UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FSEFI
KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALĂ

KINESIOLOGIE

STUDENT: Dragulescu Damian Andrei

KMS 2.1
PROFESOR: FIEROIU ION-EMIL
PITEȘTI 2021

DATE GENERALE DESPRE KINESIOLOGIE

 Kinesiologia înseamnă știința sau studiul mișcării, căci “kinein” = mișcare,
iar “logos” = știință. Pentru a încadra kinesiologia mai correct într-o definiție ar
trebui să spunem că este “știința mișcării organismelor vii și a structurilor care
participă la aceste mișcări”. Aspectul științific, teoretic al kinesiologiei apare din
prima parte a definiției „studiul structurilor și mecanismelor neuromusculo-
articulare ale mișcării”.
Kinesiologia este o derivată a kinesiologiei aplicate. Kinesiologia aplicată
este o metodă folosită în chiropractică unde pe baza testării musculare se poate
stabili un diagnostic și metode de tratament. Practic, ea asigură feedback referitor
la funcționarea corespunzătoare a corpului. Se pleacă de la premisa că mușchii
reflectă circulația energiei vitale și că, măsurând rezistența mușcilor, poți
determina sănătatea unui organism.

La ce e bună kinesiologia?

Kinesiologia se foloseste în psihologia sportivilor, în medicină, psihologie,

de către chiropracticieni, etc. Câteva din aplicațiile practice ale kinesiologiei
aplicate sunt:
– Afli repede și ușor adevărul unei intenții, afirmații sau declarații
– Afli ce persoane, firme, cărți, programe, filme și orice altceva intenționezi să
“consumi” sunt în concordanță cu adevărul și îți sunt folositoare
– Poți să o folosești ca metodă de autocunoaștere
– Poți obține informații care altfel nu îți sunt accesibile
– Ca metodă de vindecare de anumite boli și afecțiuni
– Ca metodă de creștere a nivelului de conștiență
Cum se folosește?

De obicei e nevoie de doi oameni pentru această testare. Există și exerciții

care le poți face singur. În linii mari, metoda de aplicare a kinesiologiei, este
următoarea:
– se iau doi oameni, unul este “operatorul” (cel care testeaza) iar celalalt
“subiectul” (cel care este testat);
– subiectul stă in picioare, cu mana stanga intinsa lateral, paralela cu podeaua. De
obicei, se recomandă mâna stângă sau mâna care nu e dominantă a persoanei
testate.

– operatorul se așează în fața subiectului, cu mâna stânga pe umărul acestuia, iar

mâna dreaptă pe antebratul subiectului, imediat deasupra incheieturii palmei (în
zona ceasului de mână).

– este recomandat să întrebi subiectul la început dacă mâna pe care se face testarea
este în regulă (nu e luxată sau a avut multiple fracturi).

– operatorul cere subiectului să reziste cand va încerca să-i apese mana in jos;

– se fac testări (apăsări ale brațului subiectului) pentru diferite întrebări adresate de
operator.

– operatorul apasă mâna subiectului, cu o mișcare fermă, rapidă și cu o presiune

constanta. Ideea este de a apasa suficient de puternic, pentru a verifica gradul de
rezistență și opoziție a subiectului. În nici un caz nu se foloseste o forta excesiva
sau o apasare prelungită, care sa oboseasca brațul subiectului, astfel încât acesta să
obosească și să cedeze. Se verifică dacă mușchiul are suficienta energie pentru a
bloca articulatia umarului in pozitia respectiva.

– se va observa că la întrebările cu răspuns adevărat, brațul rezistă în poziția

orizontală iar la cele cu raspuns fals/negativ, brațul subiectului va cădea relativ
ușor spre corp.

Se obține astfel răspunsul la întrebările dorite.

Provocări actuale al studiului mișcării umane (Kinesiologiei):

 Înnoirea, regândirea procesului educational. Pe agenda politicilor

educaționale sunt incluse îmbunătățirea formării viitorilor specialist și a
experienței învățării în școli, în condițiile în care lecția de ed. Fizică capătă
și alte sensuri, prin includerea fitness-ului, a stării de bine, a deprinderilor de
timp liber.
 Promovarea sănătății și a recuperării prin mișcare. Kinesiologia, ca domeniu,
se adresează și politicilor de sănătate care privesc:
- profilaxia diferitelor afecțiuni
- recuperarea în diferite patologii
- menținerea unei eficiențe crescute în mediile profesionale.

 Prevenția. Înseamnă păstrarea stării de bine, posibila prin:

- screening-uri medicale periodice
- identificarea factorilor de risc pentru sănătate
- echilibru psihic și un bun management al stress-ului
- consiliere în ceea ce privește nutriția și păstrarea greuății corporale
optime
- tehnici de socializare care previn alienarea