REGULAMENT SPECIFIC DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A OLIMPIADEI

NAŢIONALE DE INTERPRETARE VOCALĂ, INSTRUMENTALĂ ŞI STUDII TEORETICE

MUZICALE
(Cuprinde precizări referitoare la competiția instrumentală pentru elevii claselor III-VIII)

Cadru general
Art. 1 Olimpiada Naţională de Interpretare Vocală, Instrumentală şi Studii Teoretice Muzicale
face parte din competiţiile școlare de excelență pe discipline și se organizează în comun cu facultățile
de profil din cadrul universităților, asociațiile profesionale de profil, asociații culturale, instituții
publice și autorități publice locale și se desfășoară în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru
de organizare și desfășurare a competițiilor școlare, Anexă la Ordinul ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului nr. 3035/2012, cu modificările și completările ulterioare, denumită
în continuare, metodologie-cadru, precum și cu prevederile prezentului regulament.

Art. 2(a) Competiția se adresează cu precădere elevilor din învățământul preuniversitar de artă cu
specializarea muzică. Participarea este deschisă tuturor elevilor care parcurg în sistemul formal de
învățământ de regulă disciplina „disciplină principală de specialitate” din cadrul curriculumului
diferențiat specific învățământului preuniversitar de artă.
(b) Elevii cu aptitudini în domeniu, școlarizați în unități de învățământ care funcționează în
condițiile legii, de la alte filiere și profiluri decât filiera vocațională profil artistic, se pot înscrie și pot
participa la etapele de selecție ale olimpiadei de Interpretare Vocală, Instrumentală şi Studii Teoretice
Muzicale, dacă respectă conținutul repertoriilor impuse de probele de concurs, în conformitate cu
prezentul regulament. Înscrierea și participarea acestora, începând cu etapa pe școală, se va face la
unitatea școlară de profil, din județul în care domiciliază candidatul.
(c) La etapa națională, organizatorii pot invita, în cadrul unor proiecte culturale transfrontaliere și/sau
în cadrul relațiilor culturale bilaterale stabilite cu orașele europene înfrățite, să participe pe bază de
selecție, elevi aflați în sisteme de învățământ preuniversitar de artă, realizându-se astfel o confruntare
cu nivelul de pregătire al tinerilor din diferite școli de artă europene și totodată promovarea
internațională a ofertei de studiu a universităților românești de profil.
(d) Selecția participanților din străinătate se face pe bază de portofoliu. Conținutul portofoliului se va
transmite organizatorilor prin e-mail cu cel puțin 60 zile înaintea desfășurării competiției.
(e) Cheltuielile de deplasare, cazare, masă pentru invitați, sunt acoperite din fondurile proiectelor
culturale transfrontaliere, regionale sau bilaterale ale orașului/județului gazdă.

Art. 3. Elevii pot participa la Olimpiada de Interpretare Vocală, Instrumentală şi Studii Teoretice
Muzicale, începând din anul al III-lea de studiu pentru pian, vioară, canto şi din anul al II-lea de studiu
pentru celelalte instrumente. Pentru secția Studii Teoretice Muzicale elevii pot participa începând din
clasa a IX-a.
Art. 4. Competiţia se desfăşoară la nivelurile:
- Primar și gimnazial – interpretare instrumentală – pentru elevii claselor III-VIII;
- Liceal – interpretare vocală, instrumentală şi studii teoretice muzicale - pentru elevii claselor IX –
XII.

Art. 5. La Olimpiada Naţională de Interpretare Vocală, Instrumentală şi Studii Teoretice Muzicale

elevii concurează la o disciplina principală de studiu/instrument principal, individual, pe clase, secții,
secţiuni şi instrumente după cum urmează:
A. Secția instrumentală:
a) Secţiunea pian – orgă,
b) Secţiunea vioară,

1
c) Secţiunea corzi grave, cu instrumentele: violă, violoncel, contrabas, chitară, harpă;
d) Secţiunea instrumente de suflat de lemn, cu instrumentele: flaut, oboi, clarinet, saxofon, fagot;
e) Secţiunea Instrumente de suflat de alamă, cu instrumentele: trompetă, trombon, corn, tubă;
f) Secţiunea instrumente de percuţie;
g) Secţiunea instrumente populare, cu instrumentele: nai, taragot, ţambal, cobză şi acordeon;

B. Secția vocală:
a) Secţiunea canto clasic;
b) Secțiunea muzică vocală de jazz - muzică ușoară;
c) Secţiunea canto popular;

C. Secția teoretică:
a) Secţiunea studii teoretice.

Art. 6. La nivel primar și gimnazial, competiția se desfășoară în trei etape, după cum urmează:
a) Etapa pe şcoală (asimilată etapei județene);
b) Etapa zonală;
c) Etapa naţională.

Art. 7. Etapa zonală, pentru clasele III-VIII se desfăşoară pe zone geografice, după cum urmează:
Zona 1: BRĂILA, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Giurgiu, Tulcea
Zona 2: IAŞI, Bacău, Botoşani, Galaţi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea
Zona 3: BRAŞOV, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu, Bistriţa-Năsăud
Zona 4: CLUJ, Bihor, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj
Zona 5: TIMIŞ, Alba, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara,
Zona 6: DOLJ, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea
Zona 7: BUCUREŞTI, Ilfov, Teleorman

Art. 8. Pentru o mai bună comunicare între județele care compun zonele și Ministerul Educației, în
perioada desfășurării tuturor etapelor Olimpiadei Naţionale de Interpretare Vocală, Instrumentală şi
Studii Teoretice Muzicale sunt desemnate 7 județe, corespunzător fiecărei zone menționate la art. 7 din
prezentul regulament. Județul marcat specific este desemnat cu rol de responsabil de zonă și
îndeplinește și rolul de centru zonal de informație.

Art. 9(1) Pentru fiecare zonă în parte, cu prilejul derulării etapei zonale, se stabilește județul care va
găzdui etapa zonală în anul școlar următor, de către inspectorii de artă ai județelor ce alcătuiesc zona
sau delegații acestora, prin consens, lucru consemnat într-un proces-verbal. Responsabilul de zonă, la
rândul lui, comunică județelor arondate perioada și locul de desfășurare a etapei zonale, de îndată ce
perioada de desfășurare a etapei naționale este anunțată oficial.
(2) Prin excepție de la prevederile alineatului de mai sus, județele care solicită în mod expres și pe
baza unor argumente temeinice, organizarea etapei interjudețene (zonale), au prioritate în derularea
acesteia.
(3) În cazul în care, din motive obiective, un județ care s-a angajat să găzduiască etapa zonală își
declină ulterior angajamentul, responsabilitatea delegării unui alt județ revine responsabilului de zonă.
De asemenea, acestuia îi revine și obligația de a informa, în termen util, atât inspectorul coordonator
din Ministerul Educației cât și județele arondate, despre orice modificare survenită în organizarea
etapei.

Art. 10. La nivel liceal, olimpiada se desfăşoară în două etape:

a) etapa pe şcoală (asimilată etapei județene);
b) etapa naţională.

2
Probele de concurs:

Art. 11(1) Pentru competiţia claselor III-VIII, la toate etapele, probele de concurs sunt:
a) Un studiu de complexitate și exigenţă cel puţin de nivelul clasei la care se concurează;
Eventual stabilirea unui studiu impus pentru fiecare clasa
b) Două lucrări la alegere, diferite ca stil, caracter şi formă
(2) Durata prezentării programului în concurs nu trebuie să depășească:
a) 10 minute/concurent pentru elevii de clasele III-IV;
b) 20 minute/concurent pentru elevii de clasele V-VI;
c) 25 minute/concurent pentru elevii de clasele VII-VIII

Art. 12(1) Conţinutul probelor, la ambele etape, pentru clasele IX-XII, secția instrumentală și secția
vocală este precizat în anexa 1 la prezentul regulament.
(2) Durata prezentării programului în concurs nu trebuie să depășească:
a) 35 minute pentru elevii de clasele IX-X;
b) 40 minute pentru elevii de clasele XI-XII.
(3) Programul poate fi prelungit cu 1–2 minute, cu acceptul juriului. Intenția de a depăși programul se
anunță juriului înainte de desfășurarea probei.

Art. 13(1) La secţiunea studii teoretice probele de concurs la ambele etape sunt:
a) teoria muzicii – probă scrisă – durata probei 75 min;
b) dicteu melodic – probă scrisă -durata probei 90 min;
c) solfegiu la prima vedere – probă practică.

(2) Conținutul probelor, precum și metodologia de elaborare a subiectelor și precizări privind

desfășurarea probelor scrise la teoria muzicii și dicteu și a probei de solfegiu la prima vedere, sunt
prezentate în anexa 2 la prezentul regulament specific.

Selecţia elevilor
Art. 14(1) La competiţia claselor III-VIII: de la etapa pe școală la etapa zonală se califică, la
instrumentul principal studiat, primii clasați din fiecare clasă (an de studiu) care obţin, punctajul cel
mai mare, dar nu mai puțin de 97 din 100 de puncte;
(2) la etapa zonală, numărul de locuri pentru care concurează elevii se alocă anual în mod diferențiat
zonelor de către Ministerul Educației, cu minimum 20 de zile înainte de începerea etapei în funcție de
următoarele criterii:
(a) Număr de premii și mențiuni pentru județele aferente unei zone obținut la etapa națională în
anul școlar precedent;
(b) Raportul între numărul de elevi participanți dintr-o zonă la etapa națională și numărul de
elevi care au obținut premii și mențiuni, în anul școlar precedent.
(3) la etapa națională, la instrumentul principal studiat, se califică primul clasat pe fiecare clasă care a
obţinut, la etapa zonală, 100 de puncte;
(4) la etapa națională se califică, din toate zonele, un număr total de 150 de elevi.
(5) Calificarea de la etapa zonala la etapa națională se realizează astfel:
(a) juriul etapei zonale repartizează celor 5 subcomisii, numărul de locuri alocate pentru etapa
națională consemnând într-un proces verbal activitatea și procedând la afișarea situației înaintea
începerii competiției. Modul de repartizare a acestor locuri se stabilește ținând cont de numărul de
participanți la fiecare secțiune precum și de reprezentativitatea fiecărui instrument în cadrul secțiunii.
(b)în urma evaluării din cadrul fiecărei subcomisii, pe baza criteriilor din fișa de evaluare cuprinse în
anexa nr.3 la acest regulament, sunt desemnați elevii calificați pentru etapa națională, în limita
locurilor atribuite secțiunii.

3
(6) (a) la etapa zonală locurile I neacordate la unele secţiuni, pot fi redistribuite, la decizia
președintelui juriului, după consultarea cu vicepreședinții, altor secţiuni, în cazul/cazurile excepționale
de realizare a punctajului maxim de 100 de puncte de către doi, sau mai mulți concurenți la același
instrument și în absența unuia sau mai multor concurenți care să obțină punctajul maxim la
instrumentele/secțiunile la care au concurat.
(7) (b) la etapa națională premiile I neacordate la unele secțiuni, pot fi redistribuite, la decizia
președintelui juriului, altor secțiuni, în cazul/cazurile realizării punctajului maxim de 100 de puncta de
către doi sau mai mulți concurenți la același instrument și în absența unuia sau mai multor concurenți
care să obțină punctajul maxim la instrumentele/secțiunile la care au concurat.

Art. 15(1) La competiţia claselor IX-XII, la etapa naţională se califică elevii care au obţinut la etapa pe
şcoală la instrumentul principal studiat/disciplină principală de studiu, punctajul cel mai mare cu
condiția obținerii a minimum 97 din 100 de puncte.
(2) Repartizarea numărului de locuri fiecare unitate de învățământ se realizează astfel:
a) câte 4 locuri (câte un loc/clasă) pentru fiecare unitate, din oficiu;
b) locurile rămase, până la completarea numărului de locuri pentru participarea la etapa națională, se
alocă, în mod diferențiat, fiecărei unități de învățământ, pe baza rezultatelor obținute în anul școlar
precedent la această etapă a competiției, ținând cont de criteriile:
b1 - Număr de premii și mențiuni obținut de elevii unității de învățământ la etapa națională în anul
școlar precedent;
b2 - Raportul între numărul de elevi din unitatea școlară participanți la etapa națională și numărul de
premii și mențiuni obținute de aceștia, în anul școlar precedent.

Comisii /Jurii/ Atribuţii

Art. 16. Comisiile de organizare și evaluare şi comisiile centrale vor fi denumite, în termenii
prezentului regulament, jurii, respectiv jurii zonale, juriu naţional al olimpiadelor de interpretare
vocală, instrumentală şi studii teoretice muzicale. Membrii juriului sunt aleși în funcție de rezultatele
obținute în ultimii 5 ani la olimpiade și concursuri de specialitate, din diferite zone ale țării. Un
membru al juriului nu poate participa 2 ani la rand în comisie.
Art. 17. Juriul este alcătuit din subcomisii în cadrul secțiilor și secţiunilor menţionate la art. 4 din
prezentul regulament, după cum urmează:
(c) Pentru clasele III-VIII:
- Subcomisia pian
- Subcomisia vioară
- Subcomisia corzi grave
- Subcomisia instrumente de suflat de lemn şi instrumente populare
- Subcomisia instrumente de suflat de alamă şi percuţie
(d) Pentru clasele IX-XII:
- Subcomisia pian
- Subcomisia vioară
- Subcomisia corzi grave
- Subcomisia instrumente de suflat de lemn- flaut și oboi
- Subcomisia instrumente de suflat de lemn- clarinet, saxofon şi fagot
- Subcomisia instrumente de suflat de alama
- Subcomisia instrumente de percuţie
- Subcomisia canto clasic
- Subcomisia muzică vocală de jazz – muzică ușoară
- Subcomisia canto popular
- Subcomisia instrumente populare

4
- Subcomisia studii teoretice muzicale

Art. 18 (a) Constituirea juriului/juriilor la toate etapele se realizează în baza prevederilor din
metodologia-cadru și a prezentului regulament, după cum urmează:
- La etapa pe școală, prin decizia directorului unității de invatamant.
- La etapa zonală, prin decizia Inspectorului Școlar General din județul care organizează etapa, pe
baza propunerilor venite din partea județelor ce fac parte din zona respectivă.
- La etapa națională, de către Ministerul Educației, pe baza propunerilor venite din partea instituțiilor
de învățământ superior de profil și a unităților de învățământ liceal de artă.
(b) Evaluarea este asigurată de 2-5 profesori de specialitate, în funcție de numărul instrumentelor
cuprinse în cadrul fiecărei secțiuni/subcomisii. Subcomisiile au următoarea structură: un
vicepreședinte fără drept de notare, profesori evaluatori și un secretar.
(c) La etapa pe şcoală, în cazul în care la un instrument/disciplină nu există 2 profesori specialişti,
unul dintre membri evaluatori poate avea o specializare înrudită cu cea a secţiunii respective.
(d) La etapa zonală, inspectorii şcolari de specialitate pot face parte, în calitate de membri, din
subcomisii, în conformitate cu prevederile din metodologia-cadru, dacă sunt și profesori de
specialitatea/instrumentul respectiv; tot la această etapă inspectorul şcolar general al judeţului
organizator poate numi, în funcţia de preşedinte de onoare, un specialist, cadru didactic universitar sau
personalitate artistică consacrată.
(e) La etapa naţională, vicepreşedinţii pe subcomisii/secțiuni sunt, de regulă, cadre didactice
universitare, având ca specialitate disciplina/unul din instrumentele de la secţiunea respectivă, iar
secretarii fiecărei subcomisii/secţiuni sunt cadre didactice din învățământul preuniversitar având ca
specialitate disciplina/instrumentul/unul din instrumentele de la secţiunea respectivă.
(f) Pentru secția teoretică, pentru concurenții aparținând minorităților naționale care studiază în limba
maternă, în componența juriului va fi desemnat un membru vorbitor de limba respectivă.

Art. 19(1) Atribuţiile şi responsabilităţile juriilor/juriilor zonale/ juriilor naţionale sunt cele stipulate în
metodologia-cadru;
(2) Vicepreşedinţii subcomisiilor pe secțiuni îndeplinesc și următoarele atribuții specifice:
a) răspund de corectitudinea desfăşurării concursului şi a evaluării probelor de concurs din
subcomisii;
b) coordonează activitatea de evaluare a lucrărilor din subcomisii;
c) decid, după consultarea cu preşedintele / preşedintele de onoare al juriului
/preşedintele juriului naţional, cu privire la criteriile de evaluare, menite să asigure calitatea şi
corectitudinea aprecierii şi notării lucrărilor/ evoluţiei concurenţilor.
Secretarii subcomisiilor pe secţiuni îndeplinesc și următoarele atribuții specifice:
a) evaluează elevii ai căror profesori fac parte din juriu/juriul național de la clasa la care concurează
aceștia;
b) reevaluează lucrările scrise pentru care au fost depuse contestaţii, atunci când sunt desemnaţi de
preşedinte.
Evaluarea probelor și premierea
Art. 20(1) Evoluţiile concurenţilor la probele de concurs la secțiunile interpretare vocală/instrumentală
sunt evaluate după criteriile specifice prezentate în anexa 3 la prezentul regulament. Probele practice
vor fi înregistrate audio-video, imprimările fiind strict pentru uz intern al comisiei naționale.
(2) Pentru secțiunea studii teoretice muzicale, criteriile specifice de evaluare sunt prezentate în anexa
4 la prezentul regulament.

Art. 21. La toate etapele olimpiadei naţionale de interpretare vocală, instrumentală şi studii teoretice
muzicale, la probele de prezentare a programului de concurs nu se admit contestaţii. Deciziile juriilor
sunt definitive.

5
Art. 22. Ierarhia finală se stabilește în ordinea descrescătoare a punctajelor realizate de concurenţi.

Art. 23. Premierea la olimpiadele naţionale de interpretare vocală, instrumentală şi studii teoretice
muzicale și la olimpiada de interpretare instrumentală pentru clasele III-VIII se face pe
discipline/instrumente la nivelul fiecărei clase.

Art. 24(1) La toate etapele olimpiadei naţionale de interpretare vocală, instrumentală şi studii teoretice
muzicale, premiile se acordă numai dacă evoluţiile/ lucrările au îndeplinit cerinţele de exigenţă
calitativă. În conformitate cu prevederile din metodologia-cadru, premiile se acordă în ordinea
descrescătoare a punctajelor obținute, pentru fiecare instrument/disciplină și pe fiecare an de
studiu/clasă, în funcție de îndeplinirea criteriilor specifice din fișa de evaluare prezentată în anexa 3,
pentru interpretare vocală și instrumentală, respectiv anexa 4 pentru studii teoretice.
(2) Premiul I se acordă evoluţiei/ lucrării care se remarcă printr-o caracteristică calitativă deosebită
specifică instrumentului/ secţiunii, respectiv disciplinei, obţinând punctajul cel mai mare, dar nu mai
puţin de 97 de puncte.
(3) Premiul II se acordă evoluţiei/ lucrării care se remarcă printr-o caracteristică calitativă deosebită
specifică instrumentului/ secţiunii, respectiv disciplinei, obţinând punctajul al doilea, dar nu mai puţin
de 94 de puncte.
(4) Premiul III se acordă evoluţiei/ lucrării care se remarcă printr-o caracteristică calitativă deosebită
specifică instrumentului/ secţiunii, respectiv disciplinei, obţinând punctajul al treilea, dar nu mai puţin
de 90 de puncte.
(5) Menţiunile se acordă, în ordinea descrescătoare a punctajului, unui procent de maximum 15% din
numărul de concurenţi/ lucrări în conformitate cu prevederilor art. 47(2) din metodologia-cadru,
lucrări care au obţinut cel puţin 85 de puncte din 100 puncte posibile.
(6) Premiile speciale (la etapa națională) pot fi acordate, pe baza unor criterii stabilite de juriul
național al olimpiadei înainte de începerea competiţiei, în ordinea descrescătoare a punctajului, pentru
lucrările care au obţinut cel puţin 80 de puncte din 100 puncte posibile.

Art. 25. Repartizarea numărului maxim de premii menționat la Art. 23 din prezentul regulament,
pentru fiecare secțiune se stabilește de către juriul național, se consemnează în proces-verbal și se
comunică participanților la deschiderea olimpiadei. Modul de repartizare al premiilor se stabilește
ținând cont de numărul de participanți pe fiecare secțiune precum și de reprezentativitatea
instrumentului în cadrul secțiunii.

Art. 26. La etapa naţională, premiile și mențiunile neacordate la unele secţiuni, pot fi redistribuite, la
decizia președintelui juriului altor secţiuni cu condiţia încadrării în punctajul necesar premierii.

Dispoziții finale
Art. 27. Pentru etapa zonală, datele privind elevii participanţi de la fiecare unitate şcolară, profesorii
însoţitori şi corepetitorii vor fi transmise judeţului organizator al etapei zonale, în termen de cinci zile
de la data finalizării etapei pe şcoală, conform anexei 5 la prezentul regulament specific. Centrele
zonale stabilesc clasamentul final al etapei, realizează baza de date cu privire la participanții calificați
pentru etapa națională și le transmit la Ministerul Educației şi inspectoratului școlar/de sector al
municipiului București, organizator al olimpiadei naționale.

Art. 28. Pentru etapa naţională, datele privind elevii participanţi de la fiecare unitate şcolară/zonă,
profesorii însoţitori şi corepetitorii vor fi transmise judeţului gazdă și la
Ministerul Educației, conform anexei 6 la prezentul regulament specific, în intervalul de timp prevăzut
de metodologia-cadru.

6
Art. 29. Anual centrele de organizare ale olimpiadei zonale și naționale transmit la Ministerul
Educației situațiile centralizate referitoare la numărul de elevi participanți la fiecare etapă, rezultatele
obținute/ premii de către aceștia pentru fiecare secțiune/instrument principal.

Art. 30. La etapa naţională, elevii pot participa numai în cadrul unei singure secţiuni.

Art. 31. Piesele cu care elevii se prezintă la etapa națională nu mai pot fi prezentate și la o altă ediție a
olimpiadei. Responsabilitatea respectării acestei prevederi revine profesorului de specialitate al
candidatului și directorului unității școlare de la care acesta provine.
Art. 32. La toate etapele olimpiadei, accesul publicului la probele de prezentare a programului de
concurs este permis cu respectarea regulilor de interacțiune, acțiune și comportament impuse de
recomandările în vigoare emise de Ministerul Sănătății și valabile pe perioada desfășurării etapei.

Art. 33. Organizatorii competiției sunt obligați să respecte toate măsurile legale referitoare la starea de
alertă/siguranță epidemiologică. De asemenea, pe toată perioada competiției, participanții, elevi,
profesori însoțitori, membrii juriului vor acorda atenția cuvenită respectării normelor/regulilor în
vigoare referitoare la alerta/siguranța epidemiologică.

Art. 33. Anexele 1-6 constituie parte integrantă a prezentului Regulament specific.

DIRECTOR GENERAL,
Mihaela Tania IRIMIA

DIRECTOR,
Eugen STOICA

ȘEF SERVICIU,
Felicia MAN

CONSILIER, INSPECTOR,
Adrian BRĂESCU Vasile TIMIȘ

7
 Anexa 1.

MINISTERUL EDUCAȚIEI

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE INTERPRETARE VOCALĂ INSTRUMENTALĂ Şl STUDII

TEORETICE MUZICALE

1. CONŢINUTUL PROBELOR PENTRU INTERPRETARE VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ

CLASELE IX– XII,

SECŢIUNEA PIAN – ORGĂ

PIAN

Clasa a IX-a
1. Un studiu, la alegere, dintre: Czerny op.740, Chopin sau Liszt
2. Un Preludiu şi Fuga din ”Clavecinul bine temperat” de J.S.Bach
3. Sonata clasică* partea I, sau temă cu variațiuni de sine stătătoare
4. Lucrare muzicală, la alegere, din repertoriul romantic
Clasa a X-a
1. Un studiu, la alegere, dintre Chopin sau Liszt
2. Un Preludiu şi Fuga din ”Clavecinul bine temperat” de J.S.Bach
3. Sonată clasică*, partea I, sau temă cu variațiuni de sine stătătoare
4. Lucrare muzicală, la alegere, din repertoriul romantic

Clasa a XI-a
1. Un studiu, la alegere, dintre Chopin, Liszt, Skriabin sau Debussy
2. Un Preludiu şi Fuga din ”Clavecinul bine temperat” de J.S.Bach
3. Sonată clasică*, partea I-a şi a II-a
4. Lucrare muzicală, la alegere, din repertoriul romantic

Clasa a XII-a
1. Un studiu, la alegere, dintre Chopin, Liszt, Skriabin sau Debussy
2. Un Preludiu şi Fuga din ”Clavecinul bine temperat” de J.S.Bach
3. Sonată clasică*,integral
4. Lucrare muzicală, la alegere, din repertoriul romantic
Nota * Sonată clasică, ca și concertul clasic - aparţin epocii istorico-stilistice plasată, cu aproximație,
în perioada 1750 - 1820. Precizarea este valabilă pentru toate instrumentele.
**Lucrările muzicale româneşti trebuie sa facă parte din creația compozitorilor generatiei post –
Enesciene
ORGĂ

Clasa a IX-a
1. Toccata sau Temă cu variaţiuni (manualiter) - Baroc
2. Preludiu şi Fugă -Baroc
3. Un Coral de J.S.Bach
4. O lucrare romantică
Clasa a X-a
1. Toccata sau Temă cu variaţiuni (manualiter) - Baroc
2. Preludiu şi Fuga –Baroc

8
3. Coral de J.S.Bach
4. O lucrare romantică sau o piesă românească

Clasa a XI-a
1. O lucrare din Barocul francez (manualiter)
2. Un Coral (Cantus Firmus Ornamentat) de J.S.Bach
3. Preludiu şi Fuga – Baroc
4. O lucrare clasică sau romantică

Clasa a XII-a
1. O lucrare Barocă (manualiter)
2. Un Preludiu şi Fuga -Baroc
3. Două părți contrastante Trio Sonată de J.S.Bach
4. O lucrare romantică, modernă sau o lucrare românească

SECȚIUNEA VIOARĂ

Clasa a IX-a
1. Studiu - Rode, nr. 4, nr. 5, nr. 24 sau Dancla nr.16
2. Două părți contrastante dintr-o sonată preclasică, barocă sau din partitele pentru vioară solo de
Bach, sau ultimele două mişcări din sonatele solo de Bach
3. Piesă romantică de virtuozitate sau concert romantic, partea I sau a II-a şi a III-a sau a IV-a și a
V-a

Clasa a X-a
1. Studiu - Dancla nr. 20, nr. 11, Rode nr. 5 sau Dont nr.5
2. Două părţi contrastante dintr-o sonată preclasică, barocă sau din partitele pentru vioară solo de
Bach, sau ultimele două mişcari din sonatele solo de Bach
3. Piesă romantică de virtuozitate sau concert romantic - partea I-a sau a II-a şi a III-a, sau a IV-a
și a V-a
4. O lucrare la alegere din repertoriul românesc sau universal, clasic, modern sau contemporan,
integral sau părţi, exclus sonata

Clasa a XI-a
1. Studiu-Dont, nr.l2, nr.l4, nr.l6, nr. 18 sau Gavinies nr. 4, nr.7, nr.17 sau
H. Wieniawsky - capricii op. 10 nr.5 sau op. 18, nr. 2,3 și 4
2. Două mișcări contrastante din partitele pentru vioară solo de Bach sau din sonatele pentru vioară
solo - ultimele două mişcări
3. O piesă romantică de virtuozitate sau concert romantic - partea I-a sau a II-a şi a III-a,
4. O lucrare la alegere din repertoriul românesc sau universal, clasic, modern sau contemporan,
integral sau părţi, exclus sonată

Clasa a XII-a
1. Un studiu la alegere din H.Wieniawski op.10 sau op.18, sau un capriciu de Paganini.
2. Două mișcări contrastante din partitele pentru vioară solo de Bach sau din sonatele pentru
vioară solo - ultimele două mişcări.
3. Piesă de virtuozitate sau concert romantic - partea I-a sau a II-a şi a III-a
4. O lucrare la alegere din repertoriul românesc sau universal, clasic, modern sau contemporan,

9
integral sau părţi, exclus sonata

SECŢIUNEA CORZI GRAVE

VIOLĂ

Clasele IX-XII
1. Un studiu
2. Două părţi dintr-o sonată sau partită de J.S.Bach
3. Concert - partea I sau a II-a şi a III-a

VIOLONCEL

Clasa a IX-a
1. Studiu la alegere din A. Franchomme, J.L. Duport, D. Popper-Duport - Nr. 20
(Ed. Iarosevici) sau Battanchon op. 25 nr.5.sau un capriciu de A.Frankman
2. O sonată preclasică sau barocă, partea I-a şi a II-a sau clasică - partea I sau a II-a şi a III-a sau
două părți dintr-o sonată sau suita solo de J.S. Bach, partea I-a și a II-a sau a III-a
3. O piesă romantică de virtuozitate sau concert - partea I sau a II-a şi a III-a
Clasa a X-a
1. Studiu la alegere din A. Franchomme, J.L. Duport, D.P opper- Franchomme Op. 7 «Capriciu»
nr.7.sau un capriciu de A. Frankman
2. O sonată preclasică sau barocă - partea I-a şi a II-a sau clasică - partea I sau a II-a şi aIII-a/
două părți dintr-o sonată sau suita solo de J.S. Bach (partea I-a şi a II-a sau a III-a)
3. O piesă de virtuozitate sau concert - partea I sau a II-a şi a III-a
Clasa a Xl-a
1. Studiu Nr.7 din volumul 40 de studii David Popper
2. Două părţi din Suitele solo de J.S.Bach sau două părți contrastante dintr-o sonată
3. O piesă de virtuozitate sau concert - partea I sau a II-a şi a III-a

Clasa a XII-a
1.Studiul Nr.17 din volumul 40 de studii David Popper sau un capriciu de A. Piatti - Popper.
2.Două părţi din Suitele solo de J.S.Bach sau două părți contrastante dintr-o sonata
3.O piesă de virtuozitate sau concert - partea I sau a II-a şi a III-a

CONTRABAS

Clasele IX-XII
1. Un studiu de virtuozitate
2. Un concert la alegerea elevului, partea I sau a II-a şi a III-a
3. La alegerea elevului, una dintre următoarele trei variante:
1. Sonată, partea I sau părțile II şi III (dacă sonata are trei părţi) sau Sonată, părţile I-a şi a II-a sau
III şi IV (dacă sonata are patru părți)
2. Piesă de virtuozitate din repertoriul universal
3. Preludiu sau două mișcări contrastante dintr-o suită
Se impune ca lucrările de la punctul 2 şi 3 să aparţină unor perioadele stilistice diferite.

CHITARĂ

10
Clasele IX-X
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. O lucrare, din creația universală, compusă și scrisă pentru chitară
3. O lucrare, la alegere, diferită de cea de la punctul 2 ca gen caracter şi formă

Clasele XI-XII
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Un concert la alegerea elevului, - partea I sau a II-a şi a III-a
3. O lucrare, la alegere, diferită de cea de la punctul 2 ca gen, caracter şi formă

HARPĂ

Clasele IX-X
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. O lucrare pentru harpă din creația universală (exclus transcripție).
3. O lucrare din creația românească

Clasele XI-XII
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Un concert la alegerea elevului, - partea I sau a II-a şi a III-a
3. O lucrare de virtuozitate din creația romantică (diferită ca formă, de concertul clasic)

SECŢIUNEA INSTRUMENTE DE SUFLAT DIN LEMN

FLAUT

Clasa a IX-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Un concert, la alegerea elevului, - partea I sau a II-a şi a III-a
3. O sonată preclasică sau piesă o românească, la alegerea elevului
Clasa a X-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. O sonată de J. S. Bach – două părţi contrastante
3. Un concert la alegerea elevului, partea I sau a II-a şi a III-a, sau o lucrare concertantă (fantezie, temă
cu variaţiuni etc.)

Clasa a XI-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Două părţi contrastante dintr-o sonată de J.S.Bach
3. Un concert la alegerea elevului, partea I sau a II-a şi a III-a, sau o lucrare concertantă de nivel
de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei

Clasa a XII-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Cantabile şi Presto de G.Enescu
3. Partea a I-a sau a II-a şi a III-a, la alegere, din Concertul nr. 1 (Sol major) sau Concertul nr. 2

11
(Re major) de Mozart, cu Cadenza sau o piesa de virtuozitate

OBOI

Clasele IX-X
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Două lucrări, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei, diferite ca factură
Clasele XI-XII
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Două părţi contrastante dintr-o sonată
3. Un concert la alegerea elevului, diferit ca stil, formă și caracter de sonată de la punctul 2-partea I,
sau a II-a şi a III-a

CLARINET

Clasa a IX-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Concert instrumental - partea I, sau II şi III
3. O lucrare la alegerea candidatului, inclusiv din muzică românească, diferită ca gen, stil şi formă
faţă de concertul instrumental

Clasa a X-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Concert - partea I, sau a II-a şi a III-a
3. O lucrare la alegerea candidatului, inclusiv din muzică românească, diferită ca gen, stil şi formă
faţă de concertul instrumental

Clasa a Xl-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Concert - partea I, sau a II-a şi a III-a
3. O lucrare la alegerea candidatului, inclusiv din muzică românească, diferită ca gen, stil şi formă
faţă de concertul instrumental

Clasa a XII-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Concert - partea I, sau a II-a şi a III-a
3. O lucrare la alegerea candidatului, inclusiv din muzică românească, diferită ca gen, stil şi formă
faţă de concertul instrumental

FAGOT

Clasele IX-X
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Un concert preclasic, baroc - partea I sau a II-a şi a III-a
3. O piesă la alegere, diferită de concert ca gen, stil şi formă

Clasa a XI-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Un concert - partea I sau a II-a şi a III-a - sau concertino, integral

12
3. O piesă la alegere, diferită de concert ca gen, stil şi formă

Clasa a XII-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Un concert clasic sau romantic – partea I sau a II-a şi a III-a
3. O piesă la alegere, diferită de concert ca gen, stil şi formă

SECȚIUNEA INSTRUMENTE DE SUFLAT DIN ALAMĂ

TROMPETĂ

Clasa a IX-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Un Concert - partea I sau a II-a şi a III-a
3. Două părţi de sonată sau o lucrare românească diferită de concert ca formă şi stil

Clasa a X-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Un Concert - partea I sau a II-a şi a III-a
3. Două părţi de sonată sau o lucrare românească diferită de concert ca formă şi stil

Clasa a XI-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Un Concert - partea I sau a II-a şi a III-a
3. O piesă la alegere, diferită de concert ca gen, stil şi formă
Clasa a XII-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Un Concert - partea I sau a II-a şi a III-a
3. O piesă la alegere, diferită de concert ca gen, stil şi formă

CORN
Clasa a IX-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. O sonată - una sau două părţi - sau piesă de formă diferită din repertoriul preclasic baroc sau
clasic
3. Un concert - partea I sau a II-a şi a III-a
Clasa a X-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. O sonată - una sau două părţi - sau piesă de formă diferită din repertoriul clasic sau romantic
3. Un concert - partea I sau a II-a şi a III-a
Clasa a XI-a
1. Un studiu la alegere,de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Sonată (partea I sau a II-a şi a III-a) – sau piesă de formă diferită din repertoriul clasic sau
romantic
3. Concert instrumental - partea I sau a II-a şi a III-a

Clasa a XII-a

13
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Sonata una sau două părţi - sau piesă de formă diferită din repertoriul clasic sau romantic
3. Concert instrumental - partea I sau a II-a şi a III-a

TROMBON

Clasa a IX -a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Sonată preclasică, - două părţi sau piesă de factură diferită din repertoriul clasic sau romantic
3. Concert instrumental - partea I sau a II-a şi a III-a
Clasa a X-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Sonata preclasica - două părţi - sau o piesă din repertoriul clasic sau romantic
3. Concert instrumental - partea I sau a II-a şi a III-a
Clasa a Xl-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Concert instrumental - una sau două părţi
3. Piesă din repertoriul preclasic, clasic, romantic sau românesc
Clasa a XII-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Concert instrumental - partea I sau a II-a şi a III-a
3. Piesă din repertoriul preclasic, clasic, romantic sau românesc

TUBĂ

Clasa a IX-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Concert pentru tubă, sau transcripţie - partea I sau a Il-a şi a III-a
3. O lucrare muzicală românească sau din repertoriul universal, diferită de concert
Clasa a X-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Concert pentru tubă, sau transcripţie - partea I sau a Il-a şi a III-a
3. Sonată preclasică sau clasică, în transcripţie - două părţi - sau piesă românească
Clasa a XI-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Concert pentru tubă, sau transcripţie-partea I sau a II-a şi a III-a, sau, studiu de concert pentru
tuba de Vladislav Blajevici
3. Sonata preclasică, baroc sau clasică - două părţi - sau altă lucrare muzicală în transcripţie din
repertoriul universal, inclusiv din muzică românească

Clasa a XII-a
1. Un studiu la alegere, de nivel de dificultate cel puţin al cerințelor programei clasei
2. Concert pentru tubă- partea I sau a Il-a şi a IlI-a, sau «Allegro de concert» pentru tubă de Anton
Lebed
3. Sonată preclasică, baroc sau clasică - două părţi - sau o lucrare muzicală din repertoriul
universal, inclusiv din muzica românească

SECŢIUNEA INSTRUMENTE DE PERCUŢIE

Clasa a IX-a

14
1. Studiu Nr. 147– Keune (toba mică)
2. O lucrare la alegere pentru un instrument melodic (marimbă sau vibrafon) cu sau fără
acompaniament de pian
3. O lucrare la alegere pentru mai multe instrumente de percuţie, cu sau fără acompaniament de
pian

Clasa a X-a
1. Studiu Nr. 154 - Keune (toba mică)
2. O lucrare la alegere pentru un instrument melodic (marimbă sau vibrafon) cu sau fără
acompaniament de pian
3. O lucrare la alegere pentru mai multe instrumente de percuţie, cu sau fără acompaniament de
pian

Clasa a XI-a
1. Studiu Nr. 162 - Keune (toba mică)
2. O lucrare la alegere pentru un instrument melodic (marimbă sau vibrafon) cu sau fără
acompaniament de pian
3. O lucrare la alegere pentru mai multe instrumente de percuţie, cu sau fără acompaniament de
pian

Clasa a XII-a
1. Studiu Nr. 170 – Keune (toba mică)
2. O lucrare la alegere pentru un instrument melodic (marimbă sau vibrafon) cu sau fără
acompaniament de pian
3. O lucrare la alegere pentru mai multe instrumente de percuţie, cu sau fără acompaniament de
pian
SECŢIUNEA INSTRUMENTE POPULARE

Clasele IX-XII
1. O piesă în tempo rubato din folclorul românesc autentic
2. Două piese folclorice autentice, în ritmuri diferite
Notă:
Durata execuției în concurs la probele practice instrumentale este de maximum 35
minute pentru clasele IX - X şi maximum 40 minute pentru clasele XI - XII

SECȚIUNEA MUZICĂ VOCALĂ

ARTA VOCALĂ INTERPRETATIVĂ (CANTO CLASIC)

Clasa a XI-a
1. Arie preclasică, dintr-un oratoriu sau, la alegere, o cantată (preclasică, clasică sau romantică)
2. Arie/ariettă de operă clasică sau romantică, exclus veristă
3. Lied românesc sau prelucrare din creația românească

Clasa a XII-a
1. Arie preclasică, dintr-un oratoriu sau, la alegere, o cantată (preclasică, clasică sau romantică)
2. Un lied clasic sau romantic din repertoriul universal
3. Arie/ariettă de operă clasică sau romantică
4. Lied românesc sau prelucrare din creația românească

15
MUZICĂ VOCALĂ DE JAZZ – MUZICĂ UȘOARĂ

Clasa a XI-a
1. 4(patru) piese în genurile: Swing/Blues, Jazz balad, Bossanova/Afro-cuban,
Musical (musical theatre)
2. 3(trei) piese, după cum urmează:
- o piesă din repertoriul național;
- două piese din repertoriul internațional

Clasa a XII-a
3. 4(patru) piese în genurile: Swing/Blues, Jazz balad, Bossanova/Afro-cuban, Musical (musical
theatre)
4. 3(trei) piese, după cum urmează:
- o piesă din repertoriul național;
- două piese din repertoriul internațional

Notă: pentru jazz, primele 3 piese vor fi urmate de improvizație

MUZICĂ VOCALĂ TRADIȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ (CANTO POPULAR)

Clasa a XI-a
1. O doina
2. Două cântece în ritmuri diferite din zona etnofolclorică de apartenență a elevului
3. Cântec din folclorul obiceiurilor
Clasa a XII-a
1. O baladă sau o doină
2. Două cântece în ritmuri diferite din zona etnofolclorică de apartenență a elevului
3. Cântec din folclorul obiceiurilor

16
 Anexa 2.

MINISTERUL EDUCAȚIEI
OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE INTERPRETARE VOCALĂ INSTRUMENTALĂ ȘI STUDII
TEORETICE MUZICALE

CONȚINUTUL PROBELOR ȘI PRECIZĂRI PRIVIND DESFĂŞURAREA PROBELOR SCRISE

LA TEORIA MUZICII ȘI DICTEU ŞI A PROBEI DE SOLFEGIU
LA PRIMA VEDERE. (CLASELE IX – XII)
Teorie solfegiu dicteu

Clasa a IX – a
Sunetul muzical (Calitățile sunetului muzica, Denumirile literare și silabice ale sunetelor muzicale,
Enarmonia sunetelor muzicale, Apartenența tonală a unui sunet)

Notația muzicală nationala tradițională (pentru tăiere cu o linie alt + shift +5)
Teoria intervalelor muzicale
Metrica ritmurilor binare și ternare temare, simple și compuse (Încadrarea fragmentelor ritmice în
măsuri binare și ternare, simple și compuse, Măsuri echivalente)

Dicteu melodic
16 măsuri de 3/4 sau 12 măsuri de 4/4, cruzic, până la 3 alterații constitutive, în cheia sol, cu elemente
de conflict metro-ritmic, cu diviziuni excepționale de până la 4 durate pe timp, cu salturi de până la
nona mare inclusiv și inflexiuni modulatorii la tonalități apropiate, precum și cu elemente cromatice.

Solfegiu la prima vedere

Intonarea la prima vedere a unui solfegiu de 12-16 măsuri, până la 3 alterații constitutive, în măsura de
3/4 sau 4/4, cruzic, în cheia sol, de aceeași complexitate ca a dicteului melodic.

Clasa a X – a

Teoria muzicii
Teoria intervalelor muzicale (Construcția, recunoașterea, răsturnarea intervalelor simple și compuse,
Enarmonia intervalelor, Apartenența tonală a intervalelor)

Sistemul tonal (Relații dintre tonalități, Funcțiile treptelor în game, Cromatizarea funcțională a
gamelor majore și minore, Intervale caracteristice, Tetracorduri – construire, recunoaștere, apartenență
tonală)
Înrudirea tonalităților: raporturi ce se stabilesc între tonalități și game, cromatizarea gamelor majore și
minore și cu stabilirea apartenenței tonale a elementelor cromatice;
Acordul de 3 sunete – construcție și clasificare, apartenența tonală
Metrica ritmurilor eterogene

Dicteu melodic
16 măsuri de 3/4 sau 12 măsuri de 4/4, cruzic, până la 3 alterații constitutive, în cheia sol, cu elemente
de conflict metro-ritmic, cu diviziuni excepționale de până la 5 durate pe timp, cu salturi de până la
nona mare inclusiv și inflexiuni modulatorii la tonalități apropiate, precum și cu elemente cromatice.

17
Solfegiu la prima vedere
Intonarea la prima vedere a unui solfegiu de 12-16 măsuri, în măsura de 3/4, 4/4 sau 6/8, cruzic, până
la 3 alterații constitutive, în cheile sol și fa, cu elemente cromatice, cu inflexiuni modulatorii la
tonalități apropiate, cu salturi de până la nona mare inclusiv, cu formule de: duolet, triolet, cvartolet,
cvintolet, sincope pe timpi, pe jumătate de timp, pe treime de timp și pe sfert de timp, contratimpi pe
sfert și pe jumătate de timp.

Clasa a XI – a

Teoria muzicii
Sistemul tonal diatonic – cadranul tonal, Relațiile dintre tonalități
Acordurile de 3 și 4 sunete (Construcție, recunoaștere, Apartenență tonală)
Cheile muzicale (Do-alto , Do-tenor, Fa-bariton)
Transpoziția (Transpoziția unui fragment muzical în diverse tonalități, cu păstrarea cheii și a armurii sau
schimbarea acestora, în funcție de cerință).
Ritmul muzical și metrul – procedee de dezvoltare, ritmul complementar .

Dicteu melodic
16 măsuri de 3/4 sau 12 măsuri de 4/4, cruzic, până la 4 alterații constitutive, în cheia sol, cu salturi de
decima mare inclusiv, cu maximum 5 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope,
contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate – o cvinta
ascendenta, respectiv descendenta, la relativă și la omonimă, precum și cu elemente cromatice.

Solfegiu la prima vedere

Intonarea la prima vedere a unui solfegiu de 12 – 16 măsuri, în cheile sol și fa într-o tonalitate cu
maximum 4 alterații constitutive, cu elemente cromatice, cu inflexiuni modulatorii la tonalități
apropiate, cu salturi de până la nona mare inclusiv, într-una din măsurile de 3 sau 4 pătrimi, 6 sau 9
optimi, cruzic sau anacruzic, cu formule de: duolet, triolet, cvartolet, cvintolet, sincope pe timpi, pe
jumătate de timp, pe treime de timp și pe sfert de timp, contratimpi pe sfert și pe jumătate de timp.

Clasa a XII – a
Teoria muzicii
Sistemul modal diatonic (construcție și recunoaștere)
Teoria acordurilor (acordul de 3 si 4 sunete - construire, recunoaștere, apartenență tonală)
Modulația la tonalități apropiate și îndepărtate (Identificarea parcursului tonal dintr-un fragment
muzical dat, Conceperea unui fragment muzical după un plan tonal dat)
Ritmul muzical și cele două componente ale sale: ritmul propriu-zis și metrul
Metrica muzicală – clasificarea măsurilor.

Dicteu melodic
16 măsuri de 3/4 sau 12 măsuri de 4/4, cruzic, până la 4 alterații constitutive, în cheia sol, cu salturi de
decima mare inclusiv, cu maximum 5 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope,
contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate – o cvinta
ascendenta, respectiv descendenta, la relativă și la omonimă, precum și cu elemente cromatice.

Solfegiu la prima vedere

Intonarea la prima vedere a unui solfegiu de 12 – 16 măsuri, în cheile sol și fa într-o tonalitate cu
maximum 4 alterații constitutive, cu elemente cromatice, cu inflexiuni modulatorii la tonalități
apropiate, cu salturi de până la nona mare inclusiv, într-una din măsurile de 3 sau 4 pătrimi, 6 sau 9
optimi, cruzic sau anacruzic, cu formule de: duolet, triolet, cvartolet, cvintolet, sincope pe timpi, pe

18
jumătate de timp, pe treime de timp și pe sfert de timp, contratimpi pe sfert și pe jumătate de timp.

Precizări cu privire la de desfăşurarea probelor scrise (teoria muzicii şi dicteu) şi a solfegiului.

(1) Probele de concurs sunt:
a) teoria muzicii - probă scrisă; itemi obiectivi, itemi cu grad ridicat de obiectivitate și itemi
semiobiectivi conform programei școlare (Giuleanu). Timp de lucru 120 minute. 1 oră şi 15 minute.
b) dicteu melodic – probă scrisă. Timp de lucru 90 minute.
c) solfegiu la prima vedere – probă practică
(2) Subiectele vor fi elaborate de o comisie desemnată de M.E.N. sub supravegherea
reprezentantului M.E.N.
(3) Membrii comisiei care elaborează subiectele răspund de confidenţialitatea subiectelor.
(4) Plicurile cu subiecte elaborate se vor deschide în prezenţa concurenţilor.
(5) Membrii comisiei, care asigură dictarea pentru proba de dicteu melodic şi desfăşurarea probei de
solfegiu, sunt desemnaţi prin tragere la sorţi. Cu restricția de a nu concepe solfegiu și a nu dicta la
clasa la care au elev în concurs.
(6) Stabilirea tonalităţii şi măsurii de concepere a dicteului melodic se face prin tragere la sorţi.
(7) Subiectele de teoria muzicii pentru toate clasele conţin maxim 9 itemi, iar proba este evaluată cu
un punctaj de la 10 la 100 de puncte,
(8) Probele de concurs se vor desfăşura în două zile după cum urmează:
a. ziua 1 - teoria muzicii – scris - 120 minute, proba de solfegiu – probă practică, individuală
b. ziua 2 - dicteu melodic – scris. - 90 minute.
(9) Lucrările sunt predate de către profesorii supraveghetori pe bază de proces-verbal comisiei, pentru
evaluarea acestora.
(10) Unităţile şcolare (liceul de artă), unde se vor susţine probele scrise, vor fi, în prealabil, pregatite
pentru aceste activități, prin :
a) dotarea corespunzătoare: hârtie cu portative, coli de scris pentru subiecte, coli de scris pentru
ciorne, creioane, radiere, pixuri de culoare albastră, pian acordat;
b) afişarea pe uşa fiecărei săli a listei nominale cu concurenţii repartizaţi, pe clase, la sala
respectivă şi a precizărilor privind desfăşurarea concursului.
(11) La etapa pe școală directorul unităţii şcolare unde se desfăşoară probele scrise numește, prin
decizie, profesorii supraveghetori şi secretarii comisiilor. Aceştia vor fi cadre didactice de altă
specialitate decât cea la care se desfășoară proba.
(12) Organizarea și desfășurarea etapei zonale/naționale se realizează în conformitate cu
metodologia-cadru cu respectarea Art. 18 (4), 19, 20 (2), 32 91), 34, 36 etc. Evaluarea lucrărilor se
face în conformitate cu metodologia-cadru cu respectarea Art. 40, iar contestațiile cu respectarea Art.
42, 43.
(13) La probele scrise, conform metodologiei-cadru, sunt evaluate doar lucrările scrise cu pix de
culoarea albastră pe foaia de concurs semnată de vicepreședintele subcomisiei de specialitate.
1. Desfășurarea probei de teoria muzicii
a) subiectele de teoria muzicii pentru toate clasele conţin maxim 9 itemi, timpul efectiv de lucru fiind
de 120 minute;
b) proba este evaluată cu un punctaj de la la 10 la 100 puncte, 10 puncte fiind acordate din oficiu, cu
posibilitatea acordării punctajului intermediar, în funcție de subiect. Repartizarea celor 90 de puncte se
face de către comisie, în funcție de structura itemilor, în concordanță cu baremul.
c) enunțarea cerințelor foarte clar, astfel încât să nu existe dubii în privința rezolvării subiectelor;
d) existența punctajelor pe foile de concurs pentru fiecare item;
f) subiectele și baremele se afișează după încheierea probei scrise;
g) rezultatul probei de teoria muzicii poate fi contestat prin cerere scrisă, depusă la secretariatul
olimpiadei. Secretarul subcomisiei, reevaluează lucrările scrise pentru care au fost depuse contestaţii,

19
în prezența vicepreședintelui subcomisiei.

2. Desfășurarea probei de Dicteu melodic

(1) Proba va respecta aceleași puncte prevăzute la proba scrisă de teoria muzicii la care se adaugă
elementele specifice după cum urmează :
a) precizarea tempo-ului în care se execută la pian dicteul; (se recomandă ca patrimea sa fie MM=50-54)
b) sunet etalon - la 1
c) o dictare integrală;
d) sunet etalon - la 1
e) o dictare integrală;
f) sunet etalon - la 1
g) dictări pe fragmente de 2 măsuri + timpul întâi din măsura următoare, ce vor fi executate de 4 ori,
aplicându-se minim 30 secunde între edițiile dictate; a 5-a oară se va executa fragmentul anterior +
fragmentul nou (încă 2 măsuri + timpul întâi, după care fragmentul nou tot de 4 ori, ș.a.m.d până la
final);
h) la final, se execută de 2 ori dicteul integral, cu pauză de cel puțin un minut;
i) este recomandată evitarea începerii fragmentelor cu pauză.

3. Desfășurarea probei de Solfegiu la prima vedere

(1) Comisia desemnată pentru a elabora solfegiile trebuie să compună un solfegiu unic pentru
fiecare an de studiu conform programei.
(2) În ziua probei, concurentul intră în sala de concurs singur, în ordine alfabetică, conform listei
afișate.
(3) Concurentului i se cânta la pian sunetul etalon “la 1”.
(4) Concurentul are la dispoziție 4 minute pentru parcurgerea mentală a solfegiului.
(5) După expirarea timpului de 4 minute, elevul primește din nou sunetul etalon “la 1” execută, se
acordează (acordajul tonal) și intonează solfegiul, cu tactarea măsurii, într-un tempo moderat.
Acordajul se face cu denumirea alterațiilor conform armurii tonalității în care este scris solfegiul
(6) Evaluarea și notarea elevilor la proba solfegiu la prima vedere se fac conform anexei 4
(7) Punctajele obținute la această probă se vor afișa până la finalul zilei, fără posibilitatea de
contestare.

20
 Anexa 3.

MINISTERUL EDUCAŢIEI

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE INTERPRETARE VOCALĂ INSTRUMENTALĂ ȘI STUDII

TEORETICE MUZICALE

FIŞA DE EVALUARE
INTERPRETARE VOCALĂ ŞI INSTRUMENTALĂ CLASELE III- XII

Nr. Numele şi Localitatea Program de Criterii de evaluare Punctaj Punctaj

Crt. prenumele Judeţul concurs obținut Final
concurentului

Fidelitatea Realizare Creativitate

respectării tehnică şi personalitate şi
partiturii şi realizare expresivitate
gradul de stitlistică interpretativă
dificultate

Limite de 0-35 0-35 0-30 0 -100

punctaj

Piesa I

Piesa II

Membru comisie

Semnătura,

21
 Anexa 4.

MINISTERUL EDUCAŢIEI

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE INTERPRETARE VOCALĂ, INSTRUMENTALĂ Şl STUDII

TEORETICE MUZICALE

STUDII TEORETICE

Dicteu melodic
Fişă de evaluare

Notarea înălţimilor
Pentru notarea corectă a înălţimii/înălţimilor pe un timp, fiecărui timp îi este atribuit 1 punct, cu
posibilitatea acordării punctajului parțial. Acest punct nu i se atribuie în cazul în care înălţimea, fie a
singurului sunet de pe timp, fie corespunzătoare unei singure diviziuni de timp, este incorect notată.

Notarea duratelor
Pentru notarea corectă a duratei/duratelor pe un timp fiecărui timp al unei măsuri îi este atribuit 1
punct. Acest punct nu se atribuie în cazul în care durata, fie a singurului sunet prezent pe timp, fie şi a
unei singure diviziuni de timp, este incorect notată.

Absenţa semnului de notare a înălţimii are aceleaşi consecinţe cu notarea incorectă a acestui
parametru.

Calculul punctajului
În cazul în care transcrierea dictatului s-a făcut corect, fiecărui timp i se atribuie câte un punct
„melodic”, câte unul „ritmic”, iar pentru ortografierea corectă a cromatismelor se atribuie un punctaj
format din numărul total al timpilor din dictat împărţit la 2.
Pentru greşeli de notare a armurii se scade 1 punct din cele 10 care reprezintă punctajul final maxim.
Pentru încadrarea greşită a timpilor în măsura – respectiv transcrierea dictatului în altă măsură decât
cea corectă – penalizarea este de 2 puncte din punctajul maxim final (de 10 puncte).

Exemplu de calcul al punctajului

În cazul unui dictat cuprinzând 12 măsuri de 4 timpi, numărul total al timpilor este egal cu 48.
În cazul transcrierii corecte a tuturor parametrilor dictatului (înălţime, durată, cromatisme), punctajul
se stabileşte astfel:
Total general:
48 timpi „melodici” + 48 timpi „ritmici” + (48:2) timpi „ortografici” (cromatisme) =
120.
Pentru ca lucrarea să fie notată cu 10, numărul total al punctelor trebuie împărţit la
12.
Numărul de puncte obţinut la total general se împarte la 12 – constanta valabilă
pentru un dictat de 12 măsuri a 4 timpi, atât în cazul transcrierii integral corecte, cât şi în cazul celei
parţial corecte.

Astfel:
120:12 = 10

22
Exemplu de calcul al punctajului în transcrierea cu erori melodice, ritmice şi de ortografie a
cromatismelor:
a) Notarea înălţimilor:

Din cei 48 de timpi, 4 conţin greşeli de notare a înălţimii. Rezultă că doar 44 de timpi sunt corect
notaţi din punct de vedere al înălţimii. Aceşti 44 de timpi „melodici” se vor aduna în punctajul final.

Din cei 48 de timpi, 5 conţin greşeli de notare a duratei. Rezultă că doar 43 de timpi sunt corect notaţi
din punct de vedere al duratei. Aceşti 43 de timpi „ritmici” se vor aduna, de asemenea, în punctajul
final.

Din cei 48 de timpi, 2 conţin greşeli de notare a cromatismelor. Rezultă că doar 46 de timpi sunt corect
notaţi din punct de vedere al cromatismelor. Acest număr de timpi
„ortografici” se vor împărţi la 2, rezultând 3 de puncte „ortografice”, care se vor aduna în punctajul
final. Astfel, se va face următorul calcul:
(48 – 4) timpi „melodici” + (48-5) timpi „ritmici” + (48 – 2) timpi „ortografici” rezultă:
2

44 timpi „melodici” + 43 timpi „ritmici” + 23 timpi „ortografici” = 110.

Suma obţinută se va împărţi la constanta 12 – corespunzătoare unui dictat de 12 măsuri a 4 timpi.

Astfel, punctajul final va fi: 110:12 = 9,16. Nota:
Timpii odată penalizaţi atât ritmic cât şi melodic, nu se mai depunctează şi la parametrul ortografic.

Solfegiu la prima vedere - Fişă de evaluare

Nr. Numele şi Localitat Criterii de evaluare Punctaj Punctaj

Crt prenumele ea din Final
. concurentului Judeţul oficiu

Acordajul Intonarea Execuția tactarea Expresivitate

corect corectă a corectă din corectă a respiraţie,
înălțimilor punct de măsurii frazare,
vedere nuanţe etc.
ritmic

0-5 0-35* 0-35* 0-5* 0-10* 10 10 -100

Pentru calculul exact al intonării înălțimii și execuției corecte al ritmului, putem proceda în felul
următor:
Cele 35 de puncte se împart la nr de timpi din solfegiu și se află valoarea unui timp melodic. Se
noteaza timpii greșiți melodic apoi se înmulțesc cu valoarea unui timp. În final se scad timpii greșiți
din maximum de 35 puncte și rezultă punctajul final.
Cele 35 de puncte se împart la nr de timpi din solfegiu și se află valoarea unui timp ritmic. Se noteaza
timpii greșiți rimic apoi se înmulțesc cu valoarea unui timp. În final se scad timpii greșiți din
maximum de 35 puncte și rezultă punctajul final.

Membru comisie
Semnătura

23
*- se poate acorda punctaj intermediar

24
 Anexa 5.
MINISTERUL EDUCAŢIEI

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE INTERPRETARE VOCALĂ INSTRUMENTALĂ ȘI

STUDII TEORETICE MUZICALE

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:_____________________________________

CLASELE III - XII

Nr. Numele Cls. Liceul Secțiunea/ Nr. Prof. Nr. telefon

crt. şi Localitatea Instrumentul telefon însoţitor/ Prof.
prenumele Judeţul / disciplina Prof.corepet însoţitor/
elevului itor Prof.corepeti
tor

Director,
Prof

L.S.

Se certifică exactitatea datelor,

Director, Responsabil catedră,

Prof. Prof.

L.S.
Anexa va fi transmisă la Ministerul Educației și unității școlare care organizează etapa
interjudețeană/națională

25
 Anexa 6.

MINISTERUL EDUCAŢIEI

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE INTERPRETARE VOCALĂ INSTRUMENTALĂ ȘI STUDII

TEORETICE MUZICALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI

ŞCOALA/LICEUL

REPERTORIUL ELEVULUI
DIN CLASA
INTERPRETARE VOCALĂ /INSTRUMENTALĂ
A.
Compozitor (nume şi
prenume integral)
Piesa

( denumire integrală, fără prescurtări)

B.
Compozitor (nume şi
prenume integral)
Piesa

( denumire integrală, fără prescurtări)

C.
Compozitor (nume şi
prenume integral)
Piesa

(denumire integrală, fără prescurtări)

D.
Compozitor (nume şi
prenume integral) Studiu

26
(denumire integrală, fără prescurtări)

Profesorul
elevului (Semnătura de
confirmare a repertoriului)

Director,

L.S. Responsabil de catedră,

Prof.

27