CURS 5

Normal literară se constituie pe baza normei lingvistice. Anumite elemente s au fixat în diferite
locuri intr un anumit fel. Pe anumite porțiuni observam identitatae, iar în altele similaritate etc. Întâlnim
coerenta, omogenitate, dar nu uniformitate, cu toate ca sistemul este același.
Dacă ne uitam în textele vechi ( de aici ne putem face o idee despre cum ar vorbi oamenii
atunci), vom observa niște lucruri interesante. Textele vechi romanesti se refera la secolele 16 și 17. În
alte culturi când vorbesc despre vechi e refera la texte din secolul 9 sau 10. Din secololul 16 exista
vreo 30 de etxte, iar în sec 17 sunt mai multe. Textele prezinta și asemanari și deosebiri. Nu avem niște
deosebiri graduale, ele sunt produse relativ independent și paratin diferitelor regiuni.
Traducatorii pot fi considerati carturarii acelui secol pentru ca ei cunosteau oarecum limba și
mai cunsoteau și o limba străina, slavona, greaca de exemplu. Cunosteau cel puțin rezonabil limbile
străine din care traduceau și aveau și o anumita cunsoatere a limbii romane. Majoritatea traducatorilor
erau străini care invatasera romana, ar unii erau și nativi. Norma lingvistica se constituie spontan prin
interactiunile dintrte indivizi. La nivelul normei literare, norma literară apare dintr o nevoie
intelectuala, culturala în care se manifesta aceasta necesitate de a ne exprima limpede, fără echivoc,
clar, frumos, elegant, folosind un anumit stil. Pe la 1600, traducatorii erau lipsiti de experiența limbii
române. Textele pe care le produc ei sunt în general traduceri pentru 16 și 17 baza o constituie
traducerile. Traducerea are fel de fel de probleme care țin atât de limba sursa, cât și de starea limbii
romane. Câteva texte pot fi luate drept reper relevant totusi.
Textele coresiene reprezintă un rând te texte care au niște particularitati: sunt destul de unitare
dpdv lexical, fonetic. Aceasta unitate este remarcabila pentru acea vreme pentru ca norma lingvistica
este cea de baza, norma literară nu prea exista. Nu se știe dacă Coresi era roman sau nu, nu exista
dovezi clare în acest sens. Se poate specula ca,la cât de bune sunt textele crise din perspectiva limbii
romane, Coresi ar fi roman. Coresi nu a revizuit singur textele, poate ca nici nu le a revizuit el. Lucra
cu o echipa despre care nu se știe nimic. Rezultatele pe care le avem ne permit sa spunem ca reflecta o
norma lingvistica care e destul de bine pusa la punct și reușește sa construiască pe baza ei un stadiu
incipient al stratului literar. Norma lingvistica se constituie ca un întreg, pe când norma literară trebuia
învățată în școala. Norma lingvistica nu se învața ci se absoarbe precum aerul și de aceea e imp pt ca de
asta nu scapa nimeni niciodată. De aceea e imp sa aflam de unde este Coresi, unde s a școlit. Trebuie
stabilite punctele din norma fata de care s a supus.
Faptele Apostolilor este un text coresian destul de întins care genereaza repetabiliate.
Codicele Bratul este primul manuscris romanesc datat, și acesta destul de întins. Nu se știe
autorul acestui manuscris. Este un scris intercalat, sunt câteva rânduri scrise în slavona, apoi urmează
traducerea în romana. E un text care,cu anumite excepții, e destul de unitar.
Palia de la Orastie, text de la finalul sec 16. Este un text,aparte dpdv lingvistic are unitatea lui.
E un text în care se afirma niște lucruri în prefata dintre care unele sunt minciuni. Traducatorii textului
nu sunt cunsocuti. Intr un text destinat tuturor romanilor, era făcut intr o zona în care carturarii erau
indreptati către latina, direcția era protestanta, tarducatorii spun totuși ca e tradus după grecească,
evreiasca și slavonă. Palia De la Orastie e tradusa din latina și maghiara, aveau doua biblii în fata,
textul maghiar și textul latin . E o minciuna pe jumătate ca au tardus din ebraica pt ca textul din
maghiara a fost tradus din ebraica. Poate s au uitat și în texte grecești. Acest text e o intenție ca voiau sa
traduca toată biblia, dar sunt de fapt doar doua cărți, Geneza și Exodul?. Asta arata ca e aproape sigur
ca textul a fost tradus de cel puțin doua persoane. Tot contextul cultural ne face sa înțelegem de ce la
nivel lingvistic exista dificultati importante.
Texte din sec 17
Noul testament de la Bălgrad (Albă Iulia ) este o traducere integrala a noului testament. E o
carte pe care prefatatorii o destineaza tuturor romanilor, deci se încearcă producerea unui nivel de limba
care să fie inteligibil la nivel rezonabil pentru toată lumea. Ei nu erau în situația de a schimba termeni
cu termeni generali pt ca aspectul literar nu era constituit, iar de multe ori ceea ce oferea norma
lingvistuca nu era satisfacator pentru cerintele normei literare. Are elemente regionale. Și acest text
încearcă sa convinga ca e tradus din greaca, slavona și latina. Recunoaște sursa latina. Este aproape
sigur ca nu are totuși legătura cu surs slovona, ci poate fi o afirmatie făcută în direcție diplomatica.
Sursa grecească e greu de stabilit deoarece nu se găsesc elemente care sa ateste acest lucru. Din Noul
Testament aproape toate cărțile dunt scrise în ebraica, iar apoi au fost traduse în greaca, și mai apoi în
latina. E normal ca unele aspecte grecești să se găsească în traducerea latina.
Biblia de la București – este un text aparte din cauza ca în primul rând el a fost făcut în pripa,
la cererea unui domnitor. Ni se dau câteva nume de carturari, dar doua lucruri sunt limpezi: ca Biblia de
șa Bucuresti este traducerea vechiului testament făcută de un mare carturar Nicolae Spătaru (nu de
carturarii pe care ii numește cartea) și revizia posibil este făcută de Dosoftei. Noul Testament din
aceasta Biblie nu este altceva decât Noul Testament de la Bălgrad. Al doilea motiv pt care e improbabil
ca textul acesta să fie tradus de un nr restrans de indivizi este ca nu aveau timp. Asta nu e un text pe
care sa l rezolvi intr un an, doi, timp pe care l au avut ei la dispoziție. În analiza textului se observa ca
textul acesta e cel mai neunitar text posibil din cultura română. Biblia aceasta n a exercitat nicio
influența nici asupra poporului și nici asupra carturarilor. Micu Klein traduce Biblia ca o reacție fata de
felul în care biblia de la Buc trata limba romana. Cei care au lucrat la aceasta biblie nu prea au lăsat
urme în vechiul testament, dar au lăsat în cel nou. Structurile latine au fost inlocuite cu structuri
grecești, grija lor fiind stergerea urmelor latine.

Palia de la Orastie – Dumnezeu, Dumnădzău, Dumnedzeu, Dumnedzău

- nici, nice, neci, nece

Codicele Bratul – oameni, oamini

- vei face, veri face

Exista diferente în cadrul aceluiasi text, morfologice de ex. E posibil sa găsesc astfel de situații
și pe aceeași pagina a aceluiasi text. Care ar fi cauza? Acesta este un comportament de norma
lingvistica, nu de norma literară, pentru ca nu exista o norma literară. Formele diferite erau puse toate
în arenă ca să lupte, ca să fie în concordanta cu norma lingvistica. Norma literara e constituia tocmai
prin scrisul acestor forme. Scrisul este exercițiul literar. Limba trebuia să se exerseze în ipostaza de
limba literară. Când lumea ajunge la același nivel de exercițiu al limbii, produsul generat este limba
ajunsa la un anumit nivel.
Vechiul aspect literar romanesc s a format ca un produs al acestui exercițiu. Exercițiul a constat
la început în traduceri și nu în texte originale create de indivizi.