Journal of Small Business Management 2002 40(4), pp.

332-34P

Analiza empirică a factorilor de creștere a

afacerilor folosind date suedeze
De Per Davidsson, Bruce Kirchhoff, Abdulnasser Hatemi-J, și
Helena Gustavsson

Cercetările empirice efectuate în economiile americană, germană, australiană și

scoțiană au arătat că vârsta, dimensiunea, locația, forma juridică și industria sunt
legate de creșterea întreprinderilor. O mare parte din aceste cercetări s-au axat pe
firmele de producție, oferind astfel puține informații despre efectul diferențelor
dintre sectoarele industriale asupra acestor factori. Încercăm atât să confirmăm că
firmele mici independente demonstrează cele mai mari rate de creștere, cât și să
explorăm efectele sectorului industrial asupra acestei concluzii.
Acest articol utilizează date suedeze pentru a reproduce cercetările anterioare,
utilizând în același timp o definiție diferită a întreprinderilor pentru a îmbunătăți
studiul efectelor din industrie, a întreprinderilor internaționale față de cele naționale
și a proprietății naționale față de cea străină. Rezultatele arată că vârsta
întreprinderii, dimensiunea inițială, forma de proprietate, sectorul industrial și
forma juridică sunt cei mai importanți factori legați de creștere. Deși creșterea
întreprinderilor diferă în funcție de sectoarele industriale, tinerețea, independența
proprietății și dimensiunea mică sunt factori importanți care stau la baza creșterii în
toate sectoarele industriale.

Introducere rate de creștere a afacerilor sub medie.

De la recesiunea economică mondială Acest lucru a condus la un interes
din 1989-1991, economiile naționale ale crescând în determinarea factorilor care
Uniunii Europene au cunoscut determină diferențele dintre ratele de
creștere ale firmelor comerciale.

Dr. Davidsson este profesor de antreprenoriat la Jönköping International Business School

(JIBS), Suedia. El efectuează cercetări pe teme legate de antreprenoriat și de întreprinderile
mici dintr-o varietate de unghiuri, inclusiv din perspective psihologice, sociologice, geografice,
economice și de management.
Dr. Kirchhoff este profesor distins de antreprenoriat la New Jersey Institute of Technology,
Newark, New Jersey. Interesele sale de cercetare includ înființarea de întreprinderi, creșterea la

332 JURNALUL DE MANAGEMENT AL

ÎNTREPRINDERILOR MICI
început de drum și contribuția noilor întreprinderi bazate pe tehnologie la creșterea economică
generală.
Dr. Hatemi-J este cercetător la JIBS. Domeniile sale de cercetare includ econometria,
macroeconomia deschisă și economia financiară aplicată și economia întreprinderilor mici.
Dna Gustafsson este asistent de cercetare la JIBS. Interesele sale de cercetare includ strategia
de afaceri și antreprenoriatul corporatist.

DAVIDSSON ET AL. 333

 de unele distorsiuni ale datelor din
Teoria economică este de puțin ajutor
cercetările anterioare în ceea ce
în atingerea acestui obiectiv. Deși există o
privește industria, întreprinderile
vastă literatură privind teoria firmei în
internaționale față de cele naționale și
economie, legăturile dintre această teorie
și realitatea formării, creșterii și proprietatea națională față de cea străină.
declinului întreprinderilor sunt Printre obiectivele noastre, căutăm să
rudimentare și contradictorii. De confirmăm că firmele mici, tinere și
exemplu, legea lui Gibrat teoretizează că independente demonstrează cele mai mari
atât firmele mici, cât și cele mari vor rate de creștere în Suedia, ca și în alte
avea, în medie, aceleași rate de creștere părți. Utilizăm o bază de date specială pe 10
(Gibrat 1931). Dovezile empirice au ani, pregătită pentru Jönköping Interna-
tional Business School de către Statistics
respins această teorie, deși nu a fost
Swe-
elaborată nicio teorie alternativă (Evans
1987). Teoria ciclului de viață al firmei,
derivată empiric și recunoscută pe scară
largă, nu este deloc o teorie eco- nomică,
deoarece nu există nicio justificare
pentru un astfel de ciclu în economia
echilibrului general. Chiar dacă rolul
teoriei economice primește un impuls din
partea unei tipologii a dezvoltării economice
bazate pe teoria formării de noi firme și a
creșterii economice elaborată recent de
Wennekers și Thurik (1999), o teorie
verificabilă empiric rămâne evazivă.
Cercetările empirice efectuate în
domeniul eco-
nică din SUA, Germania, Australia și
Scoția a arătat că factori precum vârsta,
dimensiunea, locația, forma juridică și
industria sunt legați de ratele de creștere
a întreprinderilor. În general, aceste
relații au fost consecvente de la o
națiune la alta, dar cercetările anterioare
s-au concentrat în principal pe firmele
din industria prelucrătoare, chiar dacă
industria prelucrătoare a devenit un
contributor din ce în ce mai mic la
creșterea economică în majoritatea
acestor națiuni. Astfel, este necesar să se
examineze acești factori de creștere în
toate sectoarele industriale ale unei
întregi economii.
Pentru a explora creșterea
întreprinderilor într-o economie întreagă,
acest articol utilizează date suedeze
pentru a reproduce cercetările
anterioare, ținând cont în același timp

334 JURNALUL DE MANAGEMENT AL

ÎNTREPRINDERILOR MICI
den care este un recensământ al tuturor Storey (1994) oferă o imagine de
întreprinderilor cu 20 sau mai mulți ansamblu a numeroșilor factori luați
în considerare de cercetători înainte de
angajați. Având în vedere complexitatea
1994 și concluzionează că, în rândul
organizațiilor de afaceri, definiția noastră
întreprinderilor mici, există șase factori
se concentrează mai degrabă pe
activitățile de afaceri decât pe definițiile importanți: vârsta firmei, mărimea,
întreprinderilor sau ale unităților, sectorul industrial/piețele de desfacere,
pornind de la ipoteza că tipul de forma juridică, locația și proprietatea.
activitate este un factor important care Storey remarcă faptul că cercetările
contribuie la creștere. Din cauza acestui empirice arată că vârsta este invers legată
accent, definiția noastră a afacerilor nu de creștere, adică firmele mai vechi cresc
mai lent decât firmele mai tinere.
corespunde nici definiției tradiționale a
Mărimea firmei este un alt factor, dar
întreprinderii, nici celei a unității, iar unul care este sursa de
lucrările raportate aici diferă de alte
cercetări în acest sens.
În concordanță cu cercetările
anterioare, analiza acestor date se face
prin regresie multiplă în care variabila
dependentă este un indice de creștere.
Rezultatele arată că vârsta întreprinderii
(mai tineri cresc mai mult), inde-
pendența proprietății, tipul de activități
comerciale (sectoare industriale),
dimensiunea de început (mai mici cresc
mai mult) și forma juridică sunt cei mai
importanți factori legați de creștere.
Acest lucru confirmă cercetările
efectuate în alte națiuni, care arată că
întreprinderile mici, tinere și
independente (întreprinderi
antreprenoriale) contribuie în mod
important la creșterea globală a
întreprinderilor. În plus, dorim să
demonstrăm că acest lucru este valabil
în toate sectoarele industriale.
Începem studiul nostru asupra
factorilor care contribuie la creșterea
afacerilor prin examinarea cercetărilor
empirice anterioare. În continuare,
elaborăm propriul nostru model în
concordanță cu cercetările anterioare,
ajustând totodată definiția
întreprinderilor pentru a surprinde mai
bine natura activității întreprinderilor și
adăugând variabile pentru a surprinde
aspectele globalizării întreprinderilor.

Cercetare anterioară
DAVIDSSON ET AL. 335
unele dezbateri în teoria economică dimensiune optimă - pentru a atinge
(Gibrat 1931). După cum s-a menționat profitabilitatea și pentru a supraviețui. Cu
deja, cercetările empirice au demonstrat că toate acestea, dimensiunea optimă variază în
firmele mai mici se dezvoltă mai rapid funcție de sectorul industrial și nu depinde
decât firmele mai mari. Cu toate acestea, de forma juridică; astfel, preocupările lui
Storey remarcă faptul că Evans (1987) și Storey (1994) cu privire la temerile
Hall (1987) au fost primii care au proprietarilor pot exista, de asemenea, în
demonstrat că legea lui Gibrat nu este rândul managerilor profesioniști din
valabilă pentru cadrul unor pub-
Firmele americane.
Storey constată că ratele de creștere
variază în funcție de sectorul industrial
și/sau de piețe. S-a constatat că diferite
sectoare (servicii, comerț cu amănuntul
și industria prelucrătoare) cresc în mod
diferit și există dovezi privind ratele de
creștere diferite ale firmelor din diferite
sectoare. Forma juridică este, de
asemenea, legată de creștere, deoarece
firmele care aleg forme juridice cu
răspundere limitată cresc mai rapid. Storey
remarcă faptul că acest lucru se datorează
probabil faptului că formele cu
răspundere limitată sunt alese de cei care
doresc să se dezvolte, deoarece aceste
forme oferă o mai mare oportunitate de a
achiziționa și de a ac- chiziționa
capitalul propriu necesar pentru creștere.
De asemenea, Storey (1994) consideră că
locația este importantă, deoarece firmele
care se localizează în locuri unde există
resurse limitate sau piețe subțiri nu se
vor dezvolta la fel de rapid ca cele care
se află în locații mai bune.
Ultimul factor al lui Storey este
proprietatea firmei, deoarece se așteaptă
ca firmele mici, deținute îndeaproape, să
reflecte interesele proprietarilor lor. El
spune că teama de a avea prea multă
administrație și de a crea probleme de
control sunt motive importante pentru ca
o firmă să întrerupă creșterea după ce a atins
dimensiunea minimă eficientă. Almus și
Nerlinger (1999) citează, de asemenea,
Audrestsch (1995) și Scherer și Ross
(1980), menționând că, în teoria
economică, o firmă trebuie să crească
până la un anumit punct - denumit
dimensiune minimă eficientă sau
336 JURNALUL DE MANAGEMENT AL
ÎNTREPRINDERILOR MICI
în rândul firmelor cotate la bursă,
precum și în rândul proprietarilor-
manageri ai firmelor mici. La fel de
important, însă, este dacă firma este
deținută în mod independent sau dacă
este o divizie sau o filială a unei alte
firme.
În următoarele secțiuni, rezumatul lui
Storey (1994) este folosit ca bază pentru
a analiza cercetările empirice mai
recente care au abordat această
problemă și pentru a ne forma propriul
model de creștere pentru a fi testat în
Suedia.
Vârsta firmei
Vârsta firmei este o variabilă
independentă utilizată pe scară largă.
Almus și Nerlinger (1999) au utilizat
regresia multiplă pentru a examina
firmele de înaltă tehnologie din Germania pe
o perioadă de 10 ani și au constatat că
firmele mai vechi au rate de creștere mai
mici. Joachim Wagner (1995) a
constatat, de asemenea, o relație inversă
între vârstă și rata de creștere în analiza
sa multi-variabilă a unui recensământ al
firmelor de producție din Saxonia
Inferioară (Germania). Glancey (1998), în
1Pentru o discuție privind dimensiunea firmei și crearea de locuri de muncă, a se vedea: Storey,
1994 și Kirchhoff, 1994.
DAVIDSSON ET AL.
analiza sa asupra a 117 întreprinderi mici de
producție din regiunea Tayside din
Scoția, a constatat că creșterea era invers
legată de vârsta întreprinderii. Iar Wijewar-
dena și Tibbits (1999) au utilizat date din
Australia într-o analiză multivariată și au
constatat că firmele mai în vârstă cresc
mai puțin rapid decât firmele mai tinere.
Vârsta, prin urmare, este un factor
important în determinarea creșterii
întreprinderilor.
Dimensiunea afacerii
Fără îndoială, dimensiunea
întreprinderii este factorul cel mai studiat
pentru contribuțiile sale la creșterea
economică, datorită interesului și
dezbaterii pe scară largă privind
problema creării de locuri de muncă și
dimensiunea întreprinderii.1 Cercetarea
empirică a abordat această problemă în
două moduri. În primul rând, mai mulți
cercetători au examinat o secțiune
transversală a firmelor pentru a
determina dacă există o relație între rata
de creștere și dimensiunea acestora.
Evans (1987) a utilizat date din SUA din
fișierele de date Compustat care compară
337
dimensiunea firmei și rata de creștere și datorează necesității ca firma să atingă
rapid dimensiunea minimă eficientă.
a constatat o relație negativă
Mărimea și vârsta de început sunt în mod
semnificativă între dimensiune și rata de
clar factori importanți pentru creștere.
creștere - adică faptul că firmele mai
mari au rate de creștere mai mici. Hall Sectorul industrial
(1987) a utilizat o modificare a Almus și Nerlinger (1999) au constatat
modelului lui Evans și a ajuns la aceeași că sectorul industrial, definit ca fiind de
concluzie. Analiza bivariată To- bit-Model înaltă tehnologie sau de tehnologie medie,
a lui Almus și Nerlinger (1999) asupra a a fost un factor semnificativ în analiza lor
580.000 de firme de înaltă tehnologie din privind întreprinderile germane de înaltă
Germania a arătat că mărimea firmei la tehnologie. Wagner (1995) a constatat că
începutul perioadei de studiu a fost un sectorul industrial a fost un factor
factor negativ în determinarea creșterii. important în analiza sa multivariată de
Wagner (1995) a utilizat date dintr-un
recensământ al firmelor de producție din
Saxonia Inferioară pentru a găsi o relație
negativă între dimensiunea firmei și rata
de creștere.
În al doilea rând, două studii s-au axat
pe dimensiunea de pornire a noilor
întreprinderi. Phillips și Kirch- hoff
(1989) au furnizat cercetări empirice care
au arătat că firmele nou înființate cu cinci
sau mai mulți angajați au o rată de
supraviețuire la șase ani mult mai mare
decât cele care au început cu mai puțin
de cinci angajați. Aceștia au folosit un
recensământ al tuturor celor 814.000 de
firme care au fost înființate în SUA în
1977-78. Cercetări ulterioare care au
utilizat aceeași bază de date au arătat că
supraviețuirea firmelor este corelată cu
creșterea firmelor, oferind astfel un prim
indiciu că mărimea firmei nou înființate
este corelată cu creșterea în SUA
(Popkin and Company 1991).
Confirmarea a fost găsită în cercetarea lui
Wagner (1992), unde dimensiunea de
înființare este pozitiv corelată cu
creșterea în rândul noilor firme de
producție din Saxonia Inferioară.
Nu este surprinzător să constatăm că
firmele nou înființate au rate de creștere
mai mari, deoarece firmele noi încep la
scară mică și sunt foarte tinere. Almus și
Nerlinger (1999) susțin că acest fenomen
de creștere a firmei nou înființate se
338 JURNALUL DE MANAGEMENT AL
ÎNTREPRINDERILOR MICI
modelarea unui recensământ al firmelor mondiale de astăzi, acest lucru nu este
de producție din Saxonia Inferioară, neapărat adevărat. Diferențele vor fi cel
mai evident între firmele dintr-un anumit
Germania. Phillips și Kirchhoff (1989)
sector care pot percepe piața ca fiind doar
au raportat statistici descriptive care
arată că ratele de supraviețuire a firmelor mediul intern, în timp ce altele percep și
nou înființate variază în funcție de sectorul vând pe o piață mondială mult mai mare.
industrial. Acest lucru a fost confirmat de Alte firme cu filiale străine deținute
Popkin și Compania (1991) folosind integral ar putea să își sporească creșterea
analiza de regresie multiplă a acelorași prin exportul de bunuri și servicii din
date cu rata de supraviețuire ca variabilă locații domes- tice. Alteori pot scădea
dependentă. În mod evident, sectorul creșterea prin mutarea operațiunilor de
industrial este un factor important de luat producție de la locații interne la locații
în considerare în examinarea creșterii străine.
firmelor.
Cu toate acestea, există două
probleme evidente în ceea ce privește
examinarea acestui factor: neclaritatea
activităților comerciale și variațiile în
definițiile sectorului de activitate. În
primul rând, activitățile comerciale sunt
neclare deoarece firmele mari sunt
reprezentate în mod inadecvat de o
clasificare sectorială pe un singur sector
industrial; există multe divizii și filiale,
adesea foarte diferite între ele, care
activează frecvent în sectoare diferite. De
exemplu, IBM este clasificată ca firmă
de producție, dar are multe divizii care
furnizează servicii clienților. Astfel,
gruparea multor activități diferite în
cadrul unui singur cod de identitate al
sectorului de activitate poate estompa
diferențele sectoriale dintre firme, pentru
care definiția noastră de lucru a activității
se adaptează.
În al doilea rând, dimensiunea efectivă
a sectorului industrial poate diferi în mod
semnificativ între firmele din aceleași
sectoare din cauza operațiunilor
internaționale ale unor întreprinderi (dar
nu ale tuturor). Sectoarele industriale sunt
definite în f u n c ț i e de produsele sau
serviciile produse de sector. De exemplu,
industria siderurgică este definită ca fiind
acele firme care produc oțel. Cu toate
acestea, se presupune că piețele pentru
aceste produse sau servicii sunt echitabile
între toți membrii unui sector. Pe piețele
DAVIDSSON ET AL. 339
ții. Pentru a ajusta acest lucru, se adaugă lucrării lui Almus și Nerlin- ger (1999)
variabile pentru a măsura operațiunile este faptul că aceștia analizează doar
din străinătate și modificările firmele bazate pe tehnologie și se știe că
operațiunilor din străinătate. firmele din industriile de creștere cu
tehnologie înaltă tind să se grupeze în
În plus, creșterea poate fi influențată și
de schimbările din sectorul industrial. aceeași locație. Pop- kin și Company
Astfel de schimbări pot fi un rezultat (1991) constată că efectele de localizare sunt
eliminate din regresiile lor atunci când
natural al creșterii sau o cauză a acesteia,
în special în industriile cu utilizare variabilele de definiție a industriei sunt
intensivă a tehnologiei, unde se știe că al- tate să intre în ecuațiile lor. Aceștia
ratele de schimbare a produselor/serviciilor con-
sunt relativ ridicate. Popkin and Company
(1991) a constatat în analiza sa multivariată
că schimbările în sectorul industrial au fost
legate pozitiv de supraviețuire. Prin
urmare, este oportună examinarea atât a
sectorului industrial, cât și a schimbării în
sectorul industrial ca factori care contribuie
la creștere. Se include o variabilă pentru
acest factor.

Locație
Storey (1994) susține că anumite
locații sunt mai favorabile creșterii
întreprinderilor. Davidsson (1989) este
de acord și modelează oportunitatea de
creștere ca o variantă importantă. Mai
mult, Davidsson afirmă că caracteristicile
zonei geografice sunt importante pentru
industriile în care firmele sunt legate de
piața locală. Cu toate acestea, variabilele
zonei geografice nu apar ca factori
puternici în rezultatele testelor sale
empirice.
De asemenea, Almus și Nerlinger
utilizează densitatea populației regionale
ca variabilă de localizare și găsesc doar
indicii minore că localizarea afectează
ratele de creștere. Efectul pare a fi în
formă de U inversat în funcție de
mărimea firmei - adică, cele mai mici firme
și cele mai mari firme au avut cele mai
puține efecte de localizare. Este posibil
ca efectele de localizare să fie strâns
legate de factorii industriali care sunt
asociați cu dimensiunea, sau ca efectele
de localizare să fie asociate cu
industriile. De ex emplu, punctul slab al
340 JURNALUL DE MANAGEMENT AL
ÎNTREPRINDERILOR MICI
cluzie că localizarea este strâns asociată
cu gruparea industrială și, probabil, are
o importanță secundară.
Argumentele teoretice ale lui Storey
(1994) și Davidsson (1989) sunt intuitiv
valabile și, prin urmare, locația ar trebui
să fie testată ca factor suplimentar care
contribuie la creșterea întreprinderilor.
În plus, schimbările de localizare pot fi,
de asemenea, relevante pentru rata de
creștere, astfel încât vom include o
măsură a schimbărilor de localizare.
Schimbări în guvernanța afacerilor.
Almus și Nerlinger (1999) au constatat,
de asemenea, că parteneriatele cu alte
firme se corelează cu rate de creștere mai
mari. Rosa și Scott (1999) discută faptul
că, deși ratele ridicate ale legăturilor
între companii sunt legate de o creștere
mai mare, practica comună a
directoratelor multiple în rândul firmelor
mici de en- treprenoriat poate fi un
substitut adecvat pentru parteneriatele
formale. Acest lucru

Forma juridică
Întreprinderile pot lua mai multe forme
juridice diferite, dar cea mai importantă
dintre acestea este forma juridică cu
răspundere limitată, deoarece îi scutește pe
proprietari de anumite tipuri de răspundere
datorate operațiunilor întreprinderii.
Unele întreprinderi pot fi deținute în
totalitate și administrate de o altă
întreprindere.
Forma juridică inițială. Almus și
Nerlin- ger (1999) au inclus forma juridică
în analiza lor multivariată a firmelor
germane de înaltă tehnologie. Rezultatele
lor arată că firmele cu formă de
răspundere limitată realizează rate de
creștere mai mari decât firmele în care
investițiile de capital privat ale
fondatorilor sunt răspunzătoare. Ei
sugerează că firmele cu răspundere
limitată sunt mai dispuse să își asume
riscuri, deoarece averea personală a
fondatorilor este protejată de pierderile
excesive ale firmei. Forma juridică este,
prin urmare, un factor care stă la baza
ratelor de creștere a firmelor.
Deoarece forma juridică este, în mod
evident, un factor important, este
probabil ca schimbarea formei juridice
să fie, de asemenea, un factor de
creștere a firmei. Fie că firma își va
schimba forma juridică pe măsură ce se
mărește, fie că managerii vor alege să
schimbe forma juridică pe măsură ce
atitudinea lor se va schimba în favoarea
creșterii.

DAVIDSSON ET AL. 341

ridică o problemă interesantă în ceea ce locația, schimbarea locației).
privește relațiile dintre firmele de
afaceri. Multe întreprinderi sunt deținute Sursele bazei de date
Setul de date a fost dezvoltat în strânsă
integral sau parțial de alte întreprinderi,
colaborare cu experți în registre de la Sta-
iar multe dintre ele sunt deținute în
tistics Suedia. Registrele acestora sunt
comun cu mai multe întreprinderi. Unele
complete, în sensul că toate activitățile
dintre aceste relații se extind dincolo de
comerciale legale sunt reprezentate,
granițele naționale și/sau oferă acces la indiferent dacă sunt desfășurate sub formă de
piețele internaționale. Achizițiile și întreprinderi individuale sau de întreprinderi
fuziunile pot afecta ratele de creștere prin individuale.
modificarea disponibilității resurselor
care apoi favorizează sau inhibă
creșterea. Prin urmare, este important să
se examineze efectele unei astfel de
guvernanțe a întreprinderilor și ale
schimbărilor în guvernanța
întreprinderilor, cum ar fi scindările,
achizițiile și fuziunile. Au fost adăugate
variabile pentru a măsura aceste acțiuni
ale firmelor.

Prezentare generală
Numeroși factori au fost identificați
de acești diverși autori. Chiar dacă Almus
și Nerlinger (1999) și Wagner (1992) au
utilizat baze de date care se concentrează
exclusiv pe industria prelucrătoare,
aceștia au abordat aceste aspecte cu o listă
largă de variabile. Prin urmare, am selectat
variabilele pentru modelul nostru pe baza
lucrărilor acestora. Pentru a ajuta cititorul
în compararea acestor studii, am pre-
zentat Tabelul 1, comparând aceste două
studii de re- căutare cu con- ceptualizarea
lui Storey (1994) și cu propriul nostru
model.

Proiectarea modelului
Pe baza analizei cercetărilor
anterioare, a fost elaborat următorul
model de testare:
Rata de creștere = f (vârstă, mărimea
întreprinderii, mărimea totală a
întreprinderii, sectorul industrial,
schimbarea sectorului industrial, forma
juridică, schimbarea formei juridice,
guvernanța proprietății, schimbarea
guvernanței, activitățile internaționale,

342 JURNALUL DE MANAGEMENT AL

ÎNTREPRINDERILOR MICI
proprietate personală, parteneriat,
societate cu răspundere limitată sau altă
formă juridică.
Datele provin din diferite surse, cum
ar fi autoritățile fiscale și anchetele
obligatorii. Actualizarea este frecventă
și, în general, registrele sunt de un nivel
foarte ridicat în comparație cu cele
internaționale. La elaborarea setului de
date au fost utilizate date din trei
registre diferite și 10 versiuni anuale ale
fiecăruia dintre ele [Pentru o descriere
mai detaliată a setului de date, a se
vedea Davidsson (1997)].
asupra creșterii, deoarece acestea sunt de
obicei active în mai multe industrii.
Utilizarea acestui nivel de definire a
întreprinderilor ar estompa efectul
sectorului industrial în analiza noastră. În
plus, astfel de structuri corporative de
mari dimensiuni trec în mod obișnuit
prin fuziuni, cesiuni și schimbări de
proprietate de o asemenea amploare

Unitatea de afaceri
Unitatea noastră de analiză este
întreprinderea sau entitatea juridică, care
poate fi formată din una sau mai multe
unități și poate fi independentă sau
deținută majoritar de o societate par-
ticulară. Această unitate de analiză a
fost aleasă deoarece concentrarea asupra
unităților ca unitate organizațională pentru
evaluarea creșterii nu este adecvată
pentru întreprinderile cu mai multe
unități, unitățile fiind definite ca locuri
de muncă, fabrici, birouri, magazine și
altele asemenea. Unitățile firmelor mari cu
mai multe stabilimente nu sunt unități
operaționale independente în multe re-
specte. De exemplu, este posibil ca un
birou de vânzări sau o singură unitate de
producție să nu-și aleagă creșterea, ci să
fie dictată de societatea-mamă, cum ar fi
atunci când alocarea producției către
alte unități este determinată de decizii la
nivel de societate și nu de
comportamentul la nivel de unitate. Pe
de altă parte, acceptarea definiției de
întreprindere (organizația globală de
proprietate) pentru a defini unitatea
organizațională de afaceri plasează
întreaga ierarhie de societăți-mamă și
filiale într-o singură activitate de afaceri.
Cu toate acestea, astfel de unități de
afaceri mari, mul- tibus, sunt inadecvate
pentru a evalua influența industriei
DAVIDSSON ET AL. 343
338

Magazin
(1994)
Schema conceptuală
ÎNTREPRINDERILOR MICI
JURNALUL DE MANAGEMENT AL
Tabelul 1
Compararea schemei conceptuale a lui Storey
cu trei studii empirice de cercetare
Almus și Nerlinger Wagner (1992) Davidsson et al. (2001)
(1999) (Saxonia Inferioară, (Suedia)
(Germania de Vest) Germania)

Vârsta Ani Ani Ani

Dimensiune Numărul de angajați Numărul de angajați Număr de angajați
Întreprindere Numărul
total de angajați
Sectoare / Piețe Firmă nouă bazată pe tehnologie Industria prelucrătoare Sector industrial (16
sectoare) Industrii de înaltă tehnologie Concentrare (indice
Herfindahl) Schimbare în sectorul industrial Industrii de tehnologie medie
Efectul industriei
Alte activități de producție Inovații
Diversificare
Forma juridică Statutul societății cu răspundere limitată Unitatea de
producțieForma juridică
Fundația echipei Schimbarea formei juridice
Proprietate Guvernanță
Guvernanță Schimbare
Locație Locuitori/km2 NA Regiunea Tip
în guvernanță
Schimbare în regiune Tip
Proprietatea Firmele independente NA Filiale internaționale,
Filială/afiliată Întreprinderi comune
Firmă Proprietatea străină
Competențe Schimbare în proprietate
și frecvență, astfel încât urmărirea activitate sunt considerate ca fiind aceeași
întreprindere dacă apar împreună în
semnificativă a acestor întreprinderi și
următoarea versiune anuală a registrului, chiar
evaluarea creșterii lor pe perioade lungi
dacă apar sub un cod de societate și de ramură
de timp este aproape imposibilă. În plus,
de activitate diferit.
marile corporații au, de obicei, unele
unități de afaceri care cresc rapid, în timp
ce altele se reduc, ascunzând astfel Probleme metodologice
afacerile în creștere în cadrul Setul de date, compilat în urma unui studiu
comportamentului general al de recensământ, cuprinde toate societățile
întreprinderii. Astfel, nici definiția de comerciale active.
unitate, nici cea de întreprindere nu sunt
adecvate pentru a determina efectul
activității de afaceri (sec- tor industrial)
în cercetarea noastră. În schimb, definim
întreprinderea ca fiind cea mai mică
unitate organizațională formală care are
o definiție clară a sectorului industrial.
Mărimea organizației de proprietate
globală poate influența creșterea
activităților sale separate. Această măsură
a mărimii a fost reținută în baza de date
pentru toate întreprinderile care au o
societate-mamă proprietară. Există două
măsuri ale mărimii, mărimea întreprinderii
și mărimea corporației; pentru
întreprinderile independente (chiar și
pentru cele cu mai multe unități), aceste
măsuri sunt identice, în timp ce pentru
întreprinderile din structurile corporative
ierarhic or- ganizate, cea din urmă măsură
este întotdeauna mai mare decât prima.
Codurile industriale ale societăților pot
fi modificate ca urmare a schimbărilor de
proprietate, a reclasificărilor industriale sau
a relocărilor spațiale. Acest lucru poate
face ca ceea ce în realitate este o
întreprindere în curs de desfășurare să
apară în registre ca fiind o întrerupere și un
început. Codurile de identificare a
unităților sunt relativ mai puțin sensibile la
schimbările de tipul celor menționate mai
sus. Nici codurile industriale, nici codurile
de identificare nu au fost acceptate ca unic
criteriu de urmărire a întreprinderilor în
timp. Mai degrabă, constelațiile de
întreprinderi (și locurile de muncă ale
acestora) asociate cu un anumit cod de
societate și un anumit cod de ramură de
DAVIDSSON ET AL. 339
întreprinderi din sectorul privat eșantion, al întreprinderilor suedeze.
(neguvernamental) din Suedia care, în De asemenea, trebuie remarcat faptul
noiembrie 1996, aveau cel puțin 20 de că 7.590, adică peste două treimi dintre
angajați. Datele anuale pentru toate aceste firme au mai puțin de 50 de
întreprinderile au fost compilate pentru angajați. Aceasta nu este o dispersie
perioada 1987-1996. Există 11.748 de neobișnuită a firmelor, deoarece firmele
astfel de întreprinderi, dintre care mici sunt cele mai numeroase în orice
8.562 erau deja în funcțiune în 1987. societate capitalistă. Im- portant este
Întreprinderile anterioare din sectorul faptul că designul setului de date face
guvernamental sunt incluse dacă până probabil ca efectele pozitive ale micimii
în ultimul an au trecut în sectorul privat; asupra creșterii să fie exagerate. Cu alte
întreprinderile nou înființate sunt, de cuvinte, deoarece fiecare observație are
asemenea, incluse în această perioadă aceeași pondere în analiza de regresie, este
dacă îndeplinesc criteriul de mărime posibil să observăm o
pentru ultimul an. Cu toate acestea,
pentru a avea o bază solidă pentru
calcularea ratelor de creștere, am cerut
ca întreprinderile să fie active în
registru cel puțin în ultimii trei ani,
ceea ce reduce numărul de cazuri la 11
196. Întreprinderile care se dizolvă în
timpul perioadei sunt excluse,
indiferent de dimensiunea și creșterea
lor anterioară, la fel ca și
întreprinderile supraviețuitoare care ar
fi putut avea mai mult de
20 de angajați, dar nu a atins acest
număr în 1996. Nu a fost utilizată
nicio limită superioară de mărime, dar,
din punct de vedere numeric, setul de
date este dominat de întreprinderi mici
și mijlocii.
Ar trebui să fie clar că setul nostru
de date nu este un panel de
întreprinderi care este urmărit din 1987-
1996. Mai degrabă, setul de date ar
trebui comparat cu un sondaj
transsectorial în care întreprinderile cu
20 sau mai mulți angajați au fost
contactate în noiembrie 1996 și
întrebate despre istoricul dezvoltării
lor. În comparație cu acest din urmă
tip de studiu, setul nostru de date are
avantajul distinct că datele din anii
anteriori au fost colectate la momentul
respectiv și nu sunt supuse erorilor de
memorie sau prejudecăților
retrospective. În plus, aceste date
reprezintă un recensământ, nu un

340 JURNALUL DE MANAGEMENT AL

ÎNTREPRINDERILOR MICI
supraestimarea dimensiunii ca variantă întreprinderilor și am utilizat regresia
importantă. Acest lucru este valabil liniară pentru a dezvălui
pentru celelalte studii de cercetare
menționate anterior, cu excepția lui
Almus și Nerlinger (1999), deoarece
aceștia și-au împărțit eșantionul în clase
de mărime. Pe de altă parte, dacă se
urmează exemplul lui Almus și Nerlinger,
împărțind populația suedeză în grupe de
mărime, se va reduce probabil efectul
mărimii asupra creșterii prin separarea
întreprinderilor cu cea mai rapidă creștere
de cele cu creștere mai lentă; după cum s-
a menționat anterior, există cercetări
substanțiale care arată că întreprinderile
mici cresc mai repede, iar întreprinderile mici
nu sunt distribuite uniform în toate
sectoarele de activitate. Firmele mari tind
să domine în acele industrii care necesită
o activitate industrială la scară mai mare.
Din cauza acestei distribuții neuniforme a
firmelor mici între sectoarele industriale,
măsurarea efectelor industriale nu ar
putea fi considerată validă. Almus și
Ner- linger (1999) nu au fost nevoiți să
se preocupe de această problemă,
deoarece au examinat un sector industrial
atent selecționat (înaltă tehnologie). Cu
toate acestea, noi nu putem utiliza
tehnica lor din cauza dispersiei inegale a
întreprinderilor mici între sectoarele
industriale.
Pe de altă p a r t e , rata de creștere
pe care o selectăm ca variabilă
dependentă este cunoscută pentru a
reduce efectul dimensiunii asupra
creșterii, deoarece utilizează
dimensiunea medie, nu dimensiunea
inițială, a întreprinderii în timpul
perioadei de creștere. Almus și Nerlinger
(1999) au utilizat logaritmul creșterii
bazat pe dimensiunea inițială pentru a
asigura o măsurare exactă a creșterii. În
timp ce metodologia lor oferă semnificația
statistică a variabilelor, aceasta nu oferă
măsuri ale impactului relativ al fiecărei
variabile. Deoarece noi căutăm impactul
relativ, am selectat raportul de creștere a

DAVIDSSON ET AL. 341

impactul relativ al variabilelor vânzările, deoarece acestea erau
independente.2 disponibile doar pentru o jumătate
În concluzie, am ales să folosim o părtinitoare din cazuri. A fost testată atât
regresie liniară, prin metoda celor mai creșterea totală cât și cea a ocupării
mici pătrate, în toate sectoarele organice a forței de muncă, dar, deoarece
industriale, pentru a exprima în mod rezultatele au fost foarte corelate, sunt
corespunzător efectul dimensiunii prezentate doar analizele prezente privind
întreprinderii asupra creșterii, creșterea totală a ocupării forței de muncă.
măsurând în același timp în mod Rata de creștere a afacerilor poate fi
adecvat efectele industriei. Pentru a operaționalizată în mai multe moduri
identifica mai clar efectul diferențelor diferite (a se vedea Delmar, Davidsson și
dintre sectoarele industriale, modelul Gartner 1999). Am început cu calculul
nostru riscă să subestimeze măsurarea simplu al numărului de locuri de muncă
creșterii întreprinderilor și să din 1996 minus numărul de locuri de
supraestimeze în același timp efectul muncă inițiale di- versat de numărul de
dimensiunii întreprinderilor. locuri de muncă inițiale (variație
procentuală). Cu toate acestea, această
Operaționaliz variabilă are o distribuție foarte înclinată
area (non-normală) care o face nesatisfăcătoare
variabilelor ca variabilă dependentă în analiza de
În fiecare an, pentru fiecare regresie multiplă. Transformarea
întreprindere este disponibilă o serie de logaritmică este utilizată pe scară largă
variabile. Datele privind dimensiunea pentru a ajusta o astfel de asimetrie;
sunt disponibile pentru ocuparea totală a aceasta nu a putut fi utilizată aici deoarece
forței de muncă, ocuparea organică a schimbarea negativă a ocupării forței de
muncă apare în prea multe cazuri, iar
forței de muncă (cu excepția
utilizarea sa ar face dificilă dis- cernirea
activităților de fuziune sau achiziție) și efectelor relative ale variabilelor
vânzări. Nu au fost utilizate date privind independente.

2Kirchhoff și Greene (1998) evaluează efectul asupra ratelor de creștere și a distribuției

creșterii între firmele mari și cele mici ca urmare a utilizării la numitorul calculului ratei de
creștere a dimensiunii medii față de dimensiunea inițială a unei întreprinderi.

342 JURNALUL DE MANAGEMENT AL

ÎNTREPRINDERILOR MICI
variabile. Prin urmare, am ales să folosim observație sunt zero. Nerespectarea acestei
un indice de creștere calculat ca fiind condiții conduce la inferențe invalide ori de
numărul de locuri de muncă din 1996 câte ori formula tradițională pentru varianța
minus numărul de locuri de muncă celor mai mici pătrate ordinare (OLS) este
inițiale, împărțit la media dintre locurile utilizată în construirea, de exemplu, a
de muncă din 1996 și cele inițiale. statisticilor t. Prin urmare, este important să
Această variabilă a indicelui de creștere este se testeze prezența heteroskedasticității.
distribuită asimptotic în mod normal,
deci este adecvată din punct de vedere
statistic.
Variabilele independente sunt descrise
în tabelul 2 de mai jos. Am utilizat testul
SPSS versiunea 10.0 pentru coliniaritate și
am constatat că toate variabilele
independente, cu excepția uneia, au avut
un număr de condiții mai mic de 20.
Beasley, Kuh și Welsch (1980) indică
faptul că valorile care depășesc 20
sugerează probleme poten- țiale. Astfel,
coliniaritatea nu reprezintă o problemă
pentru această regresie.

Metoda de analiză
Deoarece baza noastră de date este
formată din populația întreprinderilor din
Suedia, putem efectua o analiză de
regresie și putem interpreta rezultatele
pentru efectul relativ asupra variabilei
dependente (adică rata de creștere a
întreprinderilor). Pentru a facilita inter
pretarea, folosim un model lin- ear
simplu, fără transformări ale variabilelor.
Termenul de eroare este as umat ca
fiind distribuit în mod n o r m a l și
independent, cu varianță constantă.
Ipoteza unei distribuții normale pare a fi
valabilă pe baza faptului că numărul
observațiilor noastre depășește 11 000.
Cu toate acestea, atunci când procesul de
generare a datelor este caracterizat de
observații transversale, așa cum este
cazul în studiul de față, s-ar putea să se
considere că ipoteza de homoskedas-
ticitate nu este în d ep lin ită sau că
varianța perturbațiilor ar trebui să fie
constantă în fiecare punct de observație
și că covarianțele perturbațiilor la toate
perechile posibile de puncte de
DAVIDSSON ET AL. 343
 Am aplicat testul White, iar relativ asupra variabilei dependente. De
rezultatele, care nu sunt prezentate, dar exemplu, dacă coeficientul beta
care sunt disponibile la cerere, arată că standardizat al unei variabile
independente este de 1,0, atunci o
ipoteza nulă a homoskedasticității a
modificare de o abatere standard în
putut fi respinsă cu fermitate. Pentru a
valoarea acelei variabile independente va
remedia această problemă, White (1980)
determina o modificare de o abatere
sugerează o corecție pentru het- standard în variabila dependentă. Pentru
eroskedasticitate; el a derivat o a facilita in- terpretarea, am ordonat lista
matrice de covarianță conformă cu în funcție de rang
het-eroskedasticitatea pentru
calcularea erorilor standard și a
statisticilor t pentru semnificația
coeficienților beta. În studiul prezentat,
am utilizat această matrice în acest scop.
Atunci când se construiește un model
econometric, ipoteza stabilității
parametrilor este utilizată pe scară largă
datorită simplității estimării și ușurinței
de interpretare care rezultă. Am verificat
stabilitatea parametrilor prin utilizarea
coeficienților recursivi. Prin studierea
comportamentului coeficienților
recursivi, care nu sunt prezentați, dar
sunt disponibili la cerere, parametrii par
a fi sta- bili.

Rezultate și interpretare
Tabelul 3 prezintă rezultatele
regresiei. Regresia în trepte este utilizată
cu fiecare variabilă care intră în ecuație
dacă valoarea beta este semnificativă din
punct de vedere statistic atunci când
variabila este adăugată în ecuație.
Semnifica- ția este definită la o
probabilitate de <0,05. Tabelul prezintă,
de asemenea, variabilele care intră în
ecuație având în vedere acest criteriu de
intrare. Toate celelalte variabile nu
reușesc să intre în ecuație - ele nu sunt
semnificative din punct de vedere
statistic dacă intră în ecuație.
În plus, tabelul 3 prezintă
coeficienții de regresie normalizați
(sau standardizați). Acești coeficienți
reprezintă efectul comparabil al
fiecărei variabile independente asupra
variabilei dependente. Cu cât
coeficientul standardizat este mai
mare, cu atât mai mare este efectul
344 JURNALUL DE MANAGEMENT AL
ÎNTREPRINDERILOR MICI
 Tabelul 2
Variabilele independente și metoda de măsurare a acestora
Variabila independentă
Vârsta de afaceri-AGE
Dimensiunea afacerii-BEGSIZE
Proprietatea globală Dimensiunea organizației
Sectorul industrial-BEGINDUSnn
industriale
Schimbare în sectorul industrial-
sectorului industrial CHINDUST
perioadei observate.
Forma juridică -BEGLEG
Modificarea formei juridice-CHGLEGAL
Guvernanța proprietății-BEGPAREN,
zero BEGDAU, BEGINDEP
părinte, fiică sau
Schimbare în guvernanță - Șase Dummy
este Variabile
Filiale internaționale, filiale comune
Ventures-
Trei variabile fictive
Dummy cu capital străin
deținută de străini Variabile
străină.
Locație geografică-REGTYPnn
DAVIDSSON ET AL.
Metoda de măsurare
Vârsta întreprinderii în 1996. Fișierul de date
conține doar 25 de ani de date, astfel încât
vârsta este trunchiată la 25 de ani.
Numărul de angajați ai întreprinderii la
momentul primei observații.
Numărul total de angajați la momentul
-CORPSIZEprima observație.
Codurile industriale sunt condensate în 15 sectoare
sectoare, fiecare dintre acestea fiind o variabilă
fictivă. Sectorul definit ca fiind cel al
prelucrării metalelor și al industriei
prelucrătoare este o variabilă fictivă omisă.
Definit ca unul dacă se schimbă codul
de una sau mai multe ori pe parcursul
Variabilă fictivă. Răspundere limitată =
1,0; toate celelalte sunt zero.
Dummy definit ca 1.0 dacă apar una sau mai
multe modificări.
Variabile fictive. Definite ca fiind unu sau
în funcție de faptul că este vorba de
independent.
Definită ca șase variabile fictive - o schimbare
indicată prin 1,0 (altfel zero) pentru
De la părinte la fiică: PARDAU De
la părinte la independent: PARIND
Fiica la independent: DAUIND Fiica la
părinte : DAUPAR De la independent la
fiică: INDDAU Independent față de
părinte: INDPAR
Variabile fictive:
BEGINTER este 1,0 dacă filiala străină există
la început.
LOSINTER este 1.0 dacă filiala străină este
pierdută. GETINTER este 1,0 dacă se adaugă o filială
străină.
BEGFOROW este 1.0 dacă la început a fost
LOSFOROW este 1,0 dacă se pierde proprietatea
GETFOROW este 1.0 dacă se obține proprietatea
străină.
111 zone ale pieței muncii combinate în nouă
345
 tipuri de regiuni pe baza asemănărilor structurale.
Regiunea Stockholm este variabila fictivă omisă.
Schimbarea locației geografice- Una sau mai multe schimbări în zona
pieței muncii CHLOCATI în timpul perioadei de observație.

346 JURNALUL DE MANAGEMENT AL

ÎNTREPRINDERILOR MICI
 Tabelul 3
Rezultatele regresiei ordonate în
funcție de coeficienții beta
normalizați

Variabila Semnul Coeficient Semnificați

coeficientul normalizat a statistică
ui
1. AGE-4 Negativ 0.319 0.000
2. BEGINDEP Pozitiv 0.180 0.000
3. BEGINDU7 Pozitiv 0.101 0.000
4. BEGINDU6 Pozitiv 0.090 0.000
5. BEGINDU13 Pozitiv 0.073 0.000
6. BEGLEG Pozitiv 0.073 0.000
7. BEGSIZE Negativ 0.071 0.000
8. DAUIND Negativ 0.067 0.000
9. CORPSIZE Negativ 0.065 0.000
10. PARIND Negativ 0.056 0.000
11. BEGINDU8 Pozitiv 0.053 0.000
12. INDDAU Pozitiv 0.050 0.000
13. PARDAU Negativ 0.042 0.000
14. BEGINDU10 Pozitiv 0.039 0.000
15. BEGINDU12 Pozitiv 0.036 0.000
16. BEGINDU2 Negativ 0.029 0.004
17. BEGINTER Negativ 0.028 0.004
18. BEGINDU4 Negativ 0.027 0.005
19. REGTYP6 Negativ 0.026 0.015
20. BEGPAREN Pozitiv 0.024 0.029
21. CHLOCATI Pozitiv 0.020 0.015

R2 = 0.2318 Media dep. Var = 5,9426 Log likelihood = -43657.25

R ajustat2 = 0.2292Prob (F-statistică):0.000 F-
statistică = 98,932
S:E de regresie = 1,196,450 S:D: dep var. = 13.590 Durbin-Watson stat = 1,897,961
Reziduu pătratic = 1,597,832 Criteriul de informare Akaike = 4,967

a variabilelor din tabel în funcție de variabilele pe care le-am desemnat în

mărimea coeficienților de regresie tabelul 2 și selectează 21 ca fiind
normalizați.3 semnificative în determinarea indicelui
Având în vedere numărul mare de ratei de creștere a afacerilor. Deși este
observații din baza de date, regresia este semnificativă din punct de vedere statistic,
capabilă să gestioneze numărul mare de varianța explicată este de numai 23,2 %.
observații independente.

3Din moment ce datele reprezintă un recensământ al tuturor întreprinderilor, semnificația

statistică nu este un test al valorii eșantionului ca estimare a populației. Cu toate acestea, o
relație statistică de recensământ poate apărea din cauza erorii de măsurare, care este
DAVIDSSON ET AL. 347
întotdeauna o problemă cu datele empirice. O astfel de eroare este distribuită stocastic, astfel
încât testele de semnificație enumerate aici sunt o garanție împotriva includerii în rezultatele
noastre a unor variabile care pot apărea doar din întâmplare din cauza erorii de măsurare.
Trebuie remarcat faptul că, cu peste 11 000 de cazuri, coeficienții care nu sunt semnificativi la
nivelul de probabilitate 0,05 reprezintă efecte foarte mici.

348 JURNALUL DE MANAGEMENT AL

ÎNTREPRINDERILOR MICI
Deoarece avem de-a face cu toate unitățile de foarte mare, stabilă și ciclică în Suedia și
afaceri dintr-o întreagă economie, o mare are o rată de creștere relativ modestă. Cele
parte din variația creșterii economice trei variabile fictive reprezintă alte servicii
este probabil să fie atribuită altor intensive în cunoștințe (inclusiv servicii
caracteristici macroeconomice, informatice), consultanți tehnici și educație
sociologice și comportamentale și asistență medicală. Aceste sectoare
individuale care nu sunt explicite în industriale
această regresie.

Vârsta și independența
Așa cum au constatat și alții, vârsta
întreprinderii este semnificativă și
negativă (adică întreprinderile mai în
vârstă cresc mai încet) și, după cum
indică valoarea coeficientului beta
standardizat (0,319), vârsta are cea mai
mare influență asupra indicelui ratei de
creștere. Pe locul al doilea ca influență
se situează începutul ca firmă comercială
independentă, adică lipsa proprietății
unei societăți-mamă. Interesant este că
aceste două vari- abile descriu
antreprenoriatul Schumpeterian, sau
firmele noi, deținute în mod independent.
Variabila cu numărul 20 în ordinea
clasamentului este începutul ca părinte și
are un impact pozitiv (deși slab) asupra
ratei de creștere a întreprinderilor.
Definiția acestei variabile este că firma
este independentă și are una sau mai
multe filiale care nu sunt incluse în
măsurarea dimensiunii întreprinderii
(BEGSIZE), ci doar în măsurarea
dimensiunii corporative (CORPSIZE).
Astfel, ambele tipuri de independenți au
o creștere mai mare decât alternativa
omisă, care începe ca o societate fiică.

Trei sectoare industriale

Următoarele trei variabile din
clasament sunt variabile fictive specifice
sectorului industrial. Semnul pozitiv al
acestor variabile fictive indică faptul că
aceste sectoare industriale au un impact
mai mare asupra creșterii decât sectorul
omis, prelucrarea metalelor și industria
prelucrătoare. Acest sector a fost ales
pentru omisiune deoarece este o industrie
DAVIDSSON ET AL. 349
sunt recunoscute pe scară largă ca fiind reprezintă o abordare statică comparativă
pentru măsurarea fenomenului foarte
industrii cu o creștere peste medie.
dinamic al antreprenoriatului și, prin
Ordinea de rang înalt a acestor
urmare, denaturează negativ efectul
variabile industriale și apariția a opt
complet al formării și creșterii noilor
dintre variabilele industriale în ecuația
întreprinderi. Astfel, utilizarea de către
de regresie sugerează că efectele
noi a unei variabile dependente selectate
industriei asupra ratelor de creștere pentru calitatea sa statistică a dus la o
sunt foarte importante. Această măsură mai puțin dinamică a creșterii
concluzie poate fi făcută cu mare
care, la rândul său, diminuează influența
certitudine datorită faptului că am
folosit întreprinderile ca entitate dimensiunii întreprinderilor. Cu toate
definitorie, eliminând astfel acestea, dimensiunea întreprinderii
rămâne un factor important în
neclaritățile legate de influența
determinarea creșterii.
industriei asupra creșterii. Nivelurile mai
scăzute ale impactului industriei
raportate de alții se pot datora
utilizării definițiilor de unitate sau de
întreprindere ale altora, care fac ca
industriile combinate să estompeze
influența sectorului industrial.

Forma juridică
Cea de-a șasea variabilă din
clasament este forma juridică a
întreprinderii. Coeficientul pozitiv de
aici înseamnă că forma cu răspundere
limitată încurajează creșterea firmelor.
Acest lucru con- firmă ceea ce au
constatat și alții în alte națiuni.

Dimensiunea afacerii
Dimensiunea de început este a
șaptea variabilă și are un coeficient
negativ, ceea ce înseamnă că
întreprinderile mai mici au rate de
creștere mai mari, fiind astfel de acord
cu constatările altor cercetători.
Poziția acestei variabile în clasament
poate fi mai mică decât se a ș t e p t a u
susținătorii antreprenoriatului în-
treprinderilor, deoarece in- dexul de
creștere utilizat tinde să reducă
mărimea influenței variabilei asupra
creșterii prin utilizarea la numitor a
dimensiunii medii, mai degrabă decât
a dimensiunii inițiale. După cum au
remarcat Kirch- hoff și Greene
(1998), utilizarea acestui indice
350 JURNALUL DE MANAGEMENT AL
ÎNTREPRINDERILOR MICI
 Dimensiunea întreprinderii este urmată serie este lipsa modificării guvernanței,
îndeaproape de variabila privind coeficientul negativ indică faptul că ef-
dimensiunea globală a organizației de fectul acestei acțiuni este o reducere a ratei
proprietari (CORPSIZE). Relația este de creștere în comparație cu ceea ce s-ar fi
negativă, ceea ce indică faptul că întâmplat dacă nu s-ar fi produs nicio
organizațiile de proprietari mai mici sunt schimbare. Cele două evenimente, divizarea
legate de o creștere mai mare a și scăderea numărului de angajați, sunt, fără
îndoială, legate între ele, dar niciunul nu
întreprinderilor pe care le dețin. Acest
este în mod clar cauza celuilalt. Motivul pentru
lucru este în concordanță cu alte
această relație negativă se regăsește,
rezultate ale cercetării în care unitatea de
probabil, într-un factor exogen - și anume,
analiză a fost întreprinderea (sau
dimensiunea firmei). Întreprinderile mici spin-off-urile apar doar atunci când
compania mamă cor-
au rate de creștere mai mari. Această
constatare sugerează, de asemenea, că
resursele mai mari care ar putea fi
disponibile din partea unui mare
proprietar de corporație nu sunt adecvate
pentru a depăși alte aspecte ale
proprietății corporative care scad rata de
creștere.
Este important de menționat că baza
de date conține firme cu 20 sau mai
mulți angajați în 1996. Acest lucru poate
cauza o exagerare a efectului negativ al
mărimii întreprinderii; cu toate acestea,
acest lucru nu ar trebui să aibă niciun
efect asupra impactului dimensiunii
globale a întreprinderii. Alegerea noastră
a indicelui ratei de creștere ca variabilă
dependentă defavorizează, de asemenea,
întreprinderile mici în raport cu o rată
bazată doar pe dimensiunea inițială.
Deoarece multe alte studii au constatat o
relație negativă între mărime și rata de
creștere, ar trebui să fim siguri în
interpretarea semnului efectului nostru
estimat ca fiind real, chiar dacă
magnitudinea sa poate subestima în mod
corect efectul real al mărimii asupra ratei
de creștere.

Schimbare în guvernanță
Cea de-a opta variabilă în ordinea
clasamentului, trecerea de la fiică la
independentă, înseamnă că întreprinderea
a fost separată de societatea-mamă și a
devenit o întreprindere independentă.
Deoarece variabila fictivă lipsă în această

DAVIDSSON ET AL. 351

 departe. Variabila 13, schimbarea de la
porația nu mai poate tolera
societate-mamă la fiică, cu un impact
performanța slabă a fiicei în materie
negativ asupra creșterii, reprezintă o
de profit. Întreprinderea rezultată prin
achiziție a unei întreprinderi-mamă de
divizare procedează atunci la
reducerea costurilor și la reducerea către o altă firmă. Această achiziție, spre
numărului de angajați pentru a-și deosebire de achiziția unei întreprinderi
independente, are un impact negativ
redresa situația profitului. Astfel, cu
asupra creșterii. Acest lucru se poate
excepția cazului în care se produce o
datora faptului că întreprinderea-mamă a
creștere neașteptată a vânzărilor,
intrat în dificultate și a concediat
supraviețuirea întreprinderii derivate
angajați înainte de a fi preluată de o altă
depinde de menținerea costurilor firmă în timp ce se afla în dificultate.
reduse și a numărului redus de
angajați pentru o perioadă de timp, până Mai multe sectoare
când supraviețuirea este asigurată și industriale
creșterea revine prin îmbunătățirea Aproape de aceste variabile de
competitivității. guvernare în ceea ce privește valoarea
În ecuație apar, de asemenea, coeficientului beta normalizat sunt
variabile suplimentare de schimbare a industriile de be- ginning doi, patru, opt,
guvernanței, cu valori similare ale zece și zece.
coeficientului beta nor- malizat.
Schimbarea guvernanței de la o
societate-mamă la o societate
independentă, cea de-a zecea
variabilă, poate fi rezumată la faptul
că societatea-mamă s-a desprins sau
și-a închis întreprinderile fiice și a
cunoscut o creștere în scădere a
numărului de angajați. Acest lucru
este, de asemenea, în concordanță cu
discuția de mai sus privind impactul
ef- cutului de redresare asupra
firmelor comerciale, dar nu oferă
informații clare despre cauză și efect.
Variabila 12 reprezintă trecerea de la
independent la filială, în cazul în care o
firmă mai mare a achiziționat
activitatea independentă, ceea ce are
un impact pozitiv asupra creșterii.
Acest lucru sugerează că resursele mai
mari ale firmei mari sunt folosite
pentru a facilita o creștere mai mare a
întreprinderii. Aceste resurse pot fi
mai mult decât capitalul și pot fi
reprezentate de personal specializat,
sisteme de distribuție stabilite,
cunoștințe și abilități de
comercializare mai mari și așa mai
352 JURNALUL DE MANAGEMENT AL
ÎNTREPRINDERILOR MICI
12. Variabilele opt, 10 și 12 au Doar regiunea de tip șase (variabila 19)
coeficienți pozitivi, ceea ce indică faptul este semnificativă și are o direcție negativă.
că aceste sectoare au un impact de Regiunea de tip unu, Stockholm, este
variabila fictivă omisă, deoarece este cea
creștere peste medie asupra
mai rapidă și mai puțin semnificativă.
întreprinderilor din cadrul lor. Aceste
industrii sunt: bănci, asigurări și finanțe;
comerț cu amănuntul și cu ridicata; și
transporturi și comunicații. Variabilele
doi și patru au coeficienți negativi, ceea
ce arată că aceste industrii au un impact
al industriei sub nivelul mediu asupra
întreprinderilor din cadrul lor. Industria
doi este cea a lemnului, hârtiei și
celulozei, iar industria patru este cea a
mineritului și siderurgiei. Aceste
constatări întăresc faptul că sectoarele
industriale au un impact semnificativ
asupra ratelor de creștere a
întreprinderilor.

Operațiuni externe
Întreprinderile cu filiale străine au
înregistrat rate de creștere mai mici decât
cele fără astfel de filiale. Cauza și efectul
sunt dificil de descifrat în acest caz.4 Re-
cesiunea mondială ar putea fi o cauză
exogenă - cu alte cuvinte, este posibil ca
declinul activității eco- nomice globale
să fi afectat întreprinderile cu filiale
străine mai mult decât altele. De
asemenea, este posibil ca filialele străine să fi
fost utilizate pe scară largă pentru a
exporta locuri de muncă în zone cu costuri
mai mici ale forței de muncă, reducând
astfel ocuparea forței de muncă în Suedia.
În plus, este posibil ca dezvoltarea
filialelor să fi mutat livrarea de bunuri și
servicii de la exportul de valoare adăugată
de către angajații suedezi la producția
internă străină. Acest lucru ar fi putut fi
necesar pentru a păstra poziția pe piața
din țările străine în fața restricțiilor tot mai
mari asupra importurilor. Oricare ar fi
cauza, efectul filialelor străine a fost acela de
a reduce ratele de creștere ale
întreprinderilor care le dețin.

Locație
DAVIDSSON ET AL. 353
este o zonă de cultură din Suedia.
Deoarece tipul de regiune șase este
negativ, aceasta înseamnă că impactul
său asupra ratelor de creștere a
întreprinderilor este negativ în
comparație cu Stockholm. Regiunea
de tip șase este o grupare de multe
comunități mai mici din Suedia care
împărtășesc caracteristicile unei
structuri economice mixte care se
situează în medie pentru întreaga
Suedie. Aceste comunități nu au nicio
caracteristică definitorie care să le facă
diferite de medie: Nu au industrii,
activități comerciale sau creșteri
demografice speciale. Aparent, efectul
condițiilor economice în declin din
timpul recesiunii a redus creșterea
afacerilor din aceste comunități.
Având în vedere că efectele factorilor
specifici industriei au intrat deja în
ecuație, efectele de creștere ale
acestei regiuni sunt mai ample decât
poate explica un singur sector
industrial.
Cu toate acestea, schimbarea
locației (variabila 21) are un efect
pozitiv asupra ratei de creștere a
Rețineți că datele reflectă locurile de muncă din Suedia și nu includ locurile de muncă din afara
Suediei.
354 JURNALUL DE MANAGEMENT AL
ÎNTREPRINDERILOR MICI
întreprinderilor. Cauza și efectul nu apar
aici. Este posibil ca întreprinderile cu
creștere rapidă să se mute mai des decât
cele cu creștere mai lentă. De exemplu,
întreprinderile de producție și de
servicii cu o creștere mai rapidă vor
depăși spațiul fizic și trebuie să se mute
în mod necesar în spații mai mari.
Alternativ, mutarea unei întreprinderi
poate crește rata de creștere a acesteia,
ceea ce reprezintă o posibilitate certă
pentru întreprinderile de vânzare cu
amănuntul și alte întreprinderi sensibile
la locație, cum ar fi cele bancare.
Variabilele de localizare au un efect
slab asupra variabilei independente, după
cum reiese din valoarea lor beta
normalizată mică și co-eficientă, printre
cele mai slabe în ordinea clasamentului.
Astfel, efectele regiunii sunt minore în
comparație cu alți factori.
Variabile lipsă
Multe dintre variabilele pe care le-am
inclus în analiza noastră de regresie nu
apar ca fiind semnificative în ecuația
noastră. Absența lor
oferă o perspectivă asupra influenței fi examinată direct și nu există nicio
acestora asupra ratelor de creștere. În modalitate de a testa interacțiunea dintre
primul rând, variația sectorului industrial sectoarele industriale și variabilele fictive
de localizare.
este absentă din ecuație, ceea ce indică
faptul că astfel de modificări au o
influență redusă asupra creșterii. Acest Rezumat și concluzii
lucru este valabil și pentru schimbarea Am început această cercetare pentru a
formei juridice. Aparent, firmele orientate înțelege care sunt factorii care contribuie la
spre creștere intră în forma juridică cu ratele de creștere a întreprinderilor din Suedia,
răspundere limitată și nu este necesară acordând un interes special dimensiunii,
nicio schimbare suplimentară pentru a vârstei și sectorului industrial. Am
obține creștere. Proprietatea străină nu identificat numeroase
este, de asemenea, semnificativă și nu se
regăsește în ecuație. Astfel, proprietatea
străină este neutră în ceea ce privește
efectul său asupra creșterii, ceea ce
sugerează că proprietatea străină nu
influențează performanța de creștere a
întreprinderilor într-o anumită direcție.
Poate cel mai semnificativ este faptul
că majoritatea variabilelor privind
regiunea geografică sunt absente; cele
două care apar au un efect foarte mic,
sugerând că ratele de creștere a
întreprinderilor nu sunt afectate în mod
semnificativ de localizarea întreprinderii.
Acest lucru este contrar tuturor opiniilor
directorilor de dezvoltare economică, care
preferă să creadă că orașul sau regiunea
lor este cea mai bună locație pentru
întreprinderi. Cu toate acestea, se
recomandă prudență în interpretarea
acestui punct slab. O mare parte din
diferențele regionale observate în Suedia
sunt asociate cu clus- terizarea industrială.
Astfel, intrarea variabilelor care
reprezintă sectoarele industriale ar putea
re- muta variația asociată altfel cu
localizarea. De exemplu, este probabil că
amplasarea unei fabrici de automobile în
nordul îndepărtat al Suediei ar fi
nesăbuită, având în vedere gruparea
acestei industrii în sud-estul Suediei și
distanțele mari pe care ar trebui să le
parcurgă piesele și materialele dacă ar fi
amplasată în nordul Suediei. Deoarece
toate aceste variabile sunt variabile
fictive, coliniaritatea dintre ele nu poate
DAVIDSSON ET AL. 355
categorii de variabile din cercetările întreprinderi asupra ratelor de creștere a
anterioare și apoi am folosit propriile întreprinderilor. Identificând și incluzând
noastre cunoștințe despre activitatea măsurători ale schimbărilor în materie de
întreprinderilor, împreună cu gama largă guvernanță, am demonstrat că astfel de
de măsuri disponibile în baza de date schimbări afectează ratele de creștere.
suedeză, pentru a crea un model al Achizițiile par să fie însoțite de o creștere
factorilor care pot afecta ratele de mai mare a firmei achiziționate, dacă aceasta
creștere a întreprinderilor. Rezultatele a fost anterior independentă. Cu toate
analizei de regresie nu ne-au arătat nicio acestea, achiziția (sau fuziunea) unei
surpriză în comparație cu rezultatele întreprinderi-mamă (una cu filiale) este
cercetărilor efectuate de alții. Vârsta însoțită de o scădere a creșterii
întreprinderii (cei mai tineri cresc mai întreprinderii achiziționate. În mod clar,
mult), independența întreprinderii, fuziunile sunt însoțite de o scădere a
dimensiunea întreprinderii (cele mai
creșterii afacerii rezultate din fuziune.
mici cresc mai mult) și forma juridică
Astfel, efectul direct al fuziunilor și
cu răspundere limitată sunt toate
confirmări ale cercetărilor anterioare. achizițiilor este oarecum amestecat, de-
Im- portant, demonstrăm că
întreprinderile suedeze sunt influențate
în mare măsură de aceiași factori ca și
cei raportați pentru alte națiuni, SUA,
Germania și Scoția. Se pare că se
conturează o univer- sitate a acestor
factori în toate națiunile capitaliste
occidentale.
Completarea pe care o aducem la
literatura de specialitate constă în
apariția unei influențe puternice a
sectoarelor industriale asupra ratelor
de creștere a întreprinderilor și în
indicarea clară a sectoarelor care
contribuie la o creștere peste sau sub
medie. Am reușit să facem acest lucru
prin definirea unică a datelor noastre în
termeni de întreprinderi, mai degrabă
decât prin adoptarea definițiilor
tradiționale de întreprindere și unitate.
Aceste rezultate sugerează că cercetările
anterioare au subestimat importanța
industriei în determinarea ratelor de
creștere a întreprinderilor. Pur și
simplu, este mult mai important pentru
o întreprindere să se afle într-o
industrie în creștere decât au indicat
cercetările anterioare.
O altă contribuție unică este
identificarea impactului fuziunilor,
achizițiilor și fuziunilor de

356 JURNALUL DE MANAGEMENT AL

ÎNTREPRINDERILOR MICI

în așteptare privind guvernanța
întreprinderii înainte de schimbare.
Argumentele privind efectele pe termen
lung ale acestor schimbări de guvernanță
vor continua, dar această cercetare a
adăugat o dimensiune care spune că tipul
de întreprindere achiziționată sau
fuzionată este important în determinarea
impactului asupra creșterii.
dintre constatări sunt foarte asemănătoare
cu rezultatele găsite în SUA și Germania,
este posibil ca toate rezultatele să fie aplicabile
în general.
Recomandări pentru politici publice
Din perspectiva factorilor de decizie
publică, rezultatele reprezintă o dilemă. Atât
de mult din creșterea afacerilor este
determinată de

Concluzii pentru
antreprenorul aspirant
Din perspectiva întreprinzătorului
aspirant, orientat spre creștere, aceste
rezultate sunt destul de pozitive,
deoarece sugerează că factorii care stau la
baza creșterii favorizează în mare măsură
întreprinzătorul în timpul înființării
afacerii. Efectele legate de vârstă,
mărime și independență sugerează că
firmele mici, administrate de proprietar,
în primii ani de activitate au oportunități
de creștere mai bune decât media.
Totuși, o precauție este că antreprenorul
ar trebui să aleagă o industrie în creștere
și să înceapă afacerea sub forma juridică
de capacitate limitată. Toate aceste
alegeri sunt la îndemâna antreprenorului.
Lipsa aproape completă a efectelor de
localizare sugerează că este posibil să se
creeze o afacere în creștere în aproape
orice zonă geo- grafică. Prin urmare,
întreprinzătorul este liber să se localizeze
oriunde locuiește. Se recomandă o
anumită prudență în ceea ce privește
această concluzie, deoarece este posibil
ca adecvarea locației să interacționeze cu
alegerea sectorului de activitate, deoarece
gruparea industrială este un fenomen
observat pe scară largă, cu avantaje
evidente. Apoi, s-ar putea ca
antreprenorii ambi- țioși să fi știut
întotdeauna acest lucru în mod intuitiv,
după cum indică varietatea de anecdote
despre înființarea cu succes a unor
întreprinderi în creștere.
Este posibil ca aceste rezultate să se
limiteze la Suedia, având în vedere sursa
datelor. Cu toate acestea, deoarece multe

DAVIDSSON ET AL. 357

 strategiile adoptate de fiecare Delmar, F., P. Davidsson și W. Gartner
întreprindere în parte, ceea ce înseamnă (1999). "Arriving at the High-Growth
că nu prea există loc pentru ca politica Firm", document de lucru, Jönköping
publică să exercite vreo influență. Inter- national Business School.
Acest lucru confirmă, de asemenea, o Evans, David S. (1987). "Tests of Alterna-
convingere larg răspândită în rândul tive Theories of Firm Growth", Journal
of Political Economy 95(4), 657-674.
susținătorilor politicilor publice,
Gibrat, R . ( 1931). Les Inegalites
conform căreia există puține politici Economiques. Paris: Editionos Sirey.
publice eficiente pentru promovarea
creșterii întreprinderilor mici noi,
deținute în mod independent. Cu toate
acestea, deși avertizează factorii de
decizie politică împotriva implicării la
nivel de întreprindere sau la nivel
micro, rezultatele noastre lasă de fapt
mai mult loc pentru politici de
promovare la nivel de industrie decât
sugerează alte studii care au
concluzionat că firmele în creștere
sunt distribuite aproape în mod egal
între industrii. Rezultatele noastre
întăresc suspiciunea că astfel de
concluzii se pot datora unor imitații
me- odologice (Delmar, Davidsson
și Gartner 1999) și sugerează că
încurajarea industriilor de creștere ar
încuraja în același timp un număr mai
mare de firme noi, independente, cu
creștere ridicată.

Referințe
Almus, M., și E.A. Nerlinger (1999).
"Creșterea firmelor noi bazate pe
tehnologie: Which Factors Matter?".
Small Business Economics 13(2),
141-154.
Audrestsch, D.B. (1995). Inovarea și
evoluția industriei. Cambridge,
Mass.: MIT Press.
Beasley, D., E. Kuh și R. Welsch (1980).
Diagnostice de regresie: Identificarea
datelor in- fluente și a surselor de col-
liniaritate. New York, NY: Wiley & Sons.
Davidsson, Per (1989). "Continued En-
trepreneurship and Small Firm
G r o w t h ", teză de doctorat,
Stockholm.
Școala de Economie.
358 JURNALUL DE MANAGEMENT AL
ÎNTREPRINDERILOR MICI
Glancey, Keith (1998). "Determinants of
Growth and Profitability in Small En-
trepreneurial Firms", International
Journal of Entrepreneurial Behaviour
& Research 4(1), 18-27.
Hall, B.H. (1987). "The Relationship be-
tween Firm Size and Firm Growth in the
U.S. Manufacturing Sector," Journal of
Industrial Economics 35(4), 583-606.
Kirchhoff, Bruce A. (1994). Entrepreneur-
ship and Dynamic Capitalism. West-
Port, Conn.: Praeger.
Kirchhoff, B.A., și P. Greene (1998). "Un-
derstanding the Theoretical and Em-
pirical Content of Critiques of U.S.
Job Creation Research", Small
Business Economics 10(2), 153-169.
Phillips, Bruce D., și Bruce A. Kirchhoff
(1989). "Formation, Growth, and Sur-
vival: Small Firm Dynamics in the U.S.
Economy", Small Business Economics
1, 65-74.
Popkin, Joel și Compania (1991). "Busi-
ness Survival Rates by Age Cohort of
Business", raport pregătit pentru U.S.
Small Business Administration, Office
of Economic Research.
Rosa, P., și M. Scott (1999). "The Preva-
lence of Multiple Owners and Directors in
the SME Sector: Implications for Our
Understanding of Startup and Growth",
Entrepreneurship & Regional Develop-
ment 11(1), 21-38.
DAVIDSSON ET AL.
Scherer, F.M., și D. Ross (1980).
Structura pieței industriale și
performanța economică. Boston,
Mass.: Houghton-Mifflin.
Storey, David (1994). Înțelegerea
sectorului întreprinderilor mici. New
York: Rout- ledge.
Wagner, Joachim (1992). "Dimensiunea
firmei, creșterea firmei și persistența
șanselor: Testing GIBRAT's Law with
Estab- lishment Data from Lower
Saxony, 1978-1989", Small Business
Economics 4(2), 125-131.
Wagner, Joachim (1995). "Exports, Firm
Size, and Firm Dynamics", Small Busi-
ness Economics 7(1), 29-39.
Wennekers, S., și R. Thurik (1999).
"Linking Entrepreneurship and Eco-
nomic Growth", Small Business Eco-
nomics 13(1), 27-55.
White, H. (1980). "A Heteroskedasticity-
Consistent Covariance Matrix and a Di-
rect Test for Heteroskedasticity",
Econometrica 48(4), 817-838.
Wijewardena, H., și G.E. Tibbits (1999).
"Factorii care contribuie la creșterea
întreprinderilor mici de producție: Data
from Australia", Journal of Small
Business Management 37(2), 88-96.
359