https://www.bbc.

com/news/world-middle-east-39960461
https://www.britannica.com/place/Israel/Labour-rule-after-Ben-Gurion
https://www.npr.org/2007/06/04/10619929/six-day-war-shaping-the-modern-middle-east?
t=1636113650962 ....
https://fr.wikipedia.org/wiki/Guerre_des_Six_Jours ..
Slide 3
Pierre Hazan este consilier principal în domeniul justiției la Centrul pentru Dialog Umanitar,
una dintre principalele organizații active în medierea conflictelor armate. El a consiliat
organizații internaționale, guverne și grupuri armate în probleme precum justiția, amnistia,
reparațiile, comisiile pentru adevăr, disparițiile forțate și dreptul internațional penal și
drepturile omului. A fost membru al Grupului Internațional de Contact pentru Conflictul
Bascilor, care în 2011 a coorganizat Conferința de pace care a condus la încetarea violenței
politice în Țara Bascilor. A lucrat în multe zone de conflict, în special în Africa, Balcani,
Orientul Mijlociu și Europa.
Prezenta sa carte a fost scrisa in 1967
Războiul de șase zile, numit și Războiul din iunie sau al treilea război arabo-israelian, război
scurt care a avut loc în perioada 5-10 iunie 1967 . Victoria decisivă a Israelului a inclus
capturarea Peninsulei Sinai, Fâșia Gaza, Cisiordania, Orașul Vechi al Ierusalimului și
Înălțimile Golan; statutul acestor teritorii a devenit ulterior un punct major de disputa în
conflictul arabo-israelian. Pentru Israel, a fost un triumf uluitor; pentru arabi, o înfrângere
umilitoare.
Criza politica
Înainte de începerea războiului, atacurile efectuate împotriva Israelului de către grupurile de
gherilă palestiniene în curs de dezvoltare cu sediul în Siria, Liban și Iordania au crescut, ceea
ce a dus la represalii costisitoare israeliene. În noiembrie 1966, o lovitură israeliană asupra
satului Al-Samūʿ din Cisiordania a provocat 18 morți și 54 răniți și, în timpul unei bătălii
aeriene cu Siria din aprilie 1967, Forțele Aeriene Israeliene au doborât șase avioane de luptă
MiG siriene. În plus, rapoartele de informații sovietice din mai indicau că Israelul plănuia o
campanie împotriva Siriei și, deși inexacte, informațiile au intensificat și mai mult tensiunile
dintre Israel și vecinii săi arabi.
In Pressa. egiptean. Gamal Abdel Nasser a fost criticat anterior pentru eșecul său de a ajuta
Siria și Iordania împotriva Israelului; el a fost, de asemenea, acuzat că s-a ascuns în spatele
Forței de urgență a Națiunilor Unite (UNEF) staționată la granița Egiptului cu Israelul în
Sinai. Acum, însă, a trecut pentru a demonstra fără ambiguitate sprijinul pentru Siria: la 14
mai 1967, Nasser a mobilizat forțele egiptene în Sinai; la 18 mai a cerut oficial înlăturarea
Castilor Albastre staționate acolo; iar pe 22 mai a închis golful Aqaba navelor israeliene,
instituind astfel o blocare efectivă a orașului-port Elat din sudul Israelului, urmand ca SUA sa
declare ileagala aceasta blocada. Pe 30 mai, regele Hussein al Iordaniei a sosit la Cairo pentru
a semna un pact de apărare reciprocă cu Egiptul, punând forțele iordaniene sub comanda
egipteană; la scurt timp după aceea, și Irakul s-a alăturat alianței. La 2 iunie SUA informeaza
Israelul ca nu urmaresc sa actioneze direct pentru a forta blocada. De Gaulle anunta un
embargo asupra armamentului cu destinatie in Orientul Mijlociu, dar care nu vizeaza, in
realitate, decat statul evreu.
Principalele evenimente ale războiului
Ca răspuns la aparenta mobilizare a vecinilor săi arabi, în dimineața zilei de 5 iunie, Israelul a
organizat un asalt aerian brusc, care a distrus peste 90% din forțele aeriene egiptene pe asfalt.
Fără acoperire din aer, armata egipteană a fost lăsată vulnerabilă la atac.
„O, arabi, aceasta este ziua Războiului Sfânt, aceasta este ziua răzbunării”, a spus Nassar.????

URSS condamna ,,agresiunea israileana,, si cere retragerea trupelor la frontierele statului

evreu de la 5 iunie dimineata. Iar SUA si Marea Britanie își anunță neutralitatea.
Un front de est a fost deschis, de asemenea, pe 5 iunie, când forțele iordaniene au început să
bombardeze Ierusalimul de Vest – fără a ține cont de avertismentul Israelului adresat regelui
Hussein de a ține Iordania în afara luptei – doar pentru a face față unui contraatac zdrobitor
israelian.
la 6 iunie, În Peninsula Sinai, armura israeliană a spart liniile de apărare ale lui Nasser cu
relativă ușurință. Lupta a devenit rapid o dezamăgire. Până la căderea nopții din a doua zi,
forțele egiptene erau în plină retragere și, odată cu ele, ambițiile lui Nasser s-au prăbușit.
Aproape 10.000 de soldați egipteni au fost uciși în primele 48 de ore de luptă.
În trei zile ,israelienii au obținut o victorie copleșitoare la sol, cucerind Fâșia Gaza și toată
Peninsula Sinai până la malul de est al Canalului Suez. Pe frontul iordanian la 7 iunie
Ierusalimul cade în mâinile israilenilor, la fel și Cisordania. În aceeași zi URSS ameninta sa
rupa relatiile diplomatice cu Israelul, iar Egiptul, Siria, Irak, Algeria, Sudan rup relatiile
diplomatce cu SUA și Marea Britanie.
Consiliul de Securitate al ONU a cerut o încetare a focului pe 7 iunie, care a fost imediat
acceptată de Israel și Iordania. Egiptul a acceptat a doua zi (8 iunie). Siria a rezistat însă și a
continuat să bombardeze satele din nordul Israelului.
Pe 9 iunie, Israelul a lansat un atac asupra înălțimilor fortificate Golan, capturând-le de la
forțele siriene după o zi de lupte grele. Nasser demisioneaza, revenind a doua zi asupra
deciziei, la cererea poporului.
Siria a acceptat încetarea focului pe 10 iunie, astfel are loc sfarsitul ostilitatilor pe frontul
sirian si sfarsitul razboiului. Drept urmare, Israel rupe relatiile diplomatice Cu URSS, si cu
alte tări comuniste.
Urmă și moștenire
În acest proces, Egiptul a pierdut 25.000 de oameni și 5920 prizonieri, iar Israelul în jur de
679. Israelul a câștigat,teritorii precum Sinai și Gaza din Egipt, Cisiordania și Ierusalimul de
Est din Iordania și Înălțimile Golan din Siria. Micuța națiune își multiplicase de patru ori
teritoriul într-o săptămână.
Urmările imediate ale războiului au fost sărbătorite în Israel și în SUA, dar „administrația
Johnson știa că victoria israeliană are aspecte negative”. A însemnat un Orient Mijlociu mai
polarizat, iar polarizarea a însemnat o fereastră de oportunitate pentru Uniunea Sovietică.
Majoritatea teritoriului pe care l-a câștigat Israelul a rămas ocupat, iar conflictul dintre Israel
și teritoriile palestiniene pare astăzi la fel de insolubil ca niciodată. În acest moment, SUA au
dat mai mult de 120 de miliarde de dolari Israelului de la Războiul de șase zile, relatează
Nathan Thrall, iar Israelul primește mai multă asistență militară din partea SUA decât din
restul lumii la un loc.
La 15 iunie Franta a anuntat ca nu va recunoaste nici o modificare teritoriala impusa prin
fortele armelor. Parlamentul israilean voteaza anexarea Ierusalimului de Est si garanteaza
protectia si liberul acces la Locurile sfinte. Cu toate acesta, SUA, FR, URSS si tarile arabe au
condamnat aceasta anexare. La 1 septembrie are loc conferinta de la Khartoum, devenita
faimoasa prin cei 3 ,,NU,,( nu recunoasterii, nu negocierii si nu pacii cu Israelul. La câteva
luni după război, în noiembrie, Națiunile Unite au adoptat Rezoluția ONU 242, care a cerut
retragerea Israelului din teritoriile pe care le capturase în război, în schimbul unei păci
durabile. Acea rezoluție a devenit baza eforturilor diplomatice dintre Israel și vecinii săi.
Concluzie:
Consider că Războiul de șase zile a marcat și începutul unei noi etape în conflictul dintre
Israel și palestinieni, deoarece conflictul a creat sute de mii de refugiați și a adus peste un
milion de palestinieni în teritoriile ocupate sub stăpânire israeliană. De asemenea, aceasta a 3-
a runda a conflictului arabo-israilean a schimbat oarecum axa, descriind si marea nefericire a
Orientului mijlociu, fiindcă refuzul arab de a recunoaste statul evreu, a fost inlocuit de refuzul
israelienilor de a recunoaste dreptul de autodeterminare al palestinienilor , fiind insotita de o
mutatie a mentalitatilor. Spectrului colonialismului, cosmarul arabilor, i se opune sindormul
Auschwitz, trauma evreilor.
Un jurnalist american
David Remnick scria despre moștenirea Războiului de șase zile.că a fost „Ce paradox al
istoriei”, „o victorie care are ca rezultat mizerie și instabilitate consumatoare.”
...... Pentru israelieni, victoria a adus reunificarea Ierusalimului, a reînnoit accesul la locurile
sfinte și a extins foarte mult dimensiunea statului evreiesc în curs de dezvoltare. Pentru
palestinieni și arabi, inclusiv egipteni, sirieni și iordanieni, a fost o înfrângere umilitoare care
i-a costat Cisiordania, Ierusalim, Gaza și Înălțimile Golan.

Această carte este dedicată unei mari confruntări dintre evrei și arabi, care a avut drept
consecință mari pierderi de vieți omenești și teritorii, haos și instabilitate socio-politică.
Războiul este descris din mai multe puncte de vedere, cu o explicare amplă a fiecărui puteri
implicate, atât direct, cât și indirect.
Fatalitatea
Războiul din 1967, în care se confruntase Israelul cu Egiptul, Siria și Iordania, este un
fulger teribil pentru istoria Orientului Mijlociu. Intervalul scurt de șase zile, dar în care a fost
un infern, a răsturnat centru de greutate din zonă, punând planeta la un pas de la un conflict
nuclear, iar între timp, Israelul anexează Ierusalimul și își amplifică teritoriile de patru ori.
Drept urmare, Nasser iese complet zdrobit de această înfrângere.

La începutul lunii ianuarie 1967, nimeni nu avea nici gând că se aproprie un război fatal,
care va cuprinde întreg Orientul Mijlociu. Fără îndoială că spiritele urmau să se încingă, însă
puternica și misterioasa personalitate din zonă, Gamal Abdel Nasser, ocolea orice acțiune
riscantă față de Israel, manifestând o politică relativ moderată. El credea că armatele arabe nu
sunt suficient pregătite ca să poată înfrunte sionistul inamic. Din 1957, cu precauție, se
adăpostește în spatele celor 3400 de Căști Albastre ale Națiunilor Unite, care au format o
barieră între forțele egiptene și israeliene. Cu toate acestea, Nasser urmează să-și încalce
politica de prudență, deoarece este criticat de conducătorii din Damasc, care voiau să atace
Israelul. La 13 noiembrie 1966, Israel lansează o operațiune militară spre așezarea Samoa-
baza gherilelor palestiniene, aflată în Iordania. Drept consecință sunt distruse zeci de case,
inclusiv forțele arabe, iar Hussein acuză Cairo că a folosit palestinienii în dauna sa, oferind
preferință ascunzișului în spatele trupelor ONU. La 7 aprilie 1967, au loc raiduri de represalii
israeliene, care prin intermediul aviației atacă periferiile Damascului. Ca răspuns, intervin
MIG-urile din Siria, însă au fost doborâte și Damascul a suferit o înfrângere. Președintele
Atassi cere Egiptului să intervină, dar primește doar proteste verbale.