Stabilirea locului și a timpului faptei în

metodologia investigării infracțiunii de furt

INTRODUCERE
Realitatea zilelor noastre ne pune în lumină indispensabilitatea lucrurilor
materiale.Omul, prin natura lui creativă, cu scopul ușurării existenței a găsit prielnic a
da naștere unor mase de obiecte, lucruri, instrumente care-și găsesc utilitate în
activitatea umană zilnică.Această ipoteză vine odată cu nasterea relațiilor sociale
necesare pentru a proteja dreptul de proprietate, posesie sau detenție a lucrurilor
mobile ale unui individ la un moment dat.Astfel,societatea de-a lungul timpului a
încercat să pună pe picioare o reglementare normativă și faptică care să protejeze
prerogativele acestui drept, trăgând la raspundere și pedepsindu-i pe cei care nu le
respectă.

În consescința celor expuse mai sus, legea penală română actuală, în cadrul Titlului
II, Infracţiuni contra patrimoniului CAPITOLUL I, în articolul 228, legiferează Furtul
: (1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul
acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
la 3 ani sau cu amendă.

(2) Fapta constituie furt şi dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului,
dar în momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau detenţia legitimă a altei
persoane.

(3) Se consideră bunuri mobile şi înscrisurile, energia electrică, precum şi orice alt fel
de energie care are valoare economică.

Deci, pentru realizarea laturii obiective a infracţiunii de furt trebuie să fie îndeplinite
trei cerinţe esenţiale (condiţii speciale), şi anume: lucrul sustras să fie un bun mobil,
acest bun să se fi aflat în posesia sau detenţia unei alte persoane, iar luarea să se fi
făcut fără consimţământul celui deposedat.1

Metodologia cercetării infracțiunii de furt implica rezolvarea unor anumite aspecte

și necesită o desfășurare a activității organelor de cercetare penală cât mai operativă în
concordanță cu analizarea situației de fapt. Rolul principal al acestora este strângerea
și administrarea de probe care să folosească la aflarea adevărului.

În problemele pe care anchetatorii urmează să le clarifice, găsesc cu importanță a

mă îndrepta asupra Stabilirii locului și timpului săvărșirii faptei ilicite.

CUPRINS
1
Cursul pus la dispozitie- Metodologia cercetarii infractiunilor contra patrimoniului * furtul, pagina 1

1
 Stabilirea locului si timpului săvârșirii faptei este derminată de inițialele activități
demarate de catre organele de cercetare penală după luarea la cunoștință de săvârșirea
faptei. Sesizarea organelor prin actul aferent va pune in lumină primele detalii spațio-
temporale oferite de petent.Analizând datele acestea, se va interprinde deplasarea la
locul indicat.

Locul faptei este de natură a furniza o multitudine de posibilități de căutare,

identificare, găsire, relevare, ridicare, fixare a problelor, mijloacelor de probă,
instrumentele, precum și orice obiecte folosite la săvârșirea furtului.Se indica a se
concentra o atenție sporită acestor aspecte din principii de operativitate, eficientă,
revolvare cu celeritate a cauzei, aflarea adevărului.Este necesar a se stabili și marca
perimetrul de acțiune a faputitorului care să fie asigurat și păzit de personalul
disponibil menit să împiedice contaminarea și pătrunderea factorilor care ar disturba
starea de fapt a lucrurilor.Persoanele care au acces în acest perimetru sunt cu
precădere criminaliștii, procurorul, organele de cercetare penală.

Pătrunderea pe locul ce conservă urmele infracțiunii a unor persoane care în mod

întâmplător s-au aflat în acel loc în momentul comiterii infracțiunii; persoanele sosite
după acest moment atrase de fapta săvârșită – așa numitul ,,val al curioșilor”, al
amatorilor de senzații, persoane apropiate victimei, făptuitorului sau complicii
acestuia și însăși organele judiciare – pot avea drept consecință distrugerea,
degradarea sau modificarea unor urme sau mijloace materiale de probă, deplasarea
unor obiecte, modificarea sau schimbarea înfățișării acestora, astfel încât fața
locului poate dobândi o cu totul altă configurație în urma intervenției factorilor
subiectivi.2

Tot acum pot fi observate detalii cu privire la obiectul furat, unde se afla, poziția,
care era destinația și folosul lui, starea tehnică, natura, culoarea, dimensiunea lui.Prin
procedee criminalistice se vor identifica urme suspecte în zona respectivă, se va fixa
locul prin fotografii, toate acestea constituind probe esențiale in cauză, oferind,
totodată posibilitatea orientării și revederea anumitor aspecte ulterior părăsirii locului
faptei.

Aflate la locul faptei, organele de cercetare penală vor putea avea un prim contact
cu victima și cu potențialii martori. Victima poate oferi informații despre starea ințială
a locului, de multe ori fapta săvârșindu-se în spații bine cunoscute de aceasta
( locuință, in aproprierea ei, alte spații care îi aparțin).Există posibilitatea ca acesta să
îl fi surpins pe făptuitor, ceea ce ne face să credem ca poate oferi informații cu privire
la semnalmentele lui sau să descrie acțiunile desfășurate de acesta, conducând mai
ușor la stabilirea modului de operare și la iter criminis.Desigur, aceleași informații pot
fi furnizate de catre martori, care, prin calitatea lor, se consideră ca au cunoștiință
despre activitatea infracțională, făptuitor, împrejurări, obiectul furat.Declarațiile
obținute, adesea influențate de subiectivitatea celui care le dă, vor fi puse în

2
Pavel Palcu,Cercetarea criminalistică la locul faptei în noile condiții procedural penale, Pachetul de
lângă Tribunalul Arad

2
concordanță cu realitatea obiectivă de la fața locului pentru scoate in lumină
veridicitatea datelor.

De asemenea, este importantă în soluționarea acestei probleme și stabilirea tuturor

imprejurărilor care să folosească la încadrarea juridică a faptei.Prin indicarea concretă
a anumitor elemente spațio-temporare, fapta poate lua o formă calificată.Astfel, a luat
forma Furtului caificat, normă prevăzută de Codul Penal, articolul 229 în cazul
săvârșirii faptei de furt intr-un anumit spațiu – art. 229, alin.(1), litera a) intr-un mijloc
de transport în comun; art. 229 alin. (2) lit. b) prin violare de domiciliu sau sediu
profesional; art. 229, alin.(1), litera b) în timpul nopții – oferă calificarea furtului prin
delimitarea temporară, profitarea de catre făptaș de pe urma acestor imprejurări
conferind faptei o gravitate mai mare, un pericol social crescut și necesită o
sancționare mai aspră.

În cazul infracțiunilor flagrante conform art. 293 din noul C.p.p. – adică atunci
când infracțiunea este descoperită în momentul săvârșirii sau imediat după săvârșire,
respectiv făptuitorul este urmărit ori prezintă urme care justifică suspiciunea
rezonabilă că ar fi săvârșit infracțiunea ori este surprins aproape de locul faptei cu
arme, instrumente sau obiecte de natură a îl presupune ca participant la infracțiune -,
organele de ordine publică sau de poliție sau de siguranță națională au obligația să
constate fapta și activitățile desfășurate pe care le vor consemna într-un proces-
verbal și pe care îl vor înainta organului competent de urmărire penală alături de
plângerile și cererile prezentate în scris, corpul delict precum și obiectele și
înscrisurile ridicate cu ocazia constatării infracțiunii.

Așadar, activitatea impusă nu va mai conține, ca în reglementarea anterioară, și

luarea declarațiilor suspectului sau altor persoane, ci va reflecta strict aspectele
constatate și activitățile desfășurate de organele care au procedat la prinderea în
flagrant a făptuitorului.3

Pentru a reglementa întreagă activitate desfăsurată la locul faptei, legiutorul a

definit-o prin singama CERCETARE LA FAȚA LOCULUI și a nomatizat-o în Codul
de procedură penală la articolul 192 astfel:
alin. (1) Cercetarea la fața locului se dispune de către organul de urmărire penală, iar
cursul judecății de catre instanța de judecată, atunci când este necesară constatarea
directă în scopul determinării sau clarificării unor împrejurări de fapt ce prezintă
importanță pentru stabilirea adevărului, precum și ori de câte ori există suspiciuni cu
privire la decesul unei persoane.
Alin (2) Organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate interzice
persoanelor care se află ori care vin la locul unde se efectuează cercetarea să
comunice între ele sau cu alte persoane.

3
Pavel Palcu,Cercetarea criminalistică la locul faptei în noile condiții procedural penale, Pachetul de
lângă Tribunalul Arad

3
 În literatura de specialitate s-a considerat necesară o distincție netă între cercetarea
la fața locului (denumită în occident și scena infracțiunii)4, și locul săvârșirii faptei,
întrucât cercetarea la fața locului are o sferă mai largă, incluzând atât zonele apropiate
locului propriu-zis al comiterii infracțiunii, cât și alte locuri purtătoare de urme, care
se referă la pregătirea și urmările faptei, inclusiv căile de acces și de retragere a
infractorilor.5

CONCLUZIE
Întreaga activitate a organelor de cercetare penală este îndreptată spre aflarea
adevărului prin obținerea si administrarea de probe în cursul urmăririi penale, avand
ca scop final prezentarea cazului in fața instanței de judecată.Ca să fie demarata
această activitate vastă va fi nevoie de cunoașterea unor aspecte (spațiu, timp) care
vor creiona anumite piste de investigație, vor scoate la lumină detalii care stau la baza
soluționării celorlalte probleme cu care se confruntă anchetatorul, locul săvârșirii
oferind informații din categoria celor mai obiective și veridice.Este necesară
operativitatea si celeritatea echipei de cercetare în deplasarea la fața locului și
efectuarea cercetării deoarece anumiți factori care vin in contact cu starea lucrurilor
din perimetrul infracțional vor influența întregul efort depus în aflarea adevărului.

Indispensabilitate rezolvării problemei discutate se explică și prin realizarea unei

încadrări juridice cât mai corecte, descoperirea unor detalii referitoare la locul în care
au fost duse sau ascunse bunurile furate, identificarea martorilor și raportarea
declarațiilor la starea de fapt a lucrurilor, culegerea indiciilor și formarea unor cercuri
de bănuiți

BIBLIOGRAFIE
-Cursul pus la dispozitie- Metodologia cercetarii infractiunilor contra patrimoniului *
furtul;
-Pavel Palcu,Cercetarea criminalistică la locul faptei în noile condiții procedural
penale, Pachetul de lângă Tribunalul Arad;
- Michael J. Palmiatto, Criminal Investigation, Ed. Nelson-Hall Publishers, Chicago,
SUA, 1996;
- Vasile Bercheșan, Cercetarea penală, Îndrumar complet de cercetare penală, Ed.
Icar, București, 2001;
-Codul penal al României;
-Codul de procedură penală al României.

4
  Michael J. Palmiatto, Criminal Investigation, Ed. Nelson-Hall Publishers, Chicago, SUA, 1996, p.
167.
5
 Vasile Bercheșan, Cercetarea penală, Îndrumar complet de cercetare penală, Ed. Icar, București,
2001, p. 251.