UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII

„ ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

Facultatea de Horticultură
Specializarea: Horticultură ecologică

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
POMICULTURĂ

Îndrumător

Sef. Lucr. Zlati Cristina

Masterand,

Panțiru Silviu-Constantin

Grupa 12

2022-2023
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII
„ ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
Facultatea de Horticultură
Specializarea:Horticultură ecologică

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
POMICULTURĂ

ÎNFIINȚAREA UNEI PLANTAȚII DE CIREȘ PE O SUPRAFAȚĂ DE 13HA ÎN ORAȘUL

IAȘI

Îndrumător

Sef. Lucr. Zlati Cristina

Masterand,

Panțiru Silviu-Constantin

Grupa 12

2022-2023
Cuprins
I. Memoriu descriptiv............................................................................................................................5
1.1 Obiectul și necesitatea proiectului...............................................................................................5
1.2 Situația geografică și administrativă a zonei...............................................................................5
1.3 Studiul factorilor social-economici.............................................................................................6
1.4 Caracterizarea cadrului natural....................................................................................................6
1.4.1 Studiul climatic.........................................................................................................................6
1.4.2 Studiul pedologic......................................................................................................................9
1.4.3 Studiul vegetației pomicole spontană și cultivată.....................................................................9
II. MEMORIU JUSTIFICATIV..........................................................................................................11
2.1 Organizarea interioara a teritoriului..............................................................................................11
2.2 Stabilirea sortimentului de soiuri și portaltoi............................................................................12
2.3 Stabilirea distanțelor de plantare...............................................................................................13
2.4.1 Pregătirea terenului.................................................................................................................13
2.4.2 Plantarea pomilor....................................................................................................................13
2.4.3 Întreținerea plantațiilor până la intrarea lor pe rod.................................................................15
2.4.4 Împrejmuirea plantației..........................................................................................................15
2.4.6 Instalarea sistemului de irigare...............................................................................................16
III.MEMORIU TEHNIC.....................................................................................................................17
3.1 Planul de plantare..........................................................................................................................17
3.2. Antemăsurători - devize pe categorii de lucrări privind:.............................................................18
1.2.1 Antemăsurătoare 1- Privind pregătirea terenului în vederea plantării....................................18
1.2.2Antemăsurătoare 2- Privind procurarea materialului săditor și plantarea pomilor.................20
1.2.3 Pentru completarea golurilor într-o plantație intensivă de cireș având următoarele
caracteristici: Distanța de plantare 4 m între rânduri și 1,5 m pe rând și densitatea 1667 pomi/ha 22
3.2.3. Antemăsurătoarea 3- Întreținerea plantației în anul I de la plantare.........................................25
Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a plantaţiei de cireș cu densitatea de 1667
pomi/ha............................................................................................................................................25
3.2.4. Antemăsurătoarea 4- Întreținerea plantației în anul II de la plantare........................................27
Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii..............................................27
3.2.5. Antemăsurătoare 5- Întreținerea plantației în anul III de la plantare.......................................30
Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de cireș cu densitatea de 1667
pomi/ha............................................................................................................................................30
3.3Devize centralizatoare....................................................................................................................32
3.3.1 Centralizatorul materialelor principalele și al costurilor pentru specia cireș........................32
3.3.2. CENTRALIZATORUL COSTURILOR DIRECTE DE INVESTIŢII LA SPECIA CIREȘ
PENTRU SUPRAFAȚA DE 13 HA...............................................................................................34
3.3.3. Deviz general pentru un ha de plantație................................................................................35
II.Piese desenate......................................................................................................................................
Schiță de ansamblu a plantașiei la scara 1:2000..................................................................................
Schița amplasării soiurilor și a polenizatorilor....................................................................................
I. Memoriu descriptiv

1.1 Obiectul și necesitatea proiectului

Proiectului constă în înființarea unei plantații de cireș in sistem intensiv, pe o suprafață de 13
ha ce are ca scop obţinerea unor producţii corespunzătoare atȃt din punct de vedere cantitativ cât și
calitativ.
Cireşul este o specie pomicolă cu deosebită importanţă economică, dată de însuşirile
nutritive, tehnologice şi comerciale ale fructelor, care găseşte în România condiţii optime de
manifestare a potenţialului său agrobiologic
Cireşele sunt primele fructe proaspete ale anului, iar prin conţinutul ridicat în vitamine,
săruri minerale, zaharuri, aspect atrăgător, fac obiectul uneia dintre cele mai eficiente activităţi
comerciale. Fructele sunt destinate atât consumului în stare proaspătă, cât şi prelucrării industriale
sub formă de sucuri, siropuri, compoturi, gemuri, dulceţuri, băuturi alcoolice, produse de cofetărie,
patiserie etc.

1.2 Situația geografică și administrativă a zonei

Municipiul Iași se află în partea de est a Moldovei, în Câmpia Moldovei, fiind așezat în calea
vechilor drumuri comerciale care legau nordul și vestul Europei de sud-estul continental și de
Orientul Apropiat. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. În
perioada medievală Târgul Ieșilor se afla situat pe una dintre cele mai importante artere comerciale
din zonă, respectiv pe axa Lvov (Polonia) - Constantinopol, cel mai important oraș din acea
perioadă. Situarea pe această axă a ajutat la dezvoltarea sa, deoarece pe aici treceau toți comercianții
spre și dinspre Constantinopol.Prin extinderea lui, Iașiul este legendara „urbe a celor 7 coline",
comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca fiind „O nouă Romă". Cele șapte coline sunt
Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 50 m
în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou,
Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina, râul Bahlui și de
pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de
oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.
1.3 Studiul factorilor social-economici
În vederea realizarii acestui proiect s-au luat în considerare posibilităţile de execuţie dar in
special condiţiile pedoclimatice ale zonei.
Datorită specializarii populatiei din zonă pe domeniul horticol, forta de muncă calificată este
relativ usor de asigurat pentru infiintarea si intretinerea plantatiei
Căile de transport rutier situatie in apropierea plantație fac ca transportul productiei pana la
beneficiar sa se facă in conditii bune, fara a se deprecia calitatea productiei obtinut.
Totodată imediata apropiere, a căilor de transport, facilitează accesul personalului calificat în
incinta plantaţiei.
Direcţia de producţie pentru recolta ce urmează a fi obţinută, vizează consumul de fructe în
stare proaspătă, precum si pentu industrializare.

1.4 Caracterizarea cadrului natural

1.4.1 Studiul climatic

Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu

proveniență răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte
din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea fiind frecvent bântuită de
viscole. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de
căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental specific.
Relieful judeţului este deluros. Partea centrală şi nord-estică este dominată de dealuri şi
podişuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia, având versanţi afectaţi de alunecări de
teren şi lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase şi platouri înalte (de peste 400
m), având şi zone reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea de sud are un relief înalt
şi masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenţii râurilor Bârlad şi Vaslui.
Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile şi iazuri rezultate din
lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaţiilor şi pentru stocarea excesului de apă
necesară în perioadele secetoase.
Clima este temperat – continentală, cu variaţii ale temperaturii între -36 0C + 400C, media
anuală în perioada 1901 – 2000 fiind de +9,50C
 Temperatura medie lunară şi anuală (ºC)
Luna
Staţia Anuală
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
IASI -3,6 -1,9 3,3 10,1 16,1 19,4 21,3 20,6 16,3 10,1 4,1 -0,8 9,6

Minima absoluta- media lunara (0C)

Stația LUNILE
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
IASI
-30,0 -30,2 -23,5 -6,5 -3,5 2,0 5,0 5,0 -3,5 -12,0 -17,2 -29,6

Media maximelor zilnice lunare (0C)

Stația LUNILE Anual
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 14,1
IASI
-1,6 0,6 7,0 16,0 22,0 25,1 27,5 26,5 21,9 15,4 8,0 1,4

Media minimelor zilnice lunare (0C)

Stația LUNILE Anual
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 3,8
IASI
-8,2 -6,9 -2,3 3,8 9,3 12,7 14,6 13,7 9,5 4,1 0,4 -4,7

Precipitaţii atmosferice – media lunară şi suma anuală (mm)

Stația LUNILE Suma
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuala
Iasi 569
29,3 25,5 25,9 45,4 66,1 81,8 81,1 61,5 49,7 39,0 33,6 30,1
 Umiditatea relativă a aerului (%)
Stația LUNILE Anual
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Iasi 73
82 80 75 66 65 65 65 67 70 76 82 85

Durata de strălucire a soarelui – media lunară şi anuală (ore)

Stația LUNILE Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Iasi 64,9 69,2 132,5 177,5 231,9 236,0 273,1 262,3 191,3 131,9 60,0 50,0
1881,1

ACCIDENTE CLIMATICE

Numărul mediu al zilelor cu brumă

Stația LUNILE Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Iasi 1,1 1,0 1,9 1,2 0,5 - - - 0,8 4,7 5,0 2,1
18,3

Numărul mediu de zile cu chiciură

Stația LUNILE Anual

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Iasi 1,4 0,7 - 0,4 - - - - - - 0,1 0,9
3,5
1.4.2 Studiul pedologic

Suprafața luată în calcul este situată în partea de centru-est a Podișului Central

Moldovenesc, în arealul râurilor Vasluieț și Crasna. Relieful este format în general din platouri
întinse, alcătuite din nisipuri, marne și argile, acestea fiind separate de văi largi. Arealul studiat se
află pe versanți cu expoziție sud, sud-vestică și au pante cuprinse între 7-18 %. În partea superioară
este prezent un platou cu o ușoară înclinație vestică. Litologia depozitelor de suprafață Depozitele
litologice care se manifestă în zona studiată aparțin chersonianului, Basarabianului și Meoțianului.
Basarabianul este reprezentat de oolitul de Repedea, peste care sunt prezente orizonturi
argilo-nisipoase, urmate apoi de gresiile și nisipurile de Scheia. În partea superioară există o
alternanță a nisipurilor și argilelor, situate de altitudini de 210-270 metri. 21 Deoarece altitudinea
medie este cuprinsă între 160-180 m nisipurile și argilele sunt situate în totalitate în stratul superior
al Basarabianului. În condițiile enumerate mai sus materialele parentale și rocile subiacente se
prezintă astfel: - Profilele 1, 2 și 4 sunt alcătuite din materiale eluvio-deluviale carbonatice lutoase,
rezultate din nisipuri lutoase - Profilul 3 este format predominat din gresii calcaroase - Profilele 5 și
6 au rezultat din materialele eluvio-deluviale carbonatice lutoargiloase, provenite din argile Datorită
materialelor nisipo- argiloase și nisipoase, solurile formate prezintă o permeabilitate și porozitate
mai bună comparativ cu materialele argiloase.

1.4.3 Studiul vegetației pomicole spontană și cultivată

I. VEGETATIA

Vegetaţia are caracter predominant de silvo-stepă, însă datorită reliefului accidentat şi

diferenţei apreciabile de altitudine între nivelul inferior al văilor (cca. 40 m pe şesul Bahluiului) şi
nivelul superior al dealurilor dominante (dealul Breazu - 206 m, dealul Repedea - 356 m, dealul
Păun - 404 m) are o dispoziţie etajată: stepă, silvostepă, pădure. În strânsă concordanţă cu etajarea
climei şi a solurilor silvostepa rămâne reprezentativă.
Teritoriul Iaşilor şi împrejurimile se includ în provincia ponto-sarmatică, la contactul
acesteia cu provincia central-europeană est-carpatică (reprezentată aici de masivul forestier Repedea
- Bârnova) ambele provincii făcând parte din regiunea euro-siberiană.
 Etajul de stepă este prezent numai la nivelul ce mai coborât al reliefului, sub 70 m
altitudine. Enclave stepice se găsesc însă şi mai sus pe versanţii sudici şi estici care sunt supuşi
insolaţiei. Vegetaţia de stepă este în general sărăcăcioasă, degradată şi rudelarizată, prin păşunat şi
activităţi umane. Pe alocuri pot fi întâlnite speciile caracteristice: Stepa lessingiana, Stepa joanis,
pirul crestat - Agropyrum cristatum, păiuşul - Festuca vallesiaca, Festuca preudovina – etc.
Silvostepa se constituie dintr-un etaj mijlociu, cel mai extins şi specific pentru Iaşi,
acoperind toate formele de relief între 70 - 200 m. Ea aparţine districtului nordic al silvostepei
Podişului Moldovenesc, păstrând aceleaşi elemente ierboase, dar îmbogăţite în special cu elemente
xeromezofile şi pâlcuri de pădure.
Pâlcurile de pădure (şleauri) de silvostepă - Breazu, Rediu, Aroneanu, Uricani, Bucium,
Vlădiceni - sunt alcătuite în principal din gorun (Quercus petraea) şi stejar (Quercus robur), alături
de care vegetează frecvent: teiul (Tilia tomentosa, Tilia cordata), jugastrul (Acer campestre), arţarul
(Acer platanoides), arţarul tătărăsc (Acer tataricum), carpenul (Carpinus betulus), frasinul
(Fraxinus excelsior), ulmul de câmp (Ulmus foliacea), etc. Spre periferia acestor păduri sunt
reprezentaţi arbuştii: cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), dârmozul (Viburnum
lantana), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), alunul (Corylus avellana) etc.
Aproape nelipsite sunt: iedera (Hedera helix) şi curpănul (Clematis vitalba).
În componenţa stratului ierbos vom găsi: firuţa de pădure (Poa nemoralis), golomăţul
(Dactylis glomerata), şopârliţa (Veronica chamaedrys), urzica moartă (Lamium maculatum),
untişorul (Ranunculus ficaria) şi altele, alături de binecunoscutele flori de primăvară: ghiocelul
(Galanthus nivalis), toporaşul (Viola odorata), vioreaua (Scilla bifolia), brebenelul (Corydalis
solida, Corydalis cava) etc.
Etajul forestier este cantonat pe masivul deluros Repedea - Păun din sudul oraşului, la
altitudinea de peste 200 m - 250 m, şi corespunde subetajelor cvercineelor şi fagului, ambele
"carpinizate" şi "teizate".
Subetajul cvercineelor extins la altitudini între 200 (250 m) şi 300 (350 m), pe soluri
cenuşii - brune argiloluviale, este format din păduri şi fragmente de păduri de tipul şleaurilor de
deal, în care stejarul, gorunul, carpenul se asociază frecvent cu teiul, arţarul, jugastrul, frasinul,
ulmul şi diverşi arbuşti cu bogată floră ierboasă de "mull".
Subetajul fagului urmează la peste 300 - 350 m predominant pe solurile brune luvice
(podzolite) şi este format din făgeto-carpinete, făgeto-gorunete şi făgete caracteristice limitei
inferioare acestui etaj.
 În afara omniprezenţei fagului (Fagus silvatica, inclusiv ssp. moesiaca) şi a celorlalte
esenţe de bază: carpen, gorun, tei, la formarea pădurilor acestui subetaj mai participă: arţarul,
frasinul, ulmul de munte (Ulmus montana), paltinul (Acer pseudoplatanus), scoruşul (Sorbus
torminalis), cireşul (Cerasus avium), plopul tremurător (Populus tremula) ş.a. Arbuştii au o prezenţă
redusă, iar flora ierboasă este caracteristică mull-ului moderat acid.

1.4.4 Concluzii privind aprecierea generală a condițiilor în care se plantează

Având în vedere cerințele speciei cireș față de factorii pedo-climatici cireșul preferâ
temperaturi în intervalul 18-28oC. Temperatura minimă absolută în perioada de vegetație este de 6 oC
iar cea maximă absolută de 39 oC. Creșterile tinere pot fi afectate de îngheț la temperatura de 0 oC.
Temperatura minimă la care plantele (mugurii floriferi) pot fi afectate de gen în perioada de repaus
variază între -18/-25oC în funcție de soi (soiurile timpurii sunt mai sensibile la ger decât cele
tardive);suma precipitaţiilor medii anuale 650 - 700 mm; reactia optimă a solului pH 5.5-6.4, dar
suportă o reacție a solului pH în intervalul 5-7. Calcarul activ din sol trebuie să fie sub 3-6% ;
rezultă ca zona intrunește conditiile necesare cultivării cireșului.

II. MEMORIU JUSTIFICATIV

2.1 Organizarea interioara a teritoriului

Plantaţia pomicolă are o suprafata totală de 13 hectare suprafaţa acesteia este împarţită in 3
parcele, una cu suprafaţa de 4,5872 ha, una cu suprafața de 4,6248ha si una de 2,6332 ha ; toate
însumȃnd un total de 11,8452 ha suprafaţă adică 91,11% livadă în folosinţă din suprafaţa totală de
teren. În cadrul suprafeţei agricole sunt incluse şi aleile tehnologice cu o suprafaţa de 0 ha şi zonele
de întoarcere de 6 m lăţime cu o suprafaţă de 0,7610 ha reprezentȃnd 5,85% din suprafaţa totală.
În cadrul terenului neagricol al fermei pomicole ce însumează suprafaţa de 0.3890 ha intră:
drumurile secundare care ocupă suprafaţa de 0,242 ha adică 1,86 % din total, centrul de expoatare a
fermei care ocupă suprafaţa de 0,0450 ha adică 0,34% și un drum principal care ocupă o suprafață
de 0,1020 adică 0,78%.
2.2 Stabilirea sortimentului de soiuri și portaltoi
La alegrea soirilor se tine seama vigoarea de crestere, rezistenta la factorii ecologici,
rezistenta la boli si daunători, directia de productie, tipul de plantatie ce urmeaza a se înființa.
În cadrul inființării unei plantații super-intensive de cireș s-au luat în cultură următoarele 4
soiuri : Rosii de Bistrita, Van și Boambe de Cotnari altoite pe portaltoi IP-C4.

Roșii de Bistrița:
–. Pomul are vigoare mijlocie și fructifică pe buchete și ramuri mijlocii.
Este tolerant la monilioză și dispune de o mare plasticitate ecologică. Fructele sunt mijlocii ca
mărime (5,2 – 5,5 g), ovoide și de culoare roșie închisă. Pulpa este semipietroasă.
Van :
–Pomul are vigoare mijlocie spre mare, fructifică pe buchete și rezistă foarte bine la
ger. Este un soi precoce, rodește din anul II de la plantare și este foarte productiv. Fructele sunt
mari (7 – 8 g), globuloase și de culoare roz – roșiatică. Pulpa este pietroasă și gustul excelent.
Perioda de maturare-jumătatea lunii iunie

Boambe de Cotnari:

Este un soi autohton care rodește abundent și foarte constant.

Fructele sunt mari (7 – 8 g), cordiforme, galbene – aurii, acoperite cu roșu corai. Pulpa este
pietroasă, suculentă și cu gust excelent.

Portaltoi IP-C4 .
Descriere:portaltoi de vigoare mica fiind pretentios la tipul de sol. Necesita obligatoriu sistem de
sustinere si irigare si este cel mai folosit portaltoi in Europa pentru livezi superintensive.

2.3 Stabilirea distanțelor de plantare

Cele trei soiuri se vor planta la distante de 4 metri între rânduri si la 1,5 metri între pomi pe
rând obținându-se o densitate de 1667 pomi la hectar.
 2.4.1 Pregătirea terenului
În grupa lucrărilor preliminare se înscriu eventuale defrişări pentru vegetaţia lemnoasă
spontană sau livezi mai vechi îmbătrânite, nivelări de ansamblu, executarea de lucrăriantierozionale
şi diferite alte măsuri de îmbunătăţiri funciare sau lucrări pentru odihna biologică a solului, atunci
când acestea devin necesare.
Nivelarea de ansamblu devine necesară atunci când pe terenul destinat înfiinţării de plantaţii
pomicole există movile, denivelări de amploare, terase anterioare care nu mai corespund
pomiculturii moderne. Atât defrişările cât şi lucrările de nivelare se execută pe cale mecanizată şi
eventual numai întregite manual.
Substanţele hrănitoare sunt asigurate prin plantarea solelor premergătoare cu leguminoase
anuale şi/sau perene. Aportul de materie organică în sol este susţinut prin masa vegetală tocată
(Tagetes, leguminoase anuale, dar şi prin tocarea şi răspândirea pe sol a masei lemnoase rezultate
prin îndepărtarea portaltoiului de deasupra zonei de altoire).
În cadrul proiectului AGRAL 294 s-a realizat fertilizarea organică cu gunoi de vită, pregătit conform
agriculturii biodinamice, (introdus din toamnă în coarne de vită în sol la adâncimea de 50 cm) şi
aplicat la sol sub formă de soluţii în 2 concentraţii 40 g la 10 l de apă, respectiv 60 g la 10 l de apă.
Aceste tratamente, aplicate în câmpul I al pepinierei nu au dus la diferenţe mari, asigurate statistic
între cele 2 concentraţii, cu excepţia portaltoiului IP-C4 la care concentraţia mai mare a indus un
diametru mai mare (cu 3,2 mm), dar a avut o influenţă mare asupra creşterii în diametru a
portaltoilor, mai ales la tratamentul al doilea din luna iulie. Epoca cea mai bună de plantat este ca şi
pentru celelalte specii pomicole toamna. Raportul dintre soiul de bază și cel polenizator poate să fie
de 1:3 sau 1:2 de aceea se impune ca soiul să fie unul valoros cu productivitate ridicată de și fructe
de calitate superioara.

2.4.2 Plantarea pomilor

Săpatul gropilor se face mecanizat utilizȃnd un tractor U650 echipat cu burghiu de 600 mm
în diametru, pȃnă la adancimea de 50 cm, în ziua plantării, pentru a se evita pierderile de apă.
Înainte de plantarea pomilor pereţii gropilor se vor finisa manual utilizȃnd cazmaua
Pregătirea pomilor pentru plantare — Pomii scosi de la stratificare, si adusi la locul de
plantare, sau adusi direct de la pepinieră, se supun unui control riguros, urmărindu-se ca fiecare pom
să aibă rădăcina sănătoasă să nu fie rănită, ruptă sau despicată. Tulpina de asemenea să fie sănătoasă
si fără răni. Pomii care n-au fost fasonati, la rădăcină cu ocazia stratificării se fasonează la plantare.
Operațiunea constă în scurtarea rădăcinilor principale la 15—20 cm iar a celor secundare la 2 - 3
cm. Tot cu această ocazie se îndepărtează, rădăcinile rupte. Tăierea se face cu o foarfecă bine
ascutită, perpendicular pe axul rădăcinii.
Mocirlirea asigură un contact strans cu pământul si stimulează calusarea si formarea de
rădăcini noi. După mocirlire pomii se repartizează la gropi în momentul plantării.
Tehnica plantării - Pomii trebuiesc plantati la adancimea la care au crescut în pepinieră. Dacă
se plantează mai la suprafată, vor suferi din cauza uscăciunii, "iar dacă se plantează prea adinc,
pornesc greu în vegetatie si cresc slab.
Plantatul se face de către o echipă formată din 2 persoane care trebuie să aibă cu ei rigla de
suprapichetaj descrisă la pregatirea terenului, sapă, lopată.
O persoana fixează rigla peste groapă intre cei doi tărusi fixati cu ocazia suprapichetajului,
pentru a stabili locu] pomului si adancimea în groapă. Apoi se introduce pomul în groapă exact la
crestătura din centrul riglei si cu coletul la nivelul ei. Atunci cînd este prea putin pămant in groapă,
se mai introduce pămant pe care să se aseze rădăcinile pomului cat mai bine. Dacă este pămant prea
mult în groapă si rădăcinile pomului nu încap, se mai scoate din el pînă ce rădăcinile se asează bine.
După ce s-a aranjat pomul în groapă, în timp ce o persoana il tine fixat în pozitie verticală,
altul trage pămînt mărunt si reavăn peste rădăcini. Pentru a asigura pătrunderea cît mai bună a
pămîntului printre rădăcini, persoana care tine pomul il scutură vertical prin miscări-scurte, dar
bruste, apoi introduce pămantul cu mana, printre rădăcini si il indeasă bine. După ce rădăcinile au
fost acoperite cu un strat de pămant de 5—10 cm grosime, se face primul călcat, începand de la
marginea gropii spre pom.
Persoana care calcă trebuie să aibă
încălțămintea cu talpă moale ca să nu
rănească, rădăcinile.
După primul călcat se adaugă in groapă
încă un strat de gunoi putrezit în
cantitate 8—10 kg, dacă s-a făcut
fertilizarea cu ocazia desfundatului, iar
dacă nu s-a făcut, atunci se dă 10—15
kg gunoi la pom. După aceasta se umple groapa cu pământ pană la suprafață si se face al doilea
călcat. Se completează apoi toată groapa făcând-se un mic mușuroi la baza pomului, in cazul când
pământul este umed si nu este nevoie de udat.
 2.4.3 Întreținerea plantațiilor până la intrarea lor pe rod
În anul I si II este obligatorie lucrarea de completarea golurilor, acestea nu trebuie sa
depășească 12%.
În primul an de la plantare se aplică o serie de lucrări:

• începere formării coroanei dorite

• combaterea buruienilor și afânarea solului
• protecția fitosanitară
• lucrările în verde

Formarea coroanelor: Conducerea coroanelor la soiurile cu creștere globuloasă și dezvoltare

mai slabă a axului tulpinii, se realizează sub formă de vas ameliorat, ușor aplatizat. Palmeta se
recomandă la soiurile de vigoare mijlocie și mică. Pentru formarea gardurilor fructifere se
practică palmeta liberă, cu brațele dirijate spre orizontală, realizată prin tăierea în cepi scurți, în
primul an de formare. Tăierile. Tăierile de formare ale coroanei contribuie la ramificarea
elementelor de schelet, dar întârzie apariția și evoluția formațiunilor de rod. Tăierile se execută
spre sfârșitul primăverii sau după recoltarea fructelor pentru a favoriza calusarea rănilor. La
soiurile cu ramificare slabă Pomicultură ecologică- Cristina ZLATI 2021 5 se recomandă
scurtarea ramurilor anuale de prelungire a elementelor de schelet pentru a obține o mai bună
garnisire a lor. Când în coroana pomilor apar creșteri reduse sunt necesare tăieri de reducție pe
lemn de 3 – 4 ani asupra tuturor elementelor de schelet și semischelet

2.4.4 Împrejmuirea plantației

Împrejmuirea plantației se va face cu plasa din sârma zincată prinsa pe spalieri de beton ,
Pentru instalarea gardului sunt necesare următoarele materiale: 138 spalieri de beton, 850 m
de plasa din sârmă zincata cu înătimea de 1,75m precum si 403 bride.

2.4.6 Instalarea sistemului de irigare.

Deşi cerinţele cireşului față de apă sunt satisfăcute în cele mai multe zone de cultură pe
seama precipitaţiilor, totuşi, rezultate bune se obţin prin irigare. La cireş, se aplică 3-4 udări în
timpul perioadei de vegetaţie, cu 300-400 m3/ha şi 1-2 udări în timpul perioadei de repaus cu 400-
600 m3 apă/ha, dacă această perioadă este secetoasă.
 Consumul zilnic de apă este influențat de condiţiile ecologice, fenofaza de vegetaţie, soi,
portaltoi etc. şi variază între 4 şi 7 mm. Pentru a aprecia plafonul minim de umiditate, deci
momentul de intervenţie prin irigare, ne putem folosi de capacitatea de câmp pentru apă sau de
intervalul umidităţii active (I.U.A.). În primul caz se consideră că nivelul apei din sol nu trebuie să
coboare sub 70-80 % din capacitatea de câmp pentru apă. Perioadele critice pentru apă ale cireşului
sunt: înainte de înflorit – pentru a favoriza legarea fructelor, în timpul întăririi endocarpului şi la
diferențierea mugurilor de rod
III.MEMORIU TEHNIC.

3.1 Planul de plantare

Dimensiunile
Nr. crt Parcela (specia/portaltoi) Lungimea Latimea Suprafata
m m ha %
1. Cireș 244 188 4,5872 35,28
2. Cireș 246 188 4,6248 35,57

1. 3. Cireș 142 188 2,6332 20,25

11,845
91,11
TOTAL LIVADA 2

2. Alei tehnologice - -
3. Zone de întoarcere 0,7610 5,85
12,606
A TOTAL TEREN AGRICOL 96,97
2
4. Drumuri de exploatare principale 0,1020 0,78

5. Drumuri de exploatare secundare 0,2920 1,86

6. Centru de exploatare ferma 0,0450 0,34
7. Perdea de protecție - -
B TOTAL TEREN NEAGRICOL 0,3890 2,99
TOTAL GENERAL 13 100

Planul de plantare(necesarul de pomi)

Nr. % Distanța de Nr. pomi Total
pomi

Suprafața
Parc soi plantare

Suprafața/soi

Soi/portaltoi

Rezerva 3%
Între Pe La În
rând ha parc.
rânduri

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 4,5872 1,5290 Rosii de 33,33 4 1,5 1667 2549 77 2626

Bistrita

1,5290 Van 33,33 4 1,5 1667 2549 77 2626

1,5292 Boambe 33,34 4 1,5 1667 2550 77 2627

de
Cotnari

2 4,6248 1,5416 Van 33,33 4 1,5 1667 2570 77 2647

1,5416 Boambe 33,33 4 1,5 1667 2570 77 2647

de
Cotnari

1,5417 Rosii de 33,34 4 1,5 1667 2571 77 2648

Bistrita

3 2,6332 0,8777 Boambe 33,33 4 1,5 1667 1462 44 1506

de
Cotnari

0,8777 Van 33,33 4 1,5 1667 1462 44 1506

0,8778 Roșii de 33,34 4 1,5 1667 1462 44 1506

Bistrița

Total cireș 19473 594 20338

3.2. Antemăsurători - devize pe categorii de lucrări privind:

1.2.1 Antemăsurătoare 1- Privind pregătirea terenului în vederea plantării.

Pentru executarea lucrărilor de pregătire a terenului în vederea înființării unei plantații de
cireș pe suprafață de 13 ha
Deviz 1.

Cap. 1 Manoperă

Denumirea lucrării din care pe categorii

Nr. articol din normele de ZO
Nr. TOTAL
din muncă unitatea de
crt. UM ZO I II III IV
NTM/92 măsură şi
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 3246 Încărcat + descărcat 0,11 1,38 1,38
îngrășăminte

:
2 3226 Încărcat, transport la 0,25 157,57 157,57
8-12 km și descărcat
gunoi grajd: UM=t;
cantit = 1716
3 3223 Încărcat gunoi de 0,18 113,45 113,45
grajd și făcut
platforma: UM= t;
4 3135 cantit=1716
Deservit MIC – 2 0,08 2,016 2,016
lucrări UM= ha,
5 3091 Mărunțit 0,14 1,76 1,76
îngrășăminte ec
UM= t; cantit = 12,6
6 2887 Defrișat de 18,6 46,87 46,87
porumbar, măceș,
mur, păducel grad
de acoperire de
Total ZO-uri X 323,04 2,016 272,4 46,87 1,76
 Total manoperă Tarif LEI ZO X 110 120 140 160

Total LEI X 221,76 32688 6562 281,6

Cap. II - Utilaje: lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea Caracteristici și utilajul folosit Ct. coef de
transf. în ha. ha ha a. n
Crt. a.n.
0 1 2 3 0
1 Administrat îngr. ec. Cu MIC 0,20 12,06 2,52
2 Administrat gunoi de grajd 60 t/ha cu MIG 0,08 12,06 1,008
3 Dezinfectat terenul 0,43 12,06 5,42
4 Desfundat la 60 cm adâncime cu S 1800 8,90 12,06 112,19
5 Nivelat terenul cu lucrări + discuit NT -2,8 -2 1,07 25,21 26,977
Total ha a.n. Ha a.n. 148,115
Tarif LEI/ha a.n. 500
Total lucrări mecanice Total pentru un ha LEI 74005,75

Cap.III - Materii şi materiale

Nr. Valoarea Greut. pentru

Denumirea UM Cantitatea
crt. LEI/UM Total transport
LEI
0 1 2 3 4 5 6
3 Gunoi de grajd To 630,31 100 6300,31 630,31
semifermentat
4 Folpan l 3,78 63 238,14 0,037
TOTAL VALOARE MATERII 74611,62 642,85
ŞI MATERIALE

Cap.IV - Transporturi de materii şi materiale

Nr. Denumirea – Grupa Distanța de Cantit.tr Volum total t/km
crt. transp km ansport. t
0 1 2 3
1 Îngrăș. Ec. 25 12,57 314,25
2 Gunoi de grajd semifermentat 10 630,31 6303,16
 TOTAL TRANSPORTURI Total t/km 6617
-tarif LEI t/km 6
-total LEI 39704

Total cheltuieli directe (lei)

Cap.I Cap.II Cap.III Cap. IV Total

Specificare cheltuieli
manopera utilaje materiale transport
directe
Cireș 39752,7 7405,75 74611 39704 161474,07

1.2.2Antemăsurătoare 2- Privind procurarea materialului săditor și plantarea pomilor.

Pentru executarea lucrărilor de înfiinţare a unei plantaţii superintensive de
Cireș având următoarele caracteristici:
Distanţa de plantare: 4 m între rânduri şi 1,5 m pe rând şi densitatea 1667 pomi/ha
Deviz 2.
Cap. 1 Manoperă

Nr.artic Denumirea lucrării din ZO

Nr. TOTAL Din care pe categorii
din normele de muncă
ctr NTM/9 Unitate de măsură şi UM ZO
2 cantitatea I II III IV
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1819 - Confecţionat picheţi 0,66 8,58 8,58 - - -
refolosibili UM= m.b,

2 1859 - Pichetat terenul UM= 1,00 12,6 12,6 - - --

ha,
3 1863 - Săpat gropi de 50x50 12,5 162,5 - - 162,5 -
UM= m.b, cantit = 0
4 3226 - Încărcat+desc. Gunoi cu 0,25 3,25 3,25 - -
trans. de la 8-12 km UM=
t, cantit=
5 3246 - Încărcat+descărcat 0,11 1,43 1,43 - -
îngrăşăm. Ec. două
operaţiuni
6 3281 - Încărcat şi desc. 0,2 2,6 2,6 - -
Pomi+picheţi UM= ml,
7 1773 - Făcut şanţ pt. stratificat de 0,5 6,5 6,5 - -
50x50 cm UM= m,
8 1775 cantit=
- Stratificat pomii (100 1,82 23,06 23,06 - -
buc/ml) UM= m.b, cantit=
9 1843 - Fasonat rădăcina, făcut 3,33 43,29 43,29 - -
mocirlă şi mocirlit în
vederea plantării UM=
10 1846 - Adus mraniţa şi pus la 8,00 104 104 - -
gropi UM= m.b, cantit=
11 1868 - Administrat îngrăş. Ec. 1,54 20,2 20,2 - - -
manual 1 kg la groapă
UM= m.b., cantit =
12 1864 - Repartizat pomii la groapă 3,33 43,29 - 43,29 - -
în vederea plantării

13 1866 - Plantarea pomilor, 0,02 389,4 - - 389,4 -

lucrare completă cu udat
UM= buc. Pomi;
14 2019 - Tăiericantit=
de proiectare a 0,48 6,24 6,24
coroanei UM= mb,
TOTAL MANOPERA - Total ZO uri X 25,72 179,09 551,9 -
- Tarif LEI/ZO X 110 120 140 160
- Total LEI X 2829,2 21490,8 77266 -

Cap. II - Utilaje : lucrări cu tractoare şi mașini agricole

Nr. Lucrarea d coef.de Cantitatea

Ha Ha.a.n
crt Caracteristici şi utilajul folosit transf.
0 1 2 3 4
1 - Arătura normală printre rânduri anexa 242 1,30 12,6 16,38
2 - Discuit arătura cu GD-2,8 două lucrări 0,59 25,2 14,86
anexa 254
TOTAL LUCRĂRI MECANICE -Total ha.a.n 31,24
PENTRU: -Tarif LEI ha a.n 500
- Total pentru un ha LEI 15620

Cap.III - Materii şi materiale

Nr. Valoarea Greut.

Denumirea UM Cantitate a Total
LEI/UM pentru
crt LEI transport
0 1 2 3 4 5 6
1 - Picheţi (refolosibili) Mb 19,473 15 291 9,73
2 - Pomi altoiţi cu rezerva de 3% Buc 20338 20 406760 20,33
3 - Mraniţă 30 kg/ pom T 584,2 100 5842 584,2
 4 - Îngr. Ec. (1 kg/pom) kg 19473 1,5 29209 19,47
TOTAL VALOARE MATERII ŞI MATERIALE 442102 634,43

Cap.IV - Transporturi de materii şi materiale

Nr. Distanţa Cantit.transport. Volum total

Denumirea - Grupa de transp t t/km
crt km
0 1 2 3 4
1 Îngrășăminte ec. 10 19,47 194,7
2 Mranița 10 584,19 5841,9
3 Pomi altoiți 50 20,33 1016
4 Apă ptr. Udat pomii 20l/pom 2 389,46 778,92
TOTAL TRANSPORTURI -total t/km 7832,02
-tarif LEI/t/km 8
-total LEI 62656,16

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

1.
Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap. IV Total
manopera utilaje materiale transport cheltuieli
101585,2 15620 442102 62656,16 621963,2

1.2.3 Pentru completarea golurilor într-o plantație intensivă de cireș având

următoarele caracteristici: Distanța de plantare 4 m între rânduri și 1,5 m pe rând și
densitatea 1667 pomi/ha
Deviz 2.1.
Cap. 1 Manoperă

Nr.artic Denumirea lucrării din ZO

Nr. TOTAL Din care pe categorii
din normele de muncă
ctr NTM/9 Unitate de măsură şi UM ZO
2 cantitatea I II III IV
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1819 - Confecționat picheți 0,66 1,51 - 1,51 - -
refolosibili UM=2,3 m.b,

2 1859 - Pichetat terenul UM= 1,00 1,51 1,51 - - -

ha,
3 1863 - Săpat gropi de 50x50 12,5 28,7 - 28,7 - -
UM= m.b, cantit = 2,3 0
4 3226 - Încărcat+desc. Gunoi cu 0,25 18,5 - 18,5 - -
trans. de la 8-12 km UM=
t, cantit=
5 3246 - Încărcat + descărcat 0,11 0,12 0,12 - - -
îngrăşăm. Ec. două
operațiuni
6 3281 - Încărcat şi desc. 0,2 0,4 0,4 - - -
Pomi+picheţi UM= ml,
7 1773 - Făcut şanţ pt. stratificat de 0,5 7 - 7
50x50 cm UM= m, cantit=
8 1775 - Stratificat pomii (100 1,82 1,6 - 1,6 - -
buc/ml) UM= m.b, cantit=
9 1843 - Fasonat rădăcina, făcut 3,33 2,8 - 2,8 - -
mocirlă şi mocirlit în
vederea plantării UM=
10 1846 - Adus mraniţa şi pus la 8,00 6,2 - 6,2 - -
gropi UM= m.b, cantit=
11 1868 - Administrat îngrăş. Ec. 1,54 1,6 1,6 - - -
manual 1 kg la groapă UM=
m.b., cantit =
12 1864 - Repartizat pomii la groapă 3,33 2,8 2,8 - - -
în vederea plantării

13 1866- Plantarea pomilor, 0,02 19,58 - 19,58 - -

lucrare completă cu udat
UM= buc. Pomi;
14 2019 cantit=
- Tăieri de proiectare a 0,48 0,84 0,84 - - -
coroanei UM= mb,
TOTAL MANOPERA - Total ZO uri X 93,16 7,27 85,89 - -
- Tarif LEI/ZO X 110 120 140 160
- Total LEI X 799,7 10306

Cap. II - Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea d coef.de Cantitatea

Ha Ha.a.n
Crt Caracteristici şi utilajul folosit transf.
0 1 2 3 4
1 - Arătura normală printre rânduri anexa 242 1,30 12,6 16,38
2 - Discuit arătura cu GD-2,8 două lucrări 0,59 25,2 14,86
anexa 254
TOTAL LUCRĂRI MECANICE -Total ha.a.n 31,24
PENTRU: -Tarif LEI ha a.n 500
- Total pentru un ha LEI 15620

Cap.III - Materii şi materiale

Nr. Valoarea Greut.

Denumirea UM Cantitate a Total
LEI/UM pentru
Crt LEI transport
0 1 2 3 4 5 6
1 - Picheţi (refolosibili) Mb 19,473 15 291 9,73
2 - Pomi altoiţi cu rezerva de 3% Buc 20338 20 406760 20,33
3 - Mraniţă 30 kg/ pom T 584,2 100 5842 584,2
4 - Îngr. ec (2 kg/pom) kg 19473 1,5 29209 19,47
TOTAL VALOARE MATERII ŞI MATERIALE 442102 634,43

Cap.IV - Transporturi de materii şi materiale

Nr. Distanţa Cantit.transport. Volum total

Denumirea - Grupa de transp t t/km
crt km
0 1 2 3 4
1 Îngrăşăminte ec. 10 19,47 194,7
2 Mraniţa 10 584,2 5842
3 Pomi altoiţi 50 20,33 1016
4 Apă ptr. Udat pomii 20l/pom 2 389,46 778,92

TOTAL TRANSPORTURI TOTAL 7832,02

-tarif LEI/t/km 8
-total LEI 62656,16

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap. IV Total

manopera utilaje materiale transport cheltuieli
Cireș 12,60 ha 11105 15620 442102 62656,16 475083,16
3.2.3. Antemăsurătoarea 3- Întreținerea plantației în anul I de la plantare
Antemăsurătoare - Deviz nr.3

Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a plantaţiei de cireș cu densitatea

de 1667 pomi/ha

Cap. 1 Manoperă

Nr Nr.artic Denumirea lucrării din ZO Din care pe categorii

normele de muncă TOTAL
. dinNTM/9
Unitate de măsură şi UM ZO
ctr 2 I II III IV
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1906 - Sapa mare pe rândul de pomi 2,63 331,38 - - 331,38 -
UM= mii m2 cantit=2,4x1667=
2 3135 - Deservit semănătoarea SUP-21 0,08 0,96 - 0,96 - -
UM= ha, cantit=
3 1908 - Prăşit pe rând (1,2 m lat) cu 1,22 14,16 - 14,16 - -
sapa se execută 4 lucr. UM=
mii m2; cantit= (3000x4)=
 4 2744 - Preparat soluţii pentru 5 0,09 2,26 2,26 - - -
asimilat tratam. a câte 400 litri
UM= mii t; cantit=
5 3157 Deservit MSPP 3x300 la 5 0,06 0,756 0,756 - - -
trat. UM= ha, cantit=
6 294 - Cosit cu coasa pe interval 4,00 100,8 - 100,8 - -
asimilat 2,8 m UM= ha, cantit=
(0,7x2lucr)=
7 1869 - Plivitul lăstarilor şi dirijarea 6,06 118 - 118 - -
lor pe direcţia rândurilor
UM= mii pomi; cantit=
8. Strâns mulci şi aşezaţi pe 1,25 15,75 - 15,75 - -
rândul de pomi UM= Ha;

TOTAL - Total ZO uri X 584,066 3,01 249,67 331,38 -

MANOPERA -Tarif LEI/ZO X 110 120 140 160
-Total LEI X 331,1 29960,4 46393,2

Cap. II - Utilaje: lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Lucrarea Caracteristici şi Nr.art.din CT Cantitatea

Nr.crt coef.de
utilajul folosit NPC/78 ha Ha. a.
transf.
n
0 1 2 3 4 5
1 Arătura normală în livadă(după plantare) Anexa 1 242 1,30 12,6 16,38

2 Discuit arătura cu GD 2,8 / se execută 2 Anexa 1 254 0,59 25,2 14,86

lucrări)
3 Semănat ierburi perene cu SUP 21 Anexa 1 107 0,54 12,6 6,80

TOTAL LUCRĂRI MECANICE - Total Ha a. n 61,35

- Tarif LEI / ha a. n 500
- Total pentru un ha LEI 30675
Cap.III - Materii şi materiale

Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.pentru

crt LEI/UM Total LEI transport
0 1 2 3 4 5 6
1 -Captadin + zeama bordeleza Kg 15,75 200 3150 0.015

2 -Muscardin Kg 12,6 100 1260 0.012

3 -seminţe trifoi alb 0,7ha Kg 88,2 60 5292 0,088

x10kg/ha=7 kg
4 -seminţe de lolium perene Kg 176,4 24 393,6 0,1764
0,7x20=14kg
TOTAL VALOARE MATERII ŞI MATERIALE 10095 0,2914 tone

Cap.IV - Transporturi de materii şi materiale

Denumirea - Grupa Distanţa de Volum total t/km

Nr. Cantit.
transp km
0 1 2 3 4
1 Zeama bordeleza + seminţe 10 0,2914 2,914
TOTAL TRANSPORTURI -total t/km 2,914
-tarif LEI/t/km 8
-total LEI 23,312

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap. IV Total cheltuieli

manopera utilaje materiale transport directe
76684,7 30675 10095 23,312 117478,01
3.2.4. Antemăsurătoarea 4- Întreținerea plantației în anul II de la plantare
Antemăsurătoare - Deviz nr.4

Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii

de cireș cu densitatea de 1667 pomi/ha

Cap. 1 Manoperă

Nr. Nr.artic Denumirea lucrării din ZO TOTAL Din care pe categorii

ctr din normele de muncă ZO
NTM/92 Unitate de măsură şi UM I II III IV
0 1 cantitate
2 3 4 5 6 7 8
1 2020 - Tăieri pt. formarea 1,30 25,311 - 25,31 - -
coroanei UM= mii pomi,
2 1837 cantit=19,4
- Săpat gropi pt. 0,083 193,8 - 193,8 - -
completarea golurilor 12%
UM= buc., cantit=
3 1773 - Făcut şanţ pt. strtificat de 0,05 0,61 - 0,61 - -
50x50 UM= ml, cantit=
4 1775 - Stratificat pomi UM= 1,82 19.06 19,06 - - -
mii buc., cantit=
5 1843 - Fasonat şi mocirlit 3,33 64,60 64,60 - - -
rădăcina UM= mii pomi,
6 1864 - Repartizat pomi la gropi 3,33 64,60 64,60 - - -
UM= mii pomi, cantit=
7 1866 - Plantat pomi în goluri 12% 0,02 4,65 - - 4,65 -
UM= buc., cantit=
8 1906 - Sapa mare pe rând 1,2 m 2,63 331,38 - - 331,38 -
lăţime UM= mii m2
cantit=(2,4x1250) =
9 2743 - Preparat soluţie pt. 6 0,15 5,67 - 5,67 - -
tratam. x500 ml UM=mii l
cantit=
10 3157 - Deservit MSSP la 6 0,06 0,756 - 0,756 - -
tratam x 500 l UM= ha,
11 1808 -cantit=
Prăşit pe rând (1,2 m lat) 1,22 125,3 - 125,3 - -
cu sapa se execută 4 lucr.
UM= mii m2,
cantit=(3000x4)
12 294 - Cosit intre randuri-2 4,00 100,8 - 100,8 - -
lucrari UM= ha,
cantit=(0,7x2)=
13 - Strâns manual fan si așezat
312 1,25 15,75 -- - 15,75 -
ca mulci UM= ha.,
cantit=
14 1869 - Plivit lăstarii şi dirijarea 6.06 118 - 118 - -
lor pe direcţia rândurilor
UM = mii pomi; cantit
=
TOTAL MANOPERA - Total ZO uri X 1070,2 148,26 570,246 351,78 -
-Tarif LEI/ZO X 110 120 140 160
- Total LEI X 16308,6 68429,5 49249,2 -

Cap. II - Utilaje: lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Lucrarea Nr CT Cantitatea
Nr.crt artic. coef.de
Caracteristici şi utilajul folosit Ha Ha.a.n
Din transf.
NPC/79
0 1 2 3 4 5
1 Stropit cu MSPU 6 tratamente Anexa 0,37 12,6 27,97
1 128
TOTAL LUCRĂRI MECANICE -Total ha.a.n 27,97
- Tarif LEI//ha a.n 500
- Total pentru un ha LEI 13986

Cap.III - Materii şi materiale

Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greut.pentru

LEI/UM LEI
0 1 2 3 4 5 6
1 Pomi pentru completat goluri Buc 2336 20 46720 3504
12%
2 Captadin. Kg 15,3 200 3060 15,3
3 Vitex R Kg 8,6 110 946 8,6

TOTAL VALOARE MATERII ŞI MATERIALE 50726 3511 kg

3,51 tone
Cap. IV Transporturi de materii şi materiale

Nr. Distanţa
Volum
Denumirea - Grupa de transp Cantit.transport. t
crt total t/km
km

0 1 2 3 4
1 Pomi 10 3,5 35

2 Produse de combatere a bolilor si 10 0,0070 0,070

dăunătorilor admise in cultura
ecologică
TOTAL TRANSPORTURI -total t/km 35,07

-tarif LEI/t/km 8
-total LEI 280,5

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap. IV Total cheltuieli

manopera utilaje materiale transport directe
133987,3 13986 50726 280,5 196126,8
3.2.5. Antemăsurătoare 5- Întreținerea plantației în anul III de la plantare
Antemăsurătoare - Deviz nr.5

Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de cireș cu

densitatea de 1667 pomi/ha
Cap. 1 Manoperă

Denumirea lucrării din

normele de muncă Din care pe categorii

Nr. artic Unitate de măsură şi ZO

Nr. cantitatea TOTAL
din NTM
ctr UM ZO
/92
I II III IV
0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 2021 - Tăieri pt. formarea coroanei 3,4 67,17 - - 67,17 -

UM= mii pomi, cantit= 5

2 3226 - Încărcat şi descărcat gunoi cu 0,2 14,7 - 14,7 - -

transp. De la 8 -12 km UM= 5
t, cantit=

3 3223 - Încărcat şi desc. Gunoi cu 0,1 3,5 - 3,5 - -

transp de la o - 2 km UM= 8
t, cantit=

4 3246 - Încărcat şi desc. Îngrăş. 0,11 17,16 - 17,16 - -

biologice x 2 operaţiuni UM=
t, cantit= (1,25x2) =

5 1906 - Sapa mare pe rând (1,2 lat) 2,63 331,38 - 331,38 - -

UM= mii m2, cantit=

6 1908 - Prăşit pe rând cu sapa ( 1,2 m 1,2 14,16 - 14,16 - -

lat)4lucr UM= mii m2, 2
cantit=4x3=

7 2744 - Preparat soluţia ptr. 8 tratam a 0,0 5,44 - 5,44 - -

asimilat câte 600 l soluţie UM= 9
mii, cantit=

8 3157 - Deservit MSPU 900 la 8 0,0 1,16 1,16 - - -

tratam UM= mii pomi, 6
cantit=
9 294 - Cosit între rânduri lăţime 2,8m 4,0 100,8 - 100,8 - -
Se exec ută 2 lucrări UM=
ha, cantit=(0,7 x 2) =

10 312 - Strâns manual fânul şi aşezat 1,2 15,75 - 15,75 - -

ca mulci pe rândul de pomi 5
UM= ha, cantit= (0,7x2)
1,4

TOTAL - Total ZO uri X 571.22 1.16 502.89 67.17 -

MANOPERA
18893,4

-Tarif LEI/ZO X 110 120 140 160

- Total LEI X 69878,2 127,6 60346,8 9403,8 -

Cap. II - Utilaje: lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Caracteristici Nr. art. CT Cantitatea

din coef.de ha ha a. n
crt Lucrarea și utilajul folosit NPC/78 transf.
0 1 2 3 4 5
1 Împrăștiat îngrășăminte biologice cu 0,17 12,6 2,12
MIC
2 Stropit cu MSPU - 8 tratamente Anexa 1 0,37 100,8 37,296
128
TOTAL LUCRĂRI MECANICE - Total Ha a. n 39,43
- Tarif LEI/ ha a. n 500
- Total pentru un ha 19716
Cap.III - Materii şi materiale

Nr. Valoarea Greut.

Denumirea UM Cantitatea LEI/U pentru
crt Total LEI transport
M
tone
0 1 2 3 4 5 6
1 Captadin Kg 15,12 200 3024 0,015

2 Muscardin Kg 10,08 110 1008 0,01

3 Gunoi de grajd 20 t/ha t 252 100 25200 252

4 Îngrăşăminte biologice Kg 19473 1,5 29209 19,4
TOTAL VALOARE - 58441,5 271,4
MATERII ŞI MATERIALE

Cap.IV - Transporturi de materii şi materiale

Nr. Distanța de Cantit. Volum

Denumirea - Grupa
transp km transport. t total
crt t/km
0 1 2 3 4
1 Produse de combatere a dăunătorilor si 50 0,016 0,8
bolilor
2 Gunoi de grajd 10 252 2520
3 Îngrășăminte biologice 20 19,4 388
TOTAL TRANSPORTURI - total t/km 2908,8
-tarif LEI/t/km 8
-total 23270,4

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

Specificare Cap.I Cap.II Cap.III Cap. IV Total cheltuieli

manopera utilaje materiale transport directe
Cireș 69878,2 19716 58441 23270,4 171305,6
3.3 Devize centralizatoare

3.3.1 Centralizatorul materialelor principalele și al costurilor pentru specia cireș

1.
Nr. Denumirea materialelor şi Preţ / Necesarul la supr. Necesarul la
antem. categoria de lucrări la care UM UM de un ha supraf.
se utilizează LEI Cantit. Valoare Cantit. Valoar
Deviz LEI e
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Pregătirea terenului X X X

1.3 - Gunoi de grajd To 100 630 63000

2 Înființarea plantației X

2.1 - Pomi altoiţi Buc 20 20338 406760

2.2 - Mraniță To 100 584,2 58420

2.3 - Îngr. biologice Kg 1,5 19473 29209,5

2.4 - Picheți MBuc 15 19,47 292,09

3 Întreținere în anul I X

3.1 - Fungicide ec. Kg 200 15,7 3140

3.2 - Insecticide ec. Kg 100 12,6 126

3.3 - Semințe de lolium perene Kg 60 88,2 5292

3.4 - Semințe de trifoi alb Kg 24 176,4 4233,6

4 Întreținere în anul II X

4.1 - Pomi altoiți pt. complet, Buc 20 2336 46720

goluri

4.2 - Fungicide ecologice - 02% Kg 200 15,3 3060

4.3 - Insecticide ecologice - 0,2% Kg 110 8,4 946

5 Întreținere în anul III X

5.1 - Fungicide ecologice Kg 200 15,12 1350

5.2 - Insecticide ecologice Kg 110 10,08 495

5.3 - Gunoi de grajd To 100 252 29209,5

5.4 Îngrășăminte bio Kg 1,5 19473 9121,5

TOTAL COSTURI X X X X 729680,3

MATERIALE
 5
4
3
2
1
0
Antemăsurătoarea -deviz nr.

1
45,33 84,9 46,35 65,61 25,63 Z.O

2
Valoare LEI

1 Ha

3
571,22 1070,2 584,06 826,8 323,04 Z.O
Cap I Manopera

Valoare

4
12,6Ha
69878,2 1333987,3 76684,7 101585,2 39752,7

5
Ha a.n

6
1
Ha
Valoare LEI

7
39,43 27,37 61,3 31,2 148,11 Ha a.n
Utilaje
Cap. II

Valoare

8
12,6 Ha

19716 13986 30675 15620 74005,7

9
şi

le

pt:
SPECIA CIREȘ PENTRU SUPRAFAȚA DE 13 HA

10
Cap .II
Materii

Valoare
materia

Ha
1Ha 12,6

58441,5 50726 10095 442102 74611,6

11

T/km
12
1
Ha

Valoare LEI
13

2908,8 35,07 2,91 7832,02 661,7 T/km

Cap IV

Ha
Transporturi

12,6

14

28270,4 280,5 23,31 62656,16 39704 Valoare LEI

PT:
3.3.2. CENTRALIZATORUL COSTURILOR DIRECTE DE INVESTIŢII LA

15

13992,54 111030,15 9323,65 49362,17 18101,11

1 HA
TOTAL

16
GENERAL
VALOARE

ha

176306,1 1398980 117478 621963,4 228074

12,6
 201809.6

2542801
TOTAL

3.3.3. Deviz general pentru un ha de plantație

Valoarea pentru :
Specificare UM
1 hectar 12,6 hectare

Cap. I Cheltuieli directe pentru realiz. investiţiei

-Pregătirea terenului RON 12815,4 161474,07

-Înfiinţarea plantaţiei RON 49362,15 621963,2
-Lucr. de întreţ. În an. I RON 9323,6 117478,01
-Lucr. de întreţ. în an. II RON 10803,71 136126,8
-Lucr. de întreţ. în an III RON 13595,68 171305,6
TOTAL CAP. I 95900,54 1208348
Cap. II Cheltuieli suplimentare pentru
-Aprovizionare materială 10% RON 9590,06 120834,8
-Diverse și neprevăzute 5% RON 4795 60417,4
TOTAL CAP II RON 14385,06 181252,2
TOTAL GENERAL RON 110285 1389600,2
Curs de schimb Euro 4,95 4,95
TOTAL VALOARE Euro 22279,9 280727,31
 7 randuri Rosii de Bistrita

7 randuri Van
II. Piese desenate

7 randuri Boambe de Cotnari

7 randuri Rosii de Bistrita

Schița amplasării soiurilor și a polenizatorilor

7 randuri Van
Schiță de ansamblu a plantașiei la scara 1:2000

7 randuri Boambe de Cotnari

7 randuri Rosii de Bistrita

7 randuri Van

7 randuri Boambe de Cotnari

 Bibliografie

1. Constantin Chitu - Relieful și solurile României. Edit. Scrisul Românesc, 1975.

2. Gonda I.,“Cultura eficientă a mărului de calitate superioară”, Editura GRYPHON, Brașov,
2003.
3. Istrate Mihai- (2009) Pomicultură Generala. . Edit. Ion Ionescu de la Brard, Iași.
4. Ivașcu Antonia, Ciora Mihaela - Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din
Romania pentru anul 2018
5. Mitre V. - Pomicultură specială, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2008.
6. Zlati C. Gradnariu G, (2009)- Pomologie. Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iași
7. Îndrumator pentru intocmirea proiectului de an privind infiintarea unei plantatii pomicole
intensive- (2021) Universitatea de Științele Vieții ,,Ion Ionescu de la Brad” Iași
8. https://www.agrodenmar.ro/cires-Rosii de Bistrita
9. https://yurta.ro/produs/Van/
10.https://www.agrodenmar.ro/cires-Boambe de Cotnari