ASPECTE PRIVIND INFRACȚIUNILE DE CORUPȚIE ȘI CELE ASIMILATE ACESTORA

TEMA 1: CORUPȚIA ÎN SCURTE PERSPECTIVE ISTORICE ȘI DRUMUL EI CĂTRE PREZENT

Introducere:

Corupția reprezintă una dintre cele mai vechi și persistente probleme sociale cu care omenirea
s-a confruntat de-a lungul istoriei. Infracțiunile de corupție au avut un impact semnificativ
asupra societăților, subminând instituțiile, erodând încrederea în autorități și compromițând
principiile fundamentale ale dreptății și echității. În acest referat, ne propunem să explorăm
istoria infracțiunilor de corupție, evidențiind evoluția acestora de-a lungul timpului și impactul
asupra comunităților.

I. Dinspre Antichitate spre epoca modermă

Este dificil de identificat prima infracțiune de corupție din istorie documentată, însă
corupția a existat în diverse forme încă din cele mai vechi timpuri. Un exemplu istoric notoriu
existență a corupției este Codul lui Hammurabi, una dintre primele legislații scrise cunoscute. În
această lege, există referințe la mită și pedepse pentru funcționarii corupți, indicând
preocuparea pentru această problemă în societatea vremii.

Corupția în antichitate fost o realitate complexă, întâlnită în diferite societăți și civilizații.

Miturile și dramele grecești, precum cele ale lui Eschil și Aristofan, au ilustrat adesea corupția în
guvernare și deciziile politice motivate de interese personale. Formele specifice pe care le lua
corupția în această perioadă se leagă de nepotism, sistemul de taxe, de relația interconectată
dintre religie și stat

Perioada istorică a Evului Mediu este caracterizată de sistemul feudal, unde puterea era
descentralizată și distribuită între nobilime și biserica catolică, creând un mediu propice pentru
practicile corupte, cum ar fi vânzarea indulgențelor, traficul de relicve, nepotismul în atribuirea

1
funcțiilor bisericești sau simonia, toate acestea influețând puternic sistemul social și juridic.
Odată cu creșterea urbanizării în Evul Mediu timpuriu, se adaptează și noțiunea de corupție,
apărând noi oportunități de manifestare în domeniul comerțului.

Odată cu evoluția societăților spre epoca modernă, corupția continuă să cunoască noi
dimensiuni și devine tot mai vizibilă în sfera guvernamentală. În timpul revoluțiilor politice și
industriale din secolul al XVIII-lea și al XIX-lea, corupția a fost adesea legată de influențele
politice și economice ale noilor elite emergente. În această perioadă, mita și frauda au fost
frecvente în cadrul sistemelor administrative și judiciare.

Secolul XX a adus cu sine o schimbare de perspectivă și dimensiune a fenomenului

corupției prin creșterea interdependenței dintre țări, companii, actori internaționali și a
oportunităților create de schimburile economice și de accelerarea fluxurilor financiare. În sfera
financiară, paradisurile fiscale și lipsa de transparență în tranzacții au favorizat corupția la nivel
global. Utilizarea sistemelor financiare internaționale pentru spălarea de bani și pentru
transferurile ilegale a contribuit la consolidarea unor rețele transfrontaliere de corupție.

În această perioadă încep să apară și să se manifeste actori importanți ai luptei împotriva

corupției, cum ar fi societatea civilă și presa. Se conturează o nevoie asiduă a suplimentării
eforturilor în combaterea corupției și stabilirea unei coerențe la nivel național și internațional,
cu implicarea multiplelor dimensiuni ale vieții economice și politice.

Organizațiile internaționale, precum Națiunile Unite și Organizația Mondială a Comerțului, au

încercat să abordeze problema corupției la nivel global prin diverse inițiative și tratate. În ciuda
acestor eforturi însă, combaterea corupției la nivel internațional rămâne un proces complex.

Secolul XXI, păstrează combaterea corupției ca un obiectiv prioritar la nivel global.

Organizațiile internaționale, guvernele și societatea civilă își concentrează eforturile asupra
consolidării instituțiilor de guvernare, a îmbunătățirii transparenței și sporirii responsabilității.

Istoria infracțiunilor de corupție reflectă evoluția societăților și a sistemelor de

guvernare de-a lungul timpului. De la practicile antice ale mitelor și nepotismului la corupția
sofisticată a secolului XXI, această problemă a rămas omniprezentă și a continuat să afecteze

2
comunitățile din întreaga lume. Combaterea corupției implică eforturi susținute la nivel global,
abordând cauzele profunde și promovând practici guvernamentale etice și transparente. În
acest sens, istoria ne oferă lecții prețioase pentru a înțelege originile și consecințele corupției,
orientându-ne către construirea unui viitor mai integru și echitabil

II. Corupția din România sub lumina istoriei

Istoria infracțiunilor de corupție în România este complexă și reflectă transformările societății

românești de-a lungul timpului. Corupția a fost prezentă în diverse forme în diferite perioade
istorice, iar lupta împotriva acesteia a fost și continuă să fie un proces în desfășurare. Încă din
perioada feudală, relațiile bazate pe nepotism și influența politică au constituit factori favorabili
dezvoltării corupției.

După Primul Război Mondial, România a cunoscut o perioadă de transformare și modernizare.

În acest context, corupția a fost prezentă în administrarea publică, iar oficialii guvernamentali au
fost implicați în diverse acte de mită și abuz de putere. Sistemul politic fragil și instabilitatea
economică au contribuit la proliferarea corupției.

În perioada comunistă, în special sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989), corupția a
devenit o armă de control politic. Partidul Comunist Român a folosit practici corupte pentru a
menține controlul asupra societății și pentru a-și consolida puterea. În ciuda propagandei care
promova "lupta împotriva corupției", regimul lui Ceaușescu s-a caracterizat printr-un nivel
semnificativ de corupție la nivelul elitelor politice.

II.1 Explozia corupției post comuniste. Drumul spre Europa

Odată cu căderea regimului comunist în 1989, România a intrat într-o perioadă de

tranziție dificilă. Procesele de privatizare și restructurare economică au creat un teren propice
pentru extinderea corupției și numeroase infracțiuni asimilate apărând în cadrul instituțiilor
publice și private. Actele de mită, traficul de influență și abuzurile în funcții publice au devenit

3
fenomene tot mai vizibile și persistente. În ciuda problemelor, România și-a consolidat eforturile
în lupta împotriva corupției, mai ales în contextul pregătirilor pentru aderarea la Uniunea
Europeană (UE).

Aderarea la Uniunea Europeană din 2007 a avut un impact semnificativ asupra luptei împotriva
corupției. În procesul de integrare, țara a fost supusă unui proces de monitorizare și evaluare în
ceea ce privește progresele în combaterea corupției. MCV -ul a avut rolul de a evalua progresele
în domeniul justiției și combaterea corupției și a impus reforme suplimentare pentru a alinia
legislația și practicile românești la standardele europene.

Totuși, au existat și critici cu privire la eficiența acestora și la necesitatea unor măsuri mai ferme
împotriva corupției la toate nivelurile.

În contextul acestor reforme pentru combaterea corupției, au fost înființate agenții (DNA), au
fost adoptate legi și politici pentru consolidarea transparenței și responsabilității în
administrația publică.

Confiscarea bunurilor provenite din infracțiuni de corupție, de exemplu, a fost un instrument

important în descurajarea practicilor ilicite. Legile anticorupție au dus și la nevoia de asumarea
a efortului de a îmbunătăți independența sistemului judiciar, atenția îndreptându-se si spre
protejarea judecătorilor de presiuni politice și pentru asigurarea unui proces echitabil în
investigații și procese.

România a consolidat cooperarea cu organizații internaționale și țări partenere în lupta

împotriva corupției. Schimbul de informații și experiență a contribuit la creșterea eficacității, iar
societatea civilă a avut un rol important în evidențierea și denunțarea cazurilor de corupție.
Oferind sprijin și monitorizare, organizațiile neguvernamentale și mass-media au contribuit la
creșterea gradului de conștientizare și presiune socială pentru schimbări. Evenimente precum
protestele din 2017 împotriva modificărilor legislative ce ar fi putut slăbi lupta anticorupție
indică faptul că societatea românească este tot mai sensibilă la această problemă și cere în
continuare măsuri concrete.

4
 II.2 Cooperarea internațională: front comun împotriva corupției

Cooperarea internațională a României în vederea combaterii corupției a fost un aspect

esențial în contextul eforturilor de consolidare a statului de drept și al aderării la standardele
europene. În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE) și participant activ la diverse
organizații internaționale, România a fost implicată în numeroase inițiative și parteneriate
pentru combaterea corupției. A inclus colaborarea cu Eurojust și Europol, cu organizații
internaționale precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Consiliul Europei și Organizația
pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Aceste colaborari au inclus schimbul de
informații, participarea la programe de instruire și implementarea recomandărilor specifice.

Alte câteva aspecte cheie ale cooperării judiciare în lupta anticorupție sunt schimbul de
informații, extrădarea și transferul de persoane condamnate. În cadrul Uniunii Europene,
mecanismul Mandatului European de Arestare facilitează procedurile de predare între statele
membre, accelerând procesul de aducere în fața justiției a persoanelor acuzate sau condamnate
pentru infracțiuni de corupție.

În România, corupția a fost întotdeauna un element prezent ce a influențat instituțiile publice,

economia și relațiile sociale. Cu toate acestea, de-a lungul istoriei, s-au făcut progrese în lupta
împotriva corupției, implementând reforme și măsuri legislative pentru a consolida statul de
drept și a asigura transparența și responsabilitatea în guvernare. Provocările actuale subliniază
necesitatea continuării eforturilor în vederea eradicării corupției și consolidării valorilor
democratice în societatea românească.