Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 6
Curs 6
O serie de numere reale este o pereche ordonată de dou a şiruri ((xn ), (sn ))n≥k unde
sn = xk + x2 + ... + xn .
∞
X
xn = lim sn .
n→∞
n=k
∞
X
Atunci când xn ∈ R, seria se numeşte convergentă. Ea este divergentă ı̂n rest, adică dacă:
n=k
a) 6 ∃ lim sn
n→∞
• sau
b) lim sn ∈ {±∞}.
n→∞
P
2 Teorema de legătură ı̂ntre seria xn şi lim xn .
n→∞
P
Dacă seria xn este convergentă, atunci limn→∞ xn = 0
Care este echivalentă cu
X
lim xn 6= 0 =⇒ xn divergenta.
n→∞
Această teoremă este foarte utilă atunci când exerciţiul se referă la o serie divergentă,
deorece dacă lim xn 6= 0, am terminat rapid rezolvarea.
P
Aplicaţii la teorema de legătură ı̂ntre seria xn şi lim xn
n→∞
1
Aplicaţia 2 Studiaţi natura seriei
X 1
ln 1 + .
n
n≥3
Deci seria este una telescopică, definită cu ajutorul şirului (an ), având termenul general
an = ln n cu lim an = ∞.
n→∞
P
Conform teoriei de la seminarul anterior, deoarece xn = an+1 − an iar lim an există, seria xn are
n→∞
sumă, iar aceasta este:
X∞
xn = lim an − a3 = ∞ − ln 3 = ∞.
n→∞
n=3
X 1
Astfel, seria ln 1 + este divergentă, cu suma +∞.
n
n≥3
xn > 0, ∀n ∈ N.
STP sunt caracterizate de faptul că şirul sumelor parţiale este strict crescător, deoarece
2
Ea are ı̂ntotdeauana sumă, iar ı̂n cazul ı̂n care α ≤ 1 suma este
∞
X 1
= ∞.
nα
n=1
În particular:
∞
X 1
= ∞.
n
n=1
C1C
P P
Fie xn şi yn două STP astfel ı̂ncât ∃a > 0, ∃n0 ∈ N pentru care
xn ≤ ayn , ∀n ≥ n0 .
Atunci P P
y convergenta =⇒ P xn convergenta
(∗) P n
xn divergenta =⇒ yn divergenta
C2C
P P
Fie xn şi yn două STP astfel ı̂ncât
xn
∃ l = lim ∈ [0, ∞].
n→∞ yn
Atunci
2. Dacă l = ∞ atunci
P P
x n convergenta =⇒ P yn convergenta
(∗∗) P
yn divergenta =⇒ xn divergenta
adică seriile au aceeaşi natură (deci sunt amândouă simultan, fie convergente, fie divergente).
3
X 2n n−1
2X 2
Seria = este convergentă deoarece este o constantă ı̂nmulţită cu seria geoemtrică
3n 3 3
n≥1 n≥1
de raţie 32
< 1, care este
P convergentă. P 2n
n 3n + 5n şi
P P
Aplicăm C1C pentru xn = 2P yn = 3n . Din (∗) va rezulta că xn este convergentă,
deorece seria mai mare, adică yn este tot convergentă.
b) Atunci când ı̂n expresia termenului general al seriei apare n la putere constantă, ı̂ncercăm o
X X 1
comparaţie cu seria armonică generalizată yn = , prin C2C. Nu fixăm de la ı̂nceput va-
nα
loarea parametrului α ci o vom deduce pe parcurs. Efectuăm astfel
√ 1
xn n(n2 +1) nα
lim = lim 1 = lim p .
n→∞ yn n→∞ n→∞ n(n2 + 1)
nα
Pentru a obţine echivalenţa celor două serii, care are loc doar pentru limita ∈ (0, ∞) setam α = 32 .
Atunci
xn n
lim = lim p =1
n→∞ yn n→∞ n(n2 + 1)
deci, conform C2C
X X 1
xn ∼ 3 .
n2
X 1
3
Deoarece 2 > 1, seria 3 este convergentă, ı̂n consecinţă şi seria iniţială este convergentă.
n2
atunci P
l < 1 =⇒ P xn convergenta;
(∗ ∗ ∗) l > 1 =⇒ xn divergenta;
l = 1 =⇒ ?
Pasul 2: Calculam
P
1
R > 1 =⇒ P xn convergenta;
R := lim Rn = lim n −1 . Atunci R < 1 =⇒ xn divergenta; .
n→∞ n→∞ Dn
R = 1 =⇒ go to ipoteze
4
Aplicaţie la algoritmul ı̂n doi paşi:
Studiaţi natura seriei, pentru a > 0:
X n!
.
a(a + 1)...(a + n − 1)
Observăm că termenii succesivi ai şirului care generează seria sunt reductibili, de aceea mergem cu
gândul la criteriul raportului, şi aplicăm algoritumul ı̂n 2 pasi.
Pasul 1: Calculăm
xn+1 (n + 1)! a(a + 1)...(a + n − 1)
D := lim Dn = lim = lim ·
n→∞ n→∞ xn n→∞ a(a + 1)...(a + n − 1)(a + n) n!
n+1
= lim =1
n+a
n→∞
Se observă că C2C oferă concluzii pentru cazul ı̂n care limita P de mai sus ∈ [0, ∞], dar nu complete
(adică
P există situaţii care se exclud, cum ar fi cazul ı̂n care yn este divergentă dacă limita este 0,
sau xn convergentă tot pentru acestă limtia 0).
Atunci când obţinem o limită ∈ (0, ∞), cele două serii sunt echivalente, deci au aceeşi
natură. În consecinţătot timpul când aplicăm C2C ar fi de preferat să obţinem o astfel de limită. În
cazul particular al exerciţiului nostru, o astfel de limită se obţinem doar pentru
α = 1.
Astfel
1
n+1
lim = 1,
n→∞ 1
n
deci, conform C2C cele două serii au aceeaşi natură
X X1
xn ∼ .
n
5
P 1
Deoarece n este divergentă, obţinem concluzia că
X 1
n+1
este divergentă.
Adunăm concluziile:
X n! convergenta daca a > 2;
este
a(a + 1)...(a + n − 1) divergenta daca a ≤ 2;
Atunci când ı̂n expresia lui xn apare n la o putere care depinde tot de n ı̂ncercăm să aplicăm
consecinţa criterilui radicalului. Astfel calculăm
s a n
nn2 +a nn+ n √ a
√ n n
lim xn = lim
n
n2 = lim n
= lim · nn .
n→∞ n→∞ (n + 1) n→∞ (n + 1) n→∞ n + 1
Observăm că limita este separabilă (deoarece ambele şiruri au limită,şi ı̂nmulţindu-le nu obţinem un
caz de nedeterminare). Calulăm cele două limite separat:
n n n
limn→∞ − n+1
n 1∞ −1 1
lim = lim 1 + =e = e−1 = .
n→∞ n + 1 n→∞ n+1 e
√ a
lim n n = 1a = 1.
n→∞
Înmulţindu-le obţinem
√ 1 1
lim n
· 1 = < 1.
xn =
n→∞ e e
Atunci, conform consecinţei criteriului radicaluli, pentru ca limta este < 1, seria este convergentă.