiază, precum şi celelalte temeiuri juridiceb)
 Modulul 6.
APLICAREA NORMELOR DE TEHNICĂ LEGISLATIVĂ
ÎN PROCESUL ELABORĂRII ACTELOR ADMINISTRATIVE NORMATIVE
Respectarea normelor
de tehnică legislativă în În plan strict local, hotărârile consiliilor judeţene se cer a
cadrul autonomiei locale fi respectate în cazul realizării unor obiective care
urmăresc prestarea unor servicii publice de interes
judeţean şi de care profită locuitorii unităţii administrativ-
teritoriale în cauză.
Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice locale se
În arhitectura actelor emise de autorităţile administraţiei
adoptă ori se emit pentru reglementarea unor activităţi de
interes local, în limitele stabilite prin Constituţie şi prin lege
publice locale trebuie să fie prezentă formula
şi numai în domeniile în care acestea au atribuţii legale.” introductivă, care trebuie să cuprindă temeiurile juridice
Actele normative emise de autorităţile administraţiei publice locale
(autoritatea emitentă, denumirea generică a actului, în
sunt hotărârile consiliilor locale şi dispoziţiile primarului. funcţie de natura sa juridică, precum şi temeiurile juridice
Legea nr. 24/2000 introduce în categoria actelor normative de bază şi în executarea cărora actul a fost emis),
adoptate de autorităţile administraţiei publice locale şi ordinele inclusiv temeiul legal din Codul administrativ.
prefectului
Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice
Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice locale nu locale, în vederea intrării lor în vigoare, se cer a fi aduse
se emit, în mod necesar, pentru punerea în aplicare a unui act
la cunoştinţa publică, în condiţiile Codului administrativ,
normativ de ordin superior, ci şi pentru reglementarea unor
activităţi cu specific local, pentru soluţionarea unor probleme prin afişare în locuri autorizate şi prin publicare într-un
strict locale, care nu-şi găsesc o reglementare corespunzătoare cotidian local de mare tiraj.
la nivelul legii ori al altui act normativ emis de o autoritate statală.