PEDAGOGIE II

(TEORIA ȘI METODOLOGIA INSTRUIRII & TEORIA ȘI

METODOLOGIA EVALUĂRII)

APLICAȚII PENTRU SEMINAR

ANUL UNIVERSITAR 2023 – 2024

1
 PLANUL CALENDARISTIC
AL LUCRARILOR PRACTICE
PEDAGOGIE II

AN DE STUDIU II

Anul universitar 20223- 2024, sem. I

Săpt. Capitol Conţinut tematic Nr. ore

I. Didactica tradiţională – didactica Analiză comparativă între cele trei 2
modernă – didactica postmodernă etape de evoluţie a didacticii
II. Procesul de învăţământ. Relaţia Caracteristicile şi componentele 2
predare-învăţare-evaluare procesului de învăţământ
III. Predarea – accepţiuni ale predării Definirea şi exemplificarea 2
accepţiunilor predării
IV. Modele de instruire Analiză comparativă între modelul 2
instruirii directe şi modelul
constructivist al instruirii
V. Strategia didactică şi componentele Analiza strategiei didactice. Metode de 2
acesteia. Metodologia didactică – instruire tradiţionale şi moderne
componentă esenţială a strategiei
didactice
VI. Sistemul mijloacelor de învățământ Analiza mijloacelor de învăţământ 2
VII. Forme de organizare a procesului Organizarea frontală, grupală şi 2
de învăţământ individuală. Tipuri de lecţii
VIII. Proiectarea activităţilor didactice Planificarea calendaristică, proiectarea 2
unităţilor de învăţare, proiectul de
activitate didactică.
IX. Conceptul de evaluare educaţională Definirea şi caracterizarea evaluării 2
educaţionale
X. Funcţiile evaluării şcolare Funcţii generale şi specifice ale 2
evaluării şcolare
XI. Evaluarea tradiţională – evaluarea Analiză comparativă între evaluarea 2
modernă tradiţională şi evaluarea modernă
XII. Strategii de evaluare Strategia evaluării în trei timpi: 2
evaluarea iniţială, evaluarea dinamică
(formativă şi sumativă), evaluarea
finală
XIII. Metode de evaluare Metode tradiţionale şi metode 2
alternative de evaluare
XIV. Elaborarea probelor de evaluare Tipuri de itemi. Proiectarea, aplicarea 2
şi corectarea probelor de evaluare

2
 BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ

1. Bocoș, M. (2007). Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist.

Pitești: Editura Paralela 45.
2. Bocoş, M. (2013). Instruirea interactivă. Repere axiologice şi metodologice. Iaşi:
Editura Polirom.
3. Cerghit, I. (2002). Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri
şi strategii. Bucureşti: Editura Aramis.
4. Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ. Iași: Editura Polirom.
5. Cucoş, C. (2008). Teoria şi metodologia evaluării. Iaşi: Editura Polirom.
6. Dulamă, M. E. Metodologii didactice activizante. Teorie și practică. Cluj-Napoca:
Editura Clusium.
7. Mogonea, F. R. (2010). Pedagogie pentru viitorii profesori. Sinteze teoretice, sarcini,
modele, instrumente aplicative. Craiova: Editura Universitaria.
8. Oprea, C. L. (2006). Strategii didactice interactive. București: EDP, R.A.
9. Palicica, M., Gavrilă, C., Ion, L. (2007). Pedagogie pentru învăţământul agricol.
Timişoara: Editura Mirton.
10. Panţuru, S. (2002). Elemente de teoria şi metodologia instruirii. Braşov: Editura
Universităţii „Transilvania”.
11. Potolea, D., Manolescu, M. (2005). Teoria şi practica evaluării educaţionale.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Proiectul pentru învăţământul rural.
12. Radu, I. T. (2000). Evaluarea în procesul didactic. București: EDP.
13. Slattery, P. (2013). Curriculum Development in the Postmodern Era. 3rd edition.
Published by Routledge.
14. Tulbure, C. (2013). Caiet de seminar pentru disciplinele Teoria şi Metodologia
Instruirii şi Teoria şi Metodologia Evaluării. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară
Clujeană.

3
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învăţare nr. 1
Didactica tradițională – didactica modernă – didactica postmodernă

Obiectivele unității de învățare:

1. Să precizeze obiectul de studiu al Teoriei și Metodologiei Instruirii (T.M.I).

2. Să descrie minim două caracteristici pentru fiecare etapă de evoluție a didacticii.
3. Să analizeze comparativ caracteristicile strategiilor didactice adoptate în procesul de
instruire pe baza a cel putin două criterii de analiză.
4. Să rezolve toate aplicațiile de pe parcursul seminarului.

⌛ Aplicații:

Folosind metoda cubului analizați Teoria și metodologia Instruirii:

• Descrieți: obiectul de studiu al T.M.I

• Comparați: caracteristicile strategiilor didactice adoptate în procesul de instruire din

punct de vedere al orientării (tradițional – modern), pe baza următoarelor criterii:

Criterii de analiză Strategii didactice

Orientări tradiționale Orientări moderne

Rolul elevului

Rolul profesorului

4
Modul de realizare a învățării

Evaluarea

• Asociați: lăsați frâu liber imaginației. Ce asocieri de idei vă sugerează T.M.I?

• Analizați: caracteristicile celor trei etape de evoluție ale didacticii

 Didactica tradițională

 Didactica modernă

 Didactica postmodernă

• Aplicați: În ce mod poate fi aplicată T.M.I?

• Găsiți argumente pro și contra. Precizați două avantaje și două dezavantaje ale
strategiilor didactice tradiționale și notați soluții pentru depășirea dezavantajelor acestora.

5
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învăţare nr. 2
PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Obiectivele unităţii de învăţare:

O1 – Să definească conceptele: sistem de educaţie, sistem de învăţământ, proces de

învăţământ;
O2 – Să analizeze integrarea procesului instructiv educativ în domenii/sisteme
supraordonate;
O3 - Să reprezinte, printr-o schemă grafică, procesul de învăţământ din perspectivă
sistemică;
O4 – Să caracterizeze elementele componente ale procesului de învăţământ.

⌛ Aplicaţii:

1. Definiţi şi analizaţi conceptele: sistem de educaţie, sistem de învăţământ, proces de

învăţământ.

 Sistem de educație

 Sistem de învățământ

 Proces de învățământ

6
2. Realizaţi un organizator grafic care să ilustreze integrarea procesului instructiv
educativ în domenii/ sisteme supraordonate.

3. Transpuneţi într-o schemă grafică structura sistemică a procesului de învăţământ.

4. Analizaţi caracteristicile elementelor componente ale procesului de învăţământ,

pornind de la descrierea realizată de Mogonea (2010):

Elemente componente Descriere

Finalităţile

Agenţii acţiunii

Conţinuturile

Strategiile (metode,
mijloace, forme de
organizare)

7
Predare – învăţare -
evaluare

Timpul

Spaţiul

Rezultatele

Feed-back-ul

8
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învăţare nr. 3
PREDAREA – ACCEPŢIUNI ALE PREDĂRII

Obiectivele unităţii de învăţare:

O1 – Să realizeze o reprezentare grafică în care să marcheze relaţiile care se instituie

între elementele componente ale procesului de învăţământ;
O2 – Să subsumeze, printr-un ciorchine grafic, termeni şi concepte aparţinând
termenului de predare;
O3 – Să întocmească o listă cu erori şi prejudecăţi ce caracterizează activitatea unui
profesor de specialitate debutant;
O4 - Să analizeze stilurile de predare ale profesorilor, prin prisma avantajelor şi
dezavantajelor acestora.

⌛ Aplicaţii:

1. Realizaţi o reprezentare grafică în care să marcaţi relaţiile care se instituie între

elementele componente ale procesului de învăţământ.

2. Pornind de la termenul predare, realizaţi un ciorchine grafic cu termeni, concepte

asociate, subsumate acestuia.

3. Rezolvați aplicația stabilind succesiunea de parcurgere a etapelor procesului de

predare, apoi exemplificați corespunzător pe un subiect la alegere.
https://learningapps.org/watch?v=pqf4mzc4t21

9
4. Realizaţi o listă cu erori şi prejudecăţi ce caracterizează activitatea unui profesor de
specialitate debutant:

5. Rezolvați aplicația asociind fiecare descriere cu stilul de predare corespunzător

https://wordwall.net/play/24835/992/737

6. Completati în fiecare căsuță stilul de predare corespunzător, pe baza descrierii

existente.
STILUL DESCRIERE
Un profesor care utilizează preponderernt un astfel de stil:
 implică activ elevii în procesul învățării;
 promovează inițiativa elevilor;
 încurajează potențialul creativ al acestora;
 pune elevii în situația de a experimenta;
 cooperează cu elevii în organizarea situațiilor de învățare;
 încurajează feed – back-ul și întărirea pozitivă;
 oferă elevilor posibilitatea de decizie cu privire la
organizarea contextului învățării și posibilitățile de
asociere în realizarea sarcinilor.

Un astfel de stil de distinge prin dezvoltarea

parteneriatului cu elevii și valorizarea experiențelor,
alegerilor și rezultatelor acestora.
Un profesor care utilizează preponderernt un astfel de stil:
 dirijează în detaliu toate etapele de realizare a activităților
de învățare;
 structurează cu atenție timpul de lucru;
 nu încurajează inițiativele;
 sancționează atitudinile și rezultatele instruirii elevilor;
 menține o anumită distanță față de grupul de elevi;
 decide și impune fiecare sarcină de realizat;
 nu încurajează feed – back-ul.

10
 Un astfel de stil se distinge prin controlul exercitat de
profesor asupra tuturor aspectelor instruirii și
promovarea relațiilor educaționale preponderent oficiale
și formale.

Un profesor care utilizează preponderernt un astfel de stil:

 are o atitudine pasivă, indiferentă în procesul învățării;
 acceptă deciziile elevilor, comune sau individuale;
 nu evaluează comportamentele și atitudinile elevilor;
 are exigențe pedagogice reduse în procesul didactic;
 nu favorizează obținerea de performanțe în învățare;
 poate induce apariția situațiilor de indisciplină în clasa de
elevi.

Un astfel de stil se distinge prin plasarea

responsabilității învățării la nivelul elevului și
manifesatarea unei atitudini de autosuficiență în raport
cu propria conduită didactică.

1. Analizaţi stilurile de predare ale profesorilor, prin prisma avantajelor şi dezavantajelor

acestora.

2. Ca viitori profesori, cum vă puteţi perfecţiona stilul de predare. Explicaţi şi exemplificaţi.

11
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învăţare nr. 4
MODELE DE INSTRUIRE

Obiectivele unităţii de învăţare:

O1 – Să prezinte comparativ caracteristicile generale ale celor două modele de instruire:

modelul instruirii directe/ explicite şi modelul constructivist al instruirii;
O2 – Să identifice avantajele şi dezavantajele utilizării fiecărui model în predarea
lecţiilor la disciplinele pe care urmează să le predea ca viitori profesori;
O3 – Să prezinte modalităţi concrete de aplicare a celor două modele în cadrul lecţiilor;
O4 – Să indice modalităţi optime de combinare a celor două modele de instruire în
situaţii didactice concrete.

⌛ Aplicaţii:

1. Prezentaţi comparativ caracteristicile generale ale celor două modele de instruire:

modelul instruirii directe/ explicite şi modelul constructivist al instruirii, pornind de la sinteza
realizată de Potolea, D. (2004):

Modele de instruire Caracteristici

Modelul instruirii directe/

explicite

Modelul constructivist al
instruirii

12
 2. Identificaţi avantajele şi dezavantajele celor două modele de instruire analizate
anterior:

 Avantaje:

 Dezavantaje:

3. Ca viitor profesor, pentru care dintre cele două modele de instruire aţi opta în
conceperea şi desfăşurarea lecţiilor? Argumentaţi răspunsul.

4. Privind din perspectiva studentului, care model simţiţi/credeţi că vi s-ar potrivi mai
bine pentru o învăţare mai eficientă? Care sunt aspectele fiecărui model care vă avantajează în
învăţare?

13
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învăţare nr. 5
STRATEGIA DIDACTICĂ ȘI COMPONENTELE EI

Obiectivele unităţii de învăţare:

O1: Să definească prin propriile cuvinte strategia didactică folosind un limbaj de

specialitate;
O2: Să precizeze cel puțin 3 factori critici care stau la baza elaborării unei strategii
didactice eficiente, valorificând informația primită;
O2: Să enumere cele trei componente de bază ale unei strategii didactice, menționând
care dintre cele trei componente reprezintă cea mai complexa parte;
O4: Să clasifice metodele de învățământ după natura obiectivelor operaționale și măsura
în care elevul este activat exemplificând pentru fiecare categorie minim 2 metode.
O5: Să argumenteze necesitatea elaborării unei strategii didactice pentru reușita actului
instructiv – educativ.

⌛ Aplicaţii:

1. Definiți, prin propriile cuvinte, strategia didactică:

2. Rezolvați aplicația incluzând în fiecare grupă elementele corespunzătoare (factorii

critici care stau la baza elaborării unei strategii didactice/ componentele de bază ale
unei strategii didactice)
https://learningapps.org/watch?v=pcirfcsct21

3. Cu ajutorul tehnicii ciorchinelui întocmiti un organizator grafic pornind de la conceptul

cheie ”strategia didactică”.

14
4. I. Jinga, în funcţie de natura obiectivelor operaţionale, precum și măsura în care
elevul este activat, participă efectiv (intelectual sau acţional) la realizarea
obiectivelor, delimitează metodele informative de cele formative şi respectiv cele
participative (active) de cele neparticipative (pasive). Completați tabelul
exemplificând corespunzător.

METODE Informative Formative

Neparticipative

Participative

5. Exemplificaţi utilizarea metodei ”Explozia stelară” la disciplina dumneavoastră.

6. Rezolvați rebusul de pe platforma learningapp.

https://learningapps.org/watch?v=ph00ab4w521

15
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învățare nr. 6
Sistemul mijloacelor de învăţământ

Obiectivele unității de învățare:

O1: Să definească prin propriile cuvinte mijloacele de învățământ folosind un limbaj de

specialitate;
O2: Să clasifice mijloacele de învățământ după prezența sau absența mesajului didactic
exemplificând pentru fiecare categorie minim 3 mijloace de învățământ.
O3: Să precizeze cel puțin 3 criterii de selecție a mijloacelor de învățământ în vederea
proiectării și desfășurării activității instructiv educative, valorificând informația primită;
O4: Să coreleze adecvat metodele cu mijloacele de învățământ în vederea realizării unui
tip de strategie didactică.
O5: Să argumenteze necesitatea utilizării mijloacelor de învățământ pentru reușita
actului instructiv – educativ.

⌛ Aplicaţii:

1. Definiți, prin propriile cuvinte, sistemul mijloacelor de învățământ:

2. Exemplificaţi sistemul mijloacelor de învăţământ la disciplinele din anul de studiu

curent:

3. Precizaţi avantajele utilizării mijloacelor tehnice audio-vizuale în activitatea

didactică:

16
4. Exemplificaţi utilizarea unei categorii de mijloace de învăţământ în cadrul unei
lecţii de specialitate:

5. Exemplificaţi adecvat modul de corelare a metodelor cu mijloacele de învăţământ

în vederea realizării unui tip de strategie didactică:

6. Argumentați necesitatea utilizării mijloacelor de învățământ pentru reușita actului

instructiv – educativ.

17
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învățare nr. 7
Forme de organizare a procesului de învățământ

Obiectivele unității de învățare:

O1: Să definească lecţia ca microsistem pedagogic pe baza cunoștințelor însușite;

O2: Să enumere tipurile fundamentale de lecţii, precum și variantele ce se pot obține
precizând sarcina didactică fundamentală;
O3: Să descrie structura orientativă a fiecărui tip/ variantă de lecție;
O4: Să prezinte cel puțin trei avantaje și dezavantaje ale fiecărui mod de organizare a
activității elevilor în cadrul lecției;
O5: Să exemplifice adecvat structura unui tip principal de lecție pe baza cunoștințelor
asimilate.

⌛ Aplicații

1. Definiți, prin propriile cuvinte lecția, ca principala formă de organizare a procesului

de învățământ:

2. Utilizând diagrama Venn, descrieți structura orientativă a lecţiei de fixare şi

sistematizare a cunoştinţelor (lecția de recapitulare) și a lecţiei mixte

3. Realizaţi o fişă de activitate la o lucrare de laborator din cadrul unei discipline de

specialitate:
18
4. Completați tabelul de mai jos. În partea stângă precizați toate argumentele pe care le
găsiți pentru a susține utilizarea fiecărui mod de organizare a activității elevilor în
cadrul lecției (avantajele), iar în partea dreaptă toate argumentele împotriva acestei
idei (dezavantajele).
FORME DE ARGUMENTE PRO ARGUMENTE
ORGANIZARE (AVANTAJE) CONTRA
(DEZAVANTAJE)
Activități frontale

Activități pe grupe

Activități individuale

19
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învățare nr. 8
Proiectarea activităților didactice

Obiectivele unității de învățare:

O1: Să definească conceptul de proiectare didactică pe baza cunoștințelor însușite;

O2: Să enumere într-o succesiune logică etapele proiectării demersului didactic;
O3: Să descrie etapele şi operaţiunile caracteristice procedeului de proiectare didactică;
O4: Să argumenteze necesitatea proiectării demersului didactic pentru reușita activității
instructiv – educative.

⌛ Aplicații

1. Definiţi, prin propriile cuvinte, conceptul de proiectare didactică:

2. Enumerați, într-o succesiune logică etapele proiectării demersului didactic:

3. Precizați avantajele proiectării curriculare pornind de la următorul citat, ce aparține

pedagogului român Dumitru Salade, cu privire la rolul proiectării pedagogice: ”Ca şi
arhitectul, inginerul şi constructorul, cu care a fost deseori comparat, profesorul trebuie să-şi
proiecteze activitatea în toate detaliile (obiective, resurse, tehnologie, evaluare), stabilind
precis ceea ce intenţionează să realizeze. Stăpânirea tehnicii proiectării ridică eficienţa
muncii didactice şi imprimă un caracter mai riguros şi mai controlabil fiecărei componente a
activităţii didactice şi educative”

20
 4. Prezentaţi 2 - 3 repere privind optimizarea proiectării didactice:

5. Analizați proiectele de activitate didactică (planificarea calendaristică, proiectul

unității de învățare, proiectul de lecție) prezentate la seminar și evidenţiaţi necesitatea şi
importanţa proiectării didactice în activitatea profesorului:

21
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învățare nr. 9
Conceptul de evaluare educațională

Obiectivele unității de învățare:

O1: Să analizeze comparativ cele două etape principale de evoluție în constituirea

Teoriei și Metodologiei Evaluării, cu ajutorul metodei Diagrama Venn
O2: Să definească, prin propriile cuvinte, conceptul de evaluare educațională.
O3: Să exemplifice, pentru o disciplină de specialitate parcursă, tipurile de rezultate
școlare supuse evaluării.
O4: Să menționeze 5 modalități de obținere a feed-back-ului în evaluare

⌛ Aplicații

1. Cu ajutorul Diagramei Venn, analizați comparativ cele două etape principale de

evoluție în constituirea Teoriei și Metodologiei Evaluării.

2. Definiți, prin propriile cuvinte, conceptul de evaluare educațională:

22
3. Exemplificați, pentru o disciplină de specialitate parcursă, tipurile de rezultate
școlare supuse evaluării:

4. Menționați 5 modalități de obținere a feed-back-ului în evaluare pe care le

considerați reprezentative:

23
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învățare nr. 10
Funcțiile evaluării școlare

Obiectivele unității de învățare:

O1: Să enumere cel puțin trei funcții pe care le îndeplinește evaluarea, pe baza
cunoștințelor însușite la curs;
O2: Să descrie prin propriile cuvinte funcțiile îndeplinite de evaluarea educațională;
O3: Să exemplifice, din perspectiva studentului, funcția educativă îndeplinită de
evaluare.
O4: Să argumenteze rolul evaluării educaționale în procesul de învățământ

⌛ Aplicații

1. Cu ajutorul tehnicii ciorchinelui, întocmiti un organizator grafic pornind de la

conceptul cheie ”Funcțiile evaluării școlare” în care să enumerați principalele
funcții îndeplinite de evaluarea școlară și exemplificați concret diverse elemente
care descriu aceste funcții:

2. Argumentați rolul evaluării educaționale în procesul de învățământ:

24
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învățare nr. 11
Strategii de evaluare

Obiectivele unității de învățare:

O1: Să enumere strategiile de evaluare după momentul realizării evaluării;

O2: Să precizeze, pentru fiecare strategie de evaluare, momentul când se realizează;
O3: Să stabilească pentru fiecare strategie de evaluare funcția/funcțiile specifice
O4: Să descrie 2 – 3 caracteristici de bază pentru fiecare strategie de evaluare

⌛ Aplicații

1. Scrieți fiecare, timp de 10 min. tot ceea ce știți sau credeți că știți despre ” Strategiile
de evaluare (tipurile de evaluare)”

2. Citiți fiecare, timp de 10 minute, cursul nr 11 – ”Strategii de evaluare”. Când citiți,

marcați lateral textul cu 4 semne diferite:
 Puneți o bifă pe marginea textului dacă informația confirmă ceea ce știți sau
credeați că știți ( = confirmarea);

25
  Puneți semnul minus pe marginea textului dacă informația infirmă/contrazice
ceea ce știți, dacă diferă de ceea ce știți, dacă ceea ce știați sau credeați că știți este
greșit (- = infirmarea);
+ Puneți semnul + pe marginea textului dacă informația este nouă pentru voi (+ =
informație nouă, neanticipată);
? Puneți semnul întrebării pe marginea textului dacă informația este neclară, confuză,
dacă nu înțelegeți, dacă doriți să aflați mai multe despre aspectul respectiv (? =
neclaritate, informații insuficiente).

Faceți un tabel cu patru coloane. Puneți în fiecare coloană un semn din cele patru cu
care ați marcat textul, apoi completați cu câte 2 – 3 informații în fiecare rubrică.

3. Completați tabelul de mai jos cu informația solicitată:

Criteriul Tipul de evaluare Când se realizează Ce urmărește

evaluarea evaluarea
Perioada în care
se face evaluarea

26
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învățare nr. 12
Metode și tehnici de evaluare

Obiectivele unității de învățare:

O1: Să realizeze câte o analiză SWOT pentru fiecare metodă tradițională de evaluare;
O2: Să aleagă două metode tradiționale de evaluare și două moderne și să precizeze cel
puțin 2 avantaje și 2 dezavantaje ale fiecărei metode;
O3: Să menționeze ce piese poate conține un portofoliu întocmit de elevi la o disciplină
pe care urmează să o predea.
O4: Să exemplifice cât mai multe titluri de proiecte pe care le-ar propune elevilor în
vederea evaluării rezultatelor școlare

⌛ Aplicații
1. Lecturați fișa de documentare, apoi completați tabelul de mai jos:

Criteriul Tipul de Când se Ce Funcții Metode și

evaluare realizează urmărește îndeplinite tehnici de
evaluarea evaluarea evaluare

27
 2. Alegeți două metode tradiționale de evaluare și două moderne. Găsiți cel puțin 2
avantaje și 2 dezavantaje ale fiecărei metode, raportându-vă la disciplina pe care o veți preda
ca viitor profesor:

3. Alegeți o temă din programa școlară a disciplinei pe care urmează să o predați ca

viitor profesor. Întocmiți un set de întrebări care ar putea reprezenta conținutul unei probe
orale utilizate în evaluarea curentă a elevilor:

4. Ce piese poate conține un portofoliu întocmit de elevi la disciplina pe care urmează

să o predați?

5. Exemplificați cât mai multe titluri de proiecte pe care le-ați propune elevilor în
vederea evaluării rezultatelor școlare:

28
 FIȘĂ DE SEMINAR
Unitatea de învățare nr. 13
Elaborarea probelor de evaluare

Obiectivele unității de învățare:

O1: Să menționeze într-o succesiune logică etapele proiectării evaluării;

O2: Să realizeze o analiză comparativă a itemilor utilizați în cadrul probelor de
evaluare.
O2: Să elaboreze pentru un conținut de specialitate un test docimologic folosind itemi
obiectivi, semiobiectivi și subiectivi, împreună cu baremul de notare și corectare;

⌛ Aplicații

1. Completați tabelul de mai jos cu informația solicitată:

Categoria de itemi Puncte tari Puncte slabe Tipuri de itemi

29
2. Elaborați pentru un conținut de specialitate un test docimologic folosind itemi
obiectivi, semiobiectivi și subiectivi, împreună cu baremul de notare și corectare.

30
 Unitatea de învățare nr. 14
RECAPITULARE SEMESTRIALĂ
PEDAGOGIE II
(Teoria și metodologia instruirii & Teoria și metodologia evaluării)

1. Abordarea structurală a procesului de învățământ se referă la componentele sale. Completați

tabelul de mai jos ce reprezintă structura sistemică a procesului de învăţământ.

FLUX DE INTRARE PROCESUL PROPRIU - ZIS FLUX DE IEȘIRE

2. Următoarele șapte etape corespund unei secvențe de învățare. Așezați – le pe verticală într-o
succesiune cronologică: transferul cunoștințelor, aplicarea, însușirea/asimilarea de cunoștințe,
înțelegerea/comprehensiunea, perceperea/receptarea materialului, actualizarea cunoștințelor,
fixarea și consolidarea în memorie:

31
3. Prezentaţi comparativ caracteristicile generale ale celor două modele de instruire: modelul
instruirii directe/ explicite şi modelul constructivist al instruirii, pornind de la sinteza
realizată de Potolea, D. (2004):
Modele de instruire Caracteristici

Modelul instruirii directe/

explicite

Modelul constructivist al
instruirii

4. Cu ajutorul tehnicii ciorchinelui întocmiti un organizator grafic pornind de la conceptul cheie

”strategia didactică”.

32
5. În şcoală, forma de activitate curentă este lecţia.

a. Enumeraţi principalele tipuri de lecţii:

1. ………………………………………………………………………….

2. ………………………………………………………………………….

3. ………………………………………………………………………….

4. ………………………………………………………………………….

5. …………………………………………………………………………..

b. Prezentaţi, la alegere, un tip principal de lecţie, vizând următoarele aspecte:

 Scopul principal urmărit

 Structura lecţiei

 Variantele lecţiei.

6. Proiectarea didactică presupune centrarea demersului didactic pe obiective pe baza unui algoritm
procedural ce corelează 4 întrebări esenţiale:

 În ce scop voi face?

 Ce voi face?

 Cu ce voi face?

 Cum voi face?

 Cum voi şti dacă s-a realizat ce s-a propus?

Răspunsul acesor întrebări sistematizează etapele unei proiectări didactice eficienete.

Precizați-le într-o succesiune logică.

7. Dintre afirmaţiile notate cu majuscule, subliniază pe aceea care nu se referă la niciuna dintre
metodele de evaluare notate cu litere mici:

33
 a. chestionarea orală (ascultarea);
b. lucrările scrise;
c. lucrările practice;

A. Întrebările au acelaşi grad de dificultate şi verifică acelaşi conţinut;

B. Profesorul poate corecta sau completa răspunsul elevului şi îi poate direcţiona expunerea;
C. Se desfăşoară pe tot parcursul demersului didactic, acoperind astfel întregul conţinut al
programei şcolare;
D. Constituie metoda de evaluare a modului de aplicare a cunoştinţelor teoretice în practică.

8. Coloana A cuprinde forme de evaluare, iar coloana B caracteristici ale acestora. Înscrieţi în
spaţiul liber din dreptul cifrelor coloanei A litera corespunzătoare din coloana B:

A B

--------1. Evaluare iniţială a. Se desfăşoară pe tot parcursul demersului

didactic, operând pe etape mai mici (lecţie,
capitol)
--------2. Evaluare finală (cumulativă sau b. Stabileşte nivelul de pregătire al elevilor
sumativă)
--------3. Evaluare continuă (formativă sau c. Urmăreşte recapitularea, sistematizarea şi
curentă) consolidarea cunoştinţelor şi abilităţilor
dobândite.

34