SNC

1. Determinați grupele de preparate sedative

2. Determinați indicația sau indicațiile preparatelor sedative

3. Determinați anxiolitice cu durata lungă de acțiune

4. Determinați manifestările efectului anxiolitic al benzodiazepinelor

5. Determinați efectele farmacodinamice ale anxioliticelor

6. Determinați indicațiile anxioliticelor

7. Determinați grupele antipsihoticelor (neurolepticelor) după spectrul clinic

8. Determinați particularitățile mecanismului de acțiune al antipsihoticelor

9. Determinați efectele antipsihoticelor

 Antipsihotic
 Pshosedativ
 Antivomitiv
 Miorelaxant si Anticonvulsivant
 Hipotermic
 Efectul de potentare a actiunii analgezicilor , anestezicelor,hipnoticelor si a
altor deprimate ale SNC, inclusiv alcoolului
 Efecte endocrine
 Efecte vegetative
10. Determinați manifestările efectului psihosedativ al antipsihoticelor

este determinat preponderent de acţiunea α-adrenoblocantă şi mai puţin

M-colinoblocantă şi H1-antihistaminică.
Se manifestă prin:
- somnolenţă, slăbiciune, scăderea tensiunii nervoase, agitaţiei şi agresivităţii,
suprimarea anxietăţii, apatie, deprimare (inhibiţie) psihică şi motorie;
- deprimarea iniţiativei, voinţei, interesului faţă de mediul înconjurător;
- produc neutralitate afectivă şi emoţională.
 Neurolepticele sedative posedă un efect rapid şi se folosesc ca tratament iniţial în
stările de psihoze cu excitaţie, agresivitate, precum şi în urgenţe însoţite de excitaţie
psihomotorie de diferită geneza.

11. Determinați manifestările efectului antipsihotic al antipsihoticelor

- este determinat preponderent de acţiunea dopaminoblocantă şi mai puţin de cea
serotoninolitică.
Se manifestă prin:
- înlăturarea schimbărilor personalităţii şi dereglărilor de comportament; - înlăturarea
delirului, halucinaţiilor, stărilor confuzionale, autismului,
maniilor;
- efecte de reactivare, datorită cărora se întoarce interesul faţă de mediul
înconjurător, a iniţiativei;
Neurolepticele polivalente, antireductoare şi dezinhibitorii sunt de elecţie în psihozele
cu delir, halucinaţii, manii, dereglări de comportament şi gândire.

12. Determinați indicațiile antipsihoticelor în psihiatrie

13. Determinați reacțiile adverse din partea SNC ale antipsihoticelor

14. Determinați reacțiile adverse endocrine ale antipsihoticelor
15. Determinați reacțiile adverse cardiovasculare ale antipsihoticelor
16. Determinați reacțiile adverse digestive ale antipsihoticelor

17. Determinați preparatele timoizoleptice

18. Determinați manifestările clinice ale efectului antidepresiv al antidepresivelor

19. Determinați efectele farmacodinamice ale antidepresivelor

 Efectul antidepresiv(timoeleptic)
 Ef. Timeretic (activator stimulant)
 Ef. Sedativ si anxiolitic(adjuvant)
 Ef. Analgezic
 Ef.anticolinergic
  Ef. Vasodilatator
 Ef. Orexigen
 Ef.anorexigen
 Ef. Antihistaminic
 Ef. Serotoninolitic
 Ef. simpatomimetic

20. Determinați indicațiile preparatelor nootrope

21. Determinați efectele farmacodinamice ale excitantelor SNC

22. Determinați contraindicațiile remediilor antipsihotice

23. Determinați efectele nootropelor

24. Determinați reacțiile adverse ale excitantelor SNC din grupul fenilalchilaminelor

25. Determinați manifestările efectului psihostimulant al metilxantinelor

Analgezice și antiinflamatoare

1. Determinați antiinflamatoarele nesteroidiene selective.

2. Determinați efcetele farmacologice ale AINS.

3. Determinați glucocorticoizii cu cel mai marcat efect mineralocorticoid
Cortizon
Hidrocortizon
4. Determinați mecanismul genomic de acțiune al glucocorticoizilor

5. Determinați particularitățile efectului antișoc a glucocorticoizilor

6. Determinați reacțiile adverse ale AINS

7. Determinați efectele clinice ale analgezicelor opioide din partea SNC

 Analgezic
 Sedativ
 Actiune asupra sferei psihice(euforie morfinica,somn morfinic, abstinenta
morfinica)
 Influenta asupra sistemului hipotalamo- hipofizar
 Inhibarea centrului respirator
 Inhibarea centruluu termoreglator
 Inhibarea centrului tusei(efect antitusiv)
 Stimularea centrului nervului optic(mioza)
 Influenta asupra centrului vomei(efect vomitiv)
 Excitarea centrului nerv. vag
8. Determinați indicațiile analgezicelor opioide

9. Determinați efectele analgezicelor opioide din partea tubului digestiv și urinar

10. Determinați efectele analgezicelor opioide din partea sistemului respirator și
cardiovascular

11. Determinați reacțiile adverse ale analgezicelor opioide din partea SNC
 12. Determinați particularitățile efectului analgezic ale paracetamolului
Efectul analgezic: inhibarea sintezei prostaglandinelor în SNC, inhibarea sistemică a
sensitizării şi hiperalgeziei centrale. Inhibă COX-3 la nivelul măduvii cu micşorarea
sintezei prostanoizilor – unul din factorii hiperexcitabilităţii. Posedă influenţă asupra
sistemului serotoninergic cu majorarea concentraţiei serotoninei, deoarece în
sindromul algic se constată un deficit al neuromediatorului dat.
13. Determinați particularitățile efectului analgezic ale tramadolului

14. Determinați mecanismul sau mecanismele de acțiune ale analgezicelor cu acțiune

periferică

15. Determinați preparatele analgezice cu acțiune periferică

Preparatele hormonale ale glandei tiroide, antidiabeticele, glucocorticoizii

1. Determinați timpul dezvoltării efectului clinic stabil al levotiroxinei

LEVOTIROXINA
Inceputul actiunii 12-14 ore
Efectul clinic 10-15 zile
Durata efectului dupa suspendare 2-3 saptamini
2. Determinați indicațiile preparatelor hormonale ale glandei tiroide:

3. Determinați principiile de dozare ale preparatelor glandei tiroide:

o Levotiroxina este cel mai adecvat preparat pentru terapia de substituţie,
deoarce
o activitatea ei este previzibilă, iar acţiunea destul de durabilă.
o Liotironina cu acest scop se foloseşte doar în cazul când e necesar un efect
rapid (în
o coma hipotiroidiană) sau pregătirea pentru tratamentul cancerului tiroidian cu
iod
o radioactiv.
o Însă se folosesc iniţial doze mai mici 25-50 μg/zi, treptat crescând doza la
intervale de 2 săptămâni după necesitate până la eutireoză sau apariţia
efectelor toxice.
o De obicei se recomandă nu mai mult de 200 μg/zi.
o La vârstnici, la hipertensivi şi la bolnavii cardiaci doza iniţială trebuie să fie de
2 ori mai mică (12,5-25 μg/zi) cu creşterea treptată sub controlul ECG şi
tabloului clinic.
o În formele grave de hipotireoză, de asemenea se începe cu doze mai mici –
12,5 μg/zi –lent crescând doza.
o În hipotiroidismul secundar sau terţiar levotiroxina se asociază cu
glucocorticoizi pentru preîntâmpinarea crizei adisonice.
o Pentru copii doza la kg / corp este mai mare ca la adulţi: sugari – 10-15 μg/kg;
6 luni -1 an - 8-10 μg/kg; 1-5 ani- 6 μg/kg; 5-15 ani – 3-6 μg /kg.
o Liotironina poate fi prescrisă în doze de 50-75 μg/zi în câteva prize.
4. Determinați particularitatea sau particularitățile farmacocinetice a preparatelor
glandei tiroide:
5. Determinați indicația sau indicațiile tioamidelor ca preparate antitiroidiene:

6. Determinați reacțiile adverse ale tioamidelor antitiroidiene:

7. Determinați indicația sau indicațiile preparatele iodului ca antitiroidiene:

8. Determinați insulina sau insulinele umane cu acțiune ultrarapidă și foarte scurtă
ultrarapidă şi foarte scurtă (începutul - 5-15min; max. – 0,5-2 ore; durata – 2-5 ore): -
insulină lispro (humalog etc.) - insulină aspart (novorapid etc.)
9. Determinați insulina sau insulinele umane cu acțiune lentă și durabilă:
lentă şi durabilă (începutul – 2-6 ore; max. – 8-24 ore; durata – 24-36 ore) -insulina
zinc cristalină umană suspensie (ultratard HM etc.)
- insulină glargin
- insulină detemir
10. Determinați manifestările hipoglicemiei la preparatele insulinei:

Reacţii hipoglicemice: paliditate, amplificarea sudoraţiei, palpitaţii etc.

11. Determinați principiile de dozare ale preparatelor insulinei:

12. Determinați particularitățile efectului hipoglicemiant al biguanidelor:

13. Determinați particularitățile efectului hipoglicemiant al inhibitorilor DIP-IV:

14. Determinați particularitățile efectului hipoglicemiant al agoniștilor GLP-1

receptorilor
 15. Determinați particularitățile efectului hipoglicemiant al inhibitorilor
cotransportului sodiu glucoză:
- reduce glicemia, scade HbA1c cu ~1,0%.
- excreția de sodiu însoțitoare inversează feedback-ul tubulo-glomerular și ⇓
presiunea intraglomerulară⇒esențială pentru efectele nefroprotectoare ale SGLT2i.
- pierderea calorică reduce greutatea,
- crește sensibilitatea la insulină,
- metabolismul lipidic - ⇓lipotoxicitatea.
- metabolismul se îndreaptă către gluconeogeneză și cetogeneză, considerate a fi
protectoare pentru inimă și rinichi.
- există dovezi ale unei reduceri a glucotoxicității celulelor tubulare prin reducerea
disfuncției mitocondriale și a inflamației.
- SGLT2i ⇓ hipoxia renală prin reducerea energiei tubulare și a cererii de oxigen.
- SGLT2i îmbunătățește TAprintr-un echilibru negativ de sodiu și apă și, eventual,
prin inhibarea SN simpatic ⇒ contribuie la îmbunătățirea funcției CV și se consideră
că sunt centrale în beneficiile CV ale SGLT2i.
- Gliflozinele ⇓nivelele de hepcidină, îmbunătățind eritropoieza și anemia.
- reducere a markerilor inflamatori, fibroză, leziuni podocite și alte mecanisme
conexe.
16. Determinați glucocorticoidul cu cea mai mare activitate (potență):
dexametazon, betametazon
17. Determinați caracteristicele mecanismului non-genomic de acțiune al
glucocorticoizilor:

18. Determinați glucocorticoidul cu cel mai marcat mecanism non-genomic de acțiune:

dexametazona
19. Determinați principiile de utilizare a glucocorticoizilor în terapia intensivă:

20. Determinați reacțiile adverse ale glucocorticoizilor.

Preparatele utilizate în afecțiunile TGI
1. Determinați particularitățile capsulelor cu minimicrosfere ale preparatelor
enzimelor pancreatice.
 Optimizarea transportului gastroduodenal
 рН duoden>5,5;
 рН în stomac <=5,5

2. Determinați criteriile de eficacitate ale preparatelor enzimelor pancreatice.

3. Determinați manifestările efectului antiulceros al H2-histaminoblocantelor.

4. Determinați reacțiile adverse ale H2-histaminoblocantelor.

5. Determinați manifestările efectului antiulceros al inhibitorilor pompei protonice.

6. Determinați reacțiile adverse ale inhibitorilor pompei protonice.

7. Determinați consecințe posibile ale inhibării marcate a secreției gastrice de către

inhibitorii pompei de protoni:
8. Determinați indicațiile specifice ale analogilor prostaglandinelor utilizate ca
antiulceroase.

9. Determinați antiacidele cu acțiune neutralizantă.

10. Determinați efectele terapeutice ale antiacidelor nesistemice.

 Antiinflamator
 Astringent
 Antiacid
11. Determinați reacțiile adverse ale antiacidelor sistemice.
 Hemoragie
 Perforaţie
 Deformarea bulbului
12. Determinați efectele prokineticelor dopaminoblocante și serotoninergice.
13. Determinați indicația sau indicațiile prokineticelor.

14. Determinați mecanismul de acțiune ale cărbunilor activi ca antiflatulente.

15. Determinați indicațiile laxativelor de volum.

16. Determinați indicațiile laxativelor prin înmuierea scaunului.

17. Determinați indicațiile purgativelor iritante cu acțiune asupra intestinului gros.

18. Determinați indicația purgativelor osmotice.

19. Determinați indicația specifică a antagoniștilor serotoninici ca antivоmitive.

20. Determinați preparatul antivomitiv de elecție la pacienți cu rău de mișcare.

M-colinolitic- scopolmina
H1-antihistaminicele
- prometazină
- difenhidramină
- cloropiramină
- mebhidrolină
- feniramină
- ciclizină

21. Determinați antiemeticele care cresc durata intervalului QT cu risc de dezvoltare

a reacțiilor cardiotoxice:
22. Determinați particularitățile efectului antidiareic al opioidelor.

23. Determinați efectele silimarinei:

 Antioxidant
 Antiimflamator
 Colereretic/colecitocinetic
 Antifibrotic
 Imunomodulator
 Detoxicant
  Antitumoral
 Spasmolitic
 Hipocolesterimiant
 Neuro-cardioprtotector
 Membrao-stabilizator
24. Determinați indicațiile silimarinei:
 bolii alcoolice a ficatului (steatoza, steatohepatita, ciroza);
 steatohepatita non-alcoolică;
 hepatitelor toxice acute şi cronice;
 hepatitelor cronice medicamentoase
 hepatitelor virale cronice, îndeosebi C (intravenos)
 intoxicaţii cu Amanita phalloides
 hepatite virale acute
 ciroze hepatice

25. Determinați avantajele utilizării clinice a silimarinei.

 ↓ manifestările sindromului de citoliză;
 Unicul antidot în intoxicaţia cu Amanita phalloides (forma i/v
 specială);
 Absenţa reacţiilor adverse;
 Efect antifibrotic indirect;
 ↑ supravieţuirea la utilizarea de durată la pacienţii cu ciroză hepatică
26. Determinați indicațiile ademetioninei.
 colestaza intrahepatică (hepatocelulară şi/sau canaliculară) ce se dezvoltă în
afecţiunile hepatice virale, alcoolice, medicamentoase şi toxice, insuficienţa
cardiacă cronică congestivă, maladiile metabolice ale ficatului (colestaza
intrahepatică recurentă benignă, colestaza la gravide, mucoviscidoza etc.).
 hepatitele virale cronice, inclusiv asociate cu sindromul de colestază
 boala alcoolică a ficatului (BAF),
 hepatitele toxice şi medicamentoase,
 maladiile autoimune ale ficatului cu sindromul de colestază (ciroza biliară
primară, colangita sclerozantă şi autoimună primară, colangita sclerozantă după
transplantarea ficatului etc.)
 steatohepatita non-alcoolică (SHNA).
 stările patologice care preced dezvoltarea diferitor afecţiuni hepatice, dar, de
regulă, nu sunt diagnostictei la timp: steatoza hepatică sau infiltrarea lipidică a
ficatului, factor patogenetic incipient în sindromul metabolic, steatoza hepatică
non-alcoolică, boala alcoolică a ficatului, diabetul zaharat etc.
 sindromul de colestază la gravide
27. Determinați avantajele utilizării clinice a ademetioninei:
 Efectul antidepresiv (benefic în BAF, tratamentul antiviral)
 Prezenţa ofrmei parenterale
 Efect antifibrotic indirect
 Utilizarea în sindromul colestazei intrahepatice la gravide.
28. Determinați efectele precoce ale utilizării clinice a acidului ursodeoxicolic:
Efectele precoce (2-3 săptămâni):
  ↓colestazei(↓FA,GGTP,bilirubinei şi trigliceridelor,pruritului cutanat);
  ↓ citolizei (↓ AsAT, AlAT, necrozelor după citologie);
  ↓inflamaţiei mezemchimale(↓γ-globulinei,proteinei Creactive,inflamaţiei după
citologie);
   ↓fibrozei(↓markerilor fibrozei, diminuarea trecerii în faza ulterioară histologică a
fibrozei).

29. Determinați avantajele utilizării clinice a acidului ursodeoxicolic:

↓ sindromul de colestază şi citoliză;
 Manifestăefectantiapoptoticşiimunomodulatordirect,antifibroticindirect;
 Unicul preparat cu eficacitate dovedită în maladiile colestatice ale ficatului (gradul de
dovezi A şi B);
 Poate fi utilizat la copii (până la 3 ani sub formă de suspensie);
 Poate fi utilizat la gravide (trimestrul 2 şi 3) cu colestază intrahepatică şi alte maladii
hepatice;
 Reacţiileadevrsepracticabsente

30. Determinați particularitățile farmacodinamice ale preparatelor entomologice ca

hepatoprotectoare

efectul hepatoprotector al preparatelor entomologice, posibil, este complex şi determinat de:

 - aportul de substanţe cu rol de substituţie şi sinteză (lipide, proteine, aminoacizi,

enzime, antioxidanţi),

 - aportul de precursori ai substratelor endogene (aminoacizi, lipide, antioxidanţi) şi

surse energetice (lipide, proteine, glucide),

 - de acţiunea imunotropă, îndeosebi la imupurin şi imuheptin.

 - de antioxidanţii hidrosolubili, substratele structurale şi energetice, necesare pentru

anihilarea stresului oxidativ şi deficitului energetic,

 - proprietăţile imunomodulatoare prin influenţarea asupra limfocitelor T şi

subpopulaţiilor lor cu corecţia deficienţelor imunităţii celulare şi suprimarea
reactivităţii majorate a celei umorale.

 - efectul antiviral indirect (modularea sistemului imun)