ISTORIOGRAFIA CORESIANĂ

Partea a III-a. Bibliografia aspectelor

lingvistice ale tipăriturilor coresiene
Otilia URS
Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca
Romanian Academy Library, Cluj-Napoca
Str. M. Kogălniceanu 12-14, 400084, Cluj-Napoca, România,
tel./fax:+40-0264-595027, e-mail: biblacadcj@yahoo.com
Personal e-mail: adelaelai@yahoo.com

Coresi Historiography. Part Three.

A Bibliography of Linguistic Aspects in Coresi Printings
The three parts of the study present an analytical bibliography dedicated to the life and work of printer Coresi
who worked in Târgovişte and Braşov during the sixteenth century.
In order to achieve an account of the bibliography as objectively as possible one has used the thematic-chronological
criterion. Meanwhile the value criterion has been used for a selection of the studies according to contributions done within
the specialized literature.
Keywords: Deacon Coresi, the analytical and thematic bibliography, printings belonging to the sisteenth century

T
ipăriturile lui Coresi, fiind primele texte
imprimate în limba română, au
constituit suportul material de la care a
plecat studiul limbii române literare. S-a manifestat,
astfel, un interes deosebit faţă de aspectele lingvistice
ale acestora, abordându-se subiecte ca localizarea
traducerilor originale care au stat la baza versiunilor
coresiene1, operaţie care s-a întemeiat pe circulaţia
particularităţilor dialectale ale limbii române din
perioada respectivă, probleme referitoare la fonetica
textelor2, la lexic3, la morfologie4 şi sintaxă5. Au fost
studiate, de asemenea, şi probleme leagate de topică6 şi
chiar dacă tipăriturile coresiene sunt toate texte
religioase, asupra lor s-au efectuat cercetări în vederea
identificării stilurilor literare7.
Interpretarea tuturor acestor aspecte a determinat
susţinerea în literatura de specialitate a diferite opinii cu
privire la rolul pe care aceste tipărituri l-au avut în
formarea limbii române literare de mai târziu8.
Existenţa versiunilor româneşti din textele
rotacizante, considerate a fi anterioare celor coresiene,
a făcut ca specialiştii în domeniu să îşi îndrepte
cercetările în vederea identificării surselor originale ale
textelor coresiene înspre aceste versiuni9. Raportul
dintre Codicele Vorneţian şi Apostolul coresian a fost
îndelung dezbătut, constituind chiar subiectul unei
controverse între Alexandru Rosetti şi Nicolae
Corlăteanu10. În cazul textelor româneşti care nu îşi
găsesc corespondent în cele rotacizante, s-au efectuat
studii în vederea identificări originalelor în funcţie de
mediul cultural care a determinat apariţia tipăriturilor
respective sau s-a încercat stabilirea existenţei unor
versiuni anterioare care, din necunoscute cauze, nu s-au
păstrat până astăzi, dar care sunt reclamate de
componenţa straturilor lingvistice din tipăriturile în
cauză11. În cazul tipăriturilor slavone, dar şi al unora
dintre cele româneşti, era firesc ca specialiştii să se
orienteze spre versiunile originale slavone12.
Pentru că sunt primele texte româneşti imprimate
pentru toţi românii, precum şi pentru întreg spaţiul
ortodox de expresie slavonă, în cazul tipăriturilor
imprimate în această limbă, textele coresiene s-au
răspândit pe un larg teritoriu care a fost identificat de
cercetările care au avut ca obiect acest aspect13.
Circulaţia textelor româneşti imprimate la Braşov a
generat atitudini diferite faţă de particularităţile
lingvistice proprii textelor în discuţie despre care s-a
afirmat că ar fi impus caracterul de „normă” faţă de
textele literare din perioada următoare. Receptivitatea
faţă de aceste fenomene lingvistice a constituit obiectul

<<< 28
a numeroase studii14. Cele mai concludente dintre
acestea sunt cele care stabilesc gradul de fidelitate al
textelor ulterioare faţă de cele coresiene, indiferent din
ce zonă a ţării provin copiile şi prelucrările tipăriturilor
braşovene, precum şi cele care au avut în vedere
identificarea acestor particularităţi lingvistice în
tipăriturile din secolul al XVI-lea care au întrebinţat în
alcătuirea lor textele imprimate de diaconul tipograf15.
Analiza istoriografiei expuse mai sus evidenţiază
câteva concluzii referitoare la imaginea de ansamblu a
bibliografiei subiectului în discuţie. Studiul acesteia
demonstrează că istoriografia coresiană a trecut prin mai
multe faze de evoluţie care reflectă stadiul cercetărilor
în diferite perioade, precum şi filiaţia ideilor între
cercetători. Astfel, în prima perioadă istoriografică se
înregistrează menţiuni izolate despre existenţa
tipăriturilor realizate de diaconul Coresi la Braşov,
acestea înmulţindu-se odată cu începutul secolului al
XIX-lea. În a doua etapă se întocmesc cataloagele
descriptive naţionale ale cărţii româneşti vechi, în
cuprinsul acestora fiind prezentate şi cărţile coresiene.
La acestea se adaugă preocupările similare ale
specialiştilor străini care prezintă în lucrările lor
exemplarele coresiene identificate în bibliotecile din
afara ţării. Acum debutează acţiunea de reeditare a
textelor în discuţie, ca o consecinţă a importanţei
acestora în istoria literaturii şi a limbii române literare.
Sunt întocmite în acest timp şi primele monografii
coresiene care vor încerca să înfăţăşeze activitatea
tipografică a meşterului Coresi în integritatea ei.
Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
cercetările coresiene intră într-o nouă etapă, în care
studiile se diversifică, abordând multiple aspecte
referitoare în special la activitatea cultural-tipografică şi
la domeniile tangenţiale acesteia. Acum dobândeşte o
mare importanţă cercetarea filigranologică, prin
intermediul căreia cărţile al cărui an de imprimare nu era
cunoscut au putut fi, astfel, datate. O dezvoltare
deosebită iau acum şi studiile dialectale referitoare la
identificarea traducerilor originale care stau la baza
textelor româneşti coresiene, precum şi stabilirea
stemelor de filiaţie a copiilor acestora. S-a insistat, de
asemenea, pe importanţa lingvistică a textelor în cauză,
precum şi pe rolul pe care acestea l-au exercitat asupra
dezvoltării limbii române literare din perioadele
următoare. Cercetări aprofundate au stabilit mediul care
a determinat apariţia cărţilor coresiene, editorii implicaţi,
dar şi interesele confesionale şi comerciale ale acestora.
Locul de funcţionare a tipografiei a constituit subiectul
a numeroase articole în care s-au susţinut opinii diferite.
S-au dezvoltat cercetările referitoare la particularităţile
atelierului tipografic coresian în raport cu celelalte
tipografii chirilice, la colaborările tipografului Coresi cu
ceilalţi meşteri din aceeaşi perioadă, precum şi gradul de
implicare a diaconului în activitatea de traducere a
cărţilor pe care le imprima.
În consecinţă, se poate spune că nu a exista aspect
al acestei probleme care să nu intre în atenţia
cercetătorilor. Acest fapt a contribuit la o tot mai bună
cunoaştere a acestui fenomen cultural, iar atenţia
acordată de către specialişti este pe măsura importanţei
pe care activitatea tipografică a lui Coresi o reprezintă
în istoria culturii româneşti.
Note:
1. H. Sztripszky–G. Alexics, Szegedi Gergely énekeskönyve
XVI századbeli roman forditásban, Budapest, 1911, p.
223-229; Ion Gheţie, Contribuţii la localizarea Cazaniei a II-a
(1581) a diaconului Coresi, în Studii şi cercetări de lingvistică,
XXIII, 1972, nr. 2, p. 147-157; Idem, Unde s-a tradus întâia
Cazanie coresiană?, în Limba Română, XIX, 1970, nr. 2, p.
121-127; Florentina Zgraon, „Evanghelia cu în văţătură” a
diaconului Coresi (1581). Probleme de localizare, în Cele mai vechi
texte româneşti. Coribuţii filologice şi lingvistice de Emanuela
Buză Gheorghe Chivu, Mariana Costinescu, Ion Gheţie,
Alexandru Mareş, Alexandra Roman Moraru, Florentina
Zgraon. Coordonator Ion Gheţie, Bucureşti, 1982, p.
345-374.
2. A. Lambrior, Essai de phonètique roumaine. Voyelles
Toniques, în România, X, 1881, p. 361-364; Andrei Avram,
Contribuţii la interpretarea grafiei chirilice a primelor texte
româneşti, extras din Studii şi cercetări de lingvistică, XV, 1964,
nr. 1-5, p. 26-43.
3. Gavril Istrate, Caracterul regional al textelor noastre vechi, în
Studii şi cercetări ştiinţifice, Iaşi, Filologie, XIV, 1963, fasc. I,
p. 57-68; Claudia Tudose, Lexicul de bază în secolul al
XVI-lea, în Studii şi cercetări de lingvistică, XVI, 1965, nr. 5,
partea I, p. 619-655, şi în Studii şi cercetări de lingvistică, XVI,
nr. 6, partea a II-a, p. 801-829; Alexandru Mareş, Cea mai
veche atestare a cuvântului săpun şi raportul dintre psaltirile
româneşti din secolul al XVI-lea, în Limba Română, XIX, 1970,
nr. 3, p. 247-251; Ion Gheţie, Un cuvânt cu înţeles obscur la
Coresi: mereit, în Limba Română, XXI, 1972, nr. 5, p.
463-464; Virgil Nestorescu, Aspecte ale formării cuvintelor în
limba română veche (sec. XVI-XVI), II, în Studii şi cercetări de
lingvistică, XXVII, 1976, nr. 5, 145-170; Laura Vasiliu,
Derivarea cu sufixe şi prefixe în „Cartea cu învăţătură” a
diaconului Coresi din 1581, Bucureşti, 1979, p. 244-247,
249-251, 253-257; Emanuela Buză, Derivarea cu sufixe şi
prefixe în Tâlcul evangheliilor şi Molitvenicul românesc, în Limba
Română, 1979, XXVIII, nr. 1, p. 25-39; Adriana Ionescu,
Lexicul de provenienţă autohtonă în textele din secolul al XVI–al
XVIII-lea, Bucureşti, 1985.
4. Laura Vasiliu, Care şi cine în „Cartea cu învăţătură” (1581)
a lui Coresi. Observaţii asupra întrebuinţării lor, în Limbă şi
literatură, 1959, vol. VIII, nr. 2, p. 31-33; Pandele Olteanu,
Contribuţii la studiul elementelor slave din cele mai vechi traduceri
româneşti. II. Verbe, adjective, adverbe, prepoziţii, particule, în
Limbă şi literatură, 1962, vol. VI, p. 67-97; Idem, Contribuţii
la studiul elementelor slave din cele mai vechi texte româneşti, în
Limbă şi literatură, 1962, vol. VI, p. 67-97; C. Dumitru,
„De” în Cazania a doua a lui Coresi (1581), în Studii şi cercetări
29 >>>
de lingvistică, XIII, 1962, nr. 4, p. 455-476; Ion Diaconescu,
Unele aspecte ale înlocuirii infinitivului cu conjunctivul în limba
română din secolul al XVI-lea, în Omagiu lui Alexandru Rosetti
la 70 de ani, Bucureşti, 1965, p. 167-170; Georgeta
Ciompec, Observaţii asupra exprimării negaţiei în limba română
din secolele al XVI-lea–al XVIII-lea, în Studii şi cercetări de
lingvistică, XX, 1969, nr. 2, p. 197-209; Viorica Pamfil,
Formele de trecut indicativ în limba română din secolul al XVI-lea
şi frecvenţa lor, în Cercetări de lingvistică, XVII, 1973, nr. 2, p.
205-215; Dragoş Moldovan, Formaţiile premorfologice în limba
română veche, în Anuarul de lingvistică şi istorie literară, XXVI,
1977-1978, p. 45-69; Ion Gheţie, Florentina Zgraon, În
legătură cu formaţiilor premorfologice în limba română veche, în
Studii şi cercetări de lingvistică, XXXII, 1981, nr. 2, p. 179-181.
5. Nicolae Drăganu, Morfemele româneşti ale complementului
în acuzativ şi vechimea lor, Bucureşti, 1943, p. 34-36; Florica
Dimitrescu, Despre pre la acuzativ în limba textelor traduse din
secolul al XVI-lea, în Studii şi cercetări de lingvistică, 1960, nr.
2, p. 219-226; I. Rizescu, Observaţii asupra complementului
indirect sau al atribuirii, în Limba Română, X, 1961, nr. 5, p.
432-444; Cristina Călăraşu, Observaţii asupra valorilor mai
mult ca perfectul în limba secolelor al XVI-XVIII-lea, în Studii
şi cercetări de lingvistică, XXII, 1961, p. 175-185; I. Rizescu,
Observaţii asupra propoziţiilor subordonate relative din Cartea cu
învăţătură (1581), în Studii şi cercetări de lingvistică, XIII, 1962,
nr. 1, p. 45-57; Paula Diaconescu, Schiţă de studiere semantică
a cazurilor cu exemplificări pe un text din secolul al XVI-lea, în
Studii şi cercetări de lingvistică, XIII, 1962, nr. 2, p. 215-223;
Pandele Olteanu, Adjectivul în Cazania I a diaconului Coresi
şi în versiunea slavă de Neagovo, în Studii şi cercetări de lingvistică,
XX, 1969, nr. 2, p. 105-131.
6. Maria Rădulescu, Topica atributului adjectival în Evanghelia
cu învăţătură a diaconului Coresi, în Studii şi cercetări de
lingvistică, XIV, 1963, nr. 2, p. 233-258; Idem, Observaţii
asupra topicii subiectului şi a predicatului în limba română din
secolul al XVI-lea, în Studii şi cercetări de lingvistică, XX, 1969,
nr. 1, p. 41-53.
7. Gheorghe Chivu, I. Stilul celor mai vechi texte ştiinţifice
româneşti, în Limba Română, XXIX, 1980, nr. 2, p. 111-122;
Idem, Stilurile limbii române literare în perioada 1532-1640. III.
Stilul textelor ştiinţifice şi tehnice, în Limba Română, XXV, 1986,
nr. 2, p. 110-115; Idem, Exista un stil ştiinţific şi tehnic în limba
română veche?, în Limba Română, XXXIX, 1990, nr. 1, p.
5-10; Idem, Limba română. De la primelel texte până la sfârşitul
secolului al XVIII-lea. Variante stilistice, Bucureşti, 2000, p.
31-73.
8. B. P. Haşdeu, Cuvente den betrani, vol. I, Limba română
vorbită între 1550-1600, Bucureşti, 1878, p. 5-17; Ovide
Densuşianu, Histoire de la langue roumaine, Paris, tome I.
1901, tome II, 1938, p. 19-27; Idem, Limba română în secolul
al XVI-lea (Curs litografiat), vol. I-III, Bucureşti,
1933-1938, p. 33-39; Ion Bălan, Limba cărţilor bisericeşti,
Studiu istoric şi liturghic, Blaj, 1914, p. 77-92, 98-126;
Alexandru Rosetti, Limba română în secolul al XVI-lea,
Bucureşti, 1932; Sextil Puşcariu, Limba română. Privire
generală, vol. I, Bucureşti, 1940, p. 26-32; Alexandru
Rosetti, Istoria limbii române. Noţiuni generale, Bucureşti,
1942, p. 66-78; Alexandru Rosetti, Istoria limbii române, vol
I, Bucureşti, 1946, p. 32-38; Gheorghe Ivănescu, Problemele
<<< 30
capitale ale vechii limbi române literare, Iaşi, 1948, p. 103-115;
G. Ivănescu, Teorii eronate despre limba literară românească, în
Iaşul Literar, 1956, nr. 10, p. 92-95; J. Byck, Despre limba
noastră literară, în Gazeta literară, III, nr. 19, (113), din 10
mai 1956, p. 2-6; Alexandru Rosetti, Limba română în secolele
al XIII-lea–al XVI-lea, Bucureşti, 1956, p. 204-208; Gavril
Istrate, Originea şi dezvoltarea limbii române literare, în Analele
ştiinţifice ale Universităţii «Al. Ioan Cuza» din Iaşi, serie nouă,
secţiunea III, ştiinţe sociale. Tom. III, 1957, fasc. 1-2, p.
77-86; Gavril Istrate, Originea limbii române literare. Noi
contribuţii, în Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru
Ioan Cuza» din Iaşi, Serie nouă, Secţiunea III, Ştiinţe
sociale, tom. IV, 1960, fasc. 2, supliment, p. 76 ş. u.; Boris
Cazacu, Studii de limbă literară. Probleme actuale ale cercetării
ei, [Bucureşti], 1960, p. 23-25, 55-61; Emil Petrovici, Baza
dialecatlă a limbii nostre naţionale, în Limba Română, IX, 1960,
nr. 5, p. 57-63; Ion Coteanu, Româna literară şi problemele ei
principale, Bucureşti, 1961, p. 39-50; Dan Simonescu,
Problema originii limbii literare şi cărţile bisericeşti, în Studii
Teologice, XIII, 1961, nr. 10, p. 552-565; Alexandru Rosetti,
Boris Cazacu, Istoria limbii române literare. De la origini până
la începutul secolului al XIX-lea, Bucureşti, 1961, p. 48-57;
Alexandru Piru, Literatura română veche, Bucureşti, 1961,
61-71; Ovid Densuşianu, Istoria limbii române, vol. II.
Secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1961; Alexandru Graur,
Evoluţia limbii române. Privire sintetică, Bucureşti, 1963, p.
12-16; Alexandru Rosetti, Istoria limbii române din secolul al
XIII-lea până la începutul secolului al XVII-lea, Bucureşti,
1966, p. 129-146; Alexandru Rosetti, Boris Cazacu, Liviu
Onu, Istoria limbii române literare, vol. I, ediţia a II-a,
Bucureşti, 1971, p. 49-83; Florica Dimitrescu, Contribuţii
la istoria limbii române vechi, Bucureşti, 1973, p. 38-47, 70-95;
Ion Gheţie, Istoria limbii române literare. Privire sintetică,
Bucureşti, 1978, p. 52-103; Ştefan Munteanu, V. D. Ţâra,
Istoria limbii române literare, Bucureşti, 1978, p. 29-35, 54-66;
Florica Dimitrescu, Coresi şi unitatea limbii române literare, în
Astra, din 1 decembrie, 1978, p. 121-128; Ion Coteanu,
Structura şi evoluţia limbii române (De la origini până la 1860),
Bucureşti, 1981, 87-95, 129-135, 140-145; Radu Ţurcanu,
Textul coresian în Cartea cu învăţătură din 1581, în Cumidava,
XIII, 1983, p. 84-91; Alexandru Rosetti, Istoria limbii
române. I. De la origini până la începutul secolului al XVII-lea.
Ediţie definitivă, Bucureşti, 1986, p. 436-439; G. Ivănescu,
Studii de istoria limbii române literare, Iaşi, 1989, p. 43-52;
Gheorghe Chivu, Mariana Costinescu, C. Frâncu, Ion
Gheţie, Alexandra Roman Moraru, Mirela Teodorescu,
Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780),
coordonator Ion Gheţie, Bucureşti, 1997, 20-43.
9. Nicolae Sulică, Catehismele româneşti din 1544 (Sibiu) şi
1559 (Braşov). Precizări cu privire la izvoarele lor, în Anuarul
Liceului de băieţi «Papiu Ilarian» din Târgu-Mureş, 1936, p.
47-101; Al. Grecu, Începuturile dreptului scris în limba română,
în Studii, VII, 1954, nr. 4, p. 218-219; Alexandru Rosetii,
Despre raportul dintre „Codicele Voroneţean” şi „Apostolul”
diaconului Coresi, în Omagiul lui Iorgu Iordan, Bucureşti, 1958,
p. 745-781; Viorica Pamfil, Elementele regionale în lexicul Paliei
de la Orăştie, în Cercetări de lingvistică, III, 1958, p. 227-248;
Florica Dimitrescu, Contribuţii la repartizarea regională a
lexicului românesc în secolul al XVI-lea, în Studii şi cercetări de
lingvistică, XV, 1964, nr. 4, p. 539-559; Alexandru Rosetti,
Despre bazele limbii române literare, în Studii şi cercetări de
lingvistică, XV, 1964, nr. 4, p. 423-425; Ion Gheţie, În
legătură cu versiunile moldoveneşti din 1532 ale Evangheliei şi
Apostolului, în Limba Română, XXVI, 1971 nr. 2, p.
187-192; Mariana Costinescu, Raportul dintre Codicele
Voroneţean şi celelalte versiuni româneşti din secolul al XVI-lea
ale Apostolului, în Studii şi cercetări de lingvistică, XXIX, 1978,
nr. 1, p. 51-60; Alexandru Mareş, O versiune rotacizantă a
celor patru evanghelii. (Un izvor necunoscut al Tetraevanghelului
din 1561), în Limba Română, XXIII, 1974, nr. 3, p. 217-222;
Idem, Apostolul Iorga şi cele mai vechi versiuni româneşti ale
Apostolului, în Limba Română, XXV, 1976, nr. 5, p. 505-513;
Ion Gheţie, Psaltirea Hurmuzachi şi filiaţia psaltirilor româneşti
din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, XXVII, 1978, nr. 1, p.
51-58; Codicele Voroneţean. Ediţie critică, studiu filologic şi
studiu lingvistic de Mariana Costinescu, Bucureşti, 1981;
Mariana Costinescu, Versiunile din secolul al XVI-lea ale
Apostolului. Probleme de filiaţie şi localizare, în Cele mai vechi
texte româneşti. Contribuţii filologice şi lingvistice de Emanuela
Buză, Gheorghe Chivu, Mariana Costinescu, Ion Gheţie,
Alexandru Mareş, Alexandra Roman Moraru, Florentina
Zgraon. Coordonator Ion Gheţie, Bucureşti, 1982, p.
131-144; Alexandru Rosetti, Les Cathéchismes roumains du
XVI-e siécle, în Mélanges de linguistique et de philologie,
Copenhague-Bucuarest, 1947, p. 558-575; Istvánn Iuhász,
A reformáció az erdélyi románok Között, Kolozsvár, 1940, p.
67-69; Alexandru Rosetti, Recherches sur la Phonetique du
roumain au XVI-e siècle, Paris, 1926; Idem, Raportul dintre
versiunea românească din „Codicele Voroneţean” şi versiunea din
„Apostolulu lui Coresi”, în anexa volumului Limba română în
secolele al XIII-lea–al XVI-lea, Bucureşti, 1956, p. 204-208;
Vasile Olteanu, Izvoarele octoihurilor coresiene din Şcheii
Braşovului, în Biserica Ortodoxă Română, XCVII, 1979, nr.
3-4, p. 526-531; Idem, Controverse coresiene, în Cumidava, XI,
1979-1980, p. 354-356; Idem, Tiparul coresian, în Astra,
1981, nr. 2, p. 1-12; G. Ivănescu, Elementele maramureşene
în limba tipăriturilor lui Coresi, în Studii şi cercetări ştiinţifice,
Iaşi, Filologie, X, 1959, fasc. 1-2, p. 19-31.
10. Alexandru Rosetti, Lexicul Apostolului lui Coresi comparat
cu al Codicelui Voroneţean, în Grai şi suflet, vol. I, fasciculul I,
1923, p. 100-106, republicat în limba franceză în volumul
Melanges de linguistique et philologie, Copenhague-Bucureşti,
1947, p. 589-596; Nicolae Corlăteanu, În jurul unei
controverse filologice (Raportul dintre „Codicele Voroneţean” şi
„Lucrul apostolesc” al lui Coresi), în Studii şi cercetări de
lingvistică, XI, 1960, nr. 3, p. 447-457; Alexandru Rosetti,
Din nou despre raporturile dintre „Codicele Voroneţean” şi
„Apostolul” diaconului Coresi, în Limba Română, X, 1961, nr.
2, p. 133-136; Nicolae Corlăteanu, Despre aceeaşi controversă
filologică (Raportul dintre „Codicele Voroneţean” şi „Lucrul
apostolesc” al lui Coresi), în Limba Română, XII, 1963, nr. 4,
p. 352-359; Ştefan Paşca, Probleme în legătură cu începutul
scrisului românesc. Versiunile româneşti din secolul al XVI-lea ale
„Apostolului”, în Cercetări de lingvistică, II, 1957, p. 47-90.
11. E. Dăianu, Un Molitvenic calvinesc pentru români, în
Răvaşul, VI, 1908, nr. 5-6, p. 168-181; Endre Veress,
Erdélyi és magyarorszàgi régi oláh Könyvek és nyomtatványok
(1544-1808), Koloszvár, 1910, p. 10-12; N. Drăganu,
Catehisme luterane, în Dacoromana, II, 1922, p. 586-589;
Idem, Un fragment din cel mai vechi Molitvenic românesc, în
Dacoromania, II, 1921-1922, p. 262-269; Alexe
Procopovici, Arhetipul husit al Catehismelor noastre luterane,
în Făt–Frumos, Suceava, II, 1927, nr. 3, p. 72-80, 104-111;
Vasile Grecu, Izvorul principal bizantin pentru Cartea cu
învăţătură a diaconului Coresi din 1581. Omiliile patriarhului
Ioan XIV Caleca (1334–1347), Bucureşti, 1939, p. 4-25;
Liviu Stan, Vechile noastre Pravile, în Mitropolia Moldovei şi
Sucevei, XXXIV, 1958, nr. 9-10, p. 745-749; Ştefan
Ciobanu, Începuturile scrisului în limba română, extras din
Analele Academiei Române, Mem. Secţ. Lit., Seria III, p.
46-49; Pandele Olteanu, Presupusul original unguresc al
Cazaniei I din 1564 a diaconului Coresi: corectarea unei erori, în
Omagiul lui Alexandru Rosetti, Bucureşti, 1965, p. 645-650;
Atanasie Popa, Originalul cântecelor din Molitvenicul diaconului
Coresi din 1564, în Limba Română, XV, 1966, nr. 3, p.
255-265; Pavel Binder, Arnold Huttman, Cu privire la
datarea şi geneza Cazaniei I tipărită de diaconul Coresi, în Limba
Română, XVI, 1967, nr. 2, p. 109-117; Liviu Stan, Observaţii
cu privire la Evangheliarul din Petersburg, în Limba Română,
XVI, 1967, nr. 1, p. 73-75; Alexandru Mareş, Precizări în
legătură cu traducerea Tetraevanghelului lui Coresi, în Studii şi
cercetări de lingvistică, XVIII, 1967, nr. 6, p. 651-667; Idem,
Prima pravilă bisericească tipărită în limba română şi raporturile
ei cu cele mai vechi versiuni ale Nomocanonului prescurtat, în Studii
de limbă iterară şi filologie, 1969, vol. I, p. 269-293; Ioan N.
Floca, Originile dreptului scris în Biserica Ortodoxă Română
(Studiu istoric canonic), Sibiu 1969; Alexandru Mareş, O nouă
Psaltire slavo-română manuscrisă din secolul al XVI-lea, în Studii
de limbă literară şi filologie, 1972, vol. II, p. 289-295; Ion
Gheţie, Activitatea de traducere şi tipărire a cărţilor româneşti de
la sfârşitul secolului al XVI-lea, în Limba Română, XXIV,
1975, nr. 6, p. 609-615; Idem, Filiaţia Catehismelor luterane
din secolele XVI-al XVII-lea, în Limba Română, XXIV, 1975,
nr. 2, p. 161-170; Mariana Costinescu, Biblia lui Luther, unul
din izvoarele Apostolului coresian, în Limba Română, XXX,
1980, nr. 2, p. 127-137; Ion Gheţie, A existat un izvor latin
al Psaltirilor româneşti din secolul al XVI-lea?, în Limba
Română, 1982, nr. 2, p. 182-185; Radu Constantinescu,
Vechiul drept românesc scris. Repertoriul izvoarelor 1340-1640,
Bucureşti, 1984; Idem, O variantă necunoscută a Pravilei lui
Coresi, în Limba Română, XXXV, 1986, nr. 6, p. 498-507;
12. P. V. Haneş, Evangheliarul românesc din 1561 în comparaţie
cu cel slavonesc, în Convorbiri literare, XLVII, 1913, nr. 10, p.
988-1007; S. I. Koliada, Ivan Feodorov şi tiparul în unele ţări
din răsăritul Europei, în Probleme de istorie. Traduceri din reviste
istorice sovietice, 1958, nr. 3, p. 42-44; Maria Rădulescu,
Originalul slav al Evangheliei cu învăţătură a diaconului Coresi.
Colecţii şi redacţii de omilii ale patriarhului Ioan Caleca,
Bucureşti, Editura Academiei, 1959, p. 7-60; Pandele
Olteanu, Les originaux slavo-russes des plus anciennes collections
d’homèlies roumaines, în Romanoslavica, IX, 1963, p. 163-193;
Idem, Les originaux slavo-ruses des plus anciennes collections
d’homélies roumaines, în Romanoslavica, IX, 1963, p. 163-193;
Idem, „Postila de Neagovo”, în lumina”Cazaniei I”, a diaconului
Coresi (1564), în Romanoslavica, XIII, 1966, p. 105-131;
Alexandru Mareş, Teoria elementelor slave nord-carpatice din
vechile texte româneşti, în Studii de limbă literară şi filologie, vol
31 >>>
III, 1974, p. 257-270; Stela Toma, Un original slav şi două
traduceri coresiene, în Cercetări de lingvistică, XXIII, 1978, nr.
1, p. 87-89; Vasile Olteanu, Controverse coresiene, în Cumidava,
XII, 1979-1980, p. 354-356; I. Ionescu, În legătură cu
originalul românesc al Tetraevanghelului coresian, în Limba
Română, XXVIII, 1979, nr. 2, p. 207-208; Vasile Olteanu,
Izvoarele Octoihurilor slavone din Şcheii Braşovului, în Biserica
Ortodoxă Română, XCVII, 1979, nr. 3-4, p. 526-531;
Alexandru Mareş, Originalele cărţilor coresiene. Pe marginea unei
ipoteze recente, în Revista de istorie şi teorie literară, XXXI, 1982,
nr. 2, p. 198-208; Pandele Olteanu, Noi contribuţi la istoria
primei Cazanii româneşti 1567, în Cumidava, XIII, 1983, p.
251-270; Vasile Olteanu, Izvoare coresiene, în Valori bibliofile
din patrimoniul cultural naţional. Cercetare şi valorificare,
Bucureşti, 1983, p. 244-250; Idem, După 400 de ani.
Activitatea lui Coresi, în Biblioteca, 1986, nr. 2, p. 29-30.
13. Barbu Teodorescu, Circulaţia vechii cărţii româneşti, în
Biserica Ortodoxă Română, 1961, nr. 1-2, p. 230-246; Paul
Mihail, Circulaţia Octoihului slavon al lui Coresi în Bulgaria, în
Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A. D. Xenopol» din
Iaşi, IX, 1972, p. 591-592; Florian Dudaş, Carte veche
românească în Bihor, Oradea, 1977, p. 12; Titus Furdui, Două
exemplare din Tâlcul Evangheliilor a lui Coresi recent descoperite
în comuna Măceu (Judeţul Hunodoara), în Sargetia, XVI-XVII,
1982-1983, p. 76-83; Doina Braicu, Consideraţii privind
prezenţa în sud-estul Transilvaniei a unor tipărituri româneşti din
secolul al XVI-lea, în Sargetia, XVI-XVII, 1982-1983, p.
547-549; Florian Dudaş, Cazania lui Varlaam în Transilvania,
Cluj-Napoca, 1983, p. 160-162; Octavian Şchiau, Coresi şi
spaţiul cultural românesc, în Cumidava, XIII, 1983, p. 17-23;
Florian Dudaş, Vechi cărţi româneşti călătoare, Bucureşti,
1987.
14. Moses Gaster, La versiona rumena del vangelo di Matteo,
tratta del Tetraevanghelion del 1574 (ms. del Museo- Britannico:
Harley 6311), în Archivo glottologico italiano, XII, 1890, p.
197-254; Gheorghe Chivu, Vechi psalmi româneşti din secolul
al XVI-lea, în Limba Română, XXI, 1972, nr. 2, p. 145-154;
Ion Gheţie, Influenţa cărţilor coresiene şi dispariţia rotacismului
din textele nordice, în Limba Română, XXII, 1973, nr. 4, p.
293-299; Idem, Rolul textelor coresiene în procesul de unificare a
limbii române literare, în Studii de limbă literară şi filologie, III,
1974, p. 105-139; Idem, Textele coresiene copiate în Codex
Teodorescu, în Limba Română, XXV, 1976, nr. 1, p. 7-8;
Florian Dudaş, Un manuscris după o tipăritură a lui Coresi,
descoperit la Oradea, în Familia, XII, 1976, nr. 7, p. 10;
Alexandru Mareş, O apreciere din 1726 asupra limbii
Tetraevanghelului coresian, în Limba Română, XLI, 1992, nr.
1-2, p. 47-49; Magdalena Georgescu, O copie moldovenească
a psaltirilor coresiene?, în Limba Română, XLII, 1993, nr. 6,
p. 309-313.
15. Alexe Procopovici, Despre nazalizare şi rotacism,
Bucureşti, 1908, p. 31-37; Nicolae Drăganu, Un pasaj din
Evangheliarul de la 1560-1561 al lui Coresi rău înţeles până
acum, în Dacoromania, I, 1920-1921, p. 350-352; Idem,
Manuscrisul liceului grăniceresc «G. Coşbuc» din Năsăud şi
săsismele celor mai vechi manuscrise româneşti, în Dacoromania,
III, 1922-1923, Cluj, 1924, p. 499-500; Alexandru Rosetti,
Étude sur le rhotacisme en roumain, Paris, 1924; Idem,
Catehismul Marţian, în Grai şi suflet, II, 1925-1926, p.
<<< 32
251-260; Vladimir Drâmba, O copie din secolul al XVII-lea a
Tâlcului evangheliilor şi Molitvenicul diaconului Coresi, în Studii
şi cercetări de istorie literară şi folclor, IV, 1955, p. 535-571; Ion
Gheţie, Raportul dintre Tetraevanghelul lui Coresi şi
Evangheliarul din Londra, în Studii şi cercetări de lingvistică,
XVIII, 1967, nr. 3, p. 313-324; Idem, Din nou despre raportul
dintre Tetraevanghelul lui Coresi şi Evangheliarul din Londra.
Chestiune de metodă, în Studii şi cercetări de lingvistică, XVIII,
1967, nr. 4, p. 641-650; Florica Dimitrescu, Despre raportul
dintre Tetraevanghelul lui Coresi (1561) şi Evangheliarul
manuscris din Londra (1574), în Studii şi cercetări de lingvistică,
XVIII, 1967, nr. 4, p. 447-454; Idem, Asupra Raportului
dintre Tetraevanghelul lui Coresi şi Evangheliarul lui Radu de la
Măniceşti, în Omagiu lui Alexandru Rosetti, Bucureşti, 1965,
p. 177-180; Atanasie Popa, Texte vechi în Cazania lui
Varlaam, în Mitropolia Ardealului, X, 1965, nr. 1-3, p. 73-99;
Florica Dimitrescu, Cu privire la raportul dintre Tetraevanghelul
lui Coresi şi Evangheliarul lui Radu de la Măniceşti, în Studii şi
cercetări de lingvistică, XVIII, 1968, nr. 1, p. 49-52; Ion
Gheţie, Rolul textelor coresiene în procesul de unificare a limbii
române literare, în Studii de limbă literară şi filologie, III, 1974,
p. 105-139; Florian Dudaş, Manuscrisele româneşti în
bibliotecile Bihorului, partea a II-a. Literatura medievală şi
Catalogul manuscriselor, Oradea, 1986, p. 110-111.
Bibliography:
Rosetti Alexandru, Cazacu Boris, Onu Liviu, Istoria limbii
române literare [The History of Literary Romanian
Language], vol. I, ed. a II-a, Bucureşti, 1971.
Cele mai vechi texte româneşti. Contribuţii filologice şi lingvistice
[The Oldest Romanian Texts. Philological and Linguistic
Contributions] de Emanuela Buză, Gheorghe Chivu,
Mariana Costinescu, Ion Gheţie, Alexandru Mareş,
Alexandra Roman Moraru, Florentina Zgraon.
Coordonator Ion Gheţie, Bucureşti, 1982.
Gheorghe Chivu, Mariana Costinescu, C. Frâncu, Ion
Gheţie, Alexandra Roman Moraru, Mirela
Teodorescu, Istoria limbii române literare. Epoca Veche
(1532-1780) [The History of Literary Romanian
Language. The Old Epoch (1532-1780)].
Coordonator Ion Gheţie, Bucureşti, 1997.
Gheorghe Chivu, Limba română. De la primele texte până
la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Variante stilistice
[Romanian Language. From the First Texts until the End
of the Eighteenth Century. Stylistic Versions], Bucureşti,
2000.