In 1796, la Sliven, in Bulgaria, se naste Antonie Pantoleon-Petroveanu,

poetul care devine cunoscut sub numele Anton Pann.

Rămas orfan de tata, poetul paraseste inca din copilarie locurile natale.
In timpul razboiului ruso-turc din anii 1806-1812, mama sa, Thomaida,
impreuna cu cei trei fii, se stabileste in Chisinau. Aici, Anton Pann, la
varsta de 10 ani, intra in corul bisericii, iar cei doi frati se inroleaza in
armata rusa si mor in batalia de la Braila in 1809.
In 1812 Anton Pann se stabileste la Bucuresti cu mama sa, unde intra
paraclisier la Biserica Olari si cantaret la biserica „Cu Sfinti” de pe
Calea Mosilor. Timp de doi ani invata la scoala de psaltichie, infiintata
in 1816 de Petru Efesiu, detinator si al unei tipografii, in care Anton Pann va lucra ca tipograf
si pe care, mai tarziu, o va si conduce.
Intre anii 1826-1828 este profesor de muzica la o scoala a episcopiei din Ramnicu
Valcea. Isi continua activitatea didactica si dupa ce revine in Bucuresti, fiind in acelasi timp si
cantaret la diferite biserici.
In 1843, Anton Pann, devenind proprietar de tipografie, intensifica tiparirea de carti
bisericesti si laice, inceputa inca inainte de anul 1830. Dintre lucrarile lui Anton Pann s-au
tiparit mai intai cele de muzica ecleziastica. Pentru a-si castiga existenta a inceput sa adune, sa
prelucreze si sa editeze cantece, carti populare, fabule, povestiri, snoave si proverbe. Scrierile
lui Anton Pann au avut parte de aprecieri contradictorii, tocmai datorita caracterului cu totul
deosebit al operei. Cu timpul, a ajuns sa treaca de la culegeri, versificari si prelucrari, la opera
originale: Poezii deosebite sau cantece de lume (1831), Indreptatorul betivilor (1832).
In 1841 ii apare Fabule si istorioare (1841), volum care ii pune in valoare latura
creativa. Din opera lui Anton Pann mai enumeram: Poezii populare si Calendare (1846),
Dialog in trei limbi, ruseste, romaneste si turceste (1848), O sezatoare la tara sau Calatoria
lui Mos Albu (1851), Nazdravaniile lui Nastratin Hogea (1853).
Anton Pann a fost cel care a pus pe muzica versurile poeziei Un rasunet (Desteapta-
te, romane!), scrisa de brasoveanul Andrei Muresan in 1842. Aceasta melodie, care este o
adaptare dupa melodia cantecului Din sanul maicii mele, a fost intonata pentru prima oara pe
29 iulie 1848, in parcul Zavoi din Ramnicu Valcea, in fata unei numeroase asistente, dupa ce
s-a citit noua Constitutie, de un grup de tineri condus de Anton Pann. Cantecul a devenit dupa
Revolutia din 1989 imnul national al Romaniei.
Anton Pann se stinge din viata pe 2 noiembrie 1854 si este inmormantat la Biserica
Sfantul Stelian (Lucaci) din Bucuresti, din apropierea casei sale.
 Curiozitati despre “Deșteaptă-te, române!”
o a fost scris în timpul Revoluției de la 1848 de către Andrei Mureșanu, poet și
revoluționar român din Transilvania.
o inițial, poemul s-a numit “Un răsunet”. (ANEXA 1)
o poemul a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni,
fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei.
o Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei
Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu
certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei,
iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele
“Din sânul maicii mele”.
o “Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul național al României în 1990. (ANEXA 2)
o “Deșteaptă-te, române!” a fost cântat atât 15 noiembrie 1987, în ziua revoltei de la
Brașov, cât și pe 22 decembrie 1989, în timpul revoltei anticomuniste.
ANEXA 2
ANEXA 1
ANTON PANN
(n. 1796– d. 1854)