Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Răspuns:
Un economist, absolvent ASE, intrat în domeniul profesiilor liberale, ca expert contabil în
1990 şi consultant fiscal în 2007, cu o activitate profesională în zona jocurilor de noroc de
peste 18 ani.
2. Cum ai ajuns să lucrezi în industria jocurilor de noroc?
Răspuns:
Prin anul 2000, la Bistriţa, eram preşedintele Filialei experţilor contabili şi am fost solicitat
să-mi exprim o serie de opinii profesionale, legate de zona jocurilor de noroc, organizate de
operatorii privaţi. Nu ştiam nimic despre această activitate, doar folclorul şi prietenii îmi
sugerau că acolo se întâmplă lucruri la limita legalităţii şi ca un profesionist nu ar trebui să fie
asociat unor astfel de activităţi. Curiozitatea şi poziţia celor din jur m-au ambiţionat şi în
acelaşi timp determinat să verific singur dacă toate acestea sunt reale sau doar simple ficţiuni.
Am cerut un răgaz, pentru documentare şi studiu, iar ulterior am acceptat provocarea, după
ce singur am ajuns la concluzia că de fapt adevărul este altul decât cel sugerat, că activitatea
este bine reglementată, dar cu lipsuri mari în ceea ce priveşte practica acestei activităţi. Uite
aşa, au trecut peste 18 ani de practică în activitatea jocurilor de noroc din România….
3. Dacă nu te-ai fi ocupat de ceea ce faci acum, ce ţi-ai fi dorit să faci?
Răspuns:
În mod cert eram tot în activitatea consultanței de specialitate, având în vedere experienţa
acumulată de-a lungul timpului prin expertizele civile sau penale efectuate - în perioada în
care am activat ca liber profesionist - unde conduita şi normele profesională te obligau la un
comportament neutru, la opinii obiective, fără obligaţii, de natura contractuală sau alt tip de
angajament, care să pună la îndoială credibilitatea expertizei. De altfel şi acum opiniile mele
exprimate public sau în prezentările profesionale de la seminarii, conferinţe ori dezbateri, se
bazează pe aceleaşi principii obiective şi norme profesionale de conduită, autoimpuse, chiar
dacă îmi desfăşor activitatea ca vicepreşedinte al asociaţiei ROMBET.
4. Ce părere ai despre industria de gambling din România?
Răspuns:
Având în vedere că jocurilor de noroc organizate şi exploatate de operatorii economici cu
capital privat din România au o istorie destul de scurtă, pot spune că au evoluat extraordinar
de mult atât sub aspectul cantitativ, dar mai ales din punct de vedere calitativ. Pot să afirm,
fără nici un fel de exagerare, ca în acest moment, jocurile de noroc din România reprezintă o
activitate de prestări servicii, cu caracter special, permanent monitorizată, atent
supravegheată, riguros controlată dar şi impozitată la unul din cele mai mari niveluri de
suportabilitate. Opinia mea, în acest moment, este că păstrarea echilibrului, prin menţinerea
sub control a acestei activităţi, se afla la o limită periculoasă şi că orice măsuri suplimentare,
luate de stat, ar putea oricând să ducă din nou la pierderea controlului, mutarea acestor
activităţi într-o zonă gri şi odată cu aceasta şi imposibilitatea de a interveni pentru eventuale
consecinţe sociale nedorite.
5. Ce crezi că mai trebuie să facă Autorităţile pentru industria de gambling din ţara noastră?
Răspuns:
Nu sunt pe o poziţie care să-mi permită să dau sfaturi autorităţilor statului, dar pot în schimb
să sugerez tuturor celor implicaţi în această activitate, după ce studiază şi analizează pachetul
actelor normative în domeniu, să răspundă singuri la această întrebare, poate chiar prin
intermediul revistei, trecând normele legislative printr-un filtru al calităţii acestora şi folosind
criteriile Curţii Constituţionale a României, atunci când e vorba de calitatea unui act normativ.
Aceste criterii impun respectarea unui standard cât mai înalt al calităţii reglementării şi au la
bază:
- Principiul accesului liber la justiţie, care implică între altele, adoptarea de către legiuitor a
unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condiţiile şi termenele în
care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile
de atac împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de judecată;
- Orice act normativ trebuie să fie formulat cu o precizie suficientă astfel încât să permită
persoanelor interesate, care pot apela la sfatul unui specialist, să prevadă într-o măsură
rezonabilă consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat;
- Orice act normativ trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat;
- Actul normativ neclar şi imprecis, prin urmare lipsit de previzibilitate, contravine
dispoziţiilor art. 1 alin. 5 din Constituţie, şi se consideră că este încălcat dreptul la apărare
şi la un proces echitabil, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei.