Test nr. 6 pag.

49

1.La ce regim/regimuri matrimoniale se referă clauza de preciput?

2. Câte regimuri matrimoniale pot exista în cazul soților și care sunt acestea?
3. Ce principiu reglementează raporturile patrimoniale dintre soți sub aspectul regimurilor
matrimoniale?
4. Precizați ce se întâmplă dacă soții nu au optat la încheierea căsătoriei pentru un regim matrimonial
anume.
5. Specificați ce semnifică principiul mutabilității privind raporturile patrimoniale dintre soți.
6. Dacă părțile au încheiat o convenție matrimonială anterior căsătoriei, precizați data de la care se
produc efectele juridice ale acestei alegeri.
7. Ca regulă generală, precizați data până la care produce efectele regimul matrimonial.
8. Menționați dacă darurile de nuntă făcute de părinții unuia dintre soți au caracter de bun propriu sau
de bun comun și în ce condiții.
9. Precizați dacă darurile de nuntă făcute de nuntași au caracter de bun propriu sau comun și care este
scopul lor.
10. Precizați care este regula privind bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei în regimul
comunității legale.
11. Ce semnifică devălmășia între soți?
12. Specificați dacă pensia sau salariul încasat de unul dintre soți este bun propriu sau comun.
13. Precizați cel puțin 3 categorii de bunuri proprii ale soților.
14. Ce fel de bunuri sunt cele obținute de unul din soți în timpul căsătoriei prin moştenire legală, legat
(testament) sau donaţie.
15. Ce fel de bunuri sunt sumele de bani sau orice valori obținute în timpul căsătoriei care înlocuiesc un
bun propriu al unuia dintre soți. Ce principiu se aplică?
16. Ce principiu caracterizează donațiile între soți?
17. Care este principiul privind datoriile soților aflați sub regimul comunițății legale?
18. Precizați este regimul matrimonial în care soții pot decide să reprezinte bunuri comune cele
dobândite anterior căsătoriei.
19. Menționați care este regimul matrimonial care produce cea mai puternică disociere între soți cu
privire la bunuri.
20. Precizați dacă în România este reglementat parteneriatul civil înregistrat și cel neînregistrat.
21. Specificați ce poate face concubinul care a contribuit la dobândirea de bunuri de către partenerul
său.
22. Ce reprezintă pasivul matrimonial și care este regula?
23. Prezentați dacă și cum poate urmări un creditor personal al unuia dintre soți bunurile comune în
cazul regimului comunității legale.
Răspuns întrebare 1: Se referă la regimurile convenționale.
Răspuns întrebare 2: Comunitatea legală, comunitatea convențională, separația de bunuri.
Răspuns întrebare 3: Soții au libertatea alegerii regimului matrimonial.
Răspuns întrebare 4: Li se aplică regimul comunității legale de bunuri.
Răspuns întrebare 5: După cel puțin un an de la încheierea căsătoriei, soții pot să înlocuiască regimul
matrimonial existent sau să-l modifice.
Răspuns întrebare 6: Din ziua încheierii căsătoriei.
Răspuns întrebare 7: Până la constatarea nulității, anularea, desfacerea sau încetarea căsătoriei.
Răspuns întrebare 8: Dacă darurile de nuntă au valoare obișnuită, reprezintă bun comun, dar dacă au
valoare ridicată sunt bun propriu soțului al cărui părinte a făcut donația.
Răspuns întrebare 9: Au caracter de bun comun. Scopul este constituirea unui patrimoniu comun al
soților.
Răspuns întrebare 10: Bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt bunuri comune
în devălmășie.
Răspuns întrebare 11: Bunurile soților sunt comune, fără a fi stabilite cotele fiecărui soț și nu sunt
împărțite în materialitatea lor.
Răspuns întrebare 12: Este bun comun.
99
Răspuns întrebare 13: Bunurile destinate exercitării profesiei, indemnizația de asigurare și
despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral, fructele bunurilor proprii, drepturile
patrimoniale de proprietate intelectuală, etc.
Răspuns întrebare 14: Bunuri proprii.
Răspuns întrebare 15: Bun propriu, se aplică principiul subrogației.
Răspuns întrebare 16: Principiul revocabilității.
Răspuns întrebare 17: Datoriile soților sunt prezumate a fi personale. Sunt comune datoriile expres și
limitativ prevăzute de lege.
Răspuns întrebare 18: Regimul comunității convenționale.
Răspuns întrebare 19: Regimul separației de bunuri.
Răspuns întrebare 20: În România nu este reglementat parteneriatul civil de nici un fel (nici cel
înregistrat, nici cel neînregistrat).
Răspuns întrebare 21: De regulă are doar un drept de creanță. Poate avea și drept de coproprietate,
dacă dovedește că părțile au avut această intenție.
Test nr. 7 pag. 60
Ce se înțelege prin filiație în sens restrâns?
2. Specificați până când durează afinitatea.
3. Menționați prin ce se face dovada filiației față de mamă cu titlu de prezumție absolută.
4. Prezentați cazurile în care mama poate proceda la recunoașterea de filiație.
5. Precizați ce acțiune în justiție poate fi introdusă atunci când nu există concordanță între filiația
indicată de certificatul de naștere și posesia de stat?
6. Care este durata legală a concepțiunii și ce caracter are prezumția legală în acest sens?
7. Menționați cel puțin un caz în care putem vorbi despre conflict de paternitate.
8. Ce prezumție există pentru copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei?
9. Specificați când se poate tăgădui paternitatea.
10. Care este scopul acțiunii în tăgada paternității?
11. Precizați cine pot fi titularii acțiunii în tăgada paternității.
12. Menționați caracterul imprescriptibil sau prescriptibil al acțiunii în tăgada paternității în funcție de
titularii acestei cereri în justiție.
13. Care este termenul în care soțul mamei poate introduce acțiune în tăgada paternității?
14. Precizați la ce acțiune poate apela copilul din afara căsătoriei care nu este recunoscut de tatăl său.
15. Prezentați dacă și ce deosebiri există în statutul juridic între copiii din căsătorie și cei din afara
căsătoriei.
Răspuns întrebare 1: Filiația în sens restrâns reprezintă legătura de descendență dintre o persoană (un
copil și fiecare dintre părinții lui).
Răspuns întrebare 2: Afinitatea durează până când: căsătoria se deface prin divorț, este anulată ori
încetează, precum și atunci când adopția ia sfârșit.
Răspuns întrebare 3: Prin corespondența dintre filiația indicată în certificatul de naștere și posesia de
stat (starea civilă utilizată).
Răspuns întrebare 4: Dacă nașterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă sau copilul a fost
trecut în registru ca născut din părinți necunoscuți, precum și atunci când un copil pierde filiația față de
mama inițială.
Răspuns întrebare 5: Acțiune în contestarea maternității.
Răspuns întrebare 6: Intervalul cuprins între a 300-a și a 180 zi dinanintea nașterii copilului. Prezumția
are caracter relativ.
Răspuns întrebare 7: Femeia dă naștere unui copil când se află în două căsătorii cu încălcarea
principiului monogamiei, etc.
Răspuns întrebare 8: Soțul mamei este tatăl copilului.
Răspuns întrebare 9: Când este cu neputință ca soțul mamei să fie tatăl copilului.
Răspuns întrebare 10: Înlăturarea prezumției legale că soțul mamei este tatăl copilului născut sau
conceput în cadrul căsătoriei.
Răspuns întrebare 11: Soțul mamei, mama, copilul, tatăl biologic.
Răspuns întrebare 12: Pentru soțul mamei și pentru mamă – prescriptibilă, pentru copil și tatăl biologic
– imprescriptibilă.
Răspuns întrebare 13: În termen de trei ani care curge astfel: fie de la data când soțul a cunoscut că
este prezumat tată al copilului, fie de la o dată ulterioară când a aflat că prezumția nu corespunde
realității.
Răspuns întrebare 14: Acțiune în stabilirea paternității.
Răspuns întrebare 15: Nici unul.
Test evaluare 8 pag. 70
1. Ce fel de caracter are adopția internațională față de cea națională?
2. Enumerați cel puțin 3 persoane care nu pot adopta.
3. Menționați care este efectul încuviințării adopției în raport cu părinții și rudele firești.
4. Menționați care este efectul încuviințării adopției în raport cu adoptatorii și rudele lor.
5. Precizați care este efectul încetării adopției în raport cu rudele firești.
6. Precizați care este efectul încetării adopției în ceea ce privește numele copilului.
7. Specificați cine dispune încuviințarea adopției.
8. Specificați ce operațiuni se fac în registrele de stare civilă în urma încuviințării adopției.
9. Menționați care este principiul fundamental al adopției.
10. Enumerați care sunt cele 3 condiții de formă ale adopției.
11. Enumerați criteriile de potrivire luate în considerare pentru includerea unui adoptator în lista unui
copil.
Răspuns întrebare 1: Are caracter subsidiar.
Răspuns întrebare 2: Persoanele care: care au boli psihice sau hanicap mental; au fost condamnate
definitiv pentru o infracțiune intenționată contra persoanei sau contra familiei; au fost condamnate
pentru infracțiune de trafic de persoane sau trafic sau consum de droguri; au fost decăzute din
drepturile părintești, etc.
100
Răspuns întrebare 3: Raporturile de rudenie încetează între adoptat și descendeții săi pe de-o parte și
între părinții firești și rudele lor pe de altă parte.
Răspuns întrebare 4: Prin adopție se creează legături de rudenie între adoptator și rudele sale, similare
cu cele identice rezultate din filiația și rudenia firească.
Răspuns întrebare 5: Părinții firești ai copilului redobândesc drepturile și îndatoririle părintești cu
excepția cazului în care, instanța de tutelă consideră că este în interesul superior al copilului instituirea
tutelei sau a altei măsuri de protecție a copilului.
Răspuns întrebare 6: Copilul adoptat redobândește numele de familie avut înainte de încuviințarea
adopției.
Răspuns întrebare 7: Instanța de tutelă.
Răspuns întrebare 8: Pe baza încheierii definitive de încuviințare a adopției se întcmește de către
serviciul de stare civilă un nou act de naștere în care adoptatorii sunt trecuți ca părinți firești. Vechiul
act de naștere se păstrează, menționându-se pe marginea acestuia întocmirea noului act.
Răspuns întrebare 9: Adopția se încheie în interesul superior al copilului.
Răspuns întrebare 10: Negative, pozitive și consimțământ.
Răspuns întrebare 11: Vârsta și sexul copilului, numărul de copii pe care familia îi poate îngriji, starea de
sănătate și nivelul de dezvoltare al copilului.
Test nr. 9 pag 80
1. Enumerați sunt măsurile de protecție specială a copilului aflat în dificultate. 2. Precizați ce
caracter are plasamentul în regim de urgență. 3. Menționați față de cine și în ce situații se poate
dispune măsura specială de protecție constând în supravegherea specializată. 4. Specificați cine
poate dispune plasamentul sau supravegherea specializată. 5. Enunțați cine monitorizează și
verifică și la ce interval măsurile de protecție specială a copilului. 6. În ce lege sunt inserate
reglementări privind protecția copiilor cu părinți aflați în străinătate și a celor ce îi îngrijesc?
Răspuns întrebare 1: Măsuri de protecţie specială a copilului: plasamentul; plasamentul în regim de
urgenţă; supravegherea specializată. Răspuns întrebare 2: Plasamentul în regim de urgenţă este o
măsură de protecţie specială cu caracter temporar. Răspuns întrebare 3: Măsura de supraveghere
specializată se dispune faţă de copilul care a săvârşit o faptă penală şi care nu răspunde penal. Răspuns
întrebare 4: Plasamentul sau supravegherea specializată pot fi dispuse în condițiile legii, după caz, de
către Comisia pentru protecția copilului sau de către instanță. Răspuns întrebare 5: Măsurile de
protecție specială trebuie monitorizate și verificate trimestrial de către Direcţia Generală de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului. Răspuns întrebare 6: Legea nr. 272/2004 republicată.
Test nr. 10
1. Precizați ce se înțelege prin principiul respectării demnității
copilului.
2. Specificați ce se înțelege prin principiul ascultării opiniei copilului și
luării în considerare a acesteia tinând cont de vârsta și gradul său de
maturitate.
3. Menționați ce se înțelege prin principiul celerității în luarea oricărei
decizii cu privire la copii.
4. Explicați ce se înțelege prin principiul asigurării protecției împotriva
abuzului și exploatării copilului.
5. Părinții unui copil s-au separat în fapt. Copilul locuiește cu un
părinte, iar părintele de care este separat nu prestează întreținere în
favoarea minorului. Precizați pe ce cale de atac poate acționa părintele
cu care locuiește minorul și cărui principiu corespunde o asemenea
acțiune.
6. Ce fel de instituție este cea privind autoritatea părintească?
7. Precizați dacă un părinte poate renuța la autoritatea părintească și
dacă se poate înțelege cu celălalt părinte cu privire la aceasta.
8. Definiți autoritatea părintească.
9. Ce înseamnă principiul coprentalității?
10. Cine poate decide exercitarea autorității părintești doar de către un
singur părinte?
11. Enumerați câteva dintre motivele temeinice care ar justifica
exercitarea autorității părintești doar de către unul dintre părinți.
12. În cazul în care părinții trăiesc separat sau sunt divorțați, precizați
cum se poate stabili locuința copilului
Răspuns întrebare 1: Prin acest principiu se înțelege dreptul copilului de a fi perceput în considerarea
propriei sale naturi drept o persoană unică și inconfundabilă, cu propriile particularități și de asemenea,
faptul că, copilului nu-i pot fi aplicate pedepse fizice sau alte tratamente umilitoare sau degradante, nu-
i poate fi afectată imaginea publică, viața intimă, privată și familială și nu poate fi supus nici unei forme
de exploatare. Răspuns întrebare 2: Dreptul copilului la exprimare atât în relațiile cu autoritățile
judiciare sau administrative, cât și în relațiile cu părinții și familia, în funcție de vârstă și gradul de
maturitate. Răspuns întrebare 3: Prin acest principiu se înțelege faptul că, orice măsură, decizie sau
procedură în care sunt implicați copiii trebuie să se ia cu o maximă urgență, pentru a nu lipsi nici un
moment copilul de asistență și ocrotire, indiferent de circumstanțele speciale în care acesta s-ar afla.
Răspuns întrebare 4: Abuzul semnifică o acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de
răspundere, încredere sau autoritate față de copil prin care se periclitează viața, dezvoltarea fizică,
mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului,
iar exploatarea presupune, în plus, un profit al autorului de orice natură.
Răspuns întrebare 5: Ordonanța președințială. Principiul celerității în luarea oricărei decizii cu privire la
copil.
Răspuns întrebare 6: Este o instituție de ordine publică.
Răspuns întrebare 7: Un părinte nu poate renunța la autoritatea părintească, dar se poate înțelege cu
celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești.
Răspuns întrebare 8: Autoritatea părintească se poate defini ca puterea atribuită părinților prin care li
se permite acestora să decidă în privința întreținerii, supravegherii, educației și locuinței copilului,
precum și a aspectelor privind bunurile acestuia. Răspuns întrebare 9: Principiul coparentalității se
referă la autoritatea parentală comună, ceea ce reprezintă regula și înseamnă egalitatea drepturilor și
îndatoririlor tatălui și mamei în ceea ce privește persoana și bunurile copilului minor.
Răspuns întrebare 10: Instanța de judecată. Răspuns întrebare 11: „Motive temeinice” în sensul
stabilirii exercitării autorității părintești în mod exclusiv de către unul dintre părinți sunt: alcoolismul,
boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt
părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la
viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar
deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti.
Răspuns întrebare 12: Stabilirea locuinței copilului se poate face fie la unul dintre părinți (părintele
rezident) sau la un domiciliu alternativ (mai exact, copilul poate locui un timp relativ egal la fiecare
dintre părinți).
1. Enumerați cel puțin trei caractere ale obligației legale de întreținere.
2. Precizați consecințele care rezultă din caracterul legal al întreținerii.
3. Enumerați cel puțin două trăsături ale regimului juridic al dreptului de întreținere, raportat la
caracterul personal al întreținerii.
4. Menționați când poate fi modificat cuantumul pensiei de întreținere.
5. Specificați dacă pensia de întreținere stabilită în cotă legală poate fi indexată și la ce interval.
6. Specificați dacă pensia de întreținere stabilită în sumă fixă poate fi indexată, la ce interval și modul
de operare al acesteia.
7. Menționați cum se poate îndeplini obligația de întreținere.
8. Enumerați condițiile pe care trebuie să le îndeplinească creditorul obligației de întreținere pentru a
putea beneficia de ea.
9. Precizați în ce condiții/ordine pot fi obligați la întreținere legală frații și surorile.
10. Precizați în ce condiții poate fi obligat la întreținere părintele unui soț căsătorit.
11. Menționați în ce condiții poate fi obligat la întreținere ascendentul unei persoane (bunic) dacă
persoana respectivă are copii.
12. Specificați dacă printr-o convenție se poate deroga de la ordinea stabilită de lege privind
întreținerea.
13. Enunțați dacă printr-o convenție se poate renunța pe viitor la dreptul de întreținere legală și ce
valoare are acea convenție.
14. Precizați între cine există obligația legală de întreținere.
15. Enumerați cel puțin două categorii de persoane între care operează obligația legală de întreținere
care se înscriu în categoria asimilării cu rudele (fără a include persoanele asimilate legal).
16. Specificați în ce condiții în ce limite poate fi obligat la întreținere soțul care a contribuit la
întreținerea copilului celuilalt soț.
17. Definiți obligația legală de întreținere.
Răspuns întrebare 1: Trei dintre următoarele: legalitatea, caracterul personal, inadmisibilitatea
renunțării la întreținere, caracterul reciproc, succesiv, variabil și divizibil.
Răspuns întrebare 2: Nu se poate renunța la dreptul de întreținere; înțelegerea părților cu privire la
prestarea întreținerii către copii trebuie încuviințată de instanța de tutelă care verifică respectarea
interesului superior al copilului.
Răspuns întrebare 3: Dreptul de întreținere este incesibil, este insesizabil parțial, obligațiile de
întreținere nu sunt supuse compensației legale în măsura în care nu pot fi urmărite; dreptul și obligația
de întreținere nu se transmit între moștenitori, cu excepțiile prevăzute de lege. Răspuns întrebare 4:
Când se schimbă mijloacele celui ce o prestează sau nevoia celui ce o primește.
Răspuns întrebare 5: Nu poate fi indexată de drept.
Răspuns întrebare 6: Da, la interval de trei luni și opereză de drept.
Răspuns întrebare 7: Obligația legală de întreținere se poate îndeplini de bunăvoie (în natură) sau prin
constrângerea debitorului prin apelul la instanțele judecătorești competente (în procent sau în sumă
fixă de bani).
Răspuns întrebare 8: Starea de nevoie a creditorului care nu se poate întreține din munca sa sau din
bunuri proprii și comportamentul corespunzător al creditorului întreținerii, respectiv lipsa culpei
creditorului în apariția stării de nevoie. Răspuns întrebare 9: Fraţii şi surorile îşi datorează întreţinere
după părinţi, însă înaintea bunicilor. Răspuns întrebare 10: Dacă se dovedește că soțul ce ar trebui să
presteze întreținere în favoarea celuilalt soț nu are mijloace, atunci obligația de întreținere revine
părintelui.
102
Răspuns întrebare 11: Fiul datorează întreținere înaintea bunicului. Dacă nu există descendenți sau
aceștia nu au mijloace, întreținerea va fi asigurată de ascendent.
Răspuns întrebare 12: Nu se poate deroga de la ordinea prestabilită de lege în ceea ce privește ordinea
persoanelor obligate la întreținere.
Răspuns întrebare 13: Nu se poate renunța la dreptul de întreținere. Convenția este nulă absolut.
Răspuns întrebare 14: Între soț și soție; între rudele în linie dreaptă; între frați și surori.
Răspuns întrebare 15: Cel puțin două dintre următoarele: între foști soți, ca urmare a divorțului; între
foști soți din căsătoria putativă (față de cel/cei de bună-credință); între soțul care a contribuit la
întreținerea copilului celuilalt soț și copilul celuilalt soț; între copilul astfel întreținut timp de 10 ani de
soțul celuilalt părinte și cel care l-a întreținut; între moștenitorul unei persoane care a fost obligată la
întreținerea unui minor ori i-a dat acestuia întreținere fără a fi obligat în acest sens; între persoana care
a luat un copil spre a-l îngiji sau proteja temporar și copil. Răspuns întrebare 16: Doar pe perioada cât
copilul este minor și doar dacă părinții săi au murit, sunt dispăruți sau în stare de nevoie Răspuns
întrebare 17: Definiție = îndatorirea impusă de lege unei persoane de a asigura altei persoane
mijloacele necesare traiului, atât din punct de vedere material, cât și spiritual.