1.

Notiunea de filaj (supraveghere operativa)

Filajul este un mijloc al muncii de informatii care consta in urmarirea continua si directa pe o
perioada de timp a unei persoane sau supravegherea unor imobile si locuri de interes politienesc,
folosindu-se in acest scop procedee si activitati specifice, in vederea culegerii unor date si
informatii care intereseaza organele de politie.
Urmarirea este filajul executat asupra persoanelor iar supravegherea este filajul efectuat asupra
unor imobile si locuri de interes politienesc.
De regula, o actiune de filaj (care poate cuprinde unul sau mai multe obiective) presupune mai
multe momente succesive de urmarire si supraveghere determinate de particularitatile ce pot
surveni in timpul filarii.
Astfel, pe timpul filajului unei persoane apar numeroase momente cand urmarirea se intrerupe
intrucat persoana in cauza a patruns in diferite imobile (domiciliu, loc de munca, institutii,
intreprinderi), in care filorii nu au posibilitatea de a actiona in mod conspirat pentru ai
supraveghea activitatea. In acest caz, filajul se continua prin supravegherea imobilelor respective
pentru ca urmarirea sa poata fi reluata in momentul cand persoana in cauza il paraseste.
De asemenea, trebuie mentionat ca de cele mai multe ori filajul persoanelor incepe prin
supravegherea anumitor imobile ori locuri (unde trebuie sa apara cel in cauza).
Aceasta alternare frecventa a actiunilor de urmarire ce cele de supraveghere impune unitatilor de
filaj sa dispuna de o mare capacitate organizatorica si de executie, folosind procedee specifice,
diversificate, adaptate permanent la conditiile concrete din teren, precum si la activitatea si
comportarea urmaritilor.
Filajul se organizeaza, de regula, in cadrul unor actiuni complexe concomitent cu celelalte mijloace
si metode ale muncii informativ-operative, astfel incat sa creeze conditii optime pentru
coroborarea si exploatarea cu operativitate a tuturor datelor si informatiilor ce se pot obtine in
cauza.
Totodata se are in vedere ca filajul sa fie utilizat mai ales atunci cand prin folosirea celorlalte
mijloace si metode ale muncii informative nu pot fi rezolvate anumite sarcini, ori se impune
completarea si verificarea datelor, informatiilor ori pentru identificarea de mijloace de proba sau de
martori.
2. Obiectivele filajului
Persoanele urmarite, imobilele si locurile supravegheate se numesc obiective ale filajului.
Persoanele sunt acei cetateni romani sau straini (persoane fara cetatenie) care au resedinta ori
sunt in tranzit pe teritoriul tarii, despre care exista date si informatii ca au comis infractiuni ori sunt
suspecti ca intentioneaza sa savarseasca infractiuni.
Filajul se mai executa si asupra unor persoane a caror activitate si comportament trebuie verificate
in vederea includerii in reteaua informativa, precum si pentru verificarea persoanelor care fac
parte din reteaua informativa.
Persoanele care iau legatura cu obiectivul sau viziteaza imobilele care sunt obiective pentru filaj
pot fi legaturile si vizitatorii:
legaturile sunt acele persoane contactate direct sau indirect de catre obiectivele urmarite;
vizitatori sunt acele persoane care frecventeaza imobilele si locurile care constituie obiective
ale filajului.
Imobilele - obiective ale filajului, unt cele care, prin natura destinatiei lor, pot fi folosite
pentru actiuni ilicite. Aceste imobile sunt supravegheate in scopul studierii activitatii ce se
desfasoara acolo, precum si pentru urmarirea persoanelor care le viziteaza si sunt suspecte ca
participa la activitati cu caracter infractional.
Aceste imobile, de regula, sunt nominalizate in cererile de filaj pe care le adreseaza unitatilor
operative.
Astfel de imobile pot fi locuintele legaturilor (vizitatorilor), diferite sedii ale unor institutii si
intreprinderi vizate in mod temporar de catre obiective.
Locuri ce pot face obiectul muncii de filaj sunt: acele portiuni de teren din afara obiectivului unde
se savarsesc in mod frecvent infractiuni, unde se valorifica ori se consuma bunuri si valori rezultate
din savarsirea infractiunilor sau care sunt frecvente in mod obisnuit de elemente infractoare.
Astfel de locuri pot fi: piete, targuri, autogari, locuri de parcare, segmente de strazi frecventate de
elemente infractoare (Covaci, Selari, Lipscani), zone de parcuri si gradini.
Supravegherea acestor locuri se organizeaza si se executa in baza solicitarii unitatilor operative,
precum si din initiativa unitatilor de filaj in vederea solutionarii unor lucrari.
3. Scopurile ce se pot urmari prin organizarea si executarea actiunii de filaj
Actiunile de filaj se solicita, organizeaza si executa in scopul:
obtinerii si verificarii unor date despre activitatea infractionala a persoanelor aflate in atentia
organelor de politie fiind semnalate ca au comis sau intentioneaza sa comita activitati de
natura infractionala;
documentarii prin mijloace specifice, a unor fapte si activitati de natura infractionala;
realizarii unor actiuni complexe de politie pentru identificarea infractorilor, a bunurilor si
valorilor ce fac obiectul confiscarii.
Cu ajutorul filajului se mai pot rezolva unele probleme ale muncii de politie cum ar fi:
stabilirea locurilor unde se ascund persoanele care se sustrag urmaririi penale sau executarii
hotararilor judecatoresti;
verificarea loialitatii unor surse;
supravegherea activitatii unor grupuri in care isi desfasoara activitatea elementele suspecte;
medii de interes operativ.
Indiferent de scop, actiunea de filaj creeaza posibilitatea stabilirii unor aspecte concrete
de maxima importanta pentru finalizarea cauzei.
Astfel se poate stabili psihologia si modul de viata a infractorului, legaturile pe care le are,
pasiunile, viciile, mediile pe care le frecventeaza.
4. Clasificarea actiunilor de filaj
clasificarea actiunilor de filaj este determinata de mai multe factori printre care cei mai importanti
sunt:
profilul activitatii infractionale a obiectivului;
scopurile urmarite prin actiunea de filaj;
conditiile concrete oferite de locurile si mediile unde obiectivul isi desfasoara activitatea
(topografia terenului, particularitatile locului, anturajului, ocupatia, pasiuni, vicii).
In raport cu aceste cateva particularitati, filajul poate fi:
continuu;
cu intermitente;
pe momente operative.
a) filajul continuu consta in supravegherea activitatii obiectivului pe o perioada de timp
prestabilita (5 zile) si se executa in cazul cand se cunoaste ca persoana urmarita
intentioneaza sa comita fapte cu un deosebit pericol social, cand exista posibilitatea
prinderii in flagrant sau stabiliri unor aspecte infractionale relevante pentru cauza;
b) filajul cu intermitenta se executa atunci intre anumite ore de zi sau in anumite zile,
pe o perioada, programul de lucru al persoanei urmarite este cunoscut si este
necesara folosirea filajului numai in afara acestuia.
El se executa si in cazul cand interesele operative impun ca pentru o perioada de timp
limitata suspectul sa nu fie urmarit continuu.
Filajul partial se executa atat asupra persoanelor cat si asupra imobilelor si locurilor de interes
operativ.
Perioadele alese pentru executarea filajului sunt determinate de:
 natura activitatii desfasurate in aceste imobile sau locuri;
programul de lucru al acestora;
scopurile urmarite prin filaj.
c) filajul pe momente operative se executa pe perioade scurte de timp, de cateva ore,
pentru verificarea si exploatarea unor informatii obtinute prin alte mijloace speciale,
pentru documentarea activitatii unor persoane despre care se detin date ca pregatesc
sau savarsesc fapte infractionale.
5. Sarcinile actiunii de filaj
in functie de cerinte si de situatia operativa se pot trasa sarcini diferite ce urmeaza a fi rezolvate
prin actiunea de filaj, cum ar fi:
a) stabilirea si identificarea persoanelor cu care elementele filate iau legatura, precum si a
domiciliilor si locurilor de munca ale acestora. In timpul cand sunt filate obiectivele pot contacta
diferite persoane dintre care o parte pot fi legaturi infractionale.
Pentru a stabili daca persoana contactata este o legatura infractionala va cauta sa se stabileasca
daca obiectivul a intreprins masuri de autoverificare inainte de intalnire, care a fost comportarea
obiectivului si legaturii pe timpul intalnirii si dupa ce s-au despartit, daca au facut schimb de
pachete, scrisori ori alte obiecte.
Stabilirea si identificarea legaturilor este sarcina principala a filajului pentru ca se creeaza
posibilitatea cunoasterii altor persoane din grupul de infractori sau suspecti ce erau initial in
atentia politiei.
b) stabilirea adreselor vizate. Datorita faptului ca pe tot parcursul executarii unei actiuni de filaj
obiectivul vizeaza diferite adrese, fie in interes personal, fie in interes de serviciu, apare
necesitatea stabilirii lor in vederea identificarii persoanelor care locuiesc acolo si care au fost
vizitate de obiectiv;
c) fotografierea sau filmarea secreta a obiectivelor in momentele cele mai importante ale activitatii
lor. Fotografierea sau filmarea secreta a acestor momente contribuie la documentarea activitatii
persoanelor puse in filaj. Fotografiile sau filmele trebuie sa fixeze:
intrarea sau iesirea obiectivului de la anumite adrese;
intalniri ale obiectivului cu diferite persoane inclusiv ilustrarea traseului parcurs de obiectiv cu
imagini semnificative;
contactarea unor legaturi si plasarea unor obiective;
orice alta activitate care prezinta interes pentru cauza.
d) cunoasterea modului de viata al obiectivului, inclinatiilor pasiunilor, viciilor si altor
trasaturi caracteristice ale obiectivelor puse in filaj. Prin urmarirea obiectivului in teren, ofiterii filori
pot stabili diferite aspecte din comportarea acestora, aspecte care vor putea fi folosite pe
parcursul documentarii faptei si a realizarii materialului informativ;
e) descoperirea locurilor unde suspectii se intalnesc cu complicii.
Descoperirea acestor locuri este importanta pentru ca permite identificarea complicilor,
documentarea activitatii desfasurate, precum si organizarea altor actiuni operative;
f) stabilirea locului si datei de expediere a efectelor postale;
g) conservarea urmelor si obtinerea unor mijloace materiale de proba pe timpul actiunii;
h) prinderea si conducerea la politie a persoanelor puse in filaj, cand acestea comit infractiuni
grave.
Pregatirea actiunii de filaj
1. Aspecte generale
Declansarea unei actiuni de filaj impune formatiunilor de politie o analiza temeinica a situatiei
operative, stabilirea unor scopuri si cerinte concrete ce trebuie realizate astfel incat acest mijloc al
muncii de politie sa contribuie in mod eficient la rezolvarea sarcinilor organelor de politie.
Pentru obtinerea de date si informatii in cauzele penale complexe ori care prezinta urgenta in
documentare, politistii efectueaza personal sau prin formatiunile specializate, investigatii si
supravegheri operative.
Documentarea activitatilor ilicite ale persoanelor aflate in atentia politiei se va realiza si prin
aceasta metoda de filaj (supraveghere operativa).
Filajul (supravegherea operativa) are eficienta atunci cand este folosit in paralel cu celelalte
mijloace si metode ale muncii operative, astfel incat sa fie util completarii si verificarii reciproce a
tuturor datelor si informatiilor obtinute si, respectiv, exploatarea lor in mod operativ.
Aceasta activitate fiind efectuata de formatiuni specializate necesita un mod de organizare si
functionare aparte fata de organul de politie.
Fiind o activitate secreta si necesitand o conspirativitate deplina asupra cadrelor care desfasoara
aceasta activitate, se impune ca aceasta formatiune sa fie independenta fata de organele
operative ale politiei.
La nivelul I.G.P. exista Directia de Supraveghere Operativa si Investigatii care se subordoneaza
direct sefului I.G.P. si loctiitorului acestuia, desfasurand activitati specifice prin formatiunile de
investigatii si cele de filaj si la cererea formatiunilor operative din cadrul M.I.
Actiunea de filaj se organizeaza si se executa pe baza cererii formulate in scris de unitatea
operativa interesata si aprobata de seful I.G.P. sau loctiitorul acestuia.
Executarea unei actiuni de filaj incepe la data stabilita de comun acord cu formatiunea operativa
dupa ce masurile de organizare au fost realizate iar obiectivul a fost recunoscut fizic de catre filor.
Din acest moment, seful subunitatii de filaj este obligat sa asigure continuitatea executarii actiunii
in deplina conspirativitate fata de obiectiv si mediu, iar in functie de nevoi sa intervina cu masuri
suplimentare pentru cunoasterea intregii activitati infractionale a suspectilor si pentru stoparea
acesteia cand exista posibilitatea realizarii flagrantului in cauza.
De asemenea, exista situatii cand actiunea de filaj poate fi intrerupta ori inceteaza inainte de
expirarea termenului stabilit initial:
poate fi intrerupta ori inceteaza atunci cand au fost realizate sarcinile trasate sau cand in
cauza se constata ca actiunea este inoportuna sau cand continuarea urmaririi este
ineficienta;
daca obiectivul s-a imbolnavit si nu mai poate parasi domiciliul, s-a internat in spital, a plecat
cu familia in concediu.
2. Continutul cererii de solicitare si punere in filaj a obiectivelor
Actiunea de filaj se organizeaza si se executa pe baza cererii de supraveghere operativa formulata
in scris de unitatea operativa interesata.
Aceasta cerere se adreseaza serviciului specializat prin care se solicita o actiune de supraveghere
operativa asupra obiectivului (persoana, imobil, loc) cu toate datele necesare in functie de
obiectiv.
3. Cooperarea dintre unitatea de filaj si unitatea de politie
Cooperarea, ca principiu de munca isi gaseste o mare aplicare si implica anumite obligatii
atat din partea unitatii de filaj, cat si din partea unitatii operative.
a) sarcini ce revin unitatii de filaj:
solicita date suplimentare in functie de dinamica situatiei operative in legatura cu actiunea ce
urmeaza a fi intreprinsa;
sa informeze in mod operativ, zilnic si ori de cate ori este nevoie despre activitatea persoanei
urmarite sau problemele intervenite la locul sau imobilul supravegheat;
sa sesizeze in timp util despre activitatile care necesita luarea unor masuri si in mod deosebit
despre realizarea flagrantului.
b) sarcini ce revin unitatii operative in procesul cooperarii cu unitatea de filaj:
sa furnizeze inaintea inceperii actiunii sau pe timpul desfasurarii ei toate datele si informatiile
obtinute prin alte mijloace si metode ale muncii speciale care pot fi folosite pe parcursul
actiunii;
 sa ia masuri ca seful actiunii de filaj sa tina permanent legatura cu cel care are cauza in lucru;
sa foloseasca in paralel cu actiunea de filaj celelalte mijloace si metode ale muncii speciale.
c) situatii in care se foloseste filajul:
Filajul, ca mijloc al muncii speciale, poate fi folosit in cazul unor suspecti despre care
trebuie sa se cunoasca o serie de date cu privire la:
activitatea zilnica a suspectului;
prinderea in flagrant a suspectului;
legaturi de natura infractionala sau de alta natura a suspectului;
caracterul si natura unor legaturi pe care le au unele persoane puse in urmarire locala sau
generala in vederea stabilirii locului unde se afla;
verificarea activitatii unor componenti ai retelei informative cand acestia indeplinesc sarcini
deosebite.
Mijloace tehnice si metode folosite pentru realizarea filajului
Prin specificul muncii lor filorii sunt obligati sa manuiasca mijloace tehnice variate atat in vederea
observarii si documentarii secrete a activitatii si comportarii elementelor urmarite cat si pentru
rezolvarea cu operativitate a problemelor aparute pe parcursul filajului.
Astfel, pentru executarea misiunilor, unitatile de filaj sunt dotate cu mijloace tehnice de observare,
fotografiere, filmare si transport.
1. Mijloace tehnice folosite pentru realizarea filajului
a) Mijloace tehnice de observare, supraveghere si inregistrare a imaginilor. La desfasurarea
actiunilor de filaj sunt folosite aparate foto pentru film care nu depasesc 35 mm. Aparatele foto
sunt fie obisnuite, fie speciale care se pot camufla cu usurinta in diferite obiecte portabile (mapa,
geanta, geanta diplomat) a caror manuire asigura o deplina conspirativitate.
Aparatele de fotografiat trebuie sa permita fotografierea in conditii dintre cele mai variate, la
distante variabile si in conditii din cele mai bune.
Pentru unele situatii se impune fixarea pe pelicula sau banda video a intregii activitati si de aceea
este necesar ca aparatele de filmat sau inregistrat sa indeplineasca aceleasi conditii ca aparatele
foto.
De asemenea, alte mijloace tehnice folosite sunt cele de observare cum ar fi: lunete, binocluri, a
caror intrebuintare se face in functie de situatia concreta.
b) Mijloace tehnice de transmisiuni creeaza posibilitatea asigurarii unei legaturi permanente intre
ofiterii filori si baza si contribuie la ridicarea gradului de conspirativitate a actiunilor prin aceea ca
permit ca imediata apropriere a obiectivului sa se afle un singur lucrator, iar ceilalti sa poata
actiona la distanta.
c) Mijloace tehnice de transport. Necesitatea folosirii unor mijloace tehnice de transport de diferite
categorii in functie de activitatea si comportarea elementelor urmarite, de mijloacele de transport
utilizate de acestea, de locurile in care se desfasoara activitatile de filaj, precum si de alte
imprejurari concrete aparute in munca.
2. Metode folosite pentru realizarea filajului
a) Portretul vorbit. Metoda portretului vorbit este utilizata in permanenta pentru descrierea
semnalmentelor persoanelor astfel incat sa fie posibila identificarea cu certitudine a acestora. Este
necesar ca filorii sa posede cunostinte temeinice de specialitate, sa dispuna de memorie pentru ca
sa poata aplica eficient metoda portretului vorbit.
b) Deghizajul si machiajul. Deghizarea se foloseste in filaj in scopul schimbarii aspectului exterior
ale ofiterilor, in raport de activitatea persoanei filate si specificul terenului in care se efectueaza
filajul.
Se realizeaza astfel o largire a posibilitatilor de observare a activitatii elementelor suspecte, mai
ales in anumite localitati unde ofiterii operativi ar putea fi cunoscuti de cei filati.
Mijloacele de deghizare sunt acele obiecte folosite de ofiteri pentru schimbarea infatisarii lor prin
travestire.
Machiajul consta in schimbarea aspectului fetii ofiterului cu ajutorul fardului si a altor mijloace, in
scopul largirii posibilitatilor de observare a activitatii elementului filat in conditiile asigurarii unei
depline conspirati. Mijloacele de machiaj mai frecvente in munca de filaj sunt: mustata, barba,
peruci, perciuni, plasturi.
Machiajul imbinat cu deghizatul se foloseste de la inceput si pana la finalizarea actiunii de filaj,
daca s-a hotarat folosirea lor.
Organizarea actiunii de filaj
Inaintea efectuarii filajului, ofiterul operativ trebuie sa ia o serie de masuri in vederea pregatirii si
organizarii actiunii de filaj.
Astfel este necesara studierea terenului, ocazie cu care se vor avea in vedere urmatoarele
aspecte:
natura, specificul cartierului sau zonei respective cat si caracteristicile acestora;
frecventa pietonilor si autovehiculelor pe strada locuita de obiectiv si pe strazile adiacente;
mijloacele de transport in comun; posibilitatea instalarii unor posturi sau a unor mijloace
tehnice;
vizibilitatea dupa caderea intunericului.
1. Principalele masuri organizatorice care preced de regula o actiune de filaj
Dintre masurile organizatorice luate in vederea bunei executari a unei actiuni de filaj, putem
enumera:
studierea datelor cunoscute despre obiectiv in vederea stabilirii masurilor ce se impun a fi
luate pentru organizarea actiunii;
organizarea posturilor si bazelor de filaj necesare.
Studierea datelor cunoscute despre obiectiv
Prin studiere se stabilesc o serie de aspecte care vor conditiona nemijlocit actiunea de
filaj.
Astfel cunoscand pe ce linie de munca este solicitata filarea unui obiectiv se vor putea stabilii
masurile ce trebuie luate in vederea organizarii actiunii (furt calificat, talharire, inselaciune).
La fel de importanta este cunoasterea categoriei din care face parte obiectivul (persoana, imobil,
loc de interes operativ).
Deosebit de important pentru organizarea actiunii de filaj sunt datele referitoare la domiciliul si
locul de munca al obiectivului.
Important este cunoasterea obiectivelor si pasiunilor obiectivului pentru o rezolvare in bune
conditii a diferitelor situatii ce pot apare pe parcursul actiunii. Astfel, daca obiectivul obisnuieste sa
plece din localitate sau are munca de teren (face deplasare), se pot lua masuri pentru stabilirea
mijloacelor tehnice, materiale si financiare necesare executarii acestor misiuni.
Cu ocazia studierii datelor cunoscute despre obiectiv se mai are in vedere daca obiectivul a mai
fost filat, ce metode foloseste in activitatea pe care o desfasoara.
Studierea terenului
Cand obiectivul filajului este o persoana, studierea terenului se face la domiciliul si la locul de
munca precum li la diferite adrese frecventate.
Studiind terenul trebuie stabilit:
asezarea imobilului in care domiciliaza sau lucreaza obiectivul; cate intrari si iesiri are,
orientarea ferestrelor si ce particularitati de observare in exterior are elementul urmarit;
institutiile, intreprinderile si strazile mai importante din imprejurimi, daca sunt aglomerate sau
nu, ce mijloace de transport in comun circula;
directiile posibile de deplasare la plecare din imobil;
daca are autoturism, locul de parcare si posibilitatile de plecare.
Atunci cand studierea terenului se face in legatura cu un loc ce vizeaza de regula:
 amplasarea locului respectiv in raport cu zona inconjuratoare;
caile de acces in perimetrul locului in cauza;
intensitatea circulatiei.
Recunoasterea obiectivului
Recunoasterea persoanei care urmeaza sa fie filata se realizeaza prin doua procedee: fie prin
predarea nemijlocita de catre ofiterul care are cauza in lucru, fie recunoasterea dupa fotografie
sau semnalmente.
2. Organizarea posturilor si bazele de filaj necesare
Pentru conspirarea activitatii de filaj se organizeaza posturi si baze de filaj interioare si exterioare.
Posturile si bazele de filaj se organizeaza in aproprierea domiciliului sau locului de munca al
obiectivului, a localurilor si locurilor unde stationeaza.
Necesitatea organizarii posturilor si bazelor este determinata de faptul ca in majoritatea locurilor
mentionate filorii trebuie sa stationeze in conditii care sa le asigure conspirativitatea.
a) Posturile de filaj. Sunt locurile unde filorii stationeaza conspirat sub diferite legende pentru a
observa si comunica activitatea obiectivelor. Ele pot fi clasificate dupa locul unde se creeaza si
dupa functia pe care o indeplinesc.
Dupa locul unde se creeaza sunt posturi interioare si exterioare.
Dupa functia pe care o indeplinesc, posturile de filaj pot fi: de observare directa, de asteptare si de
directie.
Caracteristicile pentru posturile de filaj este faptul ca ele trebuie sa asigure o buna vizibilitate
asupra locului unde se afla obiectivul.
b) Bazele de filaj. Sunt locurile unde filorii stationeaza conspirat sub diferite legende pana cand cei
din posturi ii anunta despre plecarea obiectivului pentru a-l lua in filaj. Ele se pot clasifica dupa
locul unde se creeaza si dupa destinatia lor.
Dupa locul unde se creeaza in incaperi ori aer liber bazele de filaj sunt interioare sau exterioare.
Dupa destinatia lor, bazele de filaj sunt de doua feluri: pentru filori si pentru mijloacele tehnice de
transport.
Acestea din urma sunt create, fie in incinta unor garaje, fie in locurile de parcare in fata sediilor
unor intreprinderi sau institutii.
Bazele de filaj trebuie sa indeplineasca anumite conditii generale, cum ar fi:
sa permita plecarea si sosirea filorilor fara a atrage atentia vreunei persoane;
intre baza si posturi sa fie posibila o legatura permanenta; sa fie instalate la distante
corespunzatoare astfel ca luarea obiectivului in filaj sa se faca in scurt timp.
Procedee tehnice de efectuarea a filajului
Efectuarea filajului cand obiectivul se deplaseaza pe jos
Efectuarea filajului de catre un singur filor
Se aplica in cazul cand:
obiectivul este filat un timp foarte scurt;
se fileaza legaturile sau vizitatorii acestora;
pe timpul filajului un filor a ramas singur cu obiectivul;
topografia terenului (strazi neaglomerate) presupune folosirea unui singur filor.
Specific situatiei este faptul ca atunci cand obiectivul parcurge strazi aglomerate filorul
trebuie sa se afle pe acelasi trotuar cu el la o distanta mai mica, dar intre el si obiectiv sa existe
intotdeauna cativa pietoni care sa-i serveasca drept acoperire dar in acelasi timp sa se poata
observa miscarile acestuia.
Atunci cand obiectivul parcurge bulevarde largi, neaglomerate cu o circulatie redusa, filorul
actioneaza pe trotuarul paralel celui pe care se deplaseaza obiectivul.
Daca un obiectiv traverseaza de pe un trotuar pe celalalt, filorul nu va traversa imediat cu
obiectivul ci abia la prima intersectie si atunci, daca este posibil, o data cu alti pietoni.
In deplasarea pe jos obiectivul din diferite motive se intoarce din drum. In astfel de situatii filorul
va continua sa se deplaseze in directia initiala, iar dupa parcurgerea unei distante se va intoarce si
el si va continua filajul. Daca sesizeaza din timp intentia va intra intr-un magazin, hol sau imobil,
strada laterala etc., iar dupa trecerea obiectivului va reveni si va continua urmarirea.
O situatie deosebita apare atunci cand obiectivul se intalneste cu o persoana necunoscuta. In
acest caz se poate trece la filarea legaturii, fie la continuarea filarii obiectivului (ex. daca s-a
predat - primit un material de la obiectiv la legatura, va fi luat in filaj cel care a primit materialul)
1.2. Efectuarea filajului de catre doi filori
Aceasta ofera un grad ridicat al conspirativitatii actiunii, mai multe posibilitati pentru rezolvarea
sarcinilor ce se ivesc.
In asemenea cazuri, filorii pot face schimburi de locuri cand intre ei sunt conditii de luare in filaj a
unei eventuale legaturi fara a intrerupe filarea obiectivului.
In asemenea cazuri, filorii pot face schimburi de locuri cand intre ei sunt conditii de luare in filaj a
unei eventuale legaturi fara a intrerupe filarea obiectivului.
In cazul in care obiectivul se deplaseaza pe strazi cu aglomeratie medie sau neaglomerata filori vor
efectua urmarirea de pe ambele trotuare. Astfel un filor se va deplasa pe trotuarul paralele cu cel
pe care se deplaseaza obiectivul.
Cand obiectivul se deplaseaza pe strazi aglomerate filorii isi pot conspira mai usor activitatea
datorita numarului mare de pietoni. In aceasta situatie ei vor merge pe acelasi trotuar cu
obiectivul, unul in spatele celuilalt, si vor schimba periodic locurile intre ei.
1.3. Efectuarea filajului de catre o echipa de filori
Filorii sunt organizati pe echipe care actioneaza de regula pe schimburi. Echipele sunt constituite
din 3-6 filori cu dotare corespunzatoare.
De regula nu toti membrii echipei de filaj actioneaza pe jos, ci numai 2-3, ceilalti se afla in
autoturism si sunt pregatiti sa intervina in diferite situatii.
1.4. Actiunea echipei cand obiectivul se deplaseaza pe strazi cu aglomeratie medie
In acest caz, urmarirea directa o efectueaza primul filor aflat pe trotuarul opus celui pe care se
deplaseaza obiectivul. In limita posibilitatilor obiectivului mai poate fi urmarit de fiorul care se afla
pe acelasi trotuar cu el in urma filorului din primul plan. Dupa efectuarea schimbului intre filori, cel
care a actionat in primul plan va merge la autoturism unde se va deghiza.
Schimbarea directie de mers a obiectivului va fi comunicata celorlalti filori, urmarind ca in functie
de necesitati sa fie schimbat cel care a actionat in prim-plan.
Atunci cand obiectivul se intoarce brusc, filorul din prim-plan va comunica celorlalti directia nou
aparuta si-si va legenda prezenta in diferite locuri, observand obiectivul pana ce acesta va fi
preluat de filorii din planul doi sau trei.
Autoturismele vor fi dirijate prin statie de filorul din planul 1 care va comunica permanent traseul
parcurs de obiectiv.
1.5. Actiunea echipei cand obiectivul se deplaseaza prin cartiere
In aceasta situatie obiectivul va fi filat de unul sau doi filori. Celialti se vor deplasa pe strazile din
apropriere, tinand legatura radio cu cei care urmaresc direct obiectivul fiind pregatiti pentru a
actiona, continuand filajul cand se impune preluarea obiectivului.
Cand strazile sunt largi, iar intersectiile se afla la distante mari, dupa obiectiv vor actiona doi filori.
Ceilalti se vor deplasa cu autoturismele echipei la intersectiile acestor strazi, unde in mod legendat
vor astepta obiectivul si-l vor lua in urmarire directa. Pe tot timpul cat se seplaseaza cu
autoturismul vor tine legatura radio cu filaorii ce actioneaza pe jos pentru a putea interveni la
nevoie.
In cazul cand cartierul respectiv nu are perimetru prea mare, se poate efectua filajul unui obiectiv
prin incadrare. Acesta inseamna ca actiunea filorilor se va face prin posturi exterioare, instalate la
anumite intersectii (puncte obligatorii de trecere) sau alte locuri bine legendate, din care sa se
observe activitatea obiectivului.
Ca observatii putem remarca faptul ca ofiterii filori trebuie sa actioneze cu mult discernamant si
orientare in aplicarea procedeului de filaj cel mai adecvat situatiei din teren.
Uneori, obiectivele efectueaza convorbiri de la telefon public sau depun corespondenta la cutii
postale. Aceste activitati trebuie notate, observate si documentate de filori.
Un rol deosebit il are si schimbul de locuri intre filori pe teren, atat pentru pastrarea
conspirativitatii, cat si pentru continuarea ei.
Astfel, filorul din primul plan nu va inceta urmarirea pana nu va fi sigur ca obiectivul a fost preluat
de cel din planul doi.
Cand obiectivul este pierdut se impune studierea operativa a locului unde a fost pierdut si
incadrarea perimetrului respectiv cu filori pentru a observa o eventuala iesire a acestuia din diferite
imobile.
Autoturismele vor fi dirijate pentru a controla strazile pe care se presupune ca s-ar fi putut deplasa
obiectivul. Se vor controla si acele locuri apropiate de unde obiectivul avea posibilitatea sa
paraseasca zona (statii ale mijloacelor de transport in comun, de taximetrie, guri de metrou).
2. Efectuarea filajului pe timpul deplasarii obiectivelor cu mijloace de transport in comun (mediu
urban)
Atunci cand obiectivul asteapta in statii aglomerate venirea mijloacelor de transport in comun
urmarirea directa se va face de doi filori care folosindu-se de aglomeratie vor incadra obiectivul.
Ceilalti filori se vor apropia de statie si vor crea posturi fixe in jurul acesteia care sa le permita o
legatura buna cu cei care urmaresc direct obiectivul.
In statiile neaglomerate este suficient un singur filor. Este recomandabil ca, sesizandu-se intentia
obiectivului, un ofiter sa ajunga in statie inaintea obiectivului folosind un traseu lateral.
In ambele situatii, urmarirea directa a obiectivului in mijlocul de transport se va face de la prima
statie. Pentru aceasta filorii care au actionat in statie vor anunta celor care urmeaza a urmari
direct obiectivul de la prima statie urmatoarele elemente:
directia de deplasare a mijlocului de transport;
felul mijlocului de transport, iar in cazul tramvaiului si numarul vagonului;
numarul de inmatriculare si numarul mijlocului de transport in comun.
Receptionand aceste date filorii carora le sunt adresate vor urca in statia urmatoare in
mijlocul de transport indicat.
2.1. Efectuarea filajului pe timpul deplasarii obiectivului cu autobuzul sau troleibuzul
se urca doi filori care se vor posta la interval de 2-3 persoane de obiectiv. Unul din filori va
supraveghea direct obiectivul, iar cel de-al doilea va fi gata sa coboare in momentul in care va
cobori obiectivul.
Atentie - la toate activitatile pe care la desfasoara obiectivul in autobuz sau troleibuz.
Ceilalti filori care se deplaseaza cu autoturismul dupa mijlocul de transport in care se afla
obiectivul au obligatia de a asigura controlul fiecarei statii de pe traseu pentru a prelua obiectivul
cand acesta coboara.
In cazul ca obiectivul se afla pe platforma din spate a autovehiculului, filorii care se deplaseaza cu
autoturismul trebuie sa aiba grija sa nu fie observati de acesta. Pentru aceasta fie se vor deplasa
mai departe de autovehiculul folosind toate posibilitatile de acoperire, fie se vor deplasa cu
autoturismul inaintea mijlocului de transport in comun, la o distanta care sa permita o buna
observare a acestuia si o interventie prompta in cazul coborarii obiectivului.
2.2. Efectuarea filajului pe timpul deplasarii obiectivului cu tramvaiul
Activitatile se executa in functie de tipul de tramvai:
tramvai articulat;
tramvai cu una sau doua remorci.
In tramvaiul articulat filajul se executa ca si in cazul autobuzelor si troleibuzelor, cu
mentiunea ca la tramvai urcarea si coborarea se poate face pe mai multe usi, iar in interiorul
tramvaiului pot mai usor sa-si aleaga locul de observare a obiectivului.
In tramvaiele cu remorca pot actiona mai multi filori, care insa trebuie sa se urce in vagoane
diferite. In vagon cu obiectivul pot sa actioneze chiar doi filori.
In momentul coborarii obiectivului va fi preluat de filorii din vagoanele vecine, care trebuie sa fie
permanent atenti la coborarea obiectivului.
Cand filajul se executa in tramvaiul neaglomerat, dupa obiectiv se urca un singur ofiter, iar altul se
va urca in vagonul celalalt, pentru a prelua obiectivul la coborare.
2.3. Problemele privind efectuarea filajului in metrou
O problema ridicata de metrou o constituie anularea legaturilor radiotelefonice. Ca urmare, se
impune patrunderea in metrou a cel putin trei filori dintre care doi vor asigura urmarirea
obiectivului pe parcursul deplasarii (cu metroul), iar celalalt va iesi la suprafata si va comunica
directia de mers a trenului metrou, dupa care se va duce la autoturism.
In cazul ca obiectivul coboara la una din statii si iese imediat din metrou el va fi preluat de filorul
mai putin expus, iar colegul va lua legatura prin R.T.F. cu autoturismele. Apoi, dupa ce s-a stabilit
legatura, urmarirea va fi continuata dupa procedeele filajului pe jos.
Cand obiectivul mai ramane in statie, unul din ofiterii filori poate intra in legatura telefonica cu
dispeceratul, comunicand statia de metrou in care se afla ori pozitia vehiculului fata de acesta.
Autoturismele care ajung mai repede in zona vor lasa filorilor de schimb, ii vor astepta pe cei care
au actionat anterior, apoi vor parca in apropriere, urmand sa reia urmarirea in functie de
activitatea obiectivului.
3. Efectuarea filajului in timpul deplasarii obiectivului cu un mijloc de transport intre localitati
3.1. Efectuarea filajului in autobuze
O atentie deosebita trebuie acordata efectuarii filajului in autogara si reperarii obiectelor
portabile pe care la detine obiectivul pentru a observa daca acesta incearca sa le transmita cuiva.
Cand obiectivul merge la casa pentru a-si procura bilet el va fi supravegheat si se va stabili
destinatia la care intentioneaza sa mearga.
In autobuz se vor urca filorii anume desemnati, care vor ocupa locurile indicate pe bilet sau pozitii
favorabile. Ceilalti filori se vor deplasa dupa mijlocul de transport cu autoturismul.
Cand obiectivul coboara in statie, cei din masina il vor prelua.
Cand obiectivul merge pana la capatul traseului si in autobuz raman putini calatori, unul din filori
va cobori la penultima statie. La coborare, obiectivul va fi preluat de ofiterul din masina. In acest
sens, autoturismul echipei de filaj va depasi autobuzul si va parca intr-un loc potrivit, la capatul
liniei.
3.2. Efectuarea filajului in trenuri
In tren vor urca, de regula, doi filori si pozitia va fi de la caz la caz urmatoarea:
un filor in compartimentul cu obiectivul, iar celalalt in vagonul alaturat;
incadrarea obiectivului din compartimente alaturate celui in care se afla el;
filarea obiectivului de la capetele vagonului.
In cazul in care un filor se afla in compartiment cu obiectivul, acesta (filorul ) trebuie sa
aiba o atitudine cat mai naturala, sa-si gaseasca o comportare adecvata si sa participe natural la
discutii.
Filarea obiectivului de la capetele vagonului se face cand obiectivul foloseste vagonul de dormit.
In statia de destinatie obiectivul este predat echipei.
4. Filajul cu autoturismul
Filajul cu autoturismul este eficace. De la inceput insa se impune ca locurile de parcare ale
autoturismului sa se aleaga cu discernamant, sa fie bine conspirate, atunci cand terenul ofera
posibilitatea, pot fi folosite mai multe locuri de parcare cunoscute si aprobate prin planul de
supraveghere.
Pe traseu se va circula in raport de frecventa autovehiculelor si pentru acoperire se lasa
intercalarea altor autovehicule intre persoana filata si echipa. Se recomanda a se circula indeosebi
in jumatatea de masina a partii stangi a masinii persoanei filate pentru a nu fi observat in oglinda
retrovizoare. Daca persoana filata va merge la o adresa, un ofiter va cobori pentru a stabili locul
exact, iar masina se va deplasa pe prima sau a doua strada laterala, care permite cea mai buna
acoperire.
Cand persoana filata vireaza la dreapta sau la stanga, masina grupei de filaj nu va intra imediat
dupa el, intrucat acesta se poate opri.
Este indicat ca in aceasta situatie sa se mearga incet pana la capatul strazii si, in caz de obiectivul
s-a oprit, se va putea intra in strada dupa el.
In cazul in care persoana filata se opreste pe linie dreapta sau se intoarce pe aceeasi strada,
masina echipei de filaj foloseste prima strada pentru a evita intalnirea cu acesta si in caz de forta
majora, il depaseste, filajul facandu-se prin geamul din dreapta masinii.
Noaptea filajul dupa masini sau motociclete obliga pe ofiteri sa retina caracteristicile
autovehiculului respectiv, indeosebi ale stopurilor (numar, forma, culoarea si puterea luminii) sa
mearga chiar fara lumini.
In cazul cand persoana filata foloseste taximetre, trebuie retinut numarul acestora, regulile de
supraveghere fiind aceleasi, iar daca cel filat a fost pierdut, este interzis a se lua legatura cu
conducatorul taximetrului pentru a-l intreba unde anume a fost lasat obiectivul.
In cazul cand persoana filata manifesta un anumit grad de abilitate, se verifica atent si repetat, se
pot folosi doua masini dotate cu aparate radio-emisie-receptie.
5. Efectuarea filajului in localurile si locurile publice
Prin localurile publice intelegem: salile de spectacol, unitati comerciale si de alimentatie publica,
muzee si expozitii, biblioteci, case de cultura, sali de sport, iar ca locuri publice se considera:
garile, autogarile, aerogarile, pietele, talciocurile, parcurile, strandurile, complexele sportive.
5.1. Efectuarea filajului in magazine
Specificul acestora este faptul ca au mai multe etaje, compartimente pe raioane, accesul se poate
face pe mai multe cai existand mai multe intrari si iesiri. De asemenea, in magazine obiectivul se
poate deplasa pe jos, cu liftul sau cu scara rulanta.
Astfel, daca obiectivul foloseste ascensorul, unul din filori va urca dupa el, iar ceilalti din echipa vor
urca pe scari (rulante sau de serviciu) pentru a ajunge in cel mai scurt timp la nivelul unde va opri
ascensorul. Dupa ce s-a coborat din ascensor, filorul care se afla cu obiectivul in cabina va fi
inlocuit cu un alt filor.
Daca un obiectiv stationeaza mai mult timp in perimetrul unui raion, filorii din primele planuri vor fi
inlocuiti cu altii.
Atunci cand obiectivul viziteaza succesiv raioanele situate la etaje diferite se poate aplica un alt
procedeu de executie si anume urmarirea lui pe un etaj de catre 1-2 filori, urmand ca pe etajul
urmator obiectivul sa fie preluat de alti filori.
Cand obiectivul foloseste pentru deplasare scarile rulante, filajul direct asupra obiectivului va fie
executat de fiecare data de alt filor. Se impune insa ca filorul din primul plan sa astepte ca intre el
si obiectiv sa se interpuna si alte persoane.
In micile magazine trebuie sa se tina seama de faptul ca de regula ele sunt mai putin aglomerate
si au spatiu redus, astfel ca prezenta filorilor dupa obiectiv, urmarirea urmand sa se desfasoare din
posturi exterioare. Daca numarul de persoane existente intr-un asemenea magazin permit sa se
actioneze legendat urmarirea se va efectua de un singur ofiter.
5.2. Efectuarea filajului in salile de spectacole
Intentia elementului urmarit de a viziona un anumit spectacol poate fi cunoscuta din timp ca
urmare a faptului ca obiectivul este ocupat sa-si procure bilete.
In acest caz, un filor va actiona in aproprierea obiectivului la casa de bilete, spre a retine locurile
repartizate, si in functie de acestea, sa solicite locuri care sa-i poata permite o buna observare a
obiectivului.
Pentru urmarirea obiectivului, in sala intra, de regula, un filor si o filoare.
Dupa intrarea in sala, filorii vor observa daca obiectivul ocupa locul indicat pe bilet sau un altul
ramas liber, urmand ca ei sa ocupe locuri care sa le permita o supraveghere completa.
Pe timpul pauzelor, daca obiectivul se deplaseaza la bufet, foaier sau toaleta, acesta nu trebuie
scapat din ochi. Daca obiectivul vrea sa paraseasca sala, se comunica celor din posturile fixe de
filaj pentru a-l prelua si continua actiunea.
In salile de cinematograf, datorita specificului (slaba iluminare) posibilitatea de a ocupa alte locuri
decat cele de pe bilet, mai multe locuri de acces), filorul intra imediat dupa obiectiv pentru a stabili
locul pe care acesta il ocupa.
La circ, datorita salii circulare si gradului mare de iluminare a salii, urmarirea poate fi efectuata din
mai multe unghiuri.
5.3. Efectuarea filajului in unitatile de alimentatie publica
Pentru efectuarea filajului in braserii, baruri de zi, discoteci, bufete etc. se vor lua, in principiu,
acelasi masuri, insa adaptate particularitatii fiecarui local in parte.
In locurile mici, filori vor tine seama de spatiul restrans in care isi desfasoara activitatea si de
posibilitatile limitate de conspirare a actiunilor ce le intreprind in diferite situatii (comunicatii radio,
documentare, foto). In situatia ca obiectivul stationeaza un timp mai indelungat in asemenea
localuri, este recomandabil ca filorii din interior sa fie schimbati dupa anumite perioade de timp.
Daca este imposibila introducerea filorilor in local, observarea de va face din afara, prin posturi
exterioare.
In timpul stationarii in local, filorii vor observa comportarea obiectivului, consumatia pe care o
face, modalitatea de a achita consumatia.
Cand este sesizata intentia obiectivului de a parasi localul, filorii din exterior vor semnala acest fapt
celor de afara pentru a prelua obiectivul dupa care vor achita si ei nota de plata si vor parasi
localul.
Daca filorii din afara nu vor putea fi anuntati, unul din filorii din interior va pleca dupa obiectiv, iar
celalalt va ramane in local pentru a plati consumatia.
In local filorii nu consuma bauturi alcoolice.
6. Plasarea legaturilor
In procesul filajului, pe langa o serie de aspecte deosebite, care prezinta importanta operativa,
selectionarea legaturilor ce apar in activitate este o sarcina extrem de importanta, iar pentru
rezolvarea ei se cere initiativa, orientare, discernamant etc. deoarece, in ultima instanta,
concretizeaza activitatea infractionala a persoanei filate si a complicilor ei. De aceea trebuie facuta
deosebirea intre intalnirile intamplatoare si cele de afaceri, in special pentru a nu irosi fortele in
plasarea unor legaturi fara importanta.
Dupa despartirea legaturii de persoana filata, ofiterul care a fost repartizat sa execute plasarea va
supraveghea legatura pana la domiciliu.
Iata cateva din cele mai caracteristice semne ca legatura merge spre domiciliu:
daca in tramvai sau pe strada este salutat de vecini si deschide poarta imobilului sau usa
apartamentului cu propria-i cheie;
daca nu-l latra cainele, sau ii ies copiii in intamplare;
daca se saluta reciproc cu portarul blocului sau controleaza cutia de scrisori etc.
Pe parcursul filajului se intampla de multe ori ca legaturile luate spre plasare sa fie din
alte localitati, sa paraseasca orasul fie cu trenul, fie cu autobuzele IRTA.
De obicei, legaturile din alte localitati se deplaseaza in marile orase pentru a rezolva o serie de
probleme, la diferite institutii, iar pentru a intra ele vor trebui sa ia bilete de la birourile de
informatii unde, de regula, sunt obligati sa prezinte cartea de identitate.
Daca ofiterul stabileste ca functionarul de la informatii a inregistrat corect datele de stare civila si
adresa, dupa plecarea obiectivului, folosind o legenda verosimila, va cauta sa intre in posesia
acestor date si apoi, prin ofiterul investigator, sa le verifice.
In cazul cand legatura se deplaseaza la gara cu intentia de a parasi localitatea, la aprecierea
ofiterului va folosi un subofiter de politie, care sub o legenda plauzibila va trece la legitimarea celui
in cauza.
Activitatea zilnica ofera multiple situatii care pot fi exploatate, ca de pilda, expedierea unor scrisori,
mandate, colete postale etc. de catre legaturi, imprejurari favorabile care pot duce usor la
identificare.
Pe parcurs, ofiterul care supravegheaza trebuie sa fie preocupat si de retinerea semnalmentelor
legaturii care altfel constituie indicii pe baza carora se face identificarea.
7. Finalizarea filajului
In cursul efectuarii filajului lucratorul si lucratorii serviciului de specialitate care au avut in
supraveghere operativa obiectul intra in posesia unor multiple informatii referitoare la obiectivul
supravegheat.
Aceste informatii au valoare in raport cu ce trebuie sa stabileasca in mod concret prin actiunea de
supraveghere operativa.
Filorul va elimina datele lipsite de valoare operativa retinand si exploatand informatiile ce pot
conduce la aflarea adevarului conformand materialul in baza caruia a fost solicitata supravegherea
operativa.
Chiar in cursul efectuarii filajului, ori de cate ori apar date de importanta deosebita care pot servi
ca proba, seful echipei de filaj va lua legatura cu ofiterul care a solicitat supravegherea operativa,
fiind necesara mobilizarea si organizarea activitatilor de prindere in flagrant.
Documentul in care se sintetizeaza in scris raspunsul la cererea de supraveghere operativa este
raportul echipei care a desfasurat intreaga activitate asupra obiectivului. Acest raport trebuie sa
cuprinda informatii clare si cat mai precise in legatura cu obiectivul. Datele si faptele stabilite sa fie
redate in inlantuirea cronologica, intr-un limbaj simplu evitandu-se expresiile sau formularile
neclare.
Continutul raportului de filaj sa cuprinda informatii cat mai complexe si detaliate in legatura cu
obiectivul, legaturile acestuia si vizitatorii.
Raportul cuprinde un preambul din care rezulta organul de politie care a solicitat supravegherea
operativa a obiectivului, dupa care, in functie de timpul solicitat, sunt redate in scris, pe zile,
activitatile pe care obiectivul le desfasoara privind deplasarea de la domiciliu in diferite locuri de
interes politienesc sau legaturile acestuia cu diferite persoane.
De asemenea, se au in vedere datele privind actiunea solicitata de organul operativ. Din raport
trebuie sa mai rezulte si date despre persoanele ce ar putea ajuta organul de politie in stabilirea
activitati infractionale a obiectivului.
Identificare dupa semnalmente exterioare - metoda portretului vorbit

Identificare dupa semnalmente exterioare - metoda

portretului vorbit
Pentru ca o persoana sa poata fi deosebita de o alta sub raport
criminalistic si identificata este necesar ca descrierea
caracteristicilor sale anatomice sa se faca dupa metode riguros
stiintifice. Descrierea semnalmentelor - cunoscuta in literature de
specialitate sub denumirea de metoda portretului vorbit - are in
vedere caracteristicile intregului corp, accentul fiind pus pe
particularitatile anatomice ale fetei.
In esenta, identificarea se face cu ajutorul unor metode si tehnici
specializate, in cadrul unor activitati de urmarire penala desfasurate
potrivit unor reguli tactice specifice ascultarii martorilor sau
victimilor infractiunii.
METODA PORTRETULUI VORBIT
Porteretul vorbit este o metoda stiintifica care seveste la
identificarea persoanelor pe baza descrierii semnalmentelor
exterioare ale acestora de catre o alta persoana. In descrierea
facuta sunt vizibile pe de o parte formele statice iar pe de alta parte
formele dinamice. Aprecierea se face dupa un sistem cuprinzand 3
gradatii: mare, mijlociu si mic.
DESCRIEREA FORMELOR STATICE vizeaza elemente caracteristice privind talia,
constitutia fizica sub aspectul general al perosanei, forma capului si a fetei, eventuale
infirmitati, etc.
Talia poate fi scunda, mijlocie si inalta. In acest sens avem 3 gradatii: 160 cm pentru
talia scunda, 160-175 cm pentru talia mijlocie si peste 175 cm pentru talia inalta,
urmand ca aceste aprecieri sa se modifice avand in vedere conditiile de crestere a
mediei inaltimii.
Constitutia fizica sau corpolenta este apreciata ca robusta sau solida, mijlocie, slaba
sau uscativa, in functie de marimea sistemului osos si de masa musculara a
individului. De asemenea, intereseaza si forma umerilor, lungimea gatului,
particularitati ale mainilor si picioarelor, etc.
Aspectul general sau tinuta unei persoane poate fi evaluata ca sportiva, eleganta,
atletica, greoaie, ori asociata unor profesiuni cum ar fi cele de ofiter, balerin,
functionar, marinar, intellectual, student, etc.
CAPUL PERSOANEI - detine locul principal in descrierea portretului vorbit, astfel:
forma capului - privit din fata poate fi alungita, ovala, dreptunghiulara, triunghiulara,
cu baza in sus sau in jos, patrata, colturoasa, romboidala. Din profil capul poate avea
un contur normal sau regulat, tuguiat, etc. Forma capului trebuie raportata la conturul
fetei si la conturul profilului;
fata se imparte de regula in 3 zone ; frontala, nazala si bucala. Zona frontala cuprinde
regiunea dintre baza nasului si baza acestuia ( ? - asa scrie si in carte); zona bucala
cuprinde regiunea dintre baza nasului si varful barbiei; pot fi luate in calcul si 5 zone (
fruntea, ochii, nasul, gura si barbia)
Fiecare element component al fetei se descrie separate astfel:
PARUL se descrie dupa culoare, forma carliiontata, intins, ondulat, calvitie, lungime,
mod de pieptanare;
FRUNTEA se descrie dupa inaltime, latime, contur, inclinare, particularitati, mod de
ridare;
OCHII se descriu dupa forma, pozitie, culoare, spatiu interocular, particularitatile
pleoapelor, genelor, adancimea in orbite, etc;
NASUL are caracteristica radacina, linia dorsala sau muchia, inaltimea, latimea, baza,
conformatia narilor, culoarea;
GURA SI BUZELE se descriu dupa marime, contur, culoare, pozitie, grosime,
proeminenta;
BARBIA se descrie potrivit profilului ei, latimii, inaltimii, particularitatilor sale si anume
plata, ascutita, ingropata, Barbie dubla, etc;
URECHEA intereseaza atat in privinta aspectului general, pozitia fata de cap cat si sub
aspectul elemntelor sale componente - lob, tragus, antetragus, helis, etc;
RIDURILE sunt apreciate in functie de zona in care se gasesc , dupa forma si numarul
lor. - exista posibilitatea de modificare prin operatii plastice chirurgicale.
CULOAREA PIELII variaza in functie de rasa de la alb deschis la negru.
SEMNELE PARTICULARE fac parte din elementele pretioase pentru identificarea
persoanelor si cadavrelor. Tatuajul ocupa un loc important in suita semnelor
particulare; el poate fi gasit pe toata suprafata corpului cu exceptia palmelor, talpilor
si pielii de pe cap, de regula pentru tatuajul ornamental se prefera pieptul, spatele si
bratele. Daca eventual s-a incercat inlaturarea lui chirurgicala, cu ajutorul fotografiei
sub radiatii infrarosii i se poate observa forma initiala, datorita resturilor de pigment
ramase in tesut.
DESCRIEREA FORMELOR DINAMICE
Denumite si functionale se refera in special la tinuta corpului, felul mersului, mimica,
privirea, diferite forme de manifestare, etc.
Mersul unei personae poate fi normal, degajat, suplu, sportiv, greoi, ezitant, cu pasi
mari sau mici, saltaret, cu alte particularitati date de morfologia piciorului, de anumite
infirmitati, si de starea de sanatate.
Modul de manifestare - se intelege gestica, vorbirea care sunt in functie de
personalitatea si temperamental individului. O pers poate fi calma, nervoasa, agitata,
impulsiva etc.
Vorbirea trebuie inclusa in conturarea portretului vorbit, prin particularitatile de
genul vorbirii normale,precipitate, balbaite, organizate precum si timbrului,
accentului, etc.
Este necesara observarea acestor elemante cu multa atentie, deoarece infractorii
versati incearca sa-si deghizeze vocea, tinuta, mersul.