SINDROAME DE

COMPRESIUNE
NEUROVASCULARĂ

Dr Gabriela ALEXA
Medic rezident an II
Chirurgie Plastică și
Microchirurgie Reconstructivă
 SINDROAME DE COMPRESIUNE
NEUROVASCULARĂ

Sindroamele de compresiune neurovasculară constituie o categorie de

afecțiuni determinate de obstrucția anatomică (organică) a elementelor
vasculonervoase (artere, vene și nervi) de cauză externă, prin anomalii morfologice
variate (coaste cervicale, hipertrofii musculare, benzi fibroase, anomalii de inserție
etc.) la diferite nivele topografice.
Ca încadrare generală, sindroamele de compresiune neurovasculară fac
parte din tulburări vasculare periferice (degenerative, inflamatorii, traumatice,
embolice etc.), delimitându-se in același timp de sindroamele vasculare
funcționale, în care inițial lipsește factorul anatomic.
Sindroamele de compresiune neurovasculară se clasifică topografic astfel:
- La nivelul membrului superior
1. Sindromul de apertură toracică superioară (SATS)
- La nivelul membrului inferior
2. Sindromul de compresiune a arterei femurale
3. Sindromul de compresiune a arterei poplitee
4. Sindromul de lojă tibială anterioară

1. Sindromul de apertură toracică superioară (SATS)

SATS este un sindrom clinic complex (arterial, venos, neurologic) determinat
multifactorial de anomalii morfologice variate ale aperturii toracice superioare
(coaste cervicale, anomalii ale primei coaste, anomalii ale claviculei, îngustarea
spațiului mușchiului pectoral mic) ce comprima pachetul vasculo-nervos în
trecerea lui prin apertură spre membrul superior.
Ca încadrare generală, face parte din tulburări vasculo-nervoase ale membrului
superior, într-un cerc mai restrâns se limitează la ceke produse prin compresiune la
nivelul aperturii toracice, delimitându-se de cele produse la nivel cervical sau cele
produse distal de apertura toracică.i
Clasificare
a. Anatomică – ține cont de elementul anatomic compresiv
- Sindrom de coasta cervicala
- Sindrom de prima coasta toracica
- Sindrom scalenic
- Sindrom costo-clavicular
- Sindrom de hiperabductie
b. Clinică – are in vedere simptomele clinice dominante
- SATS arterial
- SATS venos
- SATS neurologic
- SATS mixt
In etipatogenia SATS sunt incriminati urmatorii factori
- Factori morfologici
Nomal, apertura toracica superioara cuprinde zona traversata de artera
subclaviculara, vena suclaviculara si plexul brahial, de la iesirea acestora din
regiunea cervicotoracica prin trigonul scalenic, trecand apoi prin fosa
retroclaviculara si pana la axila. Aceasta zona se gaseste in planul profund (loja
supraclaviculara) al regiunii laterale a gatului. (Fig. 1)

Fig. 1 – Anatomia aperturii toracice ii

Factorii morfologici patogenici sunt reprezentati de:
a. Coaste cervicale
Unii autori (Leri, Scalone) considera drept coasta cervicala orice hipertrogfie a
apofizei transverse a vertebrei VII cervicale. Alti autori (Fouilloud-Buyat)
considera malformatiile acestea, hipertrofia si coasta cervicala, ca fiind complet
distincte, dar care uneori se pot asocia.
b. Anomalii ale primei coaste toracice
Coaste bifide, exostoze, variatii de grosime, variatii de traiect
c. Anomalii ale muschilor scaleni
Cicatrici in urma leziunilor, variatii de insertie, hipertrofie si spasm, insertia m.
scalen posterior intre m. scalen anterior si mijlociu
d. Anomalii ale claviculei
De pozitie, calus exuberant dupa fracturi, consoloridari vicioase, angulari,
exostoze
e. Anomalii ale spatiului pectoral mic
Ingustarea lui intre apofiza coracoida a scapulei si m pectoral mic, hipertrofia m
pectoral mic
f. Benzi fibroase congenitale sau posttraumatice
g. Anomalii de traiect ale nervului frenic
In mod normal, nervul frenic trece la nivelul claviculei posterior de vena
subclabiculara, dar intr-un procent de 5% trece anterior, comprimand vena.

- Factori functionali

a. Compresiunea lumenului arterial poate explica suficient instalarea majoritstii

simptomelor vasculare in SATS.
b. Iritarea plexului brahial expplica simptomatologia neurologica cu topografie
specifica radacinii superioare, mijlocie, inferioara sau a intregului trunchi, ce
pot fi prinse.
 c. Iritarea fibrelor simpatice ale plexului brahial pot determina simptome
arteriospastice de tip fenomen Raynaud.
d. Tromboze si embolii ale arterelor distale ale membrului superior se pot afla
la originea simptomelor vasculare
e. Tromboza venei profunde a membrului superior este responsabila de
manifestarile SATS venos.
f. Distructii ale tesuturilor ce inconjoara apertura toracica superioara, urmate
de vindecari vicioase si cicatrici pot irita sau compresa pachetul
vasculonervos al membrului superior

- Factori conjucturali (dinamici)

a. Miscari repetitive, care in mod normal nu determina leziuni pot determina

dupa mai multa vreme instalarea SATS. De exemplu, dormitul cu bratele in
hiperabductie deasupra capului, posturi incorecte ce antreneaza capul inainte
si umerii cazuti, intalnite la elevi, studenti sau operatori de calculator in
timpul activitatii la masa de lucru.
b. Traumatisme, accidente rutiere, sportive, casnice – prin vindecari vicioase
pot jena pachetul vasculonervos al membrului superior
c. Eforturi deosebite ce solitica timp indelungat membrele superioare si umerii,
cu deplasarea slaviculei caudal si posterior, comprimand pachetul
vasculonervos. De exemplu, purtarea greutatilor pe umeri de catre soldati.
d. Meserii – anumite meserii si profesii solicita in mod deosebit mainile. De
exemplu, muzicienii, zugravii, pictorii, eletricienii, mecanicii, croitorii la
masina de cusut etc.
e. Activitati sportive – anumite sporturi necesita solicitarea in mod excesiv a
membrelor superioare. De exemplu, gimnastica la trapez, volei, tenis, bachet
etc.

- Factori insuficient cunoscuti

In unele cazuri de SATS nu pot fi pusi in evidenta nici un fel de factori
patogenetici morfologici, functionali sau conjuncturali. Aceste cazuri par sa
survina spontan, in proportie de 6%. Unii autori presupun in aceste cazuri existenta
unei gene defective care controleaza formarea si repararea tesuturilor la nivel
molecular.iii
Diagnostic
1. Diagnosticul SATS arterial
- Anamnestic – complicatii arteriale ale SATS se intalnesc mai frecvent la
nivelul membrului superior drept si mai frecvent la femile de varsta
medie. De cele mai multe ori, pentru a deveni aparente sau semnificative,
complicatiile arteriale ale SATS necesita luni sau ani de zile. Mai mult,
cand se prezinta pentru prima oara la medic, pacientii se gasesc intr-un
stadiu acut. De aceea antecedentele personale ale pacientului, considerate
ca potentiali factori delcansatori ai SATS arterial trebuie cautate in
istoricul ultimilor ani ai pacientului inainte de prezentarea la medic. Cel
mai adesea sunt incriminateȘ coaste cervicale, fracturi ale claviculei si
primei coaste toracice, traumatisme la nivelul gatului, iradieri ale regiunii
laterale a gatului.
- Clinic
a. Simptome – in general, tabloul clinic poate trece prin 3 faze
1. Faza prodormala – in aceasta faza simptomele se limiteaza la nivelul
degetelor si mainii si constau in atacuri de amorteli, senzatie de rece,
cianoza sau paloare, durere, in special prin expunere la frig. Adeseori,
aceste atacuri sunt tipice fenomene Raynaud. Uneori se pot asocia si
alte simptome neurologice incat distinctia cu acuratete intre oridinea
areteriala sau neurologica a simptomelor este dificila, daca nu
imposibil de facut.
La inceput, durerea poate fi ca o simpla jena intermitenta si impreuna cu
celelalte simptome in scurt timp pot regresa. Aceste manifestari se
datoreaza microtrombozelor ocluzive ale arterelor palmare.
Evolutia naturala a acestui proces consta din episoade repetate de
microembolii periferice cu progresiunea ischemiei catre mana si antebrat.
Dependent de gradul ischemiei, tabloul clinic poate evolua spre faza a
doua.
2. Faza de inceput a ischemiei – durerea se accentueaza si devine
pronuntata, mai ales la abductia si ridicarea membrului superior
afectat.
Fenomenul Raynaud apare frecvent la expunerea mainii la frig, este
mai sever si cuprinde in general toate degetele de la mana, dar uneori
 se poate intalni doar la un singur deget, mai frecvent la nivelul
indexului.
3. Faza de ischemie severa – deoarece acest proces uneori progreseaza
rapid, incat ischemia poate deveni severa in scurt timp, trebuie
avertizati pacientii asupra evolutiei acestui proces in timpul somnului,
in special daca circulatia colaterala nu este dezvoltata. Uneori aceasta
faza este grabita de unele traumatisme.
In mod normal, durata pana la instalarea acestei faze este de cateva
saptamani-luni. Durerea devine insuportabila, se poate instala brusc
(exprima obstructia arteriala embolica) sau mai lent. Este refractara la
tratament conservator, necesitand administrarea de opiacee pana la
rezolvarea chirurgicala.

b. Semne statice
Inspecia regiunii cervicale poate arata
- Inconguenta triunghilor laterale ale gatului in cazul prezentei unei coaste
cervicale
- Largirea laterala a bazei gatului in prezenta coastelor cervicale
- Bombarea fosei supraclaviculare prin prezenta dilatatiei poststenotice sau
a coastei cervicale
- Comborarea anormala a umerilor
Inspectia membrului superior evidentiaza
- Modificari de culoare - paloarea tegumentelor se datoreaza scaderii
importante a fluxului sanguin sau a golirii complete a capilarelor
tegumentelor. Paloarea intereseaza unul sau mai multe degete,
manifestandu-se in repaus sau intr-o anumita pozitie a membrului ce
comprima artera sau poate fi declansata de frig, in cazul fenomenului
Raynaud. Cianoza locala se asociaza cu scaderea temperaturii locale si
exprima oprirea sau incetinirea fluxului capilar. Dupa modul de evolutie
poate fi intermitenta sau persistenta. Cianoza intermitenta se datoreaza
fenomenelor Raynaud si se intalneste la aproximativ 25% dintre pacientii
cu SATS. Cianoza persistenta, dezvoltata rapid, se datoreaza obstructiei
embolice consecutiv unui embol pornit din artera subclavie, fiind o
situatie grava prevestind gangrena.
- Modificari trofice – intereseaza tegumentele, tesutul celular subcutanat,
formele si musculatura mainii, indicand o reducere importanta, de lunga
durata, a fluxului sanguin. Tegumentele sunt atrofice, pielea lucioasa,
 subtire, intinsa cu disparitia cutelor naturale. Pilozitatea este diminuata,
parul isi pierde luciul, se rareste si se rupe usor, unghiile devin ingrosate,
mate, friabile si apar tulburari in cresterea lor.
Musculatura mainii se atrofiaza si intereseaza muschii palmari interososi,
eminentele tenara si hipotenara, iar in stadii avansate este interesata si
musculatura antebratului si bratului. In stadiul de ischemie severa apar
ulceratii si gangrena cutanata. Ulceratiile sunt localizare la extremitatea
distala a degetelor periungveal, evoluand rapid spre gangrena, necesitand
uneori amputatii pentru rezolvare.

La palparea regiunii laterale a gatului, in cazul existentei unei coaste

supranumerare, zona este mai dura, mai plina. Uneori, putem simti coasta
anormala lunga peste care bate pulsul arterei subclaviculare ce in mod
normal se palpeaza intr-un plan profund si cu oarecare greutate.
Palparea pulsului se efectueaza in locuri elective la nivelul arterelor
brahiala, radiala si ulnara, comparativ la ambele membre. Palparea
pulsului permite aprecierea prezentei sau absentei lui, modificarea
amplitudinii, frecventei, ritmicitatii sau presiunii lui.
Temperatura scazuta poate fi pusa in evidenta la nivelul extremitatii.
Auscultatia – in mod normal, la nivelul arterelor nu se produc sufluri
arteriale, dar stenozele sau dilatatiile produc sufluri de diferite intensitati.
Intensitatea maxima a suflului este la locul de producere si nu este
proportionala cu gradul stenozei lumenului arterial.
Artera subclaviculara se asculta la 1/3 medie supraclaviculara.

c. Semne dinamice
- Manevre clasice ale cnturii scapulare – sunt manevre care pun inevidenta
existenta unor semne si simptome date de compresiunea pachetului
vasculornervos al membrului superior.
Manevra Adson – reprezinta un test bazat pe observatia ca triunghiul interscalenic
diminua prin ridicarea primei coaste, ca si prin punerea in tensiune a muschiului
scalen anterior. Din aceasta cauza, testul este pozitiv atat in prezenta coastei
cervicale, cat si in anomalii ale scalenilor. Ridicarea primei coaste in timpul acestei
manvre diminua si spatiul ccostoclavicular, astefel incat in cazurile in care
manevra Adson este pozitiva, compresiunea poate fi si la nivelul spatiului
costoclavicular. Efectuarea manevrei se face astfel – pacientul sta in pozitie
sezanda, cu fata spre examinator si cu mainile asezate pe genunchi. In timp ce i se
palpeaza pulsul la artera radiala, pacneitul este pus sa inspire profund si, tinandu-su
repiratia, intoarce puternic barbia spre un umar si apoi spre celalalt. In cazul
compresiunii arterei subclaviculare, prin coasta cervicala sau muschii scaleni,
amplitudinea pulsului arterei radiale diminua pana la disparitie. Daca se practica
auscultatia arterei, la nivelul portiunii medii a claviculei, se percepe un suflu
sistolic, imediat sub clavicula, corespunzand scaderii in intensitate a pulsului radial
si disparand cu acesta.
Manevra costo-claviculara – pacientul sta in pozitie sezanda si relaxat, cu mainile
sprijinite pe coapse, este pus sa-si traga umerii inapoi si in jos, ca intr-o pozitie de
drepti exagerata. In acest timp, examinatorul palpeaza pulsul la artera radiala si
asculta regiunea supra si infraclaviculara, suflul sistolic caracteristic percepandu-se
cel mai bine subclavicular, la unirea treimii medii cu treimea externa a claviculei.
In cazul manevrei pozitive, se constata diminuarea sau disparitia pulsului radial si
aparitia unui suflu sistolic, in momnentul compresiunii partiale a arterei si
disparitia lui odata cu absenta pulsului radial.
Manevra Call si Roth – pacientul sta in ortostatism cu bratele la orizontala si
antebratele la verticala si efectueaza o inspiratie profunda si roteste puternic barbia
spre un umar si spre celalalalt, iar examinatorul comstata diminuarea pulsului
radial, ca si perceptia la auscultatie a unui suflu sistolic.
Manevra de hiperabductie (Wright) – pacientului, in decubit dorsal pe un pat cu
spatarul ridicat la 45 de grade, i se palpeaza pulsul radial, apoi se ridica bratul
ducandu-i-se mana la ceafa; se constata aparitia paresteziilor si concomitent
disparitia pulsului radial.iv
 Simptome
Faza prodormala:
- fenomene Raynaud
Faza de inceput a ischimiei:
- durere
- fenomene Raynaud
Faza de ischemie severa:
- simptome accentuate
Semne statice
Inspectie:
- paloare
- cianoza
- atrofii tegumentare si musculare
Palpare:
- scaderea pulsului
- scaderea temperaturii
Auscultatie:
- suflu sistolic supraclavicular
Semne dinamice
Manevrele clasice ale centurii scapulare (Adson, Call, Wright etc.)

Diagnostic parclinic
- Examenul de laborator – datele oferite de examenul de laborator nu
sunt relevante pentru diagnosticul SATS. Ar putea fi de folos studiul
coagularii sanguine, al imhibitorilor coagularii, al agregarii plachetare si
fibrinolizei.

- Explorari neinvazive
Masurarea tensiunii arteriale – metoda simpla si utila pentru diagnostic si
contsa in masurarea TA comparativ la nivelul membrelor superioare, la
nivelul arterelor brahiale, radiale si ulnare. In general, o diferenta a TAS mai
mare de 20mmHg intre cele doua membre indica prezenta unei patologii
ocluzive.
Radiografica toracica – este o explorare ce permite identificarea prezentei
coastei cervicale, a apofizelor costale, a anomaliilor primei coaste sau a
claviculei
Explorarea ultrasonografica Doppler – se bazeaza pe faptul ca frecventele
undelor sonore reflectate de catre particulele in miscare (hematiile) variaza
in raport cu viteza de deplasare. Cu cat viteza sangelui este mai mare,
sunetul perceput este de tonalitate mai inalta. Metoda este usoara, repetitiva,
neinvaziva si exacta, semnalul audio dovedindu0se eficace pentreu
detectarea si inregistrarea pulsului chiar la nivelul arterelor de calibru mic.
Sonografia Doppler color permite vizualizarea leziunilor mai putin ecogene.
Localizarea rapida a zonelor de turbulenta permite identificarea stenozelor
semnificative si detectarea trombilor parietali sau ocluzivi la nivelul
anevrismelor.
Duplex scanningu-ul combina imaginea bidimensionala a vaselor si
tesuturilor cu efectul Doppler pulsatil al fluxului sanguin, obtinandu-se o
informatie hemodinamica si una vizuala, practic tridimensionala.
Tomodensitometria – este limitata in explorarea si diagnosticul SATS.
Rezonanta magnetica nucleara permite realizarea unei angiografii fara
substanta de contrast.
- Explorari invazive
Arteriografia subclaviculara trebuie sa prinda opacifierea arteriala, in pozitii
diferite ale membrului superior, sugerate de examenul clinic, motiv pentru
care a fost numita dinamica sau posturala. Calea de abord este artera
femurala, prin metoda de punctie transcutanata Seldinger, prin una sau mai
multe injectari ale substantei de contrast.
Angioscopia este o metoda de explorare invaziva care vizualizeaza direct
lumenul vascular. Aceasta metoda permite evidentierea nu numai a
stenozelor ci si a modificarilor peretelui endoarterial.
Explorarea cu izotopi este o metoda comoda, usor de executat si cu rezultate
cu exactitate absoluta.
2. Diagnosticul SATS venos
- Anamnestic: cele mai frecvente APP intalnite sunt
a. Cateterisme ale venei subclavii care produc leziuni ale intimei
b. Iradieri ale venei care pot produce leziuni ale indimei de la vasculita
evolutiva pana la compresiune prin cicatrizare si fibroza
c. Interventii chirurgicale in regiunea laterala a gatului ce pot produce
compresiune prin cicatrizari si fibroza
d. Traumatisme repetate
e. Fracturi de clavicula sau coaste, urmate de consolidari vicioase
- Factori conjuncturali :
In general, tromboza venoasa profunda a membrului superior survine in
legatura cu un efort violent in care se produce o abductie a bratuluice supune
membrul superior la efort sau ca urmare a unei pozitii neobisnuite prelungite
a bratului.
-Diagnostic clinic:
a. Simptome:
- senzatia de presiune, rigiditate, greutate in mana si brat datorita edemului
de staza;
- durere de intensitate medie si usoara, accentuata in pozitie decliva, tuse,
stranut, contractia muschilor adiacenti trombozei sau manevre provocatoare
- febra moderala poate sa insoteasca tromboza venoasa profunda
b. Semne statice
La inspectie:
- Edemul, care poate constitui unica manifestare a unei tromboze venoase
profunde
- Paloarea – uneori extremitatea membrului afectat este usor palida datorita
unui spasmn arterial asociat (phlegmatia alba dolens)
- Cianoza – se poate intalni in obstructia venoasa insotita de tromboza
- Dilatarea retelei venoase superficiale apare datorita cresterii preseiunii
venoase in membrul afectat si poate fi observata in regiunea pectorala si
scapulara
 La palpare:
- Elasticitatea edemului – cel mai adesea edemul este elastic (nu lasa
godeu); cand este discret se poate manifesta doar prin cresterea
turgescenta tesuturilor
- Cordonul venos devine palpabil atunci cand tromboza se extinde la vena
brahiala si este greu palpabil cand se limiteaza la vena axilara
Simptome
- Senzatie de presiune, rigiditate
- durere
- febra moderata
Semne statice
Inspectie:
- edem
- cianoza
- dilatarea retelei venoase superficiale
Palpare:
- edem elastic
- cordon venos palpabil
-
Semne dinamice
Accentuarea simptomatologiei la efectuarea manevrelor clasice ale centurii
scapulare

-Diagnostic paraclinic
Pletismografia prin impedanta este metoda de explorare cea mai raspandita
pentru diagnosticarea trombozei venoase proximale. Ea se bazeaza pe faptul
ca rezistenta tesuturilor la trecerea curentului electric, respecitv impedanta,
este influentata de cantitatea de sange din segmentul cercetat.
Flebografia – compresiunea venei subclaviculare se face de obicei intre
prima coasta si tendonul muschiului subclavicular, motiv pentru care in
timpul actului operator trebuie acordata o atentie deosebita sectiunii sau
chiar rezectiei acestui tendon. Reprezinta un examen indispensabil pentru
bilantul vascular al membrului superior, chiar in prezente unui edem
intermitent al antebratului, deoarece este usor de realizat, fie ca o completare
a arteriografiei, fie ca examen esential, in prezenta unei simptomatologii
venoase izolate.
 Venografia prin prelucrare electronica a imaginii este superioara venografiei
clasice si permite folosirea unor cantitati mult mai mici de substanta de
contrast.

3. Diagnosticul SATS neurologic

- Anamnestic
Structurile anatomice care ingusteaza trigonul scalenic si spatiul
costoclavicular pot predispune pacientii la aparitia SATS neurologic. Nu toti
pacientii cu modificari anatomice ale aperturii toracece (coaste cervicale,
anomalii ale primei coaste etc.) vor dezvolta SATS neurologic. Se pune
intrebarea care dintre acesti pacienti pot fi predispusi la SATS neurologic.
Traumatismele sunt cele mai frecvent implicate in declansarea SATS
neurologic la pacientii cu predispozitie anatomica. Cele mai frecvente tipuri
de traumatisme intalnite sunt: hiperextensia gatului, coliziunea posterioara a
capului, loviri laterale ale capului sau ale gatului, alunecarea pe gheata,
caderea pe scari.
- Factori conjuncturali
Efectuarea continua a unor activitati profesionale sau sportive constituie un
grup important de factori ce afecteaza plexul brahial, prin miscari rapide si
frecvente ale gatului si pot declansa apartia SATS neurologic. Astfel de
afectari se intalnesc frecvent la muncitorii care lucreaza pe linii de
asamblare, pentru a-si roti capul si mainile concomitent ei facand repetate
miscari ale capului si gatului, pentru a urmari piesele de pe banda in timp ce
mainile sunt constant ocupate.
- Clinic
a. Simptome:
- paresteziile sunt simtpome tipice intalnite in SATS neurologic. Sunt
definite ca senzatii dezagreabile, apropiate de durere, percepute de
pacienti in mod difuz, variat si polimorf. Cel mai frecvent, paresteziile
sunt percepute la nivelul degetelor 4 si 5 (teritoriul de distributie al
nervului ulnar). Majoritatea pacientilor cu parestezii la toate cele cinci
degete descriu simptomele mai intense la nivelul degetelor 4 si 5.
Paresteziile pot fi prezente si la nivelul antebratului si bratului
- durerea se manifesta ca o senzatie neplacuta, simtita de pacient sub
diferite grade de intensitate localizata la nivelul regiunii cervicale sub
forma de cefalee, localizarea specifica pentru SATS neurologic fiind
regiunea nucala. Uneori, durerea din regiunea nucala poate iradia in
regiunile parietala si frontala. Alte localizari ale durerii: gat si centura
scapulara, membru superior, perete toracic, fata.
- Senzatia de rece la nivelul mainii este frecvent descrisa de pacienti
- Scaderea fortei musculare
- Necoordonarea miscarilor – incoordonari ale miscarilor fine ale mainii,
ce afecteaza activitatile profesionale sau sportive ale pacientilor
- Fatigabilitate
- Greutate in brat
- Fragilitate supraclaviculara (in 90% din cazuri) la compresiunea
muschiului scalen anterior
Simptome
- Parestezii
- Durere la nivelul membrului superior, centurii scapulare, regiunii
cervicale, peretelui toracic, fetei
Semne
- Scaderea fortei musculare
- Necoordonarea miscarilor
- Fatigabilitate
- Greutate in brat
- Parestezii accentuate la miscarea de ridicare a bratului

- Paraclinic
Electromiografia plus studiul conducerii nervoase – permit aprecierea
scaderii activitatii musculare, cu sediul de predilectie in teritoriul radacinilor
spinale C5 si T1 ca si precizarea nivelului leziunii. Acest examen permite
deci confirmarea leziunii, definirea intensitatii si eliminarea unei
compresiuni, cu alt sediu. Studiile asupra vitezei de conducere nerboasa
cubitala arata o diminuare a acestei viteza cu aproximativ 20-30%.
Fig. 2 – Anatomia plexului brahialv

Incidenta SATS
Majoritatea autorilor considera ca incidenta SATS este de aproximativ 6-8% in
cadrul populatiei.
Distributia comparativa pe grupe de varsta a prezentei SATS arata o predominanta
neta la tineri (>80%).

TIP SATS Procent

Neurologic 90%
Mixt 7%
Venos 2%
Arterial 1%
Complicatii ale SATS
In evolutia sa naturala, nedescoperit la timp si netratat corespunzator, SATS poate
duce la complicatii grave, invalidante, de la amputatiide degete pana la amputatii
de membru. vi
TIP SATS Complicatii
Neurologic Durere cronica
Arterial - Anevrism
poststenoza
- Tromboza
- Trombembolism
- Ischemie arteriala
acuta
- Ischemie arteriala
cronica
- Atrofie musculara
Venos - Tromboza venoasa
- Flegmatia alba
dolens
- Flegmatia cerulea
dolens
Mixt Imprumuta complicatiile
celorlalte sindroame

Tramament
1. Conservator
Pacientii cu modificari morfopatologice la nivelul aperturii toracice si care sunt
asimptomatici nu necesita tratament.
Un numar de pacienti prezinta simptome minore, tinand cont de unul sau mai
multe sindroame de compresiune. Multi dintre acesti pacienti invata sa evite
anumite pozitii ale bratului si gatului, care le genereaza aceste manifestari. Acestor
pacienti li se recomanda:
-dispensarizare periodica
-program conservator de exercitii fizice
-evitarea pozitiilor si activitatilor membrelor superioare generatoare de
compresiune a pachetului vasculonervos.
2. Medical
Nu trebuie tratati conservator pacientii cu dilatatie posstenotica si cu anevrism,
care au potential cresscut de embolizare si te tromboza a arterei subclaviculare sau
axilare ca si bolnavii cu suferintaischemica severa a degetelor si cei cu semne
evidente de compresiune importanta a pachetului vasculonervos la nivelul
defileului toracic.
In SATS arterial si venos acut (tromboza, trombembolism), tratamentul in
departamentul de urgenta este:
- Administrarea de heparina
- Consult de specialitate Chirurgie Vasculara
- Investigatie Doppler color
- Angiografie sau venografie
 In functie de obtinerea dezobstructiei se indica tratament chirurgical in
caz de esec sau, in dezbostructie, anticoagulant timp de 3-6 luni cu
Warfarina, insotit de analgezice si antiinflamatoare pentru inhibarea
reactiei inflamatorii a prostaglandinelor.
 In cazul ineficientei medicatiei analgezice, este indicat si tratamentul
antidepresiv – Doxepin, intrucat pe termen lung durerea continua poate
duce la stari depresive.
In SATS neurologic, pacientii cu viteza de conducere >60mm/s pot fi tratati
conservator prin metode fizioterapeutice si medicale.
Infiltrarea periodica a muschiului scalen anterior cu procaina sau cu xilina
reprezinta un mijloc terapeutic de valoare. Capul pacientului este flectat de partea
afectata, pentru a relaxa muschiul sternocleidomastoidian, apoi se reclina acesta
medial si spre clavicula si cu indexul se palpeaza in profunzime si caudal,
intorcand in acelasi timp capul pacientlui spre partea opusa. In acest fel, scalenul
anterior va fi prins intre doua degete, infiltrandu-se in plin pantecul lui 2ml de
procaina sau xilina 2%. Se obtine disparitia completa a durerii la minut dupa
terminarea injectiei.
Scaderea vitezei de conducere sub 60mm/s impune conduita terapeutica
chirurgicala.
 2. Chirurgical
Indicatii:
- Dilatatie poststenotica
- Anevrism poststenotic
- Suferinta ischemica severa a degetelor
- Semne evidente importante de compresiune a pachetului vasculonervos la
nivelul aperturii toracice
- Complicatii arteriale, constand in obstructie partiala sau totala a arterei
subclavii, tromboza unei anevrism arterial poststenotic, embolizare
distala etc.
- Complicatii venoase – tromboza venoasa profunda
A. Tehnica chirurgicala supraclaviculara
- Anestezie generala in circuit inchis
- Expunere larga a regiunii laterale a gatului
- Incizie deasupra si paralel claviculei din punctul
sternoclavicular 7-9 cm inspre posterior
- Sectionarea fasciei superficiale cervicale
- Sectionarea pantecelui inferior al omohiodianului
- Tractionarea mediala si sectionarea capatului clavicular al
muschiului sternocleidomastoidian
- Sectionarea cu grija a muschiului scalen anterior pentru a nu
sectiona muschiul frenic
- Identificarea arterei subclaviculare si disecarea ei
- Identificarea plexului brahial care este eliberat cu grija si
tractionat lateral
- Identificarea in capului operator a unei coaste cervicale,
prezenta pe radiografia preoperatorie
- Disectia formatiunilor vasculonervoase invecinate coastei si
rezectia ei
- Eliberarea din departator a elementelor plexului brahial si
eliberarea lui din orice banda fibroasa
- Hemostaza meticuloasa
- Inchiderea plagii dupa montarea unui tub de dren
*prin aceeasi tehnica se rezolva o coasta toracica anormalam osteom local sau
calus exuberant
Alte tehnici chirurgicale descrise:
B. Calea transaxilara
C. Abordul posterior
D. Tehnica simpatectomiei cervicotoracice
Evolutia postchirurgicala
Aplicat in timp, inaintea instalarii complicatiilor, evolutia postchirurgicala a
pacientilor este foarte buna, inlaturarea corecta a factorului anatomic compresiv
anuland predispunerea pacientului la recidiva.vii
Bibliografie
i
Allen E. V. Barker N. W. and Hines E. A. – Peripheral vascular disease 4th edition.
Philadelphia – London – Toronto, W. B. Saunders Company 1972
ii
Figure 1. Diagram of the anatomy of the thoracic outlet showing the subclavian artery,
vein, and brachial plexus (nerve bundle) passing through the anterior scalene muscle,
which attaches to the first rib
iii
Campbell’s – Operative Ortophedics – Ed. By A. H. Crenshaw 7th edition
iv
Cojocaru V. S. – Sindromul de apertura toracica superioara – Lucrare de diploma –
Timisoara 2001
v
Buckenmaier and Bleckner
vi
Glenn’s – Thoracic and cardiovascular Surgery 6th edition vol I 1996
vii
Gjitescu T. – Tehnici chirurgicale in afectiuni vasculare si paravasculare ale gatului –
Editura Medicala – Bucuresti 1983