Modalități

de abordare
a infecțiilor respiratorii

Prof. dr. farm. Cornel Chiriță

Disciplina Farmacologie și Farmacie clinică
Facultatea de Farmacie
UMF „Carol Davila” București
 Agenda

I. Infecții respiratorii - noțiuni generale

II. Oportunitatea prescrierii de antibiotice în IACRS
III. Răceala comună vs gripa
IV. Motive de prezentare la farmacie pentru pacienții cu IACRS: febra,
durerea (cefaleea, durerea faringiană, otalgia, mialgia), tusea, durerea
în gât, rinita
V. Medicamente pentru reducerea durerii și febrei
VI. Tratamentul tusei
VII. Tratamentul durerii în gât
VIII. Tratamentul diferitelor tipuri de rinită
IX. Complicațiile răcelii comune: sinuzita, rinita
 I
Infecții respiratorii –
noțiuni generale
I Infecții respiratorii – noțiuni generale
Cavitate
nazală

Superioare Faringe

Laringe
Căile
respiratorii
Trahee

Inferioare Bronhii

Plămâni
I Infecții respiratorii – noțiuni generale

Acute
Afecțiuni
respiratorii
Cronice
 I
Mecanisme locale de apărare împotriva
agresiunii bacteriene sau virale
Mecanisme locale de apărare împotriva agresiunii bacteriene sau virale

Mecanismul
Structura
glotic de
angulară cu rol
prevenire a
de filtru a CRS
aspiraţiei

Sistemul imun
de apărare: Ig, Clearance-ul
lizozim, mucociliar
fibronectină

LeMessurier KS et al. Respiratory Barrier as a Safeguard and Regulator of Defense Against Influenza A Virus and Streptococcus pneumoniae. Frontiers in Immunology, 2020; 11. DOI=10.3389/fimmu.2020.00003.
I
Mecanisme locale de apărare împotriva
agresiunii bacteriene sau virale
Bolile aparatului respirator
• Printre cele mai comune motive de a apela la un medic.
• Pot prezenta simptomatologie importantă, au un grad ridicat de morbiditate și
mortalitate.
• Majoritatea se manifestă prin simptome minore, fără complicații.

Farmacistul de comunitate
• Primul profesionist la care apelează pacientul.
• Joacă rol de „filtru” - trebuie să deosebească afecțiunile minore (tratament
simptomatic) de cele majore (investigații suplimentare).

Astfel, pentru afecțiunile minore, farmacistul poate acorda consultația minimală în

farmacia de comunitate și poate recomanda medicamente OTC simptomatice - scade astfel
presiunea asupra cabinetelor de medicină primară și a camerelor de gardă din spitale!
 I
Mecanisme locale de apărare împotriva
Bolile aparatului agresiunii
respiratorbacteriene sau virale

Afecțiuni acute
• majoritatea inflamațiilor: faringită, traheită, bronșită;
• pneumonii;
• urgențe respiratorii (SDRA = sindrom de detresă respiratorie a adultului;
EPA = embolie pulmonară acută).

Afecțiuni cronice
• bolile obstructive cronice: astm bronșic, BPOC;
• pneumopatii profesionale (pneumoconioze);
• TBC;
• tumori pulmonare.

https://www.who.int/health-topics/chronic-respiratory-diseases#tab=tab_1
https://www.datasci.com/solutions/respiratory/acute-respiratory-disorders
 I
Mecanisme locale de apărare împotriva
agresiunii bacteriene sau virale

IACRS = infecții acute ale căilor respiratorii superioare

• ~10% din totalul afecțiunilor pentru care pacienții se prezintă la medic;

• ~50% din cazurile pentru care se administrează antibiotice în ambulator.

!! Chiar dacă cele mai multe IACRS sunt infecții virale.

X. Jin et al. Global burden of upper respiratory infections in 204 countries and territories, from 1990 to 2019. EClinicalMedicine 37 (2021) 100986.
 II
Oportunitatea
prescrierii
de antibiotice
în IACRS
 II Oportunitatea prescrierii de antibiotice în IACRS

• Cu mult discernământ!
• Ar trebui privită ca fiind similară cu
prescrierea de corticosteroizi sau de
orice alt medicament cu riscuri
crescute de RA
• Printre riscuri: infecția cu
Clostridium difficile, reacțiile
alergice, tendinita, rezistența în
continuă creștere

Boiko O, Burgess C, Fox R, Ashworth M, Gulliford MC. Risks of use and non-use of antibiotics in primary care: qualitative study of prescribers' views. BMJ Open. 2020 Oct 19;10(10):e038851.
II
Consilierea antibioterapiei
de către farmacistul de comunitate

• Consiliere privind antibioticul prescris

• Consiliere privind rezistența la antibiotice, atunci când este necesar

• Consiliere privind eventualele reacții adverse
• Recomandarea tratamentului simptomatic la pacienții non-vulnerabili
II
Consilierea antibioterapiei
de către farmacistul de comunitate

• Consiliere privind
antibioticul prescris:
➢ Interval corect de administrare
➢ Durata tratamentului
➢ Interacțiuni
• cu alimente
• cu alte medicamente
 II
Consiliere privind rezistența la antibiotice,
atunci când este necesar

➢ Rezistența - se referă atât la

expunerea unei populații la
antibiotice, cât și la expunerea
fiecărui individ în parte.
➢ De exemplu, administrarea unui
antibiotic pentru o infecție
respiratorie sau de tract urinar poate
determina rezistență bacteriană la
acel antibiotic, care poate să țină
până la 12 luni.

Costelloe C, et al. Effect of antibiotic prescribing in primary care on antimicrobial resistance in individual patients: systematic review and meta-analysis. BMJ. 2010;340:c2096.
https://www.pharmaexcipients.com/lipids/lipids-in-multi-resistant-bacteria/
 II Rezistența la antibiotice - dimensiune globală

➢Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor - rezistența germenilor

este cea mai importantă amenințare a bolilor infecțioase, din cauza
dezvoltării de bacterii multirezistente - opțiuni de tratament aproape
inexistente.
➢ECDC/EMA - aprox. 25000 decese/an în UE din cauza unei infecții cu o
bacterie multirezistentă.
➢Rezistența la antibiotice - problemă majoră de sănătate publică în țările
slab dezvoltate - circa 70% dintre infecțiile neonatale nu pot fi tratate,
conform ghidurilor OMS.

Morana LF et al. Critical shortage of new antibiotics in development against multidrug-resistant bacteria - Time to react is now. Drug Resistance Updates, 2011; 14:118-124.
 II Problema rezistenței la antibiotice

• Nu poate fi rezolvată.
• Dar poate fi mai bine gestionată!
! Greșelile trecutului - antibioticele noi trebuie folosite cu mult discernământ +
trebuie să menținem puterea antimicrobiană în cele deja existente.
Problema rezistenței nu va fi rezolvată prin descoperirea unuia sau mai multor
antibiotice noi. Rezistența tot va apărea la un moment dat, însă utilizarea prudentă
va întârzia mult acest proces!

Morana LF et al. Critical shortage of new antibiotics in development against multidrug-resistant bacteria - Time to react is now. Drug Resistance Updates, 2011; 14:118-124.
 II
Consiliere privind eventualele reacții adverse
la administrarea antibioticelor

➢ Diareea produsă de antibiotice - posibil produsă de C. difficile!

În acest sens, farmaciștii trebuie să cunoască:
• simptomele acestei infecții (scaune apoase - 3-15/zi; crampe abdominale
severe; febră; sânge sau puroi în scaun);
• antibioticele mai frecvent incriminate (carbapenemi, piperacilină + tazobactam,
chinolone, cefalosporine gen. a 3-a)

! A nu se elibera loperamid ca tratament de bază!

Rafey A, Jahan S, Farooq U, Akhtar F, Irshad M, Nizamuddin S, Parveen A. Antibiotics Associated With Clostridium difficile Infection. Cureus. 2023 May 15;15(5):e39029.
https://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_11594_29.03.19.pdf
 II Atenție la avertizările EMA referitoare la antibiotice!
De exemplu, fluorochinolone
Reacții adverse foarte rare, Nu trebuie utilizate pentru:
dar grave: • tratarea infecțiilor care s-ar putea ameliora
• tendoane inflamate sau rupte fără tratament sau care nu sunt severe (cum ar
• dureri musculare sau slăbiciune fi infecțiile gâtului);
• dureri articulare sau umflături • tratarea infecțiilor non-bacteriene, de
• dificultăți la mers exemplu, prostatita non-bacteriană (cronică);
• senzație de furnicături sau de • prevenirea diareei călătorului sau a infecțiilor
durere tip arsură recurente ale tractului urinar inferior (infecții
• oboseală urinare care nu se extind dincolo de vezica
• depresie urinară);
• tulburări de memorie • tratamentul infecțiilor bacteriene ușoare sau
• tulburări de somn moderate, cu excepția cazului în care alte
• tulburări de vedere și auz, medicamente antibacteriene recomandate
precum și alterarea gustului și frecvent pentru aceste infecții nu pot fi
mirosului. utilizate.

Fluoroquinolone antibiotics: reminder of measures to reduce the risk of long-lasting, disabling and potentially irreversible side effects | European Medicines Agency (europa.eu)
II
Recomandarea tratamentului simptomatic
la pacienții non-vulnerabili

Tratamentul simptomatic al IACRS

poate fi recomandat de către
farmacist

Atenție! Atenție!
Trebuie diferențiată Atenție! Complicațiile IACRS
răceala comună de Grupurile (ex.: sinuzita, otita etc.)
gripă vulnerabile

• În caz de gripă sau de complicații ale IACRS, pacientul trebuie trimis la medic pentru evaluare!
• Pacienții din grupurile vulnerabile (sugari, copii mici, vârstnici, gravide, pacienți cu
comorbidități) trebuie trimiși la medic pentru evaluare și supraveghere mai atentă!
 III
Răceala comună
vs. gripa
 III Răceala comună vs. gripa
Răceala comună Gripa
- infecție virală a căilor respiratorii
- infecție virală a căilor respiratorii
superioare și/sau inferioare
superioare
- cauzată de virusurile gripale
- cauzată de peste 200 de tipuri de
virusuri, însă rinovirusurile - perioadă de incubație: 1-4 zile
contribuie la 30-50% dintre cazuri - durata: circa 14 zile
- perioadă de incubație: 1-7 zile - se asociază frecvent cu
- durata: circa 10 zile complicații, cum ar fi
- este considerată o boală respiratorie pneumonia
! Prematuri,
ușoară - simptome frecvente:
sugari, copii mici
• tuse seacă, iritantă
- simptome frecvente: ! Vârstnici
• greață, vărsături
• strănut ! Comorbidități
• frisoane
• tuse • dureri musculare Forme mai
• rinoree și/sau congestie nazală
! La aceste categorii, se severe, cu
• oboseală
recomandă vaccinare spitalizare și risc
anuală antigripală de deces!
https://www.medanta.org/patient-education-blog/understanding-the-difference-between-cold-and-flu
III De ce răcelile sunt mai frecvente în sezonul rece?
➢ Concepție greșită: se poate „răci” exclusiv prin expunere prelungită la vreme rece.
➢ Ce se cunoaște?
• răcelile sunt infecții virale;
• prevalența multor virusuri este sezonieră;
• circulă mai frecvent pe vreme rece.
➢ Implicarea sezonalității nu a fost determinată în mod concludent, dar au fost postulate
explicațiile:
• în timpul sezonului rece au loc posibile modificări ale sistemului respirator induse de
temperatura rece;
• răspuns imun scăzut;
• umiditate scăzută, ce determină o creștere a ratelor de transmitere virală, probabil din
cauza aerului uscat care permite picăturilor virale mici să se disperseze mai departe și
să rămână în aer mai mult timp.
Zuger, Abigail (4 March 2003). „You'll Catch Your Death!' An Old Wives' Tale? Well„. The New York Times. Archived from the original on 22 March 2017.
"Common cold – Background information". National Institute for Health and Clinical Excellence. Archived from the original on 15 November 2012. Retrieved 19 March 2013.
Mourtzoukou EG, Falagas ME (September 2007). "Exposure to cold and respiratory tract infections". The International Journal of Tuberculosis and Lung Disease. 11 (9): 938–43. PMID 17705968.
III De ce răcelile sunt mai frecvente în sezonul rece?

➢ Sezonalitatea aparentă poate fi datorată și unor factori sociali: timp

petrecut în interior, în apropierea persoanelor infectate și, în special, a
copiilor la școală.

➢ Expunerea normală la frig nu crește riscul de infecție.

➢ Expunerea prelungită la frig → reducerea semnificativă a temperaturii

corpului (hipotermie) → crește riscul pentru răceala comună (subiect
controversat, dar majoritatea dovezilor sugerează că poate crește
susceptibilitatea la infecție).

Zuger, Abigail (4 March 2003). "'You'll Catch Your Death!' An Old Wives' Tale? Well." The New York Times. Archived from the original on 22 March 2017.
"Common cold – Background information". National Institute for Health and Clinical Excellence. Archived from the original on 15 November 2012. Retrieved 19 March 2013.
Mourtzoukou EG, Falagas ME (September 2007). "Exposure to cold and respiratory tract infections". The International Journal of Tuberculosis and Lung Disease. 11 (9): 938–43. PMID 17705968.
 IV
Motive de prezentare
la farmacie pentru
pacienții cu IACRS:
febra, durerea
(cefaleea, durerea faringiană,
otalgia, mialgia), tusea,
durerea în gât, rinita
IV
Motive de prezentare la farmacie
pentru pacienții cu IACRS: febra, durerea

Principalele motive de prezentare la farmacie în cazul IACRS:

• febra
• cefaleea
• mialgiile Coexistă de
• durerea în gât multe ori
• tusea
• rinita
 IV Febra (pirexia) - noțiuni generale
➢ Reprezintă creșterea temperaturii corpului peste o valoare de referință determinată de
activitatea centrului termoreglării din hipotalamus.

Hipotalamusul acționează ca un termostat - primește informații de la receptorii de

căldură și frig din întregul corp și, în consecință, activează încălzirea sau răcirea.
• Când corpul are o temperatură crescută, hipotalamusul trimite instrucțiuni pentru a-l răci, prin transpirație,
vasodilatație, radiație termică.
• Când corpul înregistrează temperatura scăzută, hipotalamusul direcționează organismul să păstreze și să
producă căldură, prin vasoconstricție (pentru a reduce pierderea de căldură.

➢ Temperatura normală - circa 37oC, cu variații de aprox. 0,5oC pe parcursul zilei. Aceste
variații circadiene apar în urma proceselor fiziologice din organism: schimbări
metabolice, ciclul veghe-somn, secreția hormonală, schimbarea gradului de activitate.
! În cazul febrei, variația pe parcursul zilei este mai mare de 0,5oC, fiind cauzată de
diferite substanțe pirogene.
Balli S et al. Physiology, Fever. [Updated 2023 Sep 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562334/
 IV Febra în răceală și gripă

Apare din cauza unor stimuli (pirogeni) exogeni (ex.: virusuri sau
bacterii) sau endogeni (macrofage activate care secretă citokine).
Citokine secretate:
▪ Interleukine: IL1= cel mai puternic pirogen
▪ Factorul de necroză tumorală (TNF)
▪ Interferon (IFN)
➢ hipotalamusul
Citokinele eliberate de sistemul imun se comportă ca agenți
anterior = termoliza
pirogeni endogeni, deoarece străbat bariera hematoencefalică până
(pierderea de
la hipotalamusul anterior (preoptic), unde există o rețea vasculară căldură)
cu permeabilitate crescută. ➢ hipotalamusul
posterior =
Stimulează celulele endoteliale din rețeaua vasculară hipotalamică termogeneza
să elibereze PGE2 care resetează hipotalamusul prin blocarea (producerea de
termolizei. căldură)
Lawrence Dall, James F. Stanford. Fever, Chills, and Night Sweats. Clinical Methods: The History, Physical, and Laboratory Examinations. 3rd edition. Chapter 211.
 IV Febra - fiziopatogenie
FAGOCITE
neutrofile, monocite,
macrofage

Citokine pirogene:
IL-1, IL-6, TNF, IFN
Pirogeni infecțioși (exo- și
Pirogeni neinfecțioși (seruri
endotoxine bacteriene,
imune, imunoglobuline, celule
virusuri) Endoteliul hipotalamic tumorale, produse necrotice)

PGE2

AMPc
FEBRA
„Setare” mai ridicată a
centrului termoreglării

Producere de căldură
https://clinicalgate.com/fever-and-infection/accesat 7.12.2023
Conservarea căldurii
 IV Febra - clasificare în funcție de temperatura corporală

Se numește FEBRĂ o temperatură a corpului

>38 de grade Celsius.
38°C Febră
În funcție de valoarea maximă a temperaturii corpului, febra
se clasifică în:
Normal
▪ Stare subfebrilă până la 38oC.
37°C
▪ Temperatura corpului = 38-39oC: febră scăzută.
▪ Temperatura corpului = 39,5-40,5oC: febră moderată.
▪ Temperatura corpului = 40,5-41,0oC: febră înaltă.
▪ Temperatura corpului >41,0oC: hiperpirexie (se apropie de
limita superioară compatibilă cu supraviețuirea)

Balli S et al. Physiology, Fever. [Updated 2023 Sep 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562334/
 IV Febra - simptom în cadrul unei boli
Febra în sine nu este o boală, ci apare ca răspuns la numeroase cauze: o infecție, leziune sau
inflamație
Exemple de boli infecțioase însoțite de febră:
• Infecțiile respiratorii (determinate de un virus - răceală sau gripă, pneumonie)
• Gastroenterita (infecția tractului digestiv provocată de un virus, o infecție cu rotavirus, denumită
și „gripa stomacală”)
• Anumite infecții bacteriene, de obicei ale urechii (otita medie)
• Infecții ale tractului urinar
• Infecții sinusale
• Erupții cutanate (rujeolă, rubeolă, varicelă, scarlatină)
• Alte boli infecțioase: oreion, meningite, amigdalite
Febra poate să apară și post-vaccinare!
Toate vaccinurile pot produce creșterea temporară a temperaturii corpului din cauza răspunsului imun declanșat în organism.
În funcție de tipul de vaccin, febra poate să apară în 1-2 zile de la administrare sau după un interval mai mare, de una sau
chiar mai multe săptămâni. Procentul de vaccinați care vor dezvolta febră este foarte variabil, în funcție de tipul de vaccin.
El-Radhi AS. Fever in Common Infectious Diseases. Clinical Manual of Fever in Children. 2019 Jan 2:85–140
https://www.chop.edu/centers-programs/vaccine-education-center/vaccine-safety/fever-and-vaccines
 IV Febra - posibile consecințe

• Se consideră că febra face parte din mecanismul de luptă împotriva

agenților infecțioși și nu trebuie scăzută decât în situațiile în care pot să
apară complicații nedorite.
• La copiii mici, care intră în colectivități, infecțiile cu febră moderată/înaltă
au frecvență ridicată.
• Febra înaltă poate provoca tulburări neurologice sub formă de convulsii la
copil, în general benigne, care nu lasă sechele → abordare terapeutică
medicamentoasă pentru scăderea temperaturii.
• Febra provoacă deshidratarea organismului → este necesară o hidratare
corespunzătoare.

Wrotek S, LeGrand EK, Dzialuk A, Alcock J. Let fever do its job: The meaning of fever in the pandemic era. Evol Med Public Health. 2020 Nov 23;9(1):26-35. doi: 10.1093/emph/eoaa044.
 IV Durerea

„O experienţă senzorială şi emoţională neplăcută,

asociată cu (sau părând a fi asociată cu) o leziune
tisulară existentă sau potenţială” IASP
(International Association for the Study of Pain - 2020)

Raja SN et al. The revised International Association for the Study of Pain definition of pain: concepts, challenges, and compromises. Pain. 2020 Sep 1;161(9):1976-1982.
IV Durere
Creier

Creierul interpretează informații

despre o anumită senzație pe care o
Hipotalamus
experimentează corpul.
Cale Cale
descendentă ascendentă
Măduva spinării
Informațiile sau „semnalele” despre
această senzație dureroasă se
transmit de la receptorii nociceptivi,
aflați preponderent în piele și
Neuron viscere, de-a lungul fibrelor
aferent
Nociceptori nervoase către măduva spinării
periferici
Stimul până la creier, unde sunt procesate
și devin experiența durerii.

Kitahata LM. Pain pathways and transmission. Yale J Biol Med. 1993 Sep-Oct;66(5):437-42.
Piele
IV Durerea - clasificare în funcție de severitate

Scara facială a durerii

• ușoară
• moderată
• severă/puternică

Bieri et al., Pain 41 (1990) 139.

 IV Durerea - cauze

Cele mai frecvente cauze ale durerii la copii:

1. Otita medie acută (OMA): una dintre cele mai frecvente cauze ale
vizitei la medicul pediatru. Copiii mici (6-24 luni) sunt deosebit de
vulnerabili.
2. Dureri dentare.
3. Durere în gât și/sau durere de cap în cursul bolilor infecțioase
(ex.: răceală comună, gripă, faringită, oreion, rujeolă, amigdalită,
angină).
4. Durerea post-vaccinare (nu administrăm analgezice și antipiretice
profilactic, adică înainte de vaccinare!).
5. Durere postoperatorie (ex.: după o intervenție chirurgicală pentru
îndepărtarea amigdalelor palatine, după proceduri dentare).
6. Cefaleea de tensiune musculară.

https://med.stanford.edu/content/dam/sm/pedsanesthesia/documents/introduction-to-pediatric-pain.pdf
IV
Fiziopatologia durerii, a febrei și a inflamației –
implicarea ciclooxigenazei
Infecție (virus, bacterie)

Durere Durere ↑
Febră ↑COX2 ↑Prostaglandine
Temperatură corp ↑

Leziuni tisulare (ex.: infecții,

distrucții mecanice)

Durere Durere ↑
Semne
Inflamație ↑COX2 ↑Prostaglandine Edem ↑ inflamație
Roșeață↑

Balli S, et al. Physiology, Fever. [Updated 2023 Sep 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK562334/
Gilroy DW, Colville-Nash PR. New insights into the role of COX 2 in inflammation. J Mol Med (Berl). 2000;78(3):121-9.
 IV Durerea în IACRS

Durerea este simptom de debut al răcelii comune la >60% pacienți

și se manifestă prin:
• durere faringiană;
• cefalee.

Durerea este simptom major al perioadei de stare și al complicațiilor

răcelii comune și gripei:
• durere/ presiune sinusală;
• otalgie;
• durere musculoarticulară generalizată (starea de curbatură).

37
Eccles R. Understanding the symptoms of the common cold and influenza. Lancet Infect Dis. 2005 Nov;5(11):718-25. doi: 10.1016/S1473-3099(05)70270-X.
IV Cefaleea
Cefaleea poate fi cauzată de:
▪ structurile meningeale;
▪ musculatura și vasele de sânge de la nivelul scalpului,
feței și gâtului;
▪ țesuturile de la baza craniului.

Cefaleea caracteristică răcelii este cea de tip tensional (CTT)

• Cauza principală: contractura mușchilor pieloși ai capului și a musculaturii gâtului.
• Eliberarea prostaglandinelor duce la sensibilizarea terminațiilor nervoase din mușchi
(duce la acutizarea percepției durerii).
• Durerea este bilaterală, descrisă ca o bandă în jurul capului (de la frunte la zona
occipitală). Se manifestă ca apăsare sau presiune și nu este însoțită de simptome
prodromale asemănătoare migrenei.

Millea P.J, Brodie J.J. Tension Type Headache. Am Fam Physician. 2002 Sep. 1;66(5):797-805.
 IV Durerea musculară (curbatura)

Mialgia se asociază frecvent cu febra

→ simptome ale fazei acute de răspuns la infecții
→ cauzată de citokinele proinflamatorii din circulație

Efect proteolitic
asupra musculaturii scheletale

↑ producția locală de PGE2

(mediator al durerii ce sensibilizează
nociceptorii)

Eccles R. Understanding the symptoms of the common cold and influenza. Lancet Infect Dis. 2005 Nov;5(11):718-25. doi: 10.1016/S1473-3099(05)70270-X.
 V
Medicamente
pentru reducerea
durerii și febrei
 V Medicamente pentru reducerea durerii și febrei

• Derivaţi de p-aminofenol: paracetamol

• Derivaţi de acid propionic: ibuprofen, naproxen

• Derivaţi de acid salicilic: acid acetilsalicilic (Atenție! nu la copiii sub 12 ani din
cauza riscului de sindrom Reye, pe fondul unei infecții virale)
• Derivaţi de pirazolonă: metamizol (Atenție! nu este OTC); propifenazona

https://www.anm.ro/
https://www.webmd.com/cold-and-flu/cold-flu-fever-reducers
V Paracetamol analgezic și antipiretic
Transmiterea senzaţiei de durere Modularea durerii pe căile descendente
Analgezice antipiretice
cresc pragul perceperii
durerii la nivel talamic.
Talamus ventro-caudal
Cortex

AINS scad formarea mediatorilor

algogeni și proinflamatori
Substanţa
cenuşie
periapeductală
Stimulul nociceptiv Medulla oblongata
determină şi o reacţie
inflamatorie locală cu Cornul posterior
eliberarea unor Medulla ventro-
mediatori cu efect rostrală
algogen: PG,
bradikinină, Măduva
histamină etc. spinării

Reprezentarea schematică a căilor ascendente de transmitere a durerii şi a căilor

descendente inhibitorii ale durerii (după Katzung B. 2001)
 V Analgezice - antipiretice - mecanisme de acțiune

IBUPROFEN ACID ACETILSALICILIC

Endoperoxizi ciclici: Endoperoxizi ciclici: Mediatori proinflamatori:

Acid arahidonic PGG2 PGH2 PG, PGI2, TX

COX 1/2
ACID ACETILSALICILIC ȘI IBUPROFEN - INHIBĂ COX 1/2 ȘI AU EFECT ANALGEZIC, ANTIPIRETIC ȘI
ANTIINFLAMATOR

IBUPROFEN - efect Crește concentrația de endocanabinoide și

analgezic anandamide având efect antihiperalgic

Rainsford KD. Ibuprofen: from invention to an OTC therapeutic mainstay. Int J Clin Practice, 2012; 67S178: 9-20.
 V Ibuprofen

➢ Acțiune analgezică periferică:

• ↓ producția PGE2, PGI2, PGD2 (prin inhibiția ciclooxigenazelor)
• astfel descrește stimularea nociceptorilor

➢ Acțiune analgezică centrală

• ↑ concentrația plasmatică de endocanabinoide și anandamide prin
reducerea degradării lor (efect „antihiperalgic”)
• influențează căile serotoninergice și noradrenergice aferente, cu efect
„gate control” al semnalelor aferente din cornul posterior al măduvei

➢ Acțiune antipiretică:
• ↓ formarea de PGE2 → este readus la normal nivelul funcțional al
centrului termoreglării din hipotalamus

Mazaleuskaya LL, Theken KN, Gong L, Thorn CF, FitzGerald GA, Altman RB, Klein TE. PharmGKB summary: ibuprofen pathways. Pharmacogenet Genomics. 2015 Feb;25(2):96-106. doi: 10.1097/FPC.0000000000000113.
 V Paracetamol

• Sintetizat în 1878 de Morse şi introdus pentru uz medical în 1883.

• Siguranţa în utilizare a fost interpretată greşit şi, de aceea, a avut
o utilizare limitată până în 1950, când substanţa cu structură
asemănătoare, fenacetina, a fost retrasă de pe piaţa farmaceutică
din cauza toxicităţii renale.
• În prezent este medicamentul OTC cel mai utilizat în întreaga lume
la toate vârstele.
• Reprezintă treapta I de tratament al durerii conform OMS.

Sharma CV et al. Continuing Education in Anaesthesia, Critical Care & Pain j Volume 14 Number 4 2014.
 V Paracetamol: mecanism de acțiune complex

DURERE

Endoperoxizi ciclici: Endoperoxizi ciclici: Mediatori proinflamatori:

Acid arahidonic
PGG2 PGH2 PG, PGI2, TX

Ciclooxigenaza Prostaglandin PARACETAMOLUL - INHIBĂ PROSTAGLANDIN

Prostaglandin peroxidaza PEROXIDAZA ÎN CREIER ȘI SCADE FORMAREA
sintetaza PROSTAGLANDINELOR ALGOGENE ȘI
PROINFLAMATOARE ÎN CREIER. ARE EFECT
ANALGEZIC ȘI ANTIPIRETIC.
PARACETAMOL -
efect analgezic Activarea sistemului canabinoidergic (CB1, CB2)

Hinz B et al. Ann Rheum. Dis, 2012; 71: 20-25.

Sharma CV et al. Continuing Education in Anaesthesia, Critical Care & Pain j Volume 14 Number 4 2014.
 V Paracetamol - posologie

Adulți
Cale Doză Doza maximă/zi
I.V. G ≥50 kg 1000 mg la 6 ore 4000 mg
(perfuzie cu 3000 mg
durata de 15 (în caz de factori
minute) de risc de
hepatotoxicitate)
G <50 kg 15 mg/kg la 6 ore 60 mg/kg
Oral 325-1000 mg la 4-6 ore 4000 mg
Rectal 650 mg la 4-6 ore 3900 mg

https://www.drugs.com/dosage/acetaminophen.html
 V Paracetamol - posologie
Copii
Cale Doză Doza maximă/zi
I.V. (perfuzie cu durata de G ≤10 kg 7,5 mg/kg la 6 ore 30 mg/kg
15 minute) 10 kg <G ≤33 kg 15 mg/kg la 6 ore 60 mg/kg,
fără a depăși 2000 mg
33 kg <G ≤50 kg 15 mg/kg la 6 ore 60 mg/kg,
fără a depăși 3000 mg
Oral Vârsta <12 ani 10-15 mg/kg la 4-6 ore A nu se depăși 5 doze
Vârsta ≥12 ani 325-1000 mg la 4-6 ore 4000 mg
Rectal 6-11 luni 80 mg la 6 ore 4 doze
12-36 luni 80 mg la 4-6 ore 5 doze
3-6 ani 120 mg la 4-6 ore 5 doze
6-12 ani 325 mg la 4-6 ore 5 doze
> 12 ani 650 mg la 4-6 ore 6 doze
https://www.drugs.com/dosage/acetaminophen.html
https://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_8237_21.10.15.pdf
 V Paracetamol - forme farmaceutice
Orale
• Comprimate
• Comprimate filmate
• Comprimate efervescente
• Pulbere pentru soluție orală
• Soluție orală
• Suspensie orală
• Sirop
Rectale
• Supozitoare

Soluții perfuzabile
https://www.anm.ro
 VI
Tratamentul
tusei
VI Tusea
Cele mai frecvente cauze:
Acută • infecțiile (adesea virale, la toate vârstele);
De obicei neproductivă • alergiile;
inițial, iar ulterior poate • secrețiile nazale care ajung în faringe.
deveni productivă

Tusea Se poate manifesta în următoarele cazuri:

- BPOC - trebuie evaluat istoricul de bronșitic (bronșita cronică -
tuse cu spută, cel puțin 3 luni consecutive, în ultimii 2 ani) +
istoricul de fumător;
- astm - tuse de obicei neproductivă, devine productivă în timp;
Cronică - IC, TBC, pneumonie, carcinom pulmonar - mai rare;
- medicamente - IECA (1/2 pacienți);
În general productivă - AINS; tuse
`
- β-blocante wheezing
Blenkinsopp A. Abordarea simptomelor în farmacie: un ghid pentru gestionarea celor mai frecvente afecțiuni. Ed. Farmamedia, Târgu-Mureș, 2016.
 VI
! Tusea virală trebuie diferențiată
de alte tipuri de tuse

Caracteristicile tusei virale:

• debut brusc + febră;

• spută minimă - în primele zile;

• intensitate mai mare seara (! Tuse severă dimineața → semn de bronșită

cronică/bronșiectazie);

• durată uzuală 7-10 zile (>14 zile - posibilă infecție bacteriană secundară - analiza
sputei). În anumite situații, poate să rămână o tuse reziduală, seacă, cu durata de
până la 8 săptămâni.

Irwin RS, French CL, Chang AB, Altman KW; CHEST Expert Cough Panel*. Classification of Cough as a Symptom in Adults and Management Algorithms: CHEST Guideline and Expert Panel
Report. Chest. 2018 Jan;153(1):196-209. doi: 10.1016/j.chest.2017.10.016.
 VI Tusea

O cauză particulară de tuse acută este crupul

(laringotraheobronșita la copii):

• etiologie virală în general;

• respirație dificilă;
• tuse lătrătoare (frecventă la copiii de 9-18 luni).

Blenkinsopp A. Abordarea simptomelor în farmacie: un ghid pentru gestionarea celor mai frecvente afecțiuni. Ed. Farmamedia, Târgu-Mureș, 2016.
 VI Tusea

Criterii de trimis la medic:

• durerea în piept - posibilă cauză CV;
• durerea la inspir - pleurezie sau pneumotorax;
• hemoptizie - TBC;
• durată >trei săptămâni - posibile cauze mai severe
(carcinom, TBC);
• wheezing și/sau scurtarea respirației - astm.

Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
 VI Arcul reflex al tusei
Receptori - zonele tusigene: bifurcaţia
traheei, faringe, laringe

Căi aferente - fibrele senzitive ale

ramurilor nervului vag (căi aeriene
superioare, diafragm)
Centrul nervos al tusei - bulb rahidian
(medulla oblongata)

Căi eferente - fibrele motorii ale nervilor:

laringeu inferior pentru glotă; frenic
pentru diafragm; intercostali pentru
muşchii intercostali).

Efectorii - muşchii striaţi respectivi, care

se contractă.
Polverino M, Polverino F, Fasolino M, Andò F, Alfieri A, De Blasio F. Anatomy and neuro-pathophysiology of the cough reflex arc. Multidiscip Respir Med. 2012 Jun 18;7(1):5. doi: 10.1186/2049-6958-7-5.
VI Fenomenele mecanice din tuse

Trei faze:
I. Faza inspiratorie: Inhalarea, care generează volumul necesar pentru o tuse
eficientă.
II. Faza de compresie: Închiderea laringelui combinată cu contracția mușchilor
peretelui toracic, diafragmei și peretelui abdominal determină o creștere
rapidă a presiunii intratoracice.
III. Faza expiratorie: Glota se deschide, rezultând un flux de aer expirator ridicat și
sunetul tusei. Apare compresia mare a căilor respiratorii. Fluxurile mari dislocă
mucusul din căile respiratorii și permit îndepărtarea din arborele
traheobronșic.

McCool FD. Global physiology and pathophysiology of cough: ACCP evidence-based clinical practice guidelines. Chest. 2006;129(1 Suppl):48S–53S.
VI Evaluarea gravității bronșitei acute

BSS „Bronchitis Severity Scale” - Scorul de severitate al bronșitei

Măsoară cinci simptome importante caracteristice bronșitei:

• tuse
• producția de spută
• raluri pulmonare la auscultație
• dureri în piept în timpul tusei și
• dispnee.

Este evaluat pe o scară de la 0 (nu este prezentă) la 4 (foarte severă) și ajunge la un

scor total maxim de 20 de puncte.

O specie vegetală care și-a dovedit utilitatea în ameliorarea simptomelor bronșitei

acute și a stat la baza validării BSS este Pelargonium sidoides (Eps 7630).
Chuchalin A.G., Berman B., Lehmacher W. Treatment of acute bronchitis in adults with a pelargonium sidoides preparation (EPs 7630): A randomized, double-blind, placebo-controlled trial. Explore (NY) 2005;1(6):437–445.
 VI Tratamentul tusei - antitusive
Acţionează la nivelul centrului
bulbar al tusei sau la nivelul altor Naturale CODEINA, MORFINA
verigi ale arcului reflex al tusei → Opioide
ameliorează sau De sinteză DEXTROMETORFAN
Inhibitoare ale
opresc tusea. centrului tusei
BUTAMIRAT
Neopioide OXELADINA
LEVODROPROPIZINA
Antitusive
Mucilagii ↓ sensibilitatea terminaţiilor nervoase
Decongestionante
nazale acțiune fiziopatogenică

Cu acțiune periferică Anestezice locale ↓ iritația receptorilor

Expectorante ↓ factorul iritativ local

Bronhospasmolitice ↓ indirect iritația receptorilor

Cristea AN și colab. Tratat de Farmacologie, Ed. Medicală, București, 2005.
VI Antitusive inhibitoare ale centrului tusei

• de primă linie - butamirat; Au eficacitate redusă

în tusea acută
- oxeladina; neproductivă, care
- dextrometorfan (! nu este OTC); este autolimitantă
• de rezervă (a doua linie) - codeina.

potențial crescut de abuz + RA mai numeroase!

Măsuri non-farmacologice pentru tusea acută:

• hidratare;
• consiliere privind rezolvarea simptomelor de la sine, în timp.
Morice A, Kardos P. Comprehensive evidence-based review on European antitussives. BMJ Open Respir Res. 2016 Aug 5;3(1):e000137.
Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
 VI Expectorante
Mucolitice
• Acetilcisteina (OTC) - 400-600 mg/zi - adulți;
- 50-100 mg x 3/zi – copii.
• Carbocisteina - 5% - adulți (OTC) - 750 mg x 3/zi;
- 2% - copii (P-6L) - 100 mg x 2-3/zi.
• Erdosteina (P-6L) - adulți - 300 mg x 2-3/zi
- copii - 175 mg x 2-3/zi.
• Bromhexina (OTC) - 8-16 mg x 3-4/zi - adulți;
- 4-8 mg x 2-3/zi – copii.
• Ambroxol (OTC) - 30 mg x 3/zi - adulți;
- 7,5-30 mg x 2-3/zi.
Secretostimulante
• Guaifenesina - 100-200 mg x 4-6/zi - adulți;
- 100 mg x 3/zi - copii >5 ani.
https://www.anm.ro
 VI Mucilagii din plante

• Au un efect protector și
hidratant asupra mucoasei
Strat lipidic
Strat apos de la nivelul cavității bucale
și a gâtului.

• Teiul are efect emolient -

Nalba
(Malva Sylvestris L.) protejează membrana mucoasă
împotriva toxinelor*
Tei
(Tilia Platyphyllos/
Tilia Cordata)

*Assessment report on Tilia cordata Miller, Tilia platyphyllos Scop., Tilia x vulgaris Heyne or their mixtures, flos EMA/HMPC/337067/2011 **Assessment report on Malva sylvestris L. and/or Malva neglecta Wallr.,
folium and Malva sylvestris L., flosEMA/HMPC/749518, Cetraria islandica (L.) Acharius s.l., thallusE MA/HMPC/36866/2014.
 VI Mucilagii din plante

▪ Ameliorează inflamația și calmează

durerea în gât.
Strat lipidic ▪ Protejează și acoperă terminațiile
Strat apos nervoase responsabile pentru
cauzarea durerii în gât și a reflexului
de tuse.

▪ Are efect bioadeziv - formează o

Lichen islandez peliculă protectoare**
(Cetraria Islandica)

*Assessment report on Tilia cordata Miller, Tilia platyphyllos Scop., Tilia x vulgaris Heyne or their mixtures, flos EMA/HMPC/337067/2011 **Assessment report on Malva sylvestris L. and/or Malva neglecta Wallr., folium and
Malva sylvestris L., flosEMA/HMPC/749518, Cetraria islandica (L.) Acharius s.l., thallusE MA/HMPC/36866/2014.
 VI
Pelargonium sidoides
REDUCE cu 75% simptomele bronșitei
Evaluarea efectului Pelargonium sidoides asupra modificării intensității scării BSS la copiii
cu bronșită - rezultatele a 4 studii¹.
%scădere Descrierea studiului
Locul desfășurării studiului: multe centre de cercetare, inclusiv Germania. Grupul
testat: pacienți cu bronșită.
Vârsta: 40% pacienți sub 3 ani, restul 3 ani+.
Număr pacienți: 959.
S-au evaluat: printre altele: tuse, dispnee, constricție. Tratament: extract
Pelargonium sidoides sau placebo timp de 7 zile.

Reducerea cu 77% în 14 zile a

simptomelor bronșitei (tuse, secreții,
Reducerea tuturor simptomelor bronșitei cu până la 75,5% în 7 zile la pacienții dispnee, dureri toracice)
care urmează un tratament cu Pelargonium sidoides.

Scăderea intensității Modificarea intensității

tusei respirației
N = 742 copii, 0 -12 ani,
Simptomele de tuse la pacienții cu Dispariția aproape completă a observational study.
bronșită s-au redus cu 64,2%. simptomelor de dispnee.
BSS – scorul de severitate al bronsitei

Haidvogl M, Heger M. Treatment effect and safety of EPs 7630-solution in acute bronchitis in childhood: report of a multicentre observational study. Phytomedicine 2007; 14 Suppl 6: 60–64.
Kamin W. et al. (2018) EPs 7630 is effective and safe in children under 6 years with acute respiratory tract infections: clinical studies revisited, Current Medical Research and Opinion, 34:3, 475-485. BSS = scor de severitate al bronșitei.
Studiile Kamin din 2010 și 2012 reprezintă aleatorii, dublu-orb, controlate cu placebo, studiile Matthys și Haidvogel sunt studii observaționale.
 VII
Tratamentul
durerii în gât
VII Durere în gât

• Disconfort la nivelul faringelui (jenă ușoară, durere severă).

• Cauze:
a) infecții virale (70-90%) - febră;
- tuse;
b) infecții bacteriene (! streptococi) - odinofagie (durere la deglutiție);
- adenopatie;
- febră crescută - 38-39ºC;
- absența tusei - streptococ β-hemolitic;
c) mononucleoza infecțioasă (Epstein-Barr) - limfadenopatie cervicală marcată;
- febră, oboseală;
- frecvent la adolescenți + adulți
tineri („boala sărutului”).
Blenkinsopp A. Abordarea simptomelor în farmacie: un ghid pentru gestionarea celor mai frecvente afecțiuni. Ed. Farmamedia, Târgu-Mureș, 2016.
Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
VII Diferențierea infecțiilor

Diferențierea infecțiilor - dificilă:

• infecții virale - mai frecvente la adulți;
• infecții bacteriene - mai frecvente la copiii din colectivități;
- durată >o săptămână;
• infecții micotice (Candida) - mai frecvente la copii mici + vârstnici.

Criterii de trimis la medic:

• durată >două săptămâni;
• disfagie severă;
• tratament medicamentos cu risc crescut de agranulocitoză: captopril, carbimazol,
citotoxice, clozapină, penicilamină, sulfasalazină, antibiotice sau chimioterapice cu sulf.
Blenkinsopp A. Abordarea simptomelor în farmacie: un ghid pentru gestionarea celor mai frecvente afecțiuni. Ed. Farmamedia, Târgu-Mureș, 2016.
Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
VII Diferențierea infecțiilor
Tratament
• de obicei - infecții virale, autolimitante - tratament strict simptomatic
(pastile/spray-uri);
! pastilele de supt stimulează secreția salivară efecte benefice.

• anestezice lidocaina (! pacienți >12 ani);

- benzocaina (și la copii >3 ani);
- durată scurtă de acțiune - se administrează des;
- RA minime - precauție în trimestrul III de sarcină;

• antiseptice - ambazona; - alcool 2,4-diclorbenzilic;

- clorhexidina; - clorură de benzalconiu/benzoxoniu;
- amilmetacrezol; - cetilpiridină;
Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
www.anm.ro
VII Tratament

• antiinflamatoare - benzidamina;
- flurbiprofen - ! iritații ale mucoasei bucale +
tulburarea gustului;
! nu la copii <12 ani;
! max. 5 cpr. de supt/24 h, max. 3 zile;

• tratamentul simptomatic poate include și analgezice-antipiretice-

antiinflamatoare administrate sistemic, pentru reducerea durerii - ex.:
paracetamol, ibuprofen, acid acetilsalicilic.

Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
www.anm.ro.
VII Tratament

• Acidul hialuronic și-a dovedit eficacitatea în tratamentul durerii în gât.

Film mucoadeziv protector

Protecție împotriva
Acidul hialuronic virusurilor și bacteriilor

Imediat după aplicare, apare un film mucoadeziv la nivelul mucoasei cavității bucale și al gâtului care
protejează împotriva acțiunii iritante a factorilor externi (de exemplu, bacterii, virusuri).

*Assessment report on Tilia cordata Miller, Tilia platyphyllos Scop., Tilia x vulgaris Heyne or their mixtures, flos EMA/HMPC/337067/2011 **Assessment report on Malva sylvestris L. and/or Malva neglecta Wallr., folium and
Malva sylvestris L., flosEMA/HMPC/749518, Cetraria islandica (L.) Acharius s.l., thallusE MA/HMPC/36866/2014.
VII
Evaluarea hialuronatului de sodiu
la pacienții cu faringită cronică
Grup: pacienți cu dureri cronice de gât (peste 30 de zile) cu vârsta de peste 20 de ani.
Intervenție: grup testat (n=10): spray cu hialuronat de sodiu, grup de control (n=10): soluție salină fiziologică,
aplicare de 3 ori pe zi timp de 30 de zile.
Evaluare: simptomele subiective și impactul acestora asupra calității vieții, inclusiv probleme de înghițire și băut,
precum și parametrii citologici și imunohistochimici.

Ameliorarea simptomelor la pacienții care utilizează spray-ul de hialuronat de

sodiu

-87% -88%
Reducerea numărului de pacienți cu Reducerea numărului de pacienți cu
Acidul hialuronic dificultăți la înghițirea alimentelor dificultăți la înghițirea lichidelor de
solide de la 8 la 1 la 9 la 1

Concluzia studiului: Acidul hialuronic este eficient în calmarea dificultăților de înghițire

la pacienții cu faringită cronică.
Leone C.A., Armone Caruso A., Allocca V., Barra E., Leone R. (2015) Pilot study on the effects of high molecular weight sodium hyaluronate in the treatment of chronic pharyngitis. International Journal of Immunopathology &
Pharmacology 28(4):532-538.
VII
În plus, acidul hialuronic este util în procesul de vindecare
a rănilor după procedura de excizie a amigdalelor
DEMONSTRAREA PROPRIETĂȚILOR REGENERATIVE ALE ACIDULUI HIALURONIC
Scorul durerii - după-amiază
Scor de vindecare a rănilor

Scorul durerii
3 Nr. zile
5
3 postoperatorii

Nr. zile postoperatorii Nr. zile postoperatorii

Acidul hialuronic îmbunătățește vindecarea rănilor. Acidul hialuronic reduce durerea post-amigdalectomie.

Hancı, Deniz & Altun, Hasan. (2015). Effectiveness of hyaluronic acid in post-tonsillectomy pain relief and wound healing: A prospective, double-blind, controlled clinical study. International journal of pediatric otorhinolaryngology.
79. 10.1016/j.ijporl.2015.07.016.
 VIII
Tratamentul
diferitelor tipuri
de rinită
VIII Rinita

➢Inflamația mucoasei nazale, caracterizată de:

• rinoree;
• congestie nazală;
• strănut.
➢Tipuri:
1. alergice;
2. infecțioase (majoritatea virale, rar fungice);
3. vasomotorii;
4. medicamentoase.

Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
VIII I. Rinita alergică

• sezonieră - ex.: febră de fân - agent declanșator - polen;

- reacție alergică de tip I - simptome:
vasodilatație, prurit nazal, rinoree, strănut;

• perenă (cronică) - alergeni: acarieni, păr de animale.

Diagnosticul diferențial cu alte tipuri de rinite - se va verifica istoricul de atopie al

pacientului: variația sezonieră a simptomelor, astm, antecedente alergice.

Wells BG. et al. Manual de farmacoterapie, București: Prior, 2019.

Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
VIII Tratament

➢evitarea alergenilor - ex.: locurile cu potențial crescut de expunere la polen;

➢farmacologic:
• sistemic - antihistaminice H1 - gen. I (mai puțin utilizate în prezent);
- gen. II;
• topic - corticosteroizi intranazal - de elecție;
▪ fluticason;
▪ mometason;
Nu se eliberează fără
▪ budesonid;
▪ tixocortol;
prescripție medicală!
▪ betametazon.

Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
www.anm.ro.
VIII Tratamentul diferitelor tipuri de rinită

! Corticosteroizi - primă linie în rinita alergică - metaanaliză a studiilor

clinice superioritate față de antihistaminicele H1 în controlul
simptomelor nazale.
! Eficacitatea se apreciază după câteva săptămâni de tratament.
La unii pacienți se pot folosi profilactic, înaintea expunerii la alergeni.

Alte tratamente topice

• antihistaminice H1 topice - azelastina;
• stabilizatoare ale mastocitelor - cromoglicat (eficacitate redusă).

Parle-Pechera S, Powers L, St Anna L. Clinical inquiries. Intranasal steroids vs antihistamines: which is better for seasonal allergies and conjunctivitis? J Fam Pract. 2012 Jul;61(7):429-31, 448.
VIII Tratamentul diferitelor tipuri de rinită
! Decongestionantele topice/ sistemice - de rezervă, când congestia nazală trebuie tratată
repede (rezolvă simptomele până la instalarea acțiunii corticosteroizilor).
• sistemice - pseudoefedrină - >12 ani: 30-60 mg la 4-6 ore - max. 240 mg/zi;
- 6-11 ani: 30 mg la 6-8 ore - max. 120 mg/zi;
- 4-5 ani: 15 mg la 6-8 ore - max. 60 mg/zi.
- fenilefrina - >12 ani: 10 mg la 4 ore - max. 60 mg/zi;
- 6-11 ani: 5 mg la 4-6 ore;
- 4-5 ani: 2,5 mg la 4-6 ore - max. 15 mg/zi.
• topice - efedrină;
- nafazolină;
- xilometazolină; ! La utilizare mai mult de 5 zile –
- oximetazolină; risc de rinită medicamentoasă
- tramazolină;
https://www.drugs.com/dosage/phenylephrine.html
https://www.drugs.com/dosage/pseudoephedrine.html
VIII II. Rinita virală

• Se asociază frecvent cu răceala comună.

• Simptomele specifice: rinoree, congestie nazală (cedează în 7-10 zile fără tratament).
Tratamentul la adulți și copii mari include:
• decongestionante topice/sistemice;
• antihistaminice H1;
• analgezice: paracetamol, AAS, ibuprofen.
Tratamentul la sugari și copii cu vârsta sub 6 ani:
• copii <2 ani: ser fiziologic, apă de mare izotonă.
• copii 2-6 ani: decongestionante diluate (ex.: xilometazolină 0,5 mg/ml) 3-4 zile +
apă de mare hipertonă.

Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
https://www.anm.ro/_/_RCP/RCP_12104_28.06.19.pdf
https://jamanetwork.com/journals/jamaotolaryngology/fullarticle/221846.
VIII III. Rinita vasomotorie

• Asemănătoare celei alergice, însă testele de alergii sunt negative.

• Simptome: congestie, rinoree.
• Frecvent declanșată de factori iritanți: fum de țigară, schimbări de
temperatură, mirosuri puternice, exerciții fizice, alimente fierbinți sau picante.
• De obicei, cedează la decongestionante, administrate la nevoie.

Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
VIII IV. Rinita medicamentoasă

• Se instalează după tratament cu decongestionante topice >5-7 zile -

tahifilaxie la nivelul arteriolelor nazale.
• ! Pacienții trebuie întrebați despre utilizarea decongestionantelor
topice și sfătuiți să facă spălături cu ser fiziologic sau apă de mare.
• ! Din cauza vasoconstricției prelungite, trebuie explicat riscul crescut
pentru atrofia mucoasei nazale, cu apariția tulburărilor de miros.

Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
Ramey JT et al. Rhinitis Medicamentosa. J Investig Allergol Clin Immunol 2006; Vol. 16(3): 148-155.
VIII Criterii de trimis la medic în cazul rinitei

• insuccesul medicației recomandate;

• diagnostic de rinită medicamentoasă;

• obstrucție nazală mecanică;
• rinoree unilaterală (! copii - posibil corp străin în cavitatea nazală).

Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
 IX
Complicațiile
răcelii comune:
sinuzita, rinita
 IX Complicațiile răcelii comune

Atunci când răceala comună se complică prin apariția durerilor sinusale sau la
nivelul urechii, pacienții trebuie trimiși la medic pentru evaluare suplimentară,
existând uneori nevoia de antibioterapie.

➢ Sinuzita
Sinusurile conțin în general aer, însă în răceală se umplu cu
secreții nazale, care stagnează → infectare cu streptococi sau
cu Haemophilus (de obicei) → durere la aplecarea capului, la
mișcarea ochilor, la tușit sau strănut.
Dacă tratamentul sinuzitei cu decongestionante
sistemice/locale nu dă rezultate - pacientul trebuie trimis la
medic pentru antibioterapie.

Rutter P. Community Pharmacy. Symptoms, Diagnosis and Treatment. 4th Ed., Churchill Livingstone, Elsevier, 2018.
 IX Complicațiile răcelii comune

➢ Durerea de ureche
Fenomen mai frecvent la copii, care pot dezvolta otită după răceala comună,
cu durere din cauza acumulării puroiului în urechea medie sau prin inflamația
membranei timpanice.

! Durerea de ureche nu semnifică întotdeauna o otită, uneori fiind vorba de

o reacție otică, care se tratează exclusiv cu AINS sau analgezice.

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22710-ear-ache-ear-pain.
IX Complicațiile răcelii comune

Tratamentul otitelor include:

• AINS și/sau analgezice-antipiretice;
• tratament intraauricular cu picături auriculare, astfel:
▪ otită dureroasă nesupurată - pic. cu analgezic și anestezic local: fenazonă +
lidocaină/clorbutanol;
▪ otită supurată - pic. cu cloramfenicol + fluocinolon (sol. auriculară) + lidocaine.

! Colirele pot fi administrate uneori și intraauricular (ex.: chinolone).

https://www.medicalnewstoday.com/articles/319788#treatment
www.anm.ro.