Deveniți un adevărat om de

știință și observați mostre

grozave pentru microscop!

1
Prin intermediul jocului, copiii dezvoltă diverse abilități cognitive. Studiile științifice
arată că atunci când ne distrăm sau facem descoperiri în timpul unui experiment,
se eliberează un neurotransmițător numit Dopamină. Dopamina este
răspunzătoare pentru emoții precum motivația, recompensa și învățarea, iar de
aceea aceste experiențe sunt legate de sentimente pozitive. Deci, dacă
învățarea este o experiență pozitivă, va stimula creierul să dezvolte diverse
abilități.
Așadar Science4you urmărește să creeze jucării educative care combină
distracția cu educația prin încurajarea curiozității și a experimentării.
Găsiți mai jos care abilități pot fi îmbunătățite cu ajutorul lui Microscope II:
Raționament, Abilități sociale, Învățare, Concentrare, Vocabular.

Caracteristica educațională reprezintă unul din punctele cheie ale jucăriilor

noastre. Obiectivul nostru este să oferim jucării care activează dezvoltarea
abilităților fizice, emoționale și sociale ale copiiilor.

Aflați mai multe despre Activatorul Creierului în jucăriile Science4you la:

www.science4youtoys.co.uk/brain-activator

2
Instrucțiuni de siguranță

- Acest kit conține piese mici care pot prezenta un pericol de înec. În caz de
înghițire, contactați imediat serviciile de urgență.
- Anumite componente ale acestui kit au margini ascuțite și trebuie utilizate
cu atenție.
- Lamele și capacele lamelor se sparg ușor, deci trebuie utilizate cu maximă
atenție și sub supravegherea unui adult.
- Țineți copiii mici și animalele departe de zona de experimentare.
- Toate experimentele trebuie efectuate sub supravegherea unui adult.
- Acest kit nu prezintă un pericol major, totuși, pot apărea tăieturi minore
dacă materialele nu sunt corect utilizate. Vă rugăm să citiți cu atenție
instrucțiunile înainte de a încerca orice experiment.
- În cazul unei tăieturi minore dezinfectați rana.
- Contactați imediat serviciile de urgență dacă apar simptome care vă
îngrijorează, chiar dacă nu sunt menționate în acest manual.

În caz de urgență apelați

SUA 911 / UK 999 / Australia 000 / Europa 112

3
Componentele kitului

Descriere/Cantități
1.Mostre/6
2.Lame/4
3.Microscop/1
4.Montură permanentă/1
5.Pensetă/1
6.Fiole colectoare/2

4
Cuprins

1. Montarea microscopului
2. Experimente
- Experimentul 1 Osmoză și plasmoză
- Experimentul 2 Extragerea ADN-ului
- Experimentul 3 Imaginea observată la microscop
- Experimentul 4 Observarea celulelor epiteliale – tehnica frotiului
- Experimentul 5 Stomatele la microscop
- Experimentul 6 Cultivarea bacteriilor
- Experimentul 7 Testarea produselor de curățenie
- Experimentul 8 Artă cu lapte
- Experimentul 9 Observarea protozoarelor

Vreți să aflați mai multe despre microscoape?

Deveniți un adevărat om de știință și descoperiți curiozitățile pe care le avem

pentru dumneavoastră, prin vizitarea următorului link:
www.science4youtoys.co.uk/microscope-ii

5
 1. Montarea microscopului

Notă: pentru a utiliza microscopul trebuie să folosiți 2 baterii AA (neincluse în

kit). Bateriile trebuie poziționate cu polaritatea corectă, așa cum este indicat în
compartimentul pentru baterie care poate fi găsit sub baza microscopului. Veți
avea nevoie de o șurubelniță pentru a deschide compartimentul.
 Apăsați butonul ON/OFF pentru a aprinde luminile microscopului și
îndepărtați protecția lentilei microscopului.
 Verificați dacă cel mai mic nivel de amplificare este poziționat
corect. Observarea la microscop ar trebui să înceapă întotdeauna
cu această lentilă a obiectivului.
 Plasați o montură pregătită (sau montura permanentă a kitului
dumneavoastră) pe măsuța port-obiect și fixați-o cu clamele.

 Următorul pas este focalizarea imaginii. Folosiți butonul de reglare

și apropiați cât de mult posibil lentila obiectivului de măsuța port-
obiect. Acum, priviți prin ocular și continuați să reglați rotind butonul
până când imaginea devine clară.

 Puteți de asemenea să ajustați cantitatea de lumină care

iluminează montura prin rotirea butoanelor microscopului. Acest
lucru ajută la claritatatea imaginii.

 În continuare, alegeți amplificarea dorită prin învârtirea piesei

rotative până la auzirea unui " click ". Țineți minte, cu cât este mai

6
 mare numărul de lentile ale obiectivului, cu atât mai mare este
amplificarea.
 De fiecare dată când schimbați nivelul de amplificare, trebuie să
reglați din nou imaginea.

2. Experimente

Acum sunteți pregătit pentru a deveni un expert în Microbiologie si

Microscopie. La sfârșitul fiecărui experiment puteți de asemenea să pregătiți
o montură temporară, asa cum ați învățat în manualul online.

* Material inclus în kit.

Experimentul 1
Osmoza și plasmoza
Prin intermediul acestui experiment veți observa ce reprezintă osmoza și
plasmoza și le veți vedea în acțiune.

Aveți nevoie de:

Ceapă roșie
Sare
Apă
Lingură
Pipetă
Cuțit
Pahar de plastic
Lamă *
Microscop *
Creion și caiet

Pași:
1. Rugați un adult să vă ajute să folosiți cuțitul pentru a decoji o ceapă. Veți
avea nevoie de asemenea să decojiți un strat subțire din straturile roșii ale
cepei, așa cum puteți vedea în imaginea de mai jos.

2. Așezați stratul de ceapă roșie pe lamă.

7
3. Acum, preparați o soluție salină; într-un pahar cu apă amestecați o lingură
de sare cu trei linguri de apă (această soluție va avea o concentrație mai
mare decât concentrația de celule, ceea ce o face o soluție hipertonică)
4. Observați lama cu ceapa roșie la microscop.

5. Începeți observarea prin lentila cu nivelul cel mai mic de amplificare și

folosiți caietul și creionul pentru a nota observațiile.
6. Identificați peretele celular și căutați un câmp vizual în care celulele sunt
foarte roșii.
7. Măriți amplificarea.
8. Cu ajutorul unei pipete adăugați câteva picături de soluție salină pe lamă.
9. Priviți cu atenție. De îndata ce celulele sunt afectate de soluția salină,
începe procesul de plasmoză, adică volumul citoplasmei scade iar
membrana celulară se retrage.

8
Explicație:
Când punem soluția salină în contact cu celulele cepei roșii, putem observa
membranele celulare retragându-se. Acest fenomen se numeste plasmoză.
De ce are loc plasmoza atunci când adăugam soluție salină? Datorită fluxului
de apă care iese din interiorul celulei către exterior.
Această trecere a apei are loc prin membrana celulară care este
semipermeabilă. Cu alte cuvinte, permite trecerea anumitor celule dar nu și a
altora. Acest fenomen se numește osmoză.

Imaginea 1. Peretele celular al cepei roșii dupa plasmoză.

Experimentul 2
Extragerea ADN-ului
Cunoașteți ADN-ul – acidul dezoxiribonucleic? Aceasta este molecula
responsabilă de toate caracteristicile ființelor vii.

Aveți nevoie de:

O jumătate de banană
Pungă de plastic
2 linguri
Linguriță

9
 4 căni
Sare
Lichid de curățare (de preferat incolor)
Alcool
Sită
Cană de măsurat
Apă
Scobitori
Microscop *
Lamă *
Bandă adezivă
Pipetă
Creion și caiet

Pași:
1. Începeți prin a tăia banana în bucăți mici și puneți-o în pungă. Apoi
zdrobiți bucățile de banană cu degetele până obțineți o pulpa omogenă.
2. Transferați pulpa într-o cană.
3. Folosind cana de măsurat, măsurați 150 ml de apă si turnați-o într-o altă
cană. Apoi adăugați în această cană o lingură de lichid de curățat și o
lingură de sare. Amestecați încet pentru a evita formarea spumei.

4. Flosind din nou cana de măsurat, măsurați 50 ml din soluția preparată la

punctul 3 și turnați-o în cana cu banana zdrobită.
5. Lăsați amestecul să se odihnească timp de 30 de minute, la temperatura
camerei.
6. Cu ajutorul sitei, deasupra unei noi căni, filtrați acest amestec astfel încât
bucățile mai mari de banană să nu poată trece.
7. Adăugați într-o nouă cană 20 ml din amestec și apoi adăugați 40 ml
alcool. Folosiți din nou cana de măsurat pentru a vă ajuta.
8. Așteptați câteva minute și ADN-ul va începe să se precipite.
9. Utilizând o scobitoare, încercați să prindeți ADN-ul rezultat între amestec
și alcool.

10
10. Acum așezați puțin ADN pe o lamă. Apoi, adăugați o picătură din soluția
pe care ați preparat-o la punctul 3 al acestui experiment.

In sfârșit, cu mare atenție, acoperiți-o cu o bucată de bandă adezivă.

11. Observați această montură la microscop și notați în caiet ceea ce vedeți.

Explicație:
Banana, ca și alte vegetale și ființe vii, are ADN. Cu ochiul liber nu se poate
vedea ADN-ul, dar cu ajutorul acestui experiment sunteți capabil să strângeți
ADN-ul într-o grămadă. Inițial, zdrobirea bananei permite distrugerea
peretelui celular pentru a ajunge la interiorul celulei și apoi la ADN. Lichidul
de curățenie este responsabil cu distrugerea membranei celulare. Alcoolul
împreună cu sarea cauzează strângerea ADN-ului, separându-l de alte
componente ale bananei. Putem vedea și prinde ADN-ul doar dacă este
precipitat.
Rezultatul este o masă filamentoasă albicioasă, care poate fi observată cu
ușurință cu ochiul liber.

11
Sugestie:
ADN-ul poate fi extras din alte materiale ca ceapa, dovleacul sau căpșuna,
unele dintre ele prezentând un procent mai mare de ADN decât altele.

Experimentul 3
Imaginea observată la microscop.

Aveți nevoie de:

Lamă *
Bandă adezivă
Pensetă *
Pipetă
Apă
Litera P (decupată dintr-o revistă sau ziar)
Microscop *
Creion și carnețel
Hârtie absorbantă

Pași:
1. Cu o pipetă Pasteur turnați o picătură de apă în centrul lamei. Observați
că lama are un punct circular chiar în mijlocul său.

2. Cu ajutorul pensetei așezați litera P pe apă.

12
 3. Cu mare atenție acoperiți litera cu o bucată de bandă adezivă.
4. Înlăturați excesul de apă cu o hârtie absorbantă.

5. Observați montura la microscop! Pe caiet, desenați imaginea literei pe

care o vedeți folosind diferite lentile ale obiectivului. Etichetați desenele.

Super om de știință:
Repetați acest experiment folosind alte litere ale alfabetului și vedeți cum arată
când le observați la microscop.

Explicație:
Imaginea pe care o observați la microscop pare diferită de litera din montura.
Imaginea pe care o vedem prin lentila obiectivului și ocular este simetrică,
mărită și întoarsă, prin comparație cu obiectul văzut cu ochiul liber.

Este important să ne amintim că, cu cât este mai mare amplificarea lentilelor
obiectivului cu atât mai mare va fi și rezoluția imaginii, adică detaliile vor fi mai
ușor de văzut. Astfel, putem spune că microscopul are o rezoluție mai ridicată

13
decât ochiul uman. Cu toate acestea, cu cât este mai mare amplificarea folosită,
cu atât mai mică este zona care se poate observa.

Experimentul 4
Observarea celulelor epiteliale - tehnica frotiului

Aveți nevoie de:

Bețișor de urechi
Lamă *
Microscop *
Bandă adezivă
Pipetă
Vopsea (roșu neutru sau albastru de metilen)
Hârtie absorbantă
Caiet și creion
Apă

Pași:
1. Începeți prin a turna un strop de apă pe o montură curată.
2. Cu un bețișor de urechi frecați ușor suprafața limbii și a obrazului
dumneavoastră.
3. Treceți bețișorul prin stropul de apă, amestecând celulele colectate cu
apa.
4. Turnați un strop de apă (roșu neutru sau albastru de metilen) pe mostră.
Apoi, acoperiți mostra cu o bucată de bandă adezivă.

Dacă aveți lamele acasă, puteți folosi una pentru acest experiment. E nevoie
doar să o așezați oblic pe lamă, așa cum puteți vedea în imagine.

5. Înlăturați excesul de vopsea cu hârtie absorbantă, însă fără să mișcați

montura. Apoi observați la microscop mostra montura dumneavoastră
temporară. Notați în caiet ce observați. Nu uitați sa luați notițe despre
amplificările folosite.

14
Explicație:
Prin acest experiment, puteți observa structurile de bază ale celulelor animale:
nucleu, citoplasmă și membrană celulară. Datorită vopselei puteți observa
diferitele părți ale unei celule.

Imaginea 2. Observarea la microscop a unei celule a mucoasei bucale colorată

cu albastru de metilen.

Celulele mucoasei bucale sunt un țesut al mucoasei bucale caracterizate prin

formă rotunjită sau alungită.

Experimentul 5
Stomată la microscop

Aveți nevoie de:

Lamă *
Bandă adezivă
Microscop *
Crin
Ac
Pensetă
Apă
Caiet și creion

Imaginea 3. Frunză de crin

15
Pași:
1. Cu o pipetă, puneți o picătură de apă în mijlocul lamei.
2. Folosind penseta, îndepărtați un strat subțire de epidermă din partea de
jos a frunzei de crin.
3. Adăugați puțin din epidermă în stropul de apă și încercați să întindeți cu
ajutorul acului.

Dacă aveți lamele acasă, puteți folosi una pentru acest experiment. E nevoie
doar să o așezați oblic pe lamă, așa cum puteți vedea în imagine.

4. Priviți la microscop, desenați și scrieți ceea ce vedeți pe caiet. Ce

observați?

Explicație:
În cazul plantelor, schimbul de gaze are loc prin stomată, iar acest lucru
poate fi văzut în epiderma frunzei unei plante, cum ar fi crinul.
Stomata constă în două celule care încercuiesc un orificiu – ostiola.
Deschiderea și închiderea ostiolei regularizează schimbul de gaze dintre
plante și mediul înconjurător. Acestea sunt celule pe care le puteți vedea la
microscop.

Imaginea 4. Stomată la microscop

Experimentul 6
Cultivarea bacteriilor

Atenție: cereți ajutorul unui adult pentru a face acest experiment.

Prin intermediul acestui experiment vom demonstra existența microbilor și

vom înțelege cum contaminează aceștia mediul în care se dezvoltă.

16
 Partea 1. Mediul de cultură

Aveți nevoie de:

Un pachet de gelatină incoloră
O cană de supă de vită
Apă
2 vase Petri sau două recipiente transparente de plastic
Marker

Pași:
1. Rugați un adult să vă ajute cu dizolvarea gelatinei conform instrucțiunilor
de pe pachet.
2. Amestecați cu supa de vită.
3. În timp ce amestecul (mediul de cultură) se răcește, utilizați markerul
pentru a împarți vasul Petri în 3 părți, așa cum se poate observa în
imagine.

4. Împărțiți amestecul în două vase Petri, și lăsați să se răcească până când

se solidifică.

Partea 2. Creșterea bacteriană

Aveți nevoie de:

2 vase Petri (sau două recipiente transparente de plastic)
Bețișoare de urechi
Folie alimentară
Etichete *
Caiet și creion
Bandă adezivă
Microscop *

Pași:
1. Treceți un bețișor pe podea și alt bețișor printre dinți.
2. Frecați ușor fiecare bețișor și degetul pe fiecare zonă pe care ați delimitat-
o, pentru a o contamina.

17
 3. Acoperiți vasele Petri sau înveliți recipientele cu folie alimentară.
4. Notați pe etichete tipul de contaminare făcută și puneți-le în locurile
corecte.

Notă: Folosiți bandă adezivă pentru a sigila vasele Petri, pentru a evita
deschiderea lor accidentală.

5. După trei zile, observați schimbările și scrieți în caiet ceea ce ați observat.
6. Puteți observa bacteriile la microscop, dar fără a deschide vasele
Petri/recipientele.

Atenție: Păstrați rezultatele acestui experiment deoarece veți avea nevoie

de ele pentru următorul experiment. Cu toate acestea, trebuie să le
deschideți doar după finalizarea acestui experiment.

Explicație:
Oferindu-le un mediu care este capabil să furnizeze nutrienți și condiții propice
pentru dezvoltare, microorganismele se stabilesc și apar colonii.
Mâncarea ambalată inadecvat sau alimentele care sunt depozitate
necorespunzător sunt mediul perfect pentru apariția microorganismelor.
Același lucru se întâmplă și cu corpurile noastre: fără o igienă de bază, devine o
gazdă excelentă pentru bacterii si ciuperci.

Experimentul 7
Testarea produselor de curățenie

Atenție: cereți ajutorul unui adult pentru a efectua acest experiment.

Cu ajutorul acestui experiment vom testa eficiența dezinfectanților și a altor
produse care promit să distrugă microorganismele.

Aveți nevoie de:

Bacteriile create în experimentul 6
Un vas Petri curat (sau un recipient de plastic) cu mediu de cultură.

18
Hârtie de filtru
Pensetă *
Cană
Dezinfectant sau apă de gură
Incubator (puteți improviza folosind o cutie de carton și o lampă de 40 sau 60
wați, așa cum puteți observa în imaginea de mai jos.
Apă
Caiet și creion
Bandă adezivă

Notă:
În acest experiment aveți nevoie de mediu de cultură. Dacă nu aveți, repetați
partea 1 de la experimentul 6.

Pași:
1. Cu penseta, zgâriați ușor bacteria care este deja contaminată în vasul
Petri.
2. Turnați puțină apă într-o cană și apoi înmuiați penseta în apă. Bacteriile se
vor dilua în apă.

Atenție: spălați penseta după aceea.

3. Întindeți o parte din amestecul de apă cu bacterii în vasul Petri cu mediul

de cultură.
4. Cu ajutorul pensetei umeziți hârtia de filtru cu dezinfectant (dacă folosiți
bacteriile creeate de podeaua murdară sau de deget) sau în apă de gură
(dacă folosiții bacteriile provenite de la dinți).
5. Plasați hârtia de filtru în mijlocul mediului de cultură contaminat cu bacterii
și asezați în incubator.

Notă: Folosiți bandă adezivă pentru a sigila vasele Petri, pentru a evita
deschiderea lor accidentală.

6. Așteptați câteva zile. Observați și luați notițe pe caiet.

Atentie: după ce ați terminat aruncați toate vasele Petri/recipientele cu

mediu de cultură contaminat.

19
Explicație:
Probabil ați observat că în jurul hârtiei de filtru a apărut o aureolă transparentă.
Cu cât produsul de curățenie este mai eficient, cu atât mai mare este aureola
transparentă în jurul hârtiei de filtru; dacă este ineficient, nu se va întâmpla nimic.

Experimentul 8
Artă cu lapte

Aveți nevoie de:

Lapte
Lichid de curățare
Colorant alimentar
Farfurile întinsă
Cană
Pipetă
Scobitoare.

Pași:
1. Turnați puțin lichid de curățare în cană.
2. Puneți laptele în farfurie.
3. Așteptați ca laptele să se așeze.
4. Cu ajutorul pensetei adăugați câțiva stropi de colorant alimentar, în așa fel
încât fiecare strop să stea la suprafața laptelui.
5. Utilizați o scobitoare pentru a pune un strop de lichid de curățare în fiecare
strop de colorant alimentar.
6. Observați ce se întâmplă.

Explicație:
Pentru ochiul liber, laptele este un amestec omogen, însă observat la microscop
veți vedea mai multe picături minuscule de grăsime suspendate în apă.
La început, colorantul alimentar nu se amestecă cu laptele datorită tensiunii de
suprafață. Cu toate acestea, tensiunea încetează deoarece detergentul este
capabil să interacționeze cu grasimea din lapte și cu apa. După ce trece de
tensiunea de suprafață, colorantul alimentar se împrăștie și se îmbină cu apa.
După o anumită perioadă, cantitatea de detergent formează micele.

20
Aceste micele reprezintă un conglomerat de molecule de detergent care
încercuiesc moleculele de grăsime din lapte, formând o structură sferică. Aceste
structuri sferice crează un aspect artiscic cu laptele.

Experimentul 9
Observarea protozoarelor

Aveți nevoie de:

Salată verde nespălată
Borcan transparent cu orificiu larg
Pipetă
Apă (colectată dintr-o fântână sau apă de ploaie)
Etichete *
Lamă *
Microscop *
Caiet și creion.

Notă: nu uitlizați apă tratată sau apă de robinet, deoarece clorul distruge
protozoarele.

Pași:
Prepararea culturii:
1. Puneți apa în borcanul transparent cu orificiu larg și lăsați să stea timp de
24 ore. Folosiți o etichetă pentru a identifica ceea ce se află în borcan.
2. Mărunțiți cu mâinile 2 frunze de salată verde nespălată și puneți-o în apă.
3. Depozitați borcanul într-un loc bine aerisit dar întunecat.

Observație la microscop:

4. Înainte de observația la microscop puteți vedea cu ochiul liber o parte din

microorganisme mișcându-se dintro parte în alta.
5. Puneți un strop de apă cu pipeta pe lamă.
6. Observați la microscop.

Explicație:

Protozoarele sunt organisme unicelulare care trăiesc în mod normal în apă

netratată. În aceste experiment, atunci când colectați apă din fântână sau apă de
ploaie, luați de asemenea și organismele care trăiesc acolo. Salata a fost folosită
pentru a hrăni aceste mici organisme și de asemenea pentru a le permite să se
reproducă, crescân cantitatea de protozoare din interiorul borcanului. În acest fel
ați crescut probabilitatea de a întâlni mici protozoare în fiecare strop de apă. De
aceea le-ați putut vedea la microscop.

21
Pentru mai multe informații vizitați site-ul nostru: www.science4youtoys.co.uk

22