”Prima cerinţă a unui spital este ca acesta să nu facă

rău pacienţilor!”
Florence Nightingale
IAAM sunt comune și sunt asociate cu rezultate mai slabe ale pacientului și costuri
suplimentare legate de asistența medicală.

„Mai mult de 9% dintre persoanele internate în spital vor dobândi o infecție

asociată, iar costul tratamentului devine o povară uriașă pentru sistemul de
sănătate”.

„Impactul este exacerbat de creșterea ratelor de rezistență la antimicrobiene.

Dacă bacteriile rezistente provoacă boli grave, infecțiile în sânge și ratele
mortalității pot ajunge până la 20%.”

Sursa: Dr. Patrick Harris și Dr. Brian Forde de la Centrul de Cercetare Clinică
al Universității din Queensland, Australia (2022)
„Metodele tradiționale de control și diagnosticare a infecțiilor nu pot urmări cu exactitate
bacteriile care provoacă aceste infecții sau nu pot detecta evenimentele de transmitere
în spitale”.

„Testarea genomică poate preveni sute de infecții, economisind milioane de dolari prin
reducerea costurilor serviciilor de îngrijire. Totodată testarea genomică poate duce la
reducerea suferinței și la scăderea numărului de decese.”

„Deși sunt dificil de implementat, strategiile de prevenire a infecțiilor, bazate pe

aceste abordări genomice, vor deveni probabil noul standard de aur”.

„Costurile considerabile asociate cu funcționarea acestui serviciu ar putea fi justificate

de potențialele economii pentru sistemul de sănătate și de îmbunătățirea prevenției
IAAM la pacienții vulnerabili.”

Sursa: Dr. Patrick Harris și Dr. Brian Forde de la Centrul de Cercetare Clinică al
Universității din Queensland, Australia (2022)
IAAM ÎN MATERNITATE
IAAM ÎN MATERNITATE
SUPERBACTERII REZISTENTE LA ANTIBIOTICE
 Organizația Mondială a Sănătății avertizează asupra pericolului mortal
reprezentat de un grup de superbacterii rezistente la antibiotice, bacterii
pe care forul internațional le numește “patogeni prioritari” și care prezintă cel
mai mare pericol pentru sănătate.

 Conform OMS, bacteriile rezistente la antibiotice, așa-numitele

superbacterii, reprezintă o prioritate critică pentru că de multe ori infecțiile cu
astfel de patogeni sunt mortale.

 Spre exemplu, pacienții care sunt infectați cu Stafilococul auriu rezistent la

meticilină (MRSA) se confruntă cu un risc de mortalitate cu 64% mai mare
decât cei infectați cu varianta non-rezistentă a stafilococului.
SUPERBACTERII REZISTENTE LA ANTIBIOTICE
 Toți cei trei agenți patogeni din grupul de prioritate critică sunt rezistenți la o

familie de antibiotice denumite carbapeneme. Aceste antibiotice sunt

deseori denumite și “medicamente de ultimă instanță” pentru că dacă acest
tratament eșuează, medicii nu mai au soluții.

 “Este foarte important ca OMS să ia măsuri în această problemă pentru că în

zilele noastre, când este foarte ușor să călătorești dintr-o parte în alta a globului,
o infecție cu un organism rezistent la antibiotice se poate răspândi foarte rapid“,
a explicat Dr. Kenrad Nelson, profesor de epidemiologie boli infecțioase la Johns
Hopkins Bloomberg School of Public Health.
 CELE TREI SUPERBACTERII DIN CATEGORIA DE PRIORITATE CRITICĂ
ÎNTOCMITĂ DE OMS (1)

ACINETOBACTER BAUMANNII REZISTENTĂ LA CARBAPENEME

Această bacterie poate provoca pneumonie, infecții grave ale sângelui și alte afecțiuni
grave, conform Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (Center for
Disease Control and Prevention — CDC).
Infecțiile cu A. baumannii sunt de obicei infecții intraspitalicești și se răspândesc fie
prin contact direct cu persoane infectate, fie prin contact cu suprafețe infectate,
conform CDC.
Deși acest agent patogen nu reprezintă un risc deosebit pentru
persoanele sănătoase, el se poate dovedi extrem de periculos pentru pacienții cu boli
cronice și cu sisteme imunitare slăbite.
Infecțiile cu A. baumannii apar de obicei în mediile spitalicești, în special în unitățile de terapie
intensivă.
Deocamdată nu se știe cu certitudine cât de răspândită este această bacterie în lume, însă,
conform estimărilor, A. baumannii a provocat între 2% și 10% din infecțiile cu bacterii
rezistente la antibiotice înregistrate în unitățile de terapie intensivă din Europa și SUA, indică
OMS.
 CELE TREI SUPERBACTERII DIN CATEGORIA DE PRIORITATE
CRITICĂ ÎNTOCMITĂ DE OMS (2)
PSEUDOMONAS AERUGINOSA REZISTENTĂ LA CARBAPENEME
• Cel mai des infecțiile cu P. aeruginosa apar tot în mediile intraspitalicești.
• Pentru pacienții infectați cu P. aeruginosa, pneumoniile sau alte infecții
care pot apărea după intervenții chirugicale sunt extrem de periculoase.
Aceste bacterii pot însă trăi și în piscine și bazinele de relaxare de la
centrele spa și produc infecții grave ale urechii și iritații ale pielii, conform
CDC.
• Pacienții internați în spital sunt expuși riscului de infectare cu această
bacterie prin contact cu aparatele pentru respirație, catetere sau în urma
intervențiilor chirurgicale.La fel ca și în cazul primei bacterii, aceste
infecții sunt în special periculoase pentru pacienții cu sisteme imunitare
slăbite.
• CDC estimează că aproximativ 51.000 de infecții cu P. aeruginosa se
produc în spitale din SUA în fiecare an, iar dintre acestea, peste 6.000
de cazuri sunt rezultatul contaminării cu varianta rezistentă la antibiotice
a bacteriei.
• Anual, aproximativ 400 dintre aceste infecții duc la decesul pacienților.
 CELE TREI SUPERBACTERII DIN CATEGORIA DE PRIORITATE CRITICĂ
ÎNTOCMITĂ DE OMS (3)

ENTEROBACTERIACEAE REZISTENTĂ LA CARBAPENEME

Infecțiile cu Enterobacteriaceae rezistentă la carbapeneme (CRE) se produc de obicei în

spitale și în centrele de îngrijire de lungă durată, conform CDC.
Similar bacteriei A. baumannii, CRE nu prezintă un risc deosebit pentru persoanele clinic
sănătoase, fiind în schimb foarte periculoasă pentru cei cu sisteme imunitare slăbite.

CRE se poate răspândi prin contact cu persoane infectate sau prin expunerea la instrumente
sau dispozitive medicale infectate.
 ALTE BACTERII PERICULOASE

În celelalte două categorii de risc OMS a inclus bacterii rezistente la anumite

antibiotice precum și agenții patogeni care produc gonoree și toxiinfecții alimentare.

 Șase patogeni au fost incluși în categoria de prioritate ridicată, iar alți trei au fost
trecuți în categoria de prioritate medie.

Cei șase agenți patogeni din categoria de prioritate ridicată sunt Enterococcus
faecium rezistent la vancomycină, Staphylococcus aureus rezistent la meticilină și la
vancomycină, Helicobacter pylori rezistent la clarithromycină, Campylobacter
spp. rezistent la fluoroquinolon, Salmonellae rezistentă la fluoroquinolon și Neisseria
gonorrhoeae rezistent la cephalosporină și fluoroquinolon.

 Cele trei bacterii din cea mai puțin periculoasă categorie sunt Streptococcus
pneumoniae rezistent la penicilină, Haemophilus influenzae rezistent la ampicilină și
Shigella spp. rezistent la fluoroquinolon.

Această listă a fost realizată de OMS în colaborare cu Departamentul pentru Boli

Infecțioase al Universității din Tübingen (Germania).
 ALTE BACTERII PERICULOASE

 Obiectivul OMS este de a iniția sinteza unor noi antibiotice mai puternice
și cu un spectru larg și de a determina guvernele să investească în acest
proces.
 De asemenea, în lupta împotriva superbacteriilor este necesară
administrarea corespunzătoare a antibioticelor și nu luarea lor ”după
ureche” sau pentru perioade mai mici decât cele recomandate de
medic, conform OMS.

o “Problema este că rezistența la antibiotice apare în urma folosirii

necorespunzătoare a antibioticelor”, iar această clasă de medicamente este
foarte des și uneori nejustificat folosită” ~ Dr. Nelson.
 BACTERII REZISTENTE LA ANTIBIOTIC
• 25 000 de pacienți mor anual doar în UE, ca urmare a infecțiilor cauzate de bacteriile
rezistente la antibiotic
• La nivel global, acest număr ajunge la peste 700 000 de milioane de decese pe an
• 10 de milioane de decese pe an vor avea loc între 2015 și 2050 dacă procentele actuale de
rezistență continuă să crească cu 40%, așa cum este estimat.
• Rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății la nivel
mondial. Fenomenul poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, în orice țară, oricând.
• De la apariţia penicilinei, antibioticele au transformat din temelii sistemul de sănătate şi au
salvat milioane de vieţi. Astăzi, la circa 90 de ani distanţă, pentru că sunt folosite incorect şi
excesiv, antibioticele îşi pierd treptat din eficienţă, iar descoperirea celor noi este tot mai
dificilă.
• Rezistența la antibiotice apare în mod natural, dar abuzul consumului de antibiotice, atât la
oameni cât și la animale accelerează acest proces.
• Un număr tot mai mare de infecții – cum ar fi pneumonia, tuberculoza sau gonoreea – sunt
din ce în ce mai greu de tratat ca antibioticele utilizate în mod tradițional pentru a le trata,
medicamentele devenind tot mai puțin eficiente.
• În plus, rezistența la antibiotice duce la perioade de internare intraspitalicească tot mai
lungi, costuri medicale mai mari și mortalitate crescută.
• Fenomenul se transformă tot mai mult în războiul pe care nu avem voie să îl pierdem.
 STUDIU: INFECŢIILE BACTERIENE, A DOUA CAUZĂ DE
DECES LA NIVEL MONDIAL= nov. 22, 2022

Infecţiile de origine bacteriană reprezintă a doua cauză de deces la nivel

mondial, după problemele cardiace, relevă acest studiu conform căruia
stafilococul auriu şi pneumococul se numără printre cele mai mortale bacterii.

Studiul, publicat în ”The Lancet”, a selectat aproximativ treizeci de bacterii – cele

mai frecvent implicate în infecţii – şi a evaluat numărul de decese asociate
acestora.

Evaluările au fost realizate în cadrul Global Burden Of Disease Report (GBDR),

un program vast de cercetare, finanţat de Fundaţia Bill Gates, de o amploare fără
echivalent, în care sunt implicaţi câteva mii de cercetători din majoritatea ţărilor
lumii.
 „Decesele asociate acestor bacterii constituie a doua cauză de deces la nivel
mondial” după maladiile coronariene, care includ în special atacurile de cord, au
concluzionat autorii studiului.

 Cu 7,7 milioane de decese asociate unei infecţii bacteriene, unul din opt decese
poate fi atribuit acestora, chiar dacă aceste cifre datează din 2019, anterior
pandemiei de COVID-19.

 Dintre cele treizeci de bacterii selectate, cinci sunt responsabile pentru mai
mult de jumătate dintre decese: stafilococul auriu (Staphylococcus aureus), E.
coli (Escherichia coli), pneumococul (Streptococcus pneumoniae), bacilul
Friedlander (Klebsellia pneumoniae) şi bacilul piocianic (Pseudomonas
aeruginosa).
Stafilococul auriu este „principala cauză bacteriană de deces în 135 de ţări”, se
precizează în studiu.

La persoanele cu vârste sub 5 ani, însă, infecţiile pneumococice se dovedesc a fi

cele mai mortale.

Pentru cercetători, aceste rezultate ilustrează modul în care infecţiile bacteriene

reprezintă o „prioritate urgentă” în materie de sănătate publică.

În urma studiului, cercetătorii au solicitat intensificarea eforturilor pentru prevenirea

infecţiilor, o mai bună utilizare a antibioticelor – în special pentru evitarea
fenomenelor de rezistenţă la acestea – şi o utilizare mai eficientă a vaccinării.
IAAM - STAPHYLOCOCCUS AUREUS METICILINO -REZISTENT (MRSA)
STUDIU DE CAZ
 Bacteriile periculoase, inclusiv Staphylococcus aureus meticilino rezistent
(MRSA), se pot transmite de la pacienții bolnavi internați prin intermediul
halatelor angajaților din sistemul sanitar, potrivit unui alt studiu.

 În plus, acești agenți patogeni se pot răspândi și pe obiectele din camera de

spital, precum barele de protecție de la paturi, mai arată cercetarea prezentată
la IDWeek 2016, o întâlnire a mai multor organizații axate pe bolile infecțioase.

 Infecțiile intraspitalicești reprezintă un factor ce stârnește o îngrijorare din ce

în ce mai mare — acestea afectează 1 din 25 pacienți internați în Statele Unite în
orice perioadă, potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (Centers
for Disease Control and Prevention).
 IAAM - STAPHYLOCOCCUS AUREUS METICILINO - REZISTENT
(MRSA) - STUDIU DE CAZ
”Știm că există microbi periculoși în spitale, dar suntem abia la început în ceea
ce privește modul în care aceștia se răspândesc”- a declarat dr. Deverick Anderson,
profesor asociat de medicină în cadrul Diviziei de Boli Infecțioase de la Centrul
Medical al Univesității Duke din Carolina de Nord, Statele Unite.

Pentru a urmări modul de transmitere al acestor bacterii, oamenii de știință au

studiat 167 de pacienți internați.

Aceștia au fost îngrijiți la terapie intensivă de 40 de asistente, pe parcursul a trei

schimburi separate de câte 12 ore.

Angajatele spitalului au folosit un nou set de halate la fiecare schimb, se menționează

în cercetare.
 IAAM ÎN MATERNITATE - STUDIU DE CAZ

 De două ori pe zi, cercetătorii au luat mostre de bacterii de pe

halate, din rezervele pacienților și de pe aceștia. În urma analizelor,
specialiștii au găsit 22 de situații de bacterii transmise — șase de la
pacienți la asistente, șase din rezerve la asistente, iar 10% de la
persoane internate în încăperea în care se aflau.

 S-a constatat că au fost transmise șase tipuri de bacterii, inclusiv

MRSA, Klebsiella pneumoniae, o bacterie ce face parte din grupul
Acinetobacter baumanii și Staphylococcus aureus meticilino sensibil
(MSSA), o bacterie similară cu MRSA, dar care este sensibilă la
meticilină.
 IAAM ÎN MATERNITATE –STUDIU DE CAZ
 Oamenii de știință au menționat că buzunarele și
mânecile halatelor asistentelor, dar și barele
paturilor sunt zonele cele mai expuse la
contaminare.

 Cercetătorii nu au descoperit nici o situație în care

bacteriile să se fi răspândit de la o asistentă la un
pacient.

 Însă, au precizat că acest lucru se poate întâmpla.

 Anderson a subliniat că bacteriile au fost găsite în

rezervele pacienților indiferent de momentul zilei,
chiar dacă acestea erau curățate în fiecare zi.
 IAAM ÎN MATERNITATE –STUDIU DE CAZ
 Oamenii de știință au menționat trei modalități care pot ajuta la
stoparea răspândirii infecțiilor intraspitalicești:
• angajații din spitale să se spele pe mâini de fiecare dată după ce
intra în contact cu un pacient,
• să folosească mănuși și halate de unică folosință când au de-a face
cu pacienți cu anumite infecții,
• iar rezervele să fie curățate cu meticulozitate și în mod regulat.

 POTRIVIT ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII, 61%

DINTRE PROFESIONIȘTII DIN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII NU
ÎȘI CURĂȚĂ CORECT MÂINILE!!

 Ținând cont de faptul că tehnica corectă de spălare și dezinfecția mâinilor la

momentul potrivit poate preveni circa 50% din toate infecțiile asociate
îngrijirilor medicale (HAI), este foarte important ca spălarea mâinilor să fie
realizată corect.
TERMINOLOGIE:
Evoluţia / schimbarea termenelor utilizate:

- Infecţie iatrogenă ;
- Infecţie nosocomială;
- Infecţie intraspitalicească ;
- Infecţie asociată asistenţei medicale;

- supraveghere epidemiologică;
- prevenirea infecţiilor nosocomiale;
- controlul (limitarea) infecţiilor nosocomiale;
- combaterea focarului de infecţie nosocomială;
- ancheta epidemiologică a infecţiei nosocomiale;
- investigarea epidemiologică a infecţiei nosocomiale /asociată
asistenței medicale;
 LEGISLAŢIE
Ordinul nr. 1101/2016 privind:

Normele de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare;

Infecțiile nosocomiale sunt infecții contractate în unități sanitare cu paturi, care pot fi recunoscute clinic
și/sau microbiologic și pentru care există dovada epidemiologică a câştigării acestora în timpul spitalizării, a
actului medical de îngrijire sau manevrelor medicale (OMS nr. 1101/2016);

Responsabilități,atribuții,supraveghere,raportare;

● Metodologia de supraveghere a expunerii accidentale a personalului la produse biologice (investigare,

raportare, îngrijire)

● Precauţiunile standard
Măsuri standard
Precauţiuni adresate căii de transmitere

Definițiile de caz pentru IN (IAAM) sunt reglementate prin:Decizia nr. 2012/506/UE adoptată prin OMS
nr.1101/2016
REDEFINIREA ESKAPE…CA ESCAPE

E Enterococcus faecium Aceasta redefinire include

noi patogeni
S Staphylococcus aureus

C Clostridium difficile creșterea virulenței C.difficile

A Acinetobacter baumannii

P Pseudomonas aeruginosa

E Enterobacteriaceae Enterobacteriaceae include K. pneumoniae,

Enterobacter spp., și alte specii rezistente ca Escherichia coli și Proteus spp.

Peterson LR. Clin Infect Dis. 2009;49:992

 ENTEROBACTERII ȘI CARBAPENEMAZE

Prevalența bacteriilor gram negative antibiotic rezistente este în

creștere în multe țări europene:
• MDR = multidrug resistance – definește tulpini rezistente la 3 sau
mai multe clase reprezentative de agenți antimicrobieni
• XDR = extensive drug resistance – rezistența la toate clasele, mai
puțin una sau două clase.
• PDR = pandrug resistance – rezistența la toate clasele de
antibiotice disponibile.

M Souli et al, Eurosurveillance, 2008

 IAAM ÎN MATERNITATE
SCHIMBAREA DENUMIRII ÎN IAAM

Infecție nosocomială = Infecție asociată asistenței medicale

Se referă la toate tipurile de asistență medicală: spitalicească și

ambulatorie.

Implică atât pacientul, cât și personalul medical și vizitatorii;

Definește mai clar asocierea în timp între îngrijirea medicală și apariția

infecției.
 IAAM ÎN MATERNITATE
• Maternităţile se consideră instituţii cu risc sporit de îmbolnăvire
prin infecţiile septicopurulente (ISP) nosocomiale.
• Infecţiile la gravide, lehuze şi nou-născuţi constituie o parte
semnificativă a infecţiilor asociate asistenței medicale(IAAM).
• În rezultatul unor studii speciale,aceste infecţii se dezvoltă de la
10-18 până la 27,8-35,5% din numărul de nou-născuţi şi la 6,0-
9,9% din lehuze.
• Cele mai frecvente specii de microorganisme rămân in continuare
bacteriileGram pozitive (Staphylococcus aureus) și bacteriile Gram
negative (Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella,
Proteus și Acinetobacter spp).
FIȘA RISCULUI INFECȚIOS ”CARMELI” DIN FOAIA
DE OBSERVAȚIE(FOCG)
 FLORA BACTERIANĂ CIRCULANTĂ DIN SERVICIILE DE OG
REPREZENTATĂ DE STAPHYLOCOCCUS AUREUS

↓
CAUZE
Cauza 1 – Menținerea unui nivel semnificativ de purtători sănătoși de
Staphylococcus aureus (portaj nazal)
Cauza 2 – Mediu spitalicesc aglomerat (paciente, nou-născuți, aparținători,
personal medico-sanitar, elevi, studenți)
Cauza 3 – Nerespectarea periodicității stabilite pentru dezinfecția terminală
Cauza 4 – Nerespectarea Precauțiunilor Standard (purtare mască de protecție
respiratorie)
Cauza 5 – Igiena mâinilor – manevră efectuată incorect (tehnică, frecvență)
Cauza 6 – Neefectuarea triajului epidemiologic la intrarea în serviciu

OG=obstetrică –ginecologie
 DEFINIȚII (1)
O infecție nosocomială asociată spitalizării actuale este definită ca o infecție care
corespunde uneia dintre definițiile de caz
ȘI
— debutul simptomelor a fost în ziua 3 sau mai târziu (data internării = ziua 1) a spitalizării
actuale

SAU
— pacientul a fost supus unei intervenții chirurgicale în ziua 1 sau ziua 2 și prezintă
simptome de infecție la nivelul intervenției chirurgicale înainte de ziua 3

SAU
— un dispozitiv a fost introdus pe cale invazivă în ziua 1 sau ziua 2 determinând o infecție
intraspitalicească înainte de ziua 3 .
 DEFINIȚII (2)
O infecție nozocomială asociată unei spitalizări anterioare este definită ca o infecție care
corespunde uneia dintre definițiile de caz
ȘI
— pacientul se prezintă cu o infecție la mai puțin de 2 zile de la o internare anterioară într-un
spital

SAU
— pacientul a fost internat cu o infecție care îndeplinește definiția de caz în primele 30 de zile de la
intervenție (sau, în cazul intervențiilor chirurgicale care implică un implant, infecția a fost
profundă sau a afectat un spațiu/organ și a apărut în primul an de la intervenție), iar pacientul
are simptome care îndeplinesc definiția de caz și/sau este sub tratament cu antimicrobiene
pentru infecția respectivă

SAU
— pacientul a fost internat (sau îi apar simptome în primele 2 zile) pentru infecție cu Clostridium
difficile la mai puțin de 28 de zile de la o externare anterioară dintr-un spital de boli acute.
 IAAM ÎN MATERNITATE
Supravegherea = instrument pentru îmbunătăţirea situaţiei
IAAM şi NU o ţintă în sine .

Supravegherea poate avea un impact (tranzitoriu) (Hawthorne

effect) , dar devine ineficientă dacă nu este însoţită de
intervenţii / măsuri.

Conştientizarea unor posibile erori ;

Efectul Hawthorne= schimbarea de comportament a

oamenilor atunci când se simt “sub reflectoare” ,observați.
 SUPRAVEGHEREA – METODE
Supravegherea pasivă
 raportarea suspiciunilor primite de SPIAAM de la medicii curanți;
 raportarea rezultatelor de screening săptămânal în secțiile cu risc;

Supravegherea activă
 colectarea datelor de culturi pozitive de la laborator;
 verificarea foilor de observație prin sondaj ;
 studii de incidență/prevalență de moment ;

 INCIDENȚĂ= Totalitate a cazurilor de îmbolnăvire provocate de o anumită boală infecțioasă pe o

perioadă dată, raportată la populația totală.Este numărul de cazuri noi apărute în această unitate de
timp.

 PREVALENȚĂ= Termen care desemnează, conform definiției OMS, numărul total de cazuri de
boală sau de bolnavi, sau de orice alte evenimente (ex.: accidents) într-o anumită populație, fără
distincție între cazurile noi și cele vechi.
 P. poate fi exprimată în cifre absolute sau (de obicei) în proporție față de loturi de subiecți din
populație.
 SUPRAVEGHERE ÎN SISTEM SENTINELĂ

Definiție :
-metodă care permite o mai bună monitorizare a problemei ;
-supravegherea «ţintită» este mai uşor aplicabilă = costuri mai reduse faţă
de supravegherea de tip exhaustiv ;

Supravegherea tip «sentinelă» NU ÎNLOCUIEŞTE supravegherea “de rutină”

a infecţiilor nosocomiale la nivelul tuturor unităţilor sanitare, conform
reglementărilor legale în vigoare, şi nici raportarea statistică numerică a
cazurilor.
CUM ALEG IAAM “SENTINELA”
Pe baza:

 cauzuisticii spitalului;

 datelor istorice de IAAM ale spitalului;

 germenilor cel mai frecvent circulanți;

 rezultatele testelor de screenig;

 clasele de antibiotice cel mai frecvent utilizate;

 priorităților naționale/regionale;
SCREENING-UL
Identificarea precoce a pacienților infectați/colonizați cu bacterii rezistente
la antibiotice prin testare activă și instituirea precoce a precauțiilor
specifice.

De ce?

 pentru protejarea mediului intraspitalicesc;

 pentru protejarea personalului;

 reducerea riscului de complicații septice în urma intervențiilor chirugicale;

SCREENING - INDICAȚII
 Pacienți la care anterior s-a demonstrat infecția/colonizarea cu
MDRO(Multidrug-resistant organisms);

 Pacienți internați în altă unitate medicală din țară sau din țări cu
circulație importantă a MDRO în ultimele 6 luni;

 Pacienți care se internează în zone cu pacienți imunodeprimați: ATI,

transplant, oncologie, hematologie;

 Pacienți înainte de chirurgie programată;

 Pacienții în contact apropiat cu un pacient pozitiv (infecție sau

colonizare), mai ales dacă există un focar epidemic intraspitalicesc;

 PERSONAL MEDICAL ÎN FOCARE EPIDEMICE: TESTARE MRSA

(NAZAL, CUTANAT);
 SCREENING – PENTRU CE ?
MĂSURI:

a. pentru MRSA, CRE, ESBL – indicație clinică: modificarea atitudinii

preoperatorii (decontaminare, alegerea profilaxiei antibiotice
perioperatorii adecvate);
- Tulpini rezistente de Escherichia coli şi Klebsiella pneumoniae producătoare de beta-
lactamază cu spectru larg (ESBL)
- Producătoare de carbapenemaze (CRE)
b. pentru toți: a lua măsuri imediate suplimentare în vederea limitării transmiterii:
• izolare în camere unice și măsuri pentru vizitatori: echipament, igiena mâinilor;
• precauții față de transmiterea prin picături (Acinetobacter baumanii în ATI,
Pseudomonas aeruginosa din arborele respirator);
• măsuri sporite de curățenie/dezinfecție ;
• personal dedicat – măcar cel de îngrijire directă;
• măsuri sporite/specifice de utilizare prudentă a antibioticelor;
• comunicare status pacient la transfer între secții/spitale;
• decontaminare tegumentară pacienți;
• atitudine față de personal medical colonizat MRSA: decontaminare dacă lucrează ATI,
neonatologie, ortopedie, transplant + 48 de ore de stat acasă .
 ATENȚIE !!! COLONIZARE VS. INFECȚIE
COLONIZARE = prezența de germeni patogeni în anumite situsuri fără ca
pacientul să prezinte semne, simptome și modificări ale testelor
inflamatorii;

INFECȚIA = apariția semnelor, simptomelor, markerilor de inflamație ;

Ex: aspirat bronșic cu Klebsiella fără pneumonie Rx= colonizare

aspirat bronșic cu Klebsiella cu pneumonie Rx = infecție
PRECAUŢII PENTRU PREVENIREA TRANSMITERII
AGENȚILOR PATOGENI
PRECAUȚII STANDARD(1)

• Precauțiile Standard combină părțile principale ale Precauțiilor

Universale (PU) și ale precauţiilor de expunere la fluide biologice (BSI).

• Sunt bazate pe principiul că tot sângele, toate fluidele corpului,

secrețiile și excrețiile (cu excepția transpirației), toată epiderma non-
intactă și toate membranele mucoase pot conține agenți infecțioși
transmisibili.
PRECAUȚII STANDARD(2)

• Sunt măsuri minime obligatorii pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor

asociate asistenţei medicale.

• Se aplică tuturor pacienţilor îngrijiţi, indiferent de statutul de

infecţiozitate suspectat sau confirmat.

• Se aplică în orice instituție unde este asigurată asistenţă medicală .

• Sunt concepute atât pentru a proteja personalul sanitar, cât şi pentru a

preveni răspândirea infecţiilor în rândul pacienţilor.
PRECAUŢIILE STANDARD SE REFERĂ LA :
I. Igiena mâinilor ;

II. Utilizarea echipamentului individual de protecţie ;

III.Siguranța injecțiilor (practici sigure de administrare a medicației

parenterale) ;

IV.Manipularea în condiţii de siguranţă a echipamentelor medicale;

V. Igiena respiratorie şi eticheta tusei ;

LECȚIA SEMMELWEISS
In 1847: Dr. Ignaz Semmelweiss, medic în Viena, într-o maternitate, a
observat transmiterea infecțiilor severe, fatale de către doctorii care
“omiteau” să își spele mâinile între examinarea a 2 paciente sau după
efectuarea autopsiilor. → Concluzia acestuia a fost faptul că,particulele
de pe cadavru, aderau la mâinile personalului, provocând infecțiile și
ulterior decesul.

Ca urmare, a implementat → OBLIGATIVITATEA spălării mâinilor cu

soluție cloridă după autopsii și cu apă și săpun între 2 examinări.

La o lună de la implementarea acestei măsuri, s-a constatat o scădere a

incidenței mortalității de la 12 % la 1,3%. Era prima dată când se demonstra rolul
mâinilor în transmiterea agenților patogeni.

Mai târziu, Holmes, la Boston, a implementat spălarea mâinilor cu apă Javel.

TOTUȘI ...LA 176 DE ANI DUPĂ SEMMELWEIS
DE CE AVEM ????
 IGIENA MÂINILOR ȘI UTILIZAREA MĂNUȘILOR

MĂNUȘI PLUS Igiena mâinilor= MÂINI CURATE

MĂNUȘI FĂRĂ Igiena mâinilor

= TRANSMITERE DE GERMENI

•Sursa WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care, 2009

•Sursa pictogramelor OMS în limba română : Institutul Național de Sănătate Publică București
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/resurse-imc-igiena-mainilor
IGIENA MÂINILOR – TEHNICA CORECTĂ
IAAM ÎN MATERNITATE
CUM TREBUIE SĂ REALIZĂM CORECT IGIENA MÂINILOR ?
TEHNICA CELOR 6 PAȘI

ATENȚIE la utilizarea unei CANTITĂȚI suficiente de săpun lichid/ soluție alcoolică

și la respectarea TIMPULUI de acțiune !!!
MOMENTELE IGIENEI MÂINILOR
INDICAȚII PENTRU IGIENA MÂINILOR ÎN ACTIVITATEA MEDICALĂ ȘI DE
ÎNGRIJIRE DIN SPITAL
• Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a
dezvoltat un ghid pentru igena mâinilor în
spitale și a dedicat o zi igienei mâinilor – ziua
de 5 mai;

• Pentru a sintetiza momentele cele mai

importante în care nu trebuie omisă igiena
mâinilor,OMS a dezvoltat conceptul celor 5
momente pentru igiena mâinilor;

• Sunt descrise într-o succesiune firească a

actului de îngrijire a unui pacient momentele cu
risc de transmitere a germenilor în spital;

• Pentru avea impact în prevenirea infecțiilor

igiena mâinilor trebuie practicată în zona
pacientului, de aceea produsele de igienă
mâinilor trebuie să fie disponibile aici (
dispensere alcool, chiuvetă, apă, săpun,
hârtie);

• Această abordare bazată pe dovezi și testată în

condiții practice este concepută pentru a fi ușor
de învățat și aplicat de către personalul
medico-sanitar ;
 CE PRODUSE FOLOSIM PENTRU REALIZAREA IGIENEI MÂINILOR?
RECOMANDĂRI PENTRU IGIENA MÂINILOR CU SOLUȚII ALCOOLICE

• Utilizarea de soluții alcoolice aplicate prin frecare este recomandată în toate situațiile
clinice și de îngrijire, cu condiția ca mâinile să fie vizibil curate
(nu se dezinfectează mâinile vizibil murdare);
• Soluțiile alcoolice se aplică doar pe mâinile uscate ;
(este interzisă aplicarea soluțiilor alcoolice pe mâini umede)
• Se aplică o cantitate suficientă de soluție alcoolică, astfel încât soluția să acopere în
întregime mâinile, apoi se freacă mâinile conform tehnicii celor 6 pași până la
completa uscare, timp de 30 secunde;
• După aplicarea soluției alcoolice trebuie să se astepte uscarea acesteia, astfel încât
ingredientul activ (antisepticul) să își poată realiza acțiunea antimicrobiană ;(nu se
efectuează manevra imediat după ce a fost aplicată soluția alcoolică, ci doar după
uscarea acesteia)
• Spălarea antiseptică cu apă și săpun antimicrobian și dezinfecția cu soluții alcoolice
nu trebuie utilizate concomitent;
• Se recomandă ca personalul medical să realizeze de rutină dezinfecția igienică a
mâinilor prin frecare cu produse antiseptice pe bază de alcool.(Ordin MS 1101/2016, Ordin MS
961/2016)
 AVANTAJELE DEZINFECȚIEI MÂINILOR CU
SOLUȚII ALCOOLICE

 Timp redus pentru realizare (20-30 secunde);

 Uscare foarte rapidă (nu necesită ștergere) ;
 Cea mai rapidă acțiune dintre antiseptic;
 Accesibilitate mult mai mare comparativ cu chiuvetele;
 Cauzează mai puține efecte adverse (iritații și uscarea pielii)- au în compoziție
emolienți foarte buni;
 Excelente proprietăți antimicrobiene (sunt mult mai eficiente în reducerea florei
tranzitorii a mâinilor) ;
 Utilizarea soluțiilor alcoolice a dus la reducerea ratei IAAM, la îmbunătățirea
practicilor de igienă a mâinilor și la îmbunătățirea complianței personalului cu igiena
mâinilor;
 Se recomandă utilizarea de rutină a antisepticelor alcoolice pentru igiena
mâinilor în toate situațiile clinice, cu excepția cazurilor când mâinile sunt vizibil
murdare (sânge, alte fluide biologice)sau după examinarea pacienților cu infecție cu
Clostridium difficile sau norovirus, situații în care trebuie utilizate apa și săpunul (Ordin MS
1101/2016, Ordin MS 961/2016)
 DEZAVANTAJELE SPĂLARII MÂINILOR CU APĂ ȘI
SĂPUN

o Necesită un timp crescut pentru realizare (50-60 secunde),

comparativ cu soluțiile alcoolice pentru igiena mâinilor (20-30
secunde);

o Necesită ștergere ;

o Aplicarea repetată a săpunurilor duce la dermatite de contact și

uscarea pielii, mai ales atunci când este folosită apă fierbinte;

o Bacilii gram-negativi (BGN) pot fi rezistenți la săpunuri, iar

săpunurile solide pot deveni contaminate și să ducă la colonizarea
mâinilor personalului și transmiterea IAAM, de aceea se interzice
utilizarea lor !!
 IMPORTANȚA IGIENEI MÂINILOR (1)

INFECTII DE TRACT URINAR 34% 13% INFECȚII ALE TRACTULUI RESPIRATOR INF.
Cateter urinar Ventilație mecanică
Proceduri invazive de tract urinar Aspirație
Vârsta înaintată Sonda nazogastrică
Afecțiune preexistentă severă Depresori SNC
Urolitiază Antibiotice și antiacide
Sarcina Spitalizare prelungită
Cele mai frecvente
Diabet Malnutriție
Vârsta avansată
localizări ale infecțiilor
LIPSA
asociate asistenței
Intervenții chirurgicale
Imunodeficiență
IGIENEI
medicale și factorii
INFECȚII DE PLAGĂ CHIRURGICALĂ MÂINILOR
de risc care INFECȚII SANGVINE
Antibioticoprofilaxie inadecvată favorizează Cateter vascular
Pregătirea incorectă a tegumentului apariția lor Perioada neonatală
Îngrijirea inadecvată a plăgii Terapie intensivă
Durata intervenției chirurgicale Boala preexistentă severă
Tipul de plagă Neutropenie
Asepsie chirurgicală inadecvată Imunodeficiență
Diabet Noile tehnologii invazive
Status nutrițional Lipsa instruirii/supervizării
Imunodeficiență
Lipsa instruirii/supervizării 17% 14%

Sursa: OMS, 2009

 IMPORTANȚA IGIENEI MÂINILOR (2)

• Cea mai comună cale de transmitere a infecțiilor

nosocomiale este reprezentată de mâinile contaminate ale
personalului medical!
Germeni pe pielea
pacientului și pe
suprafețe din
apropiere

Mâinile contaminate
transmit germeni Germenii sunt
prin contact direct transferați pe
cu pacientul sau mâinile personalului
suprafețele din medical
apropiere

Omitere sau tehnica Germenii

greșită igiena supraviețuiesc pe
mâinilor – mâinile mâini timp de mai
rămân contaminate multe minute
 CE PRODUSE FOLOSIM PENTRU REALIZAREA IGIENEI MÂINILOR?
RECOMANDĂRI PENTRU IGIENA MÂINILOR CU APĂ ȘI SĂPUN

 Spălați mâinile cu apă și săpun atunci când mâinile sunt vizibil murdare sau
sau după utilizarea toaletei
 În cazul mâinilor contaminate cu sânge/alte fluide biologice se va utiliza săpun
lichid antimicrobian
 În cazul în care există un risc de expunere (suspectat sau dovedit) la
microorganisme sporulate, inclusiv în cazul bolii diareice acute cu Clostridium
difficile, este obligatorie spălarea mâinilor cu apă și săpun antimicrobian!!!
 Pentru spălarea mâinilor se recomandă folosirea săpunului lichid
 Înainte de aplicarea săpunului lichid, mâinile trebuie umezite cu apă
 Cantitatea de săpun aplicată trebuie să fie suficientă
 Metoda de spălare trebuie să respecte ”Tehnica celor 6 pași” și timpul de
acțiune
 Pentru închiderea robineților se folosește prosopul de hârtie de unică folosință

58
 STUDIU AUTOEVALUARE
DIRECTIVĂ OMS / 2010
Este recomandat ca fiecare unitate sanitară să efectueze o
autoevaluare a igienei mâinilor, putând stabili astfel, nivelul
igienei mâinilor în propria unitate.

CHESTIONARUL ESTE ÎNTOCMIT PE 5 CAPITOLE:

• Schimbări în sistem – existența produselor și a posibilităților reale de efectuare a
igienei mâinilor.
• Instruire și educație.
• Evaluare și feedback-evaluare consum produse, audit clinic.
• Afișaje tematice la locul de muncă.
• Atitudine instituțională privind igiena mâinilor- inclusiv pentru pacienți.
 MĂSURAREA COMPLIANȚEI CU IGIENA
MÂINILOR

Audit
Direct: observare directă = gold standard (OMS)
Indirect: monitorizarea consumului de antiseptic,
evaluarea cunoștințelor/practicilor personalului prin
chestionare, monitorizare electronică (dispenser,
chiuvete) etc.

Utilizarea concomitentă a mai multor

metode de măsurare poate conduce la
rezultate cu o mai mare acuratețe/nivel de
încredere.
 OBSERVAREA DIRECTĂ

Presupune observarea directă a personalului în timpul activităților curente: se

evaluează comportamentele, în ce măsură se respectă recomandările actuale
privind igiena mâinilor.

Hand hygiene app speeds audits – Northern Vanderbildt University Medical Center creates app
Ontario Medical Journal to monitor hand-washing compliance -
VUMC Reporter
 OBSERVARE DIRECTĂ – CINE? CUM?
CÂND?

Cine va fi observat? (medici, asistente, infirmiere, studenți, brancardieri, aparținători

etc.)

Când, unde (sectie), care va fi frecvența si durata sesiunilor?

 Frecvență stabilă – ex: lunar, trimestrial
 Audituri neprogramate (oferă o imagine apropiată de ce se întâmplă de fapt în practică)
Frecvența auditurilor depinde de :
 Procesele evaluate ,
 Dimensiunea eșantionului stabilit,
 Dimensiunile organizației
 Dimensiunile echipei de audit.

Cine va conduce observația? (epidemiologi, auditori, asistente, pacienți)

 CUM?

observare “deschisă” (personalul știe că este observat)

SAU
observare “discretă”(observator incognito)?

Ne gândim la…
efectul Hawthorne – persoana care știe că este observată se comportă diferit – ex. mai
atent la igiena mâinilor decât de obicei
DAR auditul ar trebui sa aiba și rol educațional, oportunitate bună de a
corecta/îmbunătăți comportamente&practici punctual, pe loc, în timp real.
INDICATORI

Rata de aderență (complianță) =

𝑵𝒓. 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒄ț𝒊𝒖𝒏𝒊 𝒊𝒈𝒊𝒆𝒏𝒂 𝒎â𝒊𝒏𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒐𝒃𝒔𝒆𝒓𝒗𝒂𝒕𝒆 ∗

X100
𝑵𝒓. 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒐𝒑𝒐𝒓𝒕𝒖𝒏𝒊𝒕ăț𝒊 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒊𝒈𝒊𝒆𝒏𝒂 𝒎â𝒊𝒏𝒊𝒍𝒐𝒓

* 𝒄â𝒏𝒅 𝒂 𝒆𝒙𝒊𝒔𝒕𝒂𝒕 𝒐 𝒐𝒑𝒐𝒓𝒕𝒖𝒏𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆

 IDENTIFICAREA OPORTUNITĂŢILOR PENTRU
CALCULAREA ADERENȚEI
Anumite „momente” (5 moments for hand hygiene) apărute în
timpul îngrijirii pacienţilor pot coincide – acestea nu trebuie
să fie considerate „oportunităţi” distincte

 Exemplu: Asistenta trece de la un pacient la următorul

pacient fără să atingă nicio altă persoană/suprafaţă/obiect
intermediar. În acest caz, momentul 1 (înainte de contact cu
pacientul) coincide cu momentul 4 (după contactul cu
pacientul) -> se notează o singură oportunitate pentru igiena
mâinilor .

 În cazul îngrijirii aceluiaşi pacient, după contactul cu acesta

sau „zona” lui, dacă e necesară o manevră curată/aseptică
rezultă -> o oportunitate suplimentară, corespunzătoare
momentului 2 (înainte de o procedura curată/aseptică), care
impune igiena mâinilor (deşi nu este vorba de trecerea la un
alt pacient)
 REZULTATE STUDIU

În funcție de punctajele stabilite pe fiecare componentă, se

stabilește nivelul igienei mâinilor în unitatea sanitară și
posibilitățile de intervenție pentru a crește nivelul.

Scor total Nivelul privind igiena mâinilor

0-125 inadecvat

126-250 elementar

251-375 Intermediar

376-500 avansat
 5 MOMENTE (OMS) VS. 2 MOMENTE PENTRU
IGIENA MAINILOR

Pentru a facilita auditul, anumite spitale din SUA măsoară complianța cu doar
două dintre momente:
înainte și după contactul cu pacientul
 FLORA BACTERIANĂ CUTANATĂ(1)
Flora cutanată 1938 - Price distinge și definește flora rezidentă și flora
tranzitorie.
1. FLORA REZIDENTĂ (COMENSALĂ) = totalitatea microorganismelor cu
caracteristici nepatogene, existente pe suprafaţa pielii normale şi sub celulele
superficiale ale stratului .
Această floră are o patogenitate minimă, dar poate determina:
• infecţii în situsurile sterile ale organismului (ex.ochi) sau pe tegument lezat;
• infecţii la pacienţii imunodeficienţi;
• infecţii la pacienţii cu implanturi;

Are rol de protecție prin evitarea colonizării tegumentului cu alte specii

microbiene (barieră de protecție), fiind relativ stabilă pentru organism și
dependentă de zona cutanată, starea de sănătate a individului, terapiile generale
și locale și nu în ultimul rând de temperatură și umiditate.

ESTE MAI PUȚIN IMPLICATĂ ÎN APARIȚIA IAAM !!

 FLORA BACTERIANĂ CUTANATĂ(2)

Flora rezidentă este constituită din microorganisme comensale, care trăiesc în

echilibru cu pielea:

= Pe suprafața pielii – speciile Staphylococcus spp, Corynebacterium și

Streptococcus

= În profunzime, la nivelul glandelor sudoripare și sebaceea precum și

împrejurul foliculilor piloși, există bacterii anaerobe, ca Propionibacterium
acnes.

Chiar dacă Stafilococul auriu, face parte din flora comensală a tegumentului,
această specie nu trebuie să existe pe tegumentele mâinilor ( nici Acinetobacter
spp sau bacilii Gram negativ).
 FLORA BACTERIANĂ CUTANATĂ(3)
2. Flora tranzitorie (MICROBIOTA)= totalitatea microorganismelor care
colonizează straturile superficiale ale pielii şi sunt mai uşor eliminate prin
spălarea de rutină a mâinilor.
Microorganismele tranzitorii nu se multiplică, de obicei, pe piele, dar
supravieţuiesc la acest nivel.
Transmisibilitatea florei tranzitorii depinde de speciile bacteriene prezente,
numărul acestora şi nu în ultimul rând, hidratarea tegumentului.
Această floră este implicată cel mai frecvent în etiologia IAAM.
Este o componentă în relație directă cu ecologia microbiană a unității de
îngrijire medicală, dar și cu manoperele efectuate.
Această floră este eliminată ușor, prin acțiunea mecanică asociată cu
acțiunea antisepticelor.
Ce specii pot constitui flora tranzitorie? Staphylococcus aureus, bacili
Gram-negativi (genul Pseudomonas, genul Enterobacteriacaee), levuri,
bacilii Gram-negativi rezistenți la desicație ( genurile Klebsiella, Enterobacter
și Acinetobacter ), Clostridium difficile, virusuri (VHA, rotavirusuri).
Una din cele mai importante caracteristici ale acestor specii microbiene
este timpul de supraviețuire crescut.
 AȘA NU!
Complianța pentru spălarea mâinilor este inacceptabilă: medie 40% în mediul
spitalicesc!!!!
↓

Bijuterii! ZERO BIJUTERII!!!

Ceas!
Unghii lungi/aplicate
Lac de unghii (porozitate)

Germeni frecvent întâlniți la nivelul unghiilor: genul Staphylococcus, BGN (inclusiv

Pseudomonas spp.),corinebacterii, fungi.

Complianța =conformare comportamentală la o acţiune, cerinţă, în acest caz, complianţa

personalului medico – sanitar la respectarea igienei mâinilor.
Complianţa personalului medico – sanitar depinde de: factori comportamentali, factori
materiali
(lipsa materialelor necesare: consumabile), constrângeri de timp, categoria de personal,
tipul secţiei, etc.
 AȘA NU!
MOTIVE ALE LIPSEI DE ADERENȚĂ (1):
*Agenții de spălare/dezinfecție produc iritație, uscăciune la
nivelul tegumentului.
*Recipiente inadecvat montate / absente
*Absența săpunului, a prosoapelor de hârtie
*Personal prea ocupat sau timp insuficient
*Personal insuficient / suprasolicitat
*“Pacientul are prioritate”
*”Pacientul are un risc mic de a dobândi o infecție”.

Nu am timp pentru protecția mea și a pacientului !!!!

AȘA NU!
MOTIVE ALE LIPSEI DE ADERENȚĂ (2)

*Absența cunoștințelor / ghidurilor / protocoalelor

*Uitarea
*Refuzul respctării recomandărilor
*“Irosirea timpului pacientului”
ATENȚIE LA NEATENȚIE!
 MÂINILE CA VECTORI
Pacient colonizat sau infectat → Mâna / vector → Nou pacient colonizat sau infectat
 RISC !!!
Telefonul mobil, întrerupătorul, chiuveta, tastatura și mouse-ul reprezintă
adevărate focare de infecții.
Cercetătorii din Marea Britanie au ajuns la concluzia că telefonul mobil dezvoltă pe
suprafața sa de 18 ori mai mulți germeni decât capacul de la WC.
Potrivit experților, acesta este un real focar de infecții, deoarece pe suprafața
gadgetului s-au descoperit culturi de Salmonella, Escherichia coli sau Staphylococcus
aureus.
SPĂLAREA MÂINILOR
SPĂLAREA SIMPLĂ A MÂINILOR
Spălarea simplă a mâinilor cu apă şi săpun simplu / săpun antiseptic:
Recomandată în cazul unui act medical care presupune un nivel de risc
infecțios minim.

OBIECTIV – eliminarea murdăriei, a scuamelor cutanate şi reducerea

microorganismelor din flora tranzitorie / flora rezidentă (comensală) a
mâinilor.

PRODUSE UTILIZATE – săpun obişnuit / săpun antiseptic, apă potabilă

curentă.

DURATA - minimum 30 secunde pentru spălarea simplă

EVITAŢI FOLOSIREA SĂPUNULUI SOLID ŞI A SAVONIEREI !

EVITAŢI FOLOSIREA PROSOAPELOR DIN MATERIAL TEXTIL !
FRICȚIUNEA MÂINILOR
Indicaţii generale pentru dezinfecția mâinilor prin fricţiune cu soluții hidroalcoolice:

 Utilizarea antisepticelor pe bază de alcool este preferată pentru antisepsia uzuală

a mâinilor, dacă acestea nu sunt vizibil murdare:
 Înainte şi după atingerea unui pacient;
 Înainte de atingerea unui dispozitiv invaziv, indiferent dacă se poartă sau nu
mănuşi;
 La trecerea de la o parte contaminată a corpului la alta, la acelaşi pacient;
 După contactul cu suprafeţe inerte (inclusiv echipament medical) din vecinătatea
pacientului;
 Înainte de administrarea medicaţiei ;
 Îngrijirea unui pacient contaminat cu bacterii multirezistente;
 În situații de urgență care necesită dezinfecţia rapidă a mâinilor;
 În cazul imposibilității accesului la apă curentă;
 În situații epidemice;
 În caz de risc crescut pentru infecții fungice, infecții virale.
FRICȚIUNEA IGIENICĂ (1)
UTILIZAREA CONCEPTULUI HANDRUB
Promovați tehnica de igienă a mâinilor prin :
Fricțiunea igienică

*Spălatul mâinilor rămâne ca indicație în cazul mâinilor vizibil murdare,

umede sau cu resturi de pudră.

 FRICȚIUNEA IGIENICĂ (2)

Fricțiunea alcoolică este:

= este mai eficace, mai rapidă și mai bine tolerată.
= nu înlocuiește spălatul mâinilor dacă acestea sunt
vizibil murdare, umede sau cu urme de talc sau în
situații particulare (prezența de ecto-paraziți sau
spori bacterieni, scabie sau Clostridium difficile).

Scop :
 Intreruperea transmiterii prin mâini contaminate a infecțiilor, în timpul
contactului direct sau indirect;
 Evitarea colonizării/infectării personalului de la pacienți purtători de agenți
patogeni / diagnosticați cu boli infecto-contagioase.
 FRICȚIUNEA IGIENICĂ/CHIRURGICALĂ
Cele mai utilizate antiseptice pentru mâini sunt:
alcoolul, clorhexidina, hexaclorofenul, iodul şi iodoforii,
compuşii cuaternari de amoniu şi triclosan.

Toţi sunt eficienţi împotriva germenilor Gram-pozitivi şi Gram-

negativi, dar mai ales alcoolii şi iodoforii (eficacitate maximă).

Fungii şi micobacteriile sunt eliminate mai eficient cu alcooli

şi mai puţin cu clorhexidină sau hexaclorofen.
II. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI PERSONAL DE
PROTECȚIE

• În aplicarea precauțiunilor standard, echipamentul trebuie să fie

adecvat manevrei/ interacțiunii cu pacientul ;

• În funcţie de expunerea anticipată, echipamentul constă în mănuşi,

halate, măști, ochelari de protecție sau protectoare faciale;

• Este obligatorie practicarea igienei mâinilor după îndepărtarea

echipamentului de protecție;
NU UITAȚI !
 II .ECHIPAMENTUL PERSONAL DE PROTECȚIE
PRECAUȚII STANDARD

• Mănuși – Utilizate pentru contactul cu sângele, fluidele biologice, secrețiile,

excrețiile, obiectele contaminate şi pentru contactul cu membranele, mucoasele și
tegumentul cu leziuni ;
•

• Halate – Utilizate în proceduri de îngrijire în care este anticipat contactul

echipament – tegument sau cu expunere la sânge, fluide biologice, secreții sau
excreții ;

• Masca și ochelari sau un protector facial – în activități care generează stropirea sau
aerosolizarea cu sânge, fluide biologice, secreții sau excreții;
 III. ADMINISTRAREA ÎN CONDIȚII DE SIGURANȚĂ A
INJECŢIILOR
• Practici sigure de injectare, proceduri specifice pentru a preveni transmiterea
bolilor infecţioase de la un pacient la altul sau între un pacient şi personalul
medical în timpul preparării şi administrării medicamentelor de uz parenteral;

SIGURANȚA INJECȚIILOR.CINE ESTE LA RISC ?

• Pacienții;
• Prin utilizarea echipamentului contaminat;

• Personalul medical;
• Prin înțeparea accidentală;

• Comunitatea;
• Prin eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor în mediu;
 O INJECȚIE SIGURĂ

• Nu dăunează pacientului !

• Nu expune la un risc personalul medical care o administrează !

• Nu produce riscuri pentru comunitate prin eliminarea deșeurilor

periculoase!
 CELE MAI BUNE PRACTICI ÎN
ADMINISTRAREA INJECȚIILOR

• Eliminarea injecțiilor care nu sunt necesare; reducerea numărului de

injecții;

• Igiena mânilor; Mănuși și alt echipament de protecție când este indicat;

• Utilizarea echipamentului steril;

• Prevenirea contaminării echipamentului și a medicației;

• Prevenirea ințepării accidentale;

• Eliminarea adecvată a deșeurilor;

Sursa : WHO best practices for injections and related procedures toolkit;
2010 WHO/EHT/10.02
SURSA HTTP://WWW.WHO.INT/INJECTION_SAFETY/TOOLBOX/EN/LEAFLETBESTPRACTICES

UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI STERIL

• Folosirea acului și seringii sterile

pentru fiecare injecție și pentru
reconstituirea fiecărui medicament;

• Utilizarea acului și seringii de unică

folosință;

• Verificarea integrității ambalajului.

Îndepărtarea acelor și seringilor ale
căror ambalaje sunt deteriorate sau
afectate de umezeală.
PREVENIREA CONTAMINĂRII ECHIPAMENTULUI
ȘI A MEDICAȚIEI(1)

• Prepararea fiecărei injecții pe o arie

decontaminată, anume destinată,
alta decât cea destinată recoltării
probelor de sânge.

• Fiolele mono-doză sunt de preferat

celor multi-doză.

• Puncționarea dopului flaconului

multi-doză se face întotdeauna cu
ac steril.
• Nu lăsați acul înfipt în dopul
flaconului!
PREVENIREA CONTAMINĂRII
ECHIPAMENTULUI ȘI A MEDICAȚIEI (2)
• Protejarea degetelor cu compresă
sterilă pentru desfacerea fiolelor .

• Verificarea și eliminarea medicației

contaminată vizibil sau cu integritate
afectată (fisuri, etc.).

• Respectarea recomandărilor
producătorului privind utilizarea,
păstrarea și manevrarea
medicamentului.

• Îndepărtarea acului care a fost atins de

orice suprafață nesterilă.
PREVENIREA ÎNȚEPĂRII ACCIDENTALE A CELUI CE
ADMINISTREAZĂ INJECȚIA

• Anticiparea și luarea de măsuri de

prevenire a mișcrilor bruște ale
pacientului înainte și după injecție.

• Evitarea recapișonării sau a altor

manevrări ale acului.

• Colectarea seringilor și acelor

utilizate la punctul de utilizare, în
recipiente cu pereți rezistenți.

• Evitarea supraîncărcării cutiilor.

PREVENIREA ACCESULUI LA ECHIPAMENTUL
UTILIZAT PENTRU INJECȚII

• Închiderea cutiei pentru recipiente

tăietoare/înțepătoare în vederea
transportului.

• Interzicerea deschiderii, golirii sau

reutilizării cutiei.

• Îndepărtarea deșeurilor infecțioase și

ințepatoare într-un mod eficient,
sigur, pentru a preveni expunerea
voluntară sau accidentală a
persoanelor la echipamentul utilizat.
 ALTE ASPECTE PRACTICE PRIVIND SIGURANȚA
INJECȚIILOR
• Utilizarea dispozitivelor care previn accidentarea personalului și reutilizarea
seringilor ( dispozitive de siguranță, seringi autoblocante).

• Igiena mâinilor înainte de prepararea medicației injectabile și administrării

injecțiilor. Evitarea administrării injecțiilor dacă există infecții locale ale pielii,
dermatite, leziuni, tăieturi la nivelul mâinilor.

• Pansarea oricărui tip de plagă, chiar minoră.

• Utilizarea mănușilor de unică folosință este indicată dacă este anticipată o

sângerare excesivă (contactul cu sângele).

• Mănușile nu sunt necesare pentru administrarea injecțiilor (intradermice,

intramusculare, subcutanate) dacă nu este anticipat contactul cu sângele.

• Decontaminarea dopurilor flacoanelor multidoză cu un antiseptic utilizând un

tampon curat de unică folosință, menținând timpul de contact specific recomandat
pentru antisepticul respectiv.

• Decontaminarea tegumentului cu un antiseptic utilizând un tampon de unică

folosință și menținând timpul specific de contact recomandat pentru antisepticul
folosit.
 IV. MANIPULAREA ÎN CONDIŢII DE SIGURANŢĂ A
ECHIPAMENTELOR MEDICALE

• Echipamentul sau obiectele pacienților contaminate cu

fluide biologice trebuie manipulate corespunzător pentru
a preveni transmiterea de agenți patogeni:

 Portul mănușilor pentru contactul cu fluide biologice ;

 Curățarea și dezinfecţia corectă a echipamentului înainte de

utilizarea sa la un alt pacient;

 Curățarea și dezinfecția suprafețelor;

 V. IGIENA RESPIRATORIE ȘI ETICHETA TUSEI (1)

• Strategie inclusă în precauțiile standard;

• Se adresează pacienților cu infecții respiratorii transmisibile neidentificate,

precum și membrilor de familie sau însoțitorilor;

• Se aplică oricărei persoane ce prezintă semne de îmbolnăvire, precum tusea,

congestia, rinoreea sau producția crescută de secreții respiratorii, la intrarea
într-o unitate medicală.

• Termenul de norme de etichetă în cazul tusei provine din măsurile

recomandate pentru controlul surselor de Micobacterium tuberculosis.

• Sursa :2007 Guideline for Isolation Precautions: Preventing Transmission of Infectious Agents in Healthcare Settings
http://www.cdc.gov/ncidod/dhqp/pdf/isolation2007.pdf
 IGIENA RESPIRATORIE ȘI ETICHETA TUSEI
PRESUPUNE :
• Educarea personalului medical, pacienților și vizitatorilor;

• Afișarea de indicatoare, într-un limbaj adecvat celor cărora li se

adresează cu instrucțiuni pentru pacienți, membrii de familie,
însoțitori, vizitatori;

• Măsuri de control al surselor :

– acoperirea nasului/gurii cu un șervețel de unică utilizare în caz de tuse;
– îndepărtarea imediată a șervețelor folosite în recipiente adecvate;
– folosirea de măști chirurgicale de către persoana care tușește, atunci când este
posibil;

• Igiena mâinilor după contactul cu secrețiile respiratorii;

• Separarea spațială, în mod ideal la >1 metru, a persoanelor cu

infecții respiratorii în salile de așteptare comune, atunci când
este posibil;

Sursa :2007 Guideline for Isolation Precautions: Preventing Transmission of Infectious Agents in Healthcare Settings
http://www.cdc.gov/ncidod/dhqp/pdf/isolation2007.pdf
 IGIENA RESPIRATORIE ȘI ETICHETA
TUSEI PENTRU PERSONALUL MEDICAL

• Personalul medical care suferă de o infecție respiratorie este sfătuit să evite

contactul direct cu pacienții, mai ales în cazul pacienților cu grad ridicat de
risc.

• Dacă acest lucru nu este posibil, atunci trebuie să poarte mască în timpul
îngrijirii pacienților.
 PRECAUŢIILE ADRESATE
CĂII DE TRANSMITERE

 Precauții de contact ;

 Precauții privind transmiterea prin picături;

 Precauții privind transmiterea pe cale aeriană;

 PRECAUȚIILE ADRESATE CĂII DE TRANSMITERE

Sunt destinate pacienților despre care se știe sau se

suspectează că sunt infectați sau colonizați cu agenți
infecțioși, inclusiv unii patogeni importanți din punct
de vedere epidemiologic ce necesită măsuri de control
suplimentare pentru prevenirea eficace a transmiterii.
 PRECAUȚII DE CONTACT (1)

• Au scopul de a preveni transmiterea agenților

patogeni care se răspândesc prin contactul direct
sau indirect cu pacientul sau cu mediu de spital (din
jurul pacientului);

• Se aplică acolo unde există pacienți cu drenaje,

incontinența fecală sau eliminarea de alte fluide
biologice care ar putea contamina mediul;

• Se aplică de asemenea pentru pacienții cu infecții

sau colonizări cu germenii multirezistenți și pentru
infecția cu Clostridium Difficile.
 PRECAUȚII DE CONTACT(2)

AFECȚIUNI /AGENȚI PATOGENI TRANSMIȘI PRIN CONTACT-

EXEMPLE:

– Abcese, celulite;

– Infecții stafilococice ;

– Infecția cu Clostridium dificille;

– Pediculoza;

– Infecții sau colonizări cu germeni multirezistenți - cutanate,

respiratorii, digestive, plăgi, arsuri (MRSA,VRE etc) .

Sursa :2007 Guideline for Isolation Precautions: Preventing Transmission

of Infectious Agents in Healthcare Settings
 PRECAUȚII DE CONTACT(3)
ECHIPAMENTUL PERSONAL DE PROTECȚIE
• Echipamentul se îmbracă la intrarea în salon și se
scoate la ieșirea din salon:
1.Mănușile :
• Utilizați mănuși ori de câte ori atingeți sau anticipați contactul tegumentelor pacienților, chiar

intacte sau suprafețele din apropiata vecinătate a pacientului.

 Puneți mănușile când intrați în salon.

2.Halat de protecție:
• Utilizați când anticipati că echipamentul va avea contact direct cu pacientul

sau suprafețele contaminate din mediu.

 Îmbrăcați halatul protector la intrarea în salon și indepărtați-l înainte de a părăsi salonul.

EFECTUAȚI IGIENA MÂINILOR!!!

• Schimbați echipamentul și efectuați igiena mâinilor

între pacienți, dacă în salon sunt izolați mai mulți
pacienți.
• Igiena mâinilor : după îndepărtarea echipamentului și
la ieșirea din salon.
 PRECAUȚII DE CONTACT (4)
PLASAREA PACIENȚILOR
• Izolare în salon separat.

• Semnalizarea ușii salonulului cu semnul PRECAUȚII DE CONTACT.

• Gruparea pe saloane atunci când sunt infectați/colonizați cu același agent

patogen;

• Când nu este posibil se consultă personalul SPIAAM în vederea evaluării

riscurilor pentru plasarea cu alți pacienți.

• Separarea spațială a pacienților la > 1 metru distanță pentru a evita folosirea

în comun a obiectelor între pacienți.

• Educația pacientului: Se reamintesc regulile de igienă corporală

individuală;

• Vizitatori : Spălarea mâinilor la plecare;

• Dezinfecția saloanelor : Zilnică și terminală.

 PRECAUȚIILE DE CONTACT (5)
ECHIPAMENTE ȘI MATERIALE DE ÎNGRIJIRE

• Materiale de îngrijire și instrumente/aparatură:

– Se manevrează echipamentul și instrumentele conform precauțiilor

universale;
– Se vor utiliza echipamente de unică utilizare pentru echipamentele
non-critice sau echipamente dedicate ;
– Se dezinfecteza echipamentele reutilizabile;

• Pansamentele (contaminate): se colectează în salon;

• Lenjeria: Se colecteaza în salon în saci impermeabili;

se dezinfectează înainte de procesare;

• Dezinfecția curentă și terminală.

• Semnul PRECAUȚII DE CONTACT se îndepărtează abia după

efectuarea dezinfecției salonului.
 PRECAUȚII DE CONTACT (6)
TRANSPORTUL PACIENȚILOR
 Se limitează transportul sau mișcarea pacienților în afara
salonului doar pentru scopuri medicale ;

 Când transportul este necesar, se asigură că ariile infectate

sau colonizate ale corpului pacientului sunt
acoperite/pansate; se îmbracă pacientul cu un echipament
curat ;

 Se va îndepărta echipamentul personal de protecție și se va

efectua igiena mainilor înainte de transportul pacientului;

 Se va îmbrăca un alt echipament pentru a însoți pacientul;

 Se va curăța și dezinfecta căruțul/targa de transport;

 Se va anunța secția/serviciul/spitalul care primește pacientul

asupra precauțiilor aplicate pentru a putea fi continuate
măsurile de prevenire;

 Semnul PRECAUȚII DE CONTACT poate fi atașat documentelor

care însoțesc pacientul.
PRECAUȚII DE CONTACT - EXEMPLU DE SEMNALIZARE ( 1)
PRECAUȚII DE CONTACT ÎN INFECȚIILE DIGESTIVE
• Exemple: infecția cu Cl.difficile, diaree acută de origine
necunoscută

• Aparținătorii și vizitatorii : să nu mănânce și să nu bea în salon.

• Vesela: urmează procedura de dezinfecție obișnuită; nu sunt

necesare măsuri speciale.

• Echipamente: se curăță și dezinfectează echipamentele : pompe

i.v., telefoane, pagere, alte dispozitive utilizate în salon.
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN
PICĂTURI(1)
• Măsuri care se aplică față de pacienții
suspectați sau cunoscuți cu infecții transmise
prin picături;

• Picăturile infecţioase expulzate în timpul tusei

sau strănutului sunt prea grele pentru a pluti în
aer şi se transferă la mai puţin de 2 m de la
sursă;

• Răspândirea picăturilor poate fi:

- directă - se realizează când acestea ajung la nivelul mucoaselor sau
sunt inhalate;

- indirectă - se realizează când acestea cad pe suprafeţe sau mâini și

sunt transmise pe mucoase sau alimente;
PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI(2)

Agenți patogeni transmiși prin intermediul

picăturilor- exemple:

- Haemophilus influenzae ;

- Virusurile gripale ;

- Meningococ (contagiozitate în primele 24 ore de

la inițierea terapiei antimicrobiene);

- Steptococ de grup A (contagiozitate în primele

- 24 ore de la inițierea terapiei antimicrobiene);

- Virusul urlian, virusul rubeolic;

 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI (3)
ECHIPAMENTUL PERSONAL DE PROTECȚIE

• Personalul sanitar trebuie să poarte o mască

chirurgicală (masca filtrantă respiratorie nu este de
obicei necesară) atunci când vine în contact apropiat
cu pacientul infecțios.

• Masca se pune înainte de intrarea în salon.

• Se recomandă portul protectoarelor faciale/ ochelari

de protecție în timpul manevrelor de explorare și
îngrijire care presupun generarea de aerosoli
(aspirarea secrețiilor endotraheale, intubația oro-
traheală etc.).

• Personalul va practica igiena mâinilor înainte de

contactul cu pacientul și după îndepărtarea
echipamentului de protecție.
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI (4)
PLASAREA PACIENȚILOR

• De preferință, în salon separat ;

• Semnalizarea ușii salonului cu semnul “Precauții privind

transmiterea prin picături” ;

• Când nu este posibil, se consultă personalul SPIAAM în

vederea evaluării riscurilor pentru plasarea cu alți pacienți :
– cohortare - gruparea pacienților pe afecțiuni;
– păstrarea pacienților care au venit deja în contact în același
salon;
– separarea spațială a pacienților la > 2 metri distanță;
– amplasarea de paravane între pacienți, măsura importantă în
saloane cu mai multe paturi în care sunt îngrijiți pacienții cu
afecțiuni care se transmit prin picături.

Pacientul va fi instruit asupra normelor de igienă respiratorie și

eticheta tusei, precum și asupra unei igiene riguroase a mâinilor.
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI (5)
ECHIPAMENTE ȘI MATERIALE DE ÎNGRIJIRE

• Instrumentele și echipamentele medicale, vesela/tacâmurile utilizate

în îngrijirea pacientului se vor curața și dezinfecta conform
recomandărilor în uz în spital;

• Dezinfecție curentă și ciclică a suprafețelor din salon;

• Deoarece acești patogeni nu rămân infecțioși pe distanțe mari în

unitatea sanitară nu sunt necesare măsuri speciale de ventilație
pentru a preveni transmiterea prin picături.
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN PICATURI (6)
TRANSPORTUL PACIENȚILOR

• Se limitează transportul sau mișcarea pacienților în

afara salonului doar pentru scopuri medicale ;

• Pacientul va purta mască când este transportat în

afara salonului, dacă starea lui o permite;
• Se va curăța si dezinfecta căruțul/targa de transport;

• Se va anunța secția/serviciul/spitalul care primește

pacientul asupra precauțiilor aplicate pentru a putea
fi continuate măsurile de prevenire;

Semnul PRECAUȚII privind transmiterea prin picături

poate fi atașat documentelor care însoțesc pacientul.
PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI
EXEMPLE DE SEMNALIZARE
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PE CALE
AERIANĂ

• Se aplică pentru a preveni transmiterea

agenților patogeni care rămân infecțioși și se
transmit la mare distanță prin intermediul
aerului;

• Transmiterea se realizează prin intermediul

particulelor mici (</= 5 µm în mărime) care
transportă microorganismele şi pot fi
transferate prin intermediul curenţilor de aer pe
o distanţă mai mare de 2 m de la sursă.

Aceste particule sunt inhalate.

PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PE CALE
AERIANĂ
AFECȚIUNI/AGENȚI PATOGENI - EXEMPLE

• Tuberculoza pulmonară;
• Rujeola;
• Varicela;
• Herpes Zoster diseminat.
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PE CALE
AERIANĂ
ECHIPAMENTUL PERSONAL DE PROTECȚIE

• Personalul care intră în salon va purta mască filtrantă

respiratorie (tip N95 sau similar);

• Masca se pune înainte de intrarea în salon;

• Personalul va fi instruit asupra echipării și a testului de

verificare a etanșeității măștii;

• Se va evita ca personalul susceptibil la aceste infecții să

acorde îngrijiri în salon (de ex: la rujeolă, varicelă);

• Personalul va practica igiena mâinilor înainte de

contactul cu pacientul și după scoaterea echipamentului
de protecție.
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PE CALE AERIANĂ
PLASAREA PACIENTULUI

• Se face în rezervă cu un singur pacient, cu uşa închisă;

• Semnalizarea ușii salonulului cu semnul “Precauții privind

transmiterea pe cale aeriană “

• Salonul va fi echipat cu mijloace de filtrare a aerului cu presiune

negativă și cel puțin șase schimburi de aer pe oră;

• Pacientul va fi instruit asupra normelor de igienă respiratorie și

eticheta tusei;

• Dezinfecție curentă și terminală.

Sursa : Ord MS 1096/2016

 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PE CALE AERIANĂ
TRANSPORTUL PACIENȚILOR

• Se limitează transportul sau mișcarea pacienților în afara

salonului doar pentru scopuri medicale;

• Pacientul va purta mască când este transportat în afara

salonului, va fi instruit asupra normelor de igienă
respiratorie și eticheta tusei;

• Se va curața și dezinfecta căruțul/targa de transport ;

• Se va anunța secția/serviciul/spitalul care primește

pacientul asupra precauțiilor aplicate pentru a putea fi
continuate masurile de prevenire;
• Semnul precauții privind transmiterea pe cale aeriană
poate fi atașat documentelor care însoțesc pacientul.
PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PE CALE AERIANĂ
EXEMPLU DE SEMNALIZARE
 IZOLAREA PROTECTIVĂ

• Necesară în cazul pacienţilor cu imunitate compromisă

• Risc crescut de infectare, atât de la ceilalţi pacienţi, cât şi prin
contact cu mediul intraspitalicesc.
• Măsurile de izolare se aplică și în cazul pacienţilor care sunt
transplantaţi.
• Salon prevăzut cu ventilaţie cu presiune pozitivă şi filtre HEPA
• Curăţirea regulată a robinetelor de distribuţie a apei;
• Reducerea încărcării cu praf (inclusiv interzicerea prezenţei
plantelor în salon).
IZOLAREA PROTECTIVĂ - EXEMPLU DE
SEMNALIZARE
 EXERCIȚIU
CE TIP DE ECHIPAMENT RECOMANDAȚI SĂ FIE UTILIZAT
PENTRU ?

Baia pacientului?
 In general nici un echipament
•Recoltarea de sânge?
•mănusi
Aspirarea secrețiilor traheale?
 mănuși, mască+ochelari/protector •Toaleta unui pacient incontinent cu
facial, uneori halat diaree?
Transportul unui pacient cu •mănusi, halat
căruțul ?
•Spălarea unei plagi?
 In general nici un echipament
•mănusi, halat,mască+ochelari/protector facial
Intervenție de urgență cu
sângerare masivă? •Măsurarea semnelor vitale?
 Halat impermeabil, mănuși,
mască+ochelari/protector facial, •In general nici un echipament
VĂ MULȚUMESC !