Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Obiectivele filajului
Persoanele urmarite, imobilele si locurile supravegheate se numesc obiective ale filajului.
Persoanele sunt acei cetateni romani sau straini (persoane fara cetatenie) care au resedinta ori
sunt in tranzit pe teritoriul tarii, despre care exista date si informatii ca au comis infractiuni ori sunt
suspecti ca intentioneaza sa savarseasca infractiuni.
Filajul se mai executa si asupra unor persoane a caror activitate si comportament trebuie verificate
in vederea includerii in reteaua informativa, precum si pentru verificarea persoanelor care fac
parte din reteaua informativa.
Persoanele care iau legatura cu obiectivul sau viziteaza imobilele care sunt obiective pentru filaj
pot fi legaturile si vizitatorii:
legaturile sunt acele persoane contactate direct sau indirect de catre obiectivele urmarite;
vizitatori sunt acele persoane care frecventeaza imobilele si locurile care constituie obiective
ale filajului.
Imobilele - obiective ale filajului, unt cele care, prin natura destinatiei lor, pot fi folosite
pentru actiuni ilicite. Aceste imobile sunt supravegheate in scopul studierii activitatii ce se
desfasoara acolo, precum si pentru urmarirea persoanelor care le viziteaza si sunt suspecte ca
participa la activitati cu caracter infractional.
Aceste imobile, de regula, sunt nominalizate in cererile de filaj pe care le adreseaza unitatilor
operative.
Astfel de imobile pot fi locuintele legaturilor (vizitatorilor), diferite sedii ale unor institutii si
intreprinderi vizate in mod temporar de catre obiective.
Locuri ce pot face obiectul muncii de filaj sunt: acele portiuni de teren din afara obiectivului unde
se savarsesc in mod frecvent infractiuni, unde se valorifica ori se consuma bunuri si valori rezultate
din savarsirea infractiunilor sau care sunt frecvente in mod obisnuit de elemente infractoare.
Astfel de locuri pot fi: piete, targuri, autogari, locuri de parcare, segmente de strazi frecventate de
elemente infractoare (Covaci, Selari, Lipscani), zone de parcuri si gradini.
Supravegherea acestor locuri se organizeaza si se executa in baza solicitarii unitatilor operative,
precum si din initiativa unitatilor de filaj in vederea solutionarii unor lucrari.
3. Scopurile ce se pot urmari prin organizarea si executarea actiunii de filaj
Actiunile de filaj se solicita, organizeaza si executa in scopul:
obtinerii si verificarii unor date despre activitatea infractionala a persoanelor aflate in atentia
organelor de politie fiind semnalate ca au comis sau intentioneaza sa comita activitati de
natura infractionala;
documentarii prin mijloace specifice, a unor fapte si activitati de natura infractionala;
realizarii unor actiuni complexe de politie pentru identificarea infractorilor, a bunurilor si
valorilor ce fac obiectul confiscarii.
Cu ajutorul filajului se mai pot rezolva unele probleme ale muncii de politie cum ar fi:
stabilirea locurilor unde se ascund persoanele care se sustrag urmaririi penale sau executarii
hotararilor judecatoresti;
verificarea loialitatii unor surse;
supravegherea activitatii unor grupuri in care isi desfasoara activitatea elementele suspecte;
medii de interes operativ.
Indiferent de scop, actiunea de filaj creeaza posibilitatea stabilirii unor aspecte concrete
de maxima importanta pentru finalizarea cauzei.
Astfel se poate stabili psihologia si modul de viata a infractorului, legaturile pe care le are,
pasiunile, viciile, mediile pe care le frecventeaza.
4. Clasificarea actiunilor de filaj
clasificarea actiunilor de filaj este determinata de mai multe factori printre care cei mai importanti
sunt:
profilul activitatii infractionale a obiectivului;
scopurile urmarite prin actiunea de filaj;
conditiile concrete oferite de locurile si mediile unde obiectivul isi desfasoara activitatea
(topografia terenului, particularitatile locului, anturajului, ocupatia, pasiuni, vicii).
In raport cu aceste cateva particularitati, filajul poate fi:
continuu;
cu intermitente;
pe momente operative.
a) filajul continuu consta in supravegherea activitatii obiectivului pe o perioada de timp
prestabilita (5 zile) si se executa in cazul cand se cunoaste ca persoana urmarita
intentioneaza sa comita fapte cu un deosebit pericol social, cand exista posibilitatea
prinderii in flagrant sau stabiliri unor aspecte infractionale relevante pentru cauza;
b) filajul cu intermitenta se executa atunci intre anumite ore de zi sau in anumite zile,
pe o perioada, programul de lucru al persoanei urmarite este cunoscut si este
necesara folosirea filajului numai in afara acestuia.
El se executa si in cazul cand interesele operative impun ca pentru o perioada de timp
limitata suspectul sa nu fie urmarit continuu.
Filajul partial se executa atat asupra persoanelor cat si asupra imobilelor si locurilor de interes
operativ.
Perioadele alese pentru executarea filajului sunt determinate de:
natura activitatii desfasurate in aceste imobile sau locuri;
programul de lucru al acestora;
scopurile urmarite prin filaj.
c) filajul pe momente operative se executa pe perioade scurte de timp, de cateva ore,
pentru verificarea si exploatarea unor informatii obtinute prin alte mijloace speciale,
pentru documentarea activitatii unor persoane despre care se detin date ca pregatesc
sau savarsesc fapte infractionale.
5. Sarcinile actiunii de filaj
in functie de cerinte si de situatia operativa se pot trasa sarcini diferite ce urmeaza a fi rezolvate
prin actiunea de filaj, cum ar fi:
a) stabilirea si identificarea persoanelor cu care elementele filate iau legatura, precum si a
domiciliilor si locurilor de munca ale acestora. In timpul cand sunt filate obiectivele pot contacta
diferite persoane dintre care o parte pot fi legaturi infractionale.
Pentru a stabili daca persoana contactata este o legatura infractionala va cauta sa se stabileasca
daca obiectivul a intreprins masuri de autoverificare inainte de intalnire, care a fost comportarea
obiectivului si legaturii pe timpul intalnirii si dupa ce s-au despartit, daca au facut schimb de
pachete, scrisori ori alte obiecte.
Stabilirea si identificarea legaturilor este sarcina principala a filajului pentru ca se creeaza
posibilitatea cunoasterii altor persoane din grupul de infractori sau suspecti ce erau initial in
atentia politiei.
b) stabilirea adreselor vizate. Datorita faptului ca pe tot parcursul executarii unei actiuni de filaj
obiectivul vizeaza diferite adrese, fie in interes personal, fie in interes de serviciu, apare
necesitatea stabilirii lor in vederea identificarii persoanelor care locuiesc acolo si care au fost
vizitate de obiectiv;
c) fotografierea sau filmarea secreta a obiectivelor in momentele cele mai importante ale activitatii
lor. Fotografierea sau filmarea secreta a acestor momente contribuie la documentarea activitatii
persoanelor puse in filaj. Fotografiile sau filmele trebuie sa fixeze:
intrarea sau iesirea obiectivului de la anumite adrese;
intalniri ale obiectivului cu diferite persoane inclusiv ilustrarea traseului parcurs de obiectiv cu
imagini semnificative;
contactarea unor legaturi si plasarea unor obiective;
orice alta activitate care prezinta interes pentru cauza.
d) cunoasterea modului de viata al obiectivului, inclinatiilor pasiunilor, viciilor si altor
trasaturi caracteristice ale obiectivelor puse in filaj. Prin urmarirea obiectivului in teren, ofiterii filori
pot stabili diferite aspecte din comportarea acestora, aspecte care vor putea fi folosite pe
parcursul documentarii faptei si a realizarii materialului informativ;
e) descoperirea locurilor unde suspectii se intalnesc cu complicii.
Descoperirea acestor locuri este importanta pentru ca permite identificarea complicilor,
documentarea activitatii desfasurate, precum si organizarea altor actiuni operative;
f) stabilirea locului si datei de expediere a efectelor postale;
g) conservarea urmelor si obtinerea unor mijloace materiale de proba pe timpul actiunii;
h) prinderea si conducerea la politie a persoanelor puse in filaj, cand acestea comit infractiuni
grave.
Pregatirea actiunii de filaj
1. Aspecte generale
Declansarea unei actiuni de filaj impune formatiunilor de politie o analiza temeinica a situatiei
operative, stabilirea unor scopuri si cerinte concrete ce trebuie realizate astfel incat acest mijloc al
muncii de politie sa contribuie in mod eficient la rezolvarea sarcinilor organelor de politie.
Pentru obtinerea de date si informatii in cauzele penale complexe ori care prezinta urgenta in
documentare, politistii efectueaza personal sau prin formatiunile specializate, investigatii si
supravegheri operative.
Documentarea activitatilor ilicite ale persoanelor aflate in atentia politiei se va realiza si prin
aceasta metoda de filaj (supraveghere operativa).
Filajul (supravegherea operativa) are eficienta atunci cand este folosit in paralel cu celelalte
mijloace si metode ale muncii operative, astfel incat sa fie util completarii si verificarii reciproce a
tuturor datelor si informatiilor obtinute si, respectiv, exploatarea lor in mod operativ.
La nivelul I.G.P. exista Directia de Supraveghere Operativa si Investigatii care se subordoneaza
direct sefului I.G.P. si loctiitorului acestuia, desfasurand activitati specifice prin formatiunile de
investigatii si cele de filaj si la cererea formatiunilor operative din cadrul M.I.
Actiunea de filaj se organizeaza si se executa pe baza cererii formulate in scris de unitatea
operativa interesata si aprobata de seful I.G.P. sau loctiitorul acestuia.
Executarea unei actiuni de filaj incepe la data stabilita de comun acord cu formatiunea operativa
dupa ce masurile de organizare au fost realizate iar obiectivul a fost recunoscut fizic de catre filor.
Din acest moment, seful subunitatii de filaj este obligat sa asigure continuitatea executarii actiunii
in deplina conspirativitate fata de obiectiv si mediu, iar in functie de nevoi sa intervina cu masuri
suplimentare pentru cunoasterea intregii activitati infractionale a suspectilor si pentru stoparea
acesteia cand exista posibilitatea realizarii flagrantului in cauza.
De asemenea, exista situatii cand actiunea de filaj poate fi intrerupta ori inceteaza inainte de
expirarea termenului stabilit initial:
poate fi intrerupta ori inceteaza atunci cand au fost realizate sarcinile trasate sau cand in
cauza se constata ca actiunea este inoportuna sau cand continuarea urmaririi este
ineficienta;
daca obiectivul s-a imbolnavit si nu mai poate parasi domiciliul, s-a internat in spital, a plecat
cu familia in concediu.
2. Continutul cererii de solicitare si punere in filaj a obiectivelor
Actiunea de filaj se organizeaza si se executa pe baza cererii de supraveghere operativa formulata
in scris de unitatea operativa interesata.
Aceasta cerere se adreseaza serviciului specializat prin care se solicita o actiune de supraveghere
operativa asupra obiectivului (persoana, imobil, loc) cu toate datele necesare in functie de
obiectiv.
3. Cooperarea dintre unitatea de filaj si unitatea de politie
Cooperarea, ca principiu de munca isi gaseste o mare aplicare si implica anumite obligatii
atat din partea unitatii de filaj, cat si din partea unitatii operative.
a) sarcini ce revin unitatii de filaj:
solicita date suplimentare in functie de dinamica situatiei operative in legatura cu actiunea ce
urmeaza a fi intreprinsa;
sa informeze in mod operativ, zilnic si ori de cate ori este nevoie despre activitatea persoanei
urmarite sau problemele intervenite la locul sau imobilul supravegheat;
sa sesizeze in timp util despre activitatile care necesita luarea unor masuri si in mod deosebit
despre realizarea flagrantului.
b) sarcini ce revin unitatii operative in procesul cooperarii cu unitatea de filaj:
sa furnizeze inaintea inceperii actiunii sau pe timpul desfasurarii ei toate datele si informatiile
obtinute prin alte mijloace si metode ale muncii speciale care pot fi folosite pe parcursul
actiunii;
sa ia masuri ca seful actiunii de filaj sa tina permanent legatura cu cel care are cauza in lucru;
sa foloseasca in paralel cu actiunea de filaj celelalte mijloace si metode ale muncii speciale.
c) situatii in care se foloseste filajul:
Filajul, ca mijloc al muncii speciale, poate fi folosit in cazul unor suspecti despre care
trebuie sa se cunoasca o serie de date cu privire la:
activitatea zilnica a suspectului;
prinderea in flagrant a suspectului;
legaturi de natura infractionala sau de alta natura a suspectului;
caracterul si natura unor legaturi pe care le au unele persoane puse in urmarire locala sau
generala in vederea stabilirii locului unde se afla;
verificarea activitatii unor componenti ai retelei informative cand acestia indeplinesc sarcini
deosebite.
Mijloace tehnice si metode folosite pentru realizarea filajului
Prin specificul muncii lor filorii sunt obligati sa manuiasca mijloace tehnice variate atat in vederea
observarii si documentarii secrete a activitatii si comportarii elementelor urmarite cat si pentru
rezolvarea cu operativitate a problemelor aparute pe parcursul filajului.
Astfel, pentru executarea misiunilor, unitatile de filaj sunt dotate cu mijloace tehnice de observare,
fotografiere, filmare si transport.
1. Mijloace tehnice folosite pentru realizarea filajului
a) Mijloace tehnice de observare, supraveghere si inregistrare a imaginilor. La desfasurarea
actiunilor de filaj sunt folosite aparate foto pentru film care nu depasesc 35 mm. Aparatele foto
sunt fie obisnuite, fie speciale care se pot camufla cu usurinta in diferite obiecte portabile (mapa,
geanta, geanta diplomat) a caror manuire asigura o deplina conspirativitate.
Aparatele de fotografiat trebuie sa permita fotografierea in conditii dintre cele mai variate, la
distante variabile si in conditii din cele mai bune.
b) Mijloace tehnice de transmisiuni creeaza posibilitatea asigurarii unei legaturi permanente intre
ofiterii filori si baza si contribuie la ridicarea gradului de conspirativitate a actiunilor prin aceea ca
permit ca imediata apropriere a obiectivului sa se afle un singur lucrator, iar ceilalti sa poata
actiona la distanta.
c) Mijloace tehnice de transport. Necesitatea folosirii unor mijloace tehnice de transport de diferite
categorii in functie de activitatea si comportarea elementelor urmarite, de mijloacele de transport
utilizate de acestea, de locurile in care se desfasoara activitatile de filaj, precum si de alte
imprejurari concrete aparute in munca.
2. Metode folosite pentru realizarea filajului
a) Portretul vorbit. Metoda portretului vorbit este utilizata in permanenta pentru descrierea
semnalmentelor persoanelor astfel incat sa fie posibila identificarea cu certitudine a acestora. Este
necesar ca filorii sa posede cunostinte temeinice de specialitate, sa dispuna de memorie pentru ca
sa poata aplica eficient metoda portretului vorbit.
b) Deghizajul si machiajul. Deghizarea se foloseste in filaj in scopul schimbarii aspectului exterior
ale ofiterilor, in raport de activitatea persoanei filate si specificul terenului in care se efectueaza
filajul.
Se realizeaza astfel o largire a posibilitatilor de observare a activitatii elementelor suspecte, mai
ales in anumite localitati unde ofiterii operativi ar putea fi cunoscuti de cei filati.
Mijloacele de deghizare sunt acele obiecte folosite de ofiteri pentru schimbarea infatisarii lor prin
travestire.