FIŞĂ DE LUCRU

Citeşte cu atenţie textele de mai jos :

Pe Tata eu nu l-am pomenit decât ca pe un pasionat om al cărţii. Asupra gospodăriei el nu se mai apleca
deloc, sau numai arar. De multe ori nu cunoştea câte şi ce fel de vietăţi avea pe linia ieslelor. El închina mai
multe ceasuri grijilor pentru celelalte „fumuri” ale satului, decât grijilor pentru vatra sa. Aproape ziua
întreagă el citea întins pe pat. Cu noi nu mai ajungea decât la un schimb de tăceri. înainte de amiază, după-
amiază şi noaptea – până pe la ora două – el citea. Era cuprins de obicei de cărţi nemţeşti, ce şi le procura
de la profesorii saxoni de la gimnaziul din Sebeş. [...]

Faţă de noi Mama se purta într-un fel, şi Tata într-altul. Nu vorbesc acum despre Mama, ca duh al
rânduielii, ci despre ea ca o întrupare a duioşiei şi a grijei. Tata nu-şi da pe faţă bătăile inimii, ce le avea
pentru noi. El se păstra la depărtare, într-o atitudine de asprime, ce părea domolită numai de-un oareşicare
dezinteres. El îşi întindea veghea asupra noastră prin simpla sa prezenţă, fără a ne ţine cu tot preţul sub
uitătură. Eram încă prea mic pentru a-i fi putut pătrunde firea şi cugetul. Numai târziu putui să aflu – de la
fraţii mei mai mari şi de la alţii care i s-au abătut prin apropiere – că Tata era de-o exuberanţă şi de o volu -
bilitate deosebit de simpatică, atunci când se nimerea: să se simtă în largul său, între prieteni, ce-i arătau
înţelegere. Mai aflam că era un liber-cugetător, deşi preot. Nici una, nici cealaltă dintre aceste trăsături, nu
l-au împiedicat totuşi să-şi îndeplinească din plin datoria faţă de altar, cădelniţă şi catapeteasmă. Prestigiul
faţă de săteni, şi l-a sporit şi altfel, şi mai ales ca mare sfetnic al Lancrămului, în care calitate el dăruia din
prisosul minţii sale întregului sat. Exemplul său prindea, căci era sugestiv şi viu. „Ce face Popa, sau cel cu
barbă de argint şi cu mintea de aur ?" se întrebau ţăranii, iscodindu-i cărările şi paşii, şi-i urmau pilda.
Cum popa îşi îndruma copiii spre carte, ţăranii prinseră a face la fel, fără prea multă şovăire sau sfială.
Anevoie se va găsi în tot cuprinsul transilvan un alt sat, care să fi azvârlit peste marginile lui pe podişurile
mai înalte ale vieţii naţionale, un mai mare procent de intelectuali decît Lancrămul.

[...] Mama era o fiinţă primară. Eine Urmutter, cum îi spuneam eu mai târziu, făcând uz de-un cuvânt
nemţesc, ce mi se părea că i-ar cuprinde chipul şi prin care o proiectam în arhaic. Fără multă şcoală, cu
instincte materne şi feminine preistorice. Preistorice în sensul deplinătăţii vitale, grele, masive. Nu avea
Mama cunoştinţe folclorice deosebit de bogate, dar ea trăia aievea într-o lume croită pe măsură celei
folclorice. Existenţă încadrată de zarea magiei. Ea se simţea cu toată făptura ei vibrând într-o lume
străbătută de puteri misterioase, dar nu se abandona niciodată visării. Fiinţă impersonală, fără gând întors
asupra ei însăşi, stăpânită numai de sacrul egoism al familiei, Mama era substanţa activă în jurul căreia
luau înfăţişare palpabilă toate rânduielile vieţii noastre. Aşa o ştiam cel puţin noi – copiii.

(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor)

1.EXPLORAREA TEXTULUI:

1.Ce amintiri evocă autorul textului?

2. Care sunt trăsăturile definitorii care diferenţiază cele două personaje? ( demers comparativ).

3.Care sunt cele două dimensiuni existenţiale pe care este construit portretul tatălui?

4.Care sunt trăsăturile morale şi spirituale ale celor două personaje? Realizaţi o succintă etopee a fiecăruia.

5.Cui aparţin punctele de vedere în legătură cu cele două personaje?

6.Ce trăsături ale personajului-narator transpar din textele propuse?

1
7.Ce sentimente trăieşte, prin rememorare, copilul Lucian Blaga?

8.Ce înţelegeţi prin o lume croită pe măsură celei folclorice?

8.Care credeţi că este rostul rememorării şi al consemnării amintirilor?

9.Realizaţi un portret al mamei, respectiv, al tatălui vostru, abordând şi o perspectivă comparativă, aşa cum
apare în textul al doilea.

10. Care sunt diferenţele dintre părinţii de atunci şi părinţii de astăzi? Cărui fapt credeţi că se datorează ele?

2.ELEMENTE DE RECEPTARE A TEXTULUI:

1. Argumentaţi încadrarea textului într-un anumit gen literar.

2. Identificaţi modul de expunere şi argumentaţi.

3. Care este tema textului şi motivele care o susţin?

4.Discutaţi asupra viziunii artistice, specifică textelor memorialistice.

5.Identificaţi perspectiva narativă şi explicaţi particularităţile acesteia.

6.Identificaţi elementele care dau dimensiune simbolică celor două personaje.Argumentaţi prin citate
semnificative.

7. Ce puteţi spune despre spaţiul şi timpul evenimentelor rememorate?

8.Identificaţi mijloacele de producere a subiectivităţii.

3. ELEMENTE DE PRACTICĂ RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII:

1. Explicaţi scrierea cu majusculă a substantivelor mama, tata.

2.. Explică rolul adjectivelor în ultimul paragraf al fragmentului extras din Hronicul şi cântecul vârstelor de
Lucian Blaga.

3. Identifică în fragmentul aparţinând lui Lucian Blaga trei neologisme pe care să le foloseşti în enunţuri
proprii.

4. Transcrie, din fiecare text, câte trei cuvinte utilizate cu sens figurat.

5.. Notează câte un sinonime potrivit pentru sensul din text al următoarelor cuvinte din ultimul paragraf al
fragmentului extras din Hronicul şi cântecul vârstelor de Lucian Blaga: magie, stăpânită, palpabilă.

6.Dezbate asupra instanţelor comunicării în textul dat.

7.Identificaţi funcţii ale limbajului care sunt activate în textul-suport.

2
3