Anton Pann

Anton Pann a fost o personalitate complexă având o contribuție importantă

la dezvoltarea culturii române rămânând atât în istoria literaturii române cât și în
cea a bisericii ortodoxe. A fost deopotrivă cântăreț de strană și profesor de muzică
psaltică, compozitor, folclorist și scriitor, tipograf.
Cel supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb”,
în poemul Epigonii. Anton Pann s-a născut în satul Sliveni din Bulgaria la 1796.
George Călinescu afirma că prin tatăl său, Anton Pann era român de origine:
"Cunoașterea miraculoasa a limbii noastre e un semn ca era sau român (valah curat
ori cutovlah), sau ca venise aici in fragedă copilărie. Totuși trăise in Balcani sau
dincoace printre mahometani, căci știa foarte bine turcește. Că autorul melodiei
Deșteaptă-te, române ar fi fost însă turc, intrat așa deodată în tămâia bisericii
ortodoxe, nu e probabil. Numai de la un român putea veni o repulsie atât de
spontană de înstrăinare:
Cântă, măi frate Române, pe graiul şi limba ta
Şi lasă cele streine ei de a şi le cânta.
Cântă să-nţelegi şi însuţi și câţi la tine ascult:
Cinsteşte, ca fieşcare, limba şi neamu-ţi mai mult"
Prin 1806 după moartea tatălui trece prin Basarabia împreună cu familia.
Aici va cânta în biserica din Chișinău aflându-se " printre sopranii armoniei
ecleziastice la anul 1810 ". În 1812 după răpirea Basarabiei, împreună cu mama sa,
ajunge iarna la București. Deși avea numai 16 ani, înțelesese lecțiile dureroase ale

1
vieții și ale războiului care tocmai îi răpise definitiv cei doi frați în războiul ruso-
turc. Sărac și fără cunoștințe printre localnici intră datorită vocii lui îngerești,
cântăreț la biserica "Cu Sfinți", sau "Cu Sibile" , după ce fusese paracliser la
biserica Olari.
Anton Pann era vorbitor de română, greacă, bulgară, turcă și rusă.
Funcționează "ca auditor" la "școala de muzichie" deschisă de Dionisie Fotino,
"scriitor erudit și compozitor muzical", cunoscător al muzicii orientale . In 1816 se
înscrie la școala deschisă de Petru Efesiul, unul din grecii pricepuți în muzică
eclesiastică, care i-a transmis nu numai cunoștințele de bază ale artei muzicale, dar
și dorința de perfecțiune, școala care funcționa pe lângă biserica Sf. Nicolae Șelari.
Aici învață și meșteșugul tiparului, în tipografia aceluiași Petru Efesiul, iar in 1819
ajunge director al tipografiei și tipărește pentru întâia data un Axion în românește.
Aici Între anii 1826-1828 este profesor de muzica la o școală a episcopiei din
Râmnicu Vâlcea. Își continuă activitatea didactică și după ce revine în București,
fiind în același timp și cântăreț la diferite biserici.
Anul 1843 îl găsește pe Anton Pann proprietar de tipografie. Aici tipărește cărți
bisericești și laice, începute încă înainte de anul 1830. Dintre lucrările lui Anton
Pann s-au tipărit mai întâi cele de muzică ecleziastica. A început să adune, să
prelucreze și să editeze cântece, cărți populare, fabule, povestiri, snoave si
proverbe.
Din opera literara a lui Anton Pann amintim: 1841 ii apare Fabule si istorioare ,
Poezii populare si Calendare (1846), Dialog in trei limbi, ruseste, romaneste si
turceste (1848), O sezatoare la tara sau Calatoria lui Mos Albu (1851),
Nazdravaniile lui Nastratin Hogea (1853);
iar din cea muzicală bisericească : Noul Doxastar, Bazul teoretic si practic al
muzicii bisericesti sau Gramatica melodica, Heruvico-Chinonicar, Paresimier,
Noul Anastasimatar.
Revoluția de la 11 iunie 1848 îl găsește pe Anton Pann la Râmnicu Vâlcea. G.
Dem. Teodorescu scrie in legătură cu acest eveniment ca "Anton Pann lucra peste
Olt pentru realizarea ideilor naționale și cânta triumful revoluțiunii printr-un imn,
de care s-a vorbit in organele de publicitate ale epocii"
În 29 iulie 1848 in actualul parc Zavoi s-a cântat pentru prima dată în Țara
Românească într-un cadru oficial viitorul Imn de stat al României, " Deșteaptă-te,

2
romane!" Anton Pann a fost cel care a pus pe muzică versurile poeziei "Un
răsunet", scrisă de brașoveanul Andrei Mureșanu prin 1842 care împreună cu
Bălcescu, Ion Brătianu, Gh.Magheru, Cezar Bolliac și Vasile Alecsandri, erau cu
toții în căutarea unei melodii pentru vibranta poezie.
Anton Pann a trecut la cele veșnice în ziua de 2 noiembrie 1854. Este înmormântat
la biserica Lucaci din București, din apropierea casei sale.

Bibliografie:
George Călinescu - Istoria literaturii române de la origini până în prezent
(16.05.2023, ora 18-19)
https://historia.ro/sectiune/general/anton-pann-si-povestea-de-dragoste-cu-anica-
580537.html (17.05.2023, ora 20)
https://www.crestinortodox.ro/parinti/anton-pann-119001.html (17.05.2023, ora
20:30)