Sunteți pe pagina 1din 1

Eseu romana

Nuvela este o specie a genului epic în proza, de dimensiuni medii, cuprinse între schita și
roman, cu un singur fir narativ, urmărind un conflict unic, concentrat, în care relativ puține
personaje sunt antrenate în derularea unor evenimente, cu intrigă riguros construită, accentul fiind
pus mai mult pe definirea personajului decât pe acțiune.
"Domnisoara Christina" si "La tiganci" sunt nuvele fantastice scride de Mircea Eliade. Ele
au majoritatea temelor comune: moartea,initierea,iubirea ratata,timpul si atimpul,esecul si impart
numeroase motive cum ar fi:ceasul, tineretea,padurea,visul,caleasca,caldura.
Personajele principale in opere se aseamana prin meseria lor, ambii find artisti. Se observa o
diferenta semnificativa de varsta Egor fiind tanar si cu un potential viitor, inse se poate interpreta ca
Egor este versiunea din tinerete al lui Gavrilescu. Baiatul nu este un "artist ratat", dar iubirea pentru
Sanda il poate aduce in acesta stare ignorand scopul lui principal, de artist.
Desi, subiectul operelor nu se aseamana, ele scot in evidenta invadatia sacrului in profan. In
"Domnisoara Christina" Egor, un tanar prictor, sta la d-na Moscu la conac pentru a luna de zile,
intrucat vrea saa-si gaseasca inspiratia in natura pentru desene si vra sa petreca cat mai mult timp cu
Sanda, fata doamnei Moscu pe care a intalnit-o la Bucuresti. In a treia zi de cand a sosit si dupa ce
au plecat toti tinerii, vine un alt invitat d-l profesor Nazarie, care va fi si el partas la neobisnuit. In
timpul sederii lui, se intampla ceva bizar, domnisoara Christana, sora gazdei, care a murit in urma
cu 30 de ani, ucisa de vechil, ur argat la conac, a inceput sa-l viziteze noaptea, intai in vis apoi in
realitate. Pe de alta partea, in opera "La tiganci" d-l Gavrilescu, care era rpfesor de pian "Pentru
pacatele mele am ajuns peofesor de pian, dar idealul meu a fost, de totdeauna, arta pura", uitandu-si
servieta cu partituri la o leva se intoarce si fiind obosit intra intru-un cunoscut bordel numit" La
tiganci". Acolo, are parte de trei fete pe care trebuie sa le ghiceasca originea "o tiganca, e grecoaica,
o evreica" si neghicindu-le are parte de mult haos si neintelegere.
Un motiv important intalnit in ambele texte este motivul fricii. Gavrilescu cand intra la
tiganci si poarta o scurta conversatie cu ele, cele trei fete incep sa rada din adevaratul motiv ca lui i-
a fost frica. Egor, i se zice de mai multe ori ca este un fricos sau sa nu-i mai fie frica in special de
catre Simina si Domnisoara Christina. Un element al haosului este atimpul. In "Domnisoara
Christina" cand d-l Nazarie si doctorul se duc in cautarea Siminei in noapte, acesta din urma is
aduse aminte ca si-a uitat ceasul pe masa langa cutia cu cartuse si in opera "la tiganci" in casa in
care statea baba ceasul de pe perete s-a oprit la ora 3. Cautarea este aprofundata in ambele opere
prin jocul "de-a v-ați ascunselea" cu personajele care sunt caracterizate "copile". Desi personajele
traiesc ceva nemaipomenit nu se pierde motivul banilor, un element extrem de important in viata de
zi cu zi.
O asemanare importanta este caldura din starea de sacru. Trupul Domnisoarei Christina este
"atat de rece si atat de fierbinte in acelasi timp [...] era peste putinta de indurat focul acela neasemuit
cu nicio flacara" si Gavrilescu dupa ce pierde la jocul fetelor si se rataceste printre paravane
"caldura devenea mai insuportabila [...] Ii era din ce in ce mai clad, simtea broboanele de sudoare
prelingande-i-se pe obraji, si gafaia". De asemenea, in pierderea si agitatia personajelor principale
se aude adesea pasi care ii tulbura si mai mult, desi ii asteptau cu nerabdare. Ambele peronaje au
avut in tinerete parte de o iubire ratata: Gavrilescu margand la berarie cu Elsa si llui Egor murindu-i
logodnica.
Moartea este o tema a operelor si este caracterizata de mai multe simboluri:copacii din
gradina si parc, trasura in care calatorea Domnisoara Christina si brijarul care e fost dricar,
intunericul, tacerea, parfumul de violete,frigul,luna.

S-ar putea să vă placă și