Pal Federico Dario

Astronomia Inca
Astronomia în civilizația incașă a jucat un rol esențial în viața lor culturală,
spirituală și practică. Civilizația Inca, care a prosperat în regiunea Anzilor din
America de Sud începând din secolul al XIII-lea, a dezvoltat cunoștințe și
practici astronomice sofisticate care au influențat aspectele fundamentale ale
vieții lor.

Civilizația Inca s-a extins de-a lungul coastei Oceanului Pacific și a lanțului
muntos al Anzilor, cuprinzând teritorii din Columbia până în Argentina și Chile,
cu Ecuador, Peru și Bolivia fiind printre cele mai importante regiuni ale acestei
civilizații.

Incașii au dezvoltat o înțelegere complexă a cosmosului, considerând că regele

lor, Sapa Inca, este "copilul Soarelui", iar Soarele însuși era o divinitate centrală
în credința lor. Ei au asociat diferite regiuni întunecate de pe cer, cum ar fi
nebuloasele întunecate din Calea Lactee, cu anumite animale și fenomene
naturale, cum ar fi ploile sezoniere.

Pentru organizarea timpului, incașii au folosit un calendar solar pentru

activitățile agricole și un calendar lunar pentru sărbătorile religioase. Ei au
construit monumente și structuri astronomice impresionante, cum ar fi un
mare monument public la periferia Cuzco, care ajuta la stabilirea datelor
calendaristice și la celebrarea a două importante sărbători, Inti Raymi și Capac
Raymi, marcate de solstiții de vară și iarnă.

Incașii au avut și propriile constelații, atribuind nume și semnificații unor

grupuri de stele. De exemplu, Yutu (Potârniche) a fost asociată cu nebuloasa
Sacul de cărbune din Calea Lactee, iar Pleiadele au fost numite Qollqa. Incașii
au folosit și constelația Lira pentru a desena animale și pentru a le atribui
semnificații mitologice, precum Mica Lama de Argint sau alte creaturi, precum
Șarpele, Broasca râioasă, Vulpea și Vulturul.

Arhitectura și urbanismul incaș au fost, de asemenea, influențate de

cunoștințele astronomice. Orașele importante au fost planificate conform
aliniamentelor cerești și folosind punctele cardinale pentru orientare. Un
exemplu notabil este templul dedicat Soarelui (Inti) de la periferia Cuzco, de

1
Pal Federico Dario

unde plecau linii în formă de raze, împărțind valea în 328 de temple. Acest
număr poate fi explicat prin relația cu calendarele lunar și solar, precum și cu
observațiile astronomice, cum ar fi absența Pleiadelor pentru anumite
perioade.

În concluzie, astronomia a avut un impact profund în civilizația incașă,

influențând nu doar aspectele spirituale și mitologice, ci și organizarea
timpului, arhitectura și urbanismul lor. Aceste realizări astronomice evidențiază
nivelul avansat de înțelegere și de integrare a cunoștințelor astronomice în
viața cotidiană și în structura culturală a civilizației Inca.