MULTIMI FUZZY

Multimile si sistemele fuzzy au fost introduse de Lotfi A. Zadeh in 1965, in

lucrarea “Fuzzy sets”, Information and Control, 8(3), 1965, 338-353.
Fuzziness se refera la imprecizie si incertitudine in informatii si date.
Multimile si sistemele fuzzy au la baza logica fuzzy – logica rationamentului
aproximativ. Nu se vorbeste de enunturi adevarate sau false, ci de gradul de adevar
al unui enunt.
Logica fuzzy este o generalizare a logicii bivalente (crisp, clasica).
Multimile fuzzy modeleaza proprietati de imprecizie si aproximare.

(I) Multimi clasice (crisp)

Fie X o multime nevida (univers). Elementele lui X pot fi gandite ca indivizi, stari,
alternative, etc. Vom nota cu familia submultimilor lui X.

Consideram o proprietate (atribut ) P relativ la elementele multimii X. Vom scrie:

P(x) : x are proprietatea P.

Expresia P(x) se numeste predicat in variabila x.

Daca a este un element al lui X atunci P(a) va fi propozitia : “ Elementul a verifica

proprietatea P”.
Vom presupune ca pentru orice element a al lui X, propozitia P(a) este adevarata
sau falsa.
In acest caz, vom spune ca proprietatea P este bivalenta.

Notatie: P(a) : Propozitia P(a) este adevarata

Orice proprietate bivalenta determina o submultime A a lui X:

A=

Exemplul 1: Vom lua: X = N ( multimea numerelor naturale ).

P(x): x este un numar par.
Atunci:
P(3) : 3 este numar par ( P(3))
P(2) : 2 este numar par ( P(2))
Proprietatea P determina submultimea numerelor pare : {0, 2, 4,…}.
Exemplul 2
Fie X multimea locuitorilor din Bucuresti. Consideram predicatul
P(x) : x este economist
Atunci
P(Ion Ionescu) : Ion Ionescu este economist
Proprietatea P determina multimea economistilor din Bucuresti.

Fie A o submultime a universului X (AX). Functia caracteristica asociata lui A

este definita astfel:
Observatie: Pentru orice are loc echivalenta:

Propozitia 1. Fie Atunci

Demonstratie () Evident.

() Conform observatiei precedente , pentru orice au loc echivalentele:

Rezulta A=B. 

Propozitia 1 spune ca fiecare submultime a lui X este perfect determinata de

functia sa caracteristica.

Nota. Submultimile lui X se mai numesc si multimi crisp.

Terminologia provine de la Chrysippos, filozof grec ( 279- 206, î.Hr.) la care
apare prima data termenul de logica cu doua valori (= bivalenta) . De aceea, unii
autori ( printre care Gr.C. Moisil) numesc logici necrisipiene acele sisteme de
logica ce admit mai mult de doua valori de adevar. In acord cu aceasta
terminologie, logica bivalenta s-ar putea numi logica crisipiana ( totusi acest
termen nu este folosit!).

(II) Multimi fuzzy

Sa consideram urmatoarele expresii ( numite tot predicate in variabila x):

(a) x este un numar real mult mai mare decat 100
 (b) x este un barbat foarte inalt
(c) x este un produs foarte ieftin
(d) x este un numar rational apropiat de 1.

Fiecare dintre aceste predicate se raporteaza la cate un univers:

(a) – multimea R a numerelor reale
(b) – multimea barbatilor
(c) – multimea produselor de un anume tip
(d) – multimea Q a numerelor rationale

Observatia principala ce se poate face asupra acestor predicate este ca ele nu

produc propozitii bivalente
Nu putem sa determinam (sa spunem in termeni precisi) care sunt :
(a) submultimea crisp a lui R formata din numerele mult mai mari decat 100
(b) multimea crisp a barbatilor foarte inalti
(c) multimea crisp a produselor foarte ieftine
(d) numerele rationale foarte apropiate de 1.

L.A.Zadeh si-a pus problema introducerii unei notiuni de “ submultime” care sa

fie mai larga decat notiunea de submultime crisp ( pe care sa o inglobeze) si care sa
exprime matematic situatii de tipul (a)- (d).

Ideea fundamentala a lui Zadeh este aceea de “ grad de apartenenta al unui

element.” Aceasta notiune ar exprima gradul in care proprietati exprimate prin
predicate de tipul de mai sus ar fi satisfacute de catre elementele unui univers.
Zadeh porneste de la observatia ca o submultime crisp A a lui X se poate identifica
cu functia sa caracteristica :
-Daca atunci : gradul de apartenenta al lui x la A este 1.
-Daca atunci : gradul de apartenenta al lui x la A este 0.
Pentru Zadeh, gradul de apartenenta nu va mai 0 sau 1 ci un numar real din
intervalul [0,1].

In 1965, Zadeh defineste notiunea de “ submultime fuzzy a universului X “ ca o

functie
A : X  [0, 1].
Pentru orice element x al lui X, numarul real A(x) [0,1] va fi gradul de
apartenenta al lui x la submultimea fuzzy A.
Cum este clar ca submultimile fuzzy ale lui X generalizeaza
submultimile crisp: o submultime crisp A a lui X se identifica cu functia sa
caracteristica , care la randul ei poate fi privita si ca o functie
.
Vom nota :
0= si 1=X .

Se observa ca:
0(x)=0, pentru orice xX
1(x)=1, pentru orice xX

Exemple de multimi fuzzy

a)multimea numerelor reale x>>1;

b) multimea temperaturilor ridicate, multimea vanturilor puternice sau a zilelor
frumoase din buletinul meteorologic;
c)multimea oamenilor tineri: Un copil de un an va fi in mod clar un membru al
multimii oamenilor tineri, in timp ce o persoana de 100 de ani nu va fi. O persoana
de 30 de ani poate fi tanara cu gradul de apartenenta 0.5;
d)multimea adultilor,
e)un predicat poate fi crisp, dar interpretat ca fuzzy: o viteza limita de 60km/h este
perceputa de unii soferi intr-un interval de viteze mai mult sau mai putin acceptabil
de 60-70 km/h. Legea de circulatie este crisp, pe cand intelegerea ei de catre soferi
este fuzzy.

Exemplu
Fie P(x): predicatul “multimea oamenilor inalti”
Prin inlocuirea lui x cu obiecte din universul de discurs X, predicatul devine
propozitie sau enunt.
P(x): , x=inaltimea unei persoane (=multime crisp)
Exista doua definitii ale multimii oamenilor inalti: o multime crisp si o multime
fuzzy (punctata).

Exemplu
P: predicat fuzzy “ne intalnim in jurul pranzului”
Exista mai multe reprezentari ale acestui predicat ca multime fuzzy:
multime fuzzy trapezoidala
multime fuzzy triunghiulara
multime fuzzy trapezoidala neteda (SMOOTH TRAPEZOID)
multime fuzzy triunghiulara neteda (SMOOTH TRIANGULAR)