Adolescent Life Skills Curriculum

ABILITĂȚI DE VIAȚĂ
PENTRU ADOLESCENȚI
PLAN DE STUDII
UN PLAN DE STUDII FORMAT DIN 13 SESIUNI PENTRU
PREADOLESCENȚI (10-14) SAU ADOLESCENȚI (15-19) ÎN
SITUAȚII DE CRIZĂ
Ianuarie 2021
Prima publicare 2021 – Text © Plan International 2021
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicații nu poate fi reprodusă sau transmisă sub
nicio formă sau prin orice mijloace, electronice, mecanice, fotocopiere sau de altă natură, fără
permisiunea prealabilă a Plan International.
Ilustrații © Hazel Mead 2020/2021. Toate drepturile rezervate.
Metodă de citare recomandată: Plan International (2021). Programul de abilități de viață pentru
adolescenți și parenting, Regatul Unit Plan International.
Programul de abilități de viață și parenting a fost dezvoltat cu sprijin financiar de la:

• Agenția suedeză de cooperare internațională pentru dezvoltare,
SIDA. Responsabilitatea pentru conținut revine în întregime Plan
International. Sida nu împărtășește neapărat opiniile și
interpretările din manual.
• Ministerul Federal de Externe al Germaniei în vederea proiectului
multinațional implementat în prezent în regiunea Lacului Chad.
• Plan International Olanda.
• Plan International Finlanda.
Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 2

SESIUNI DE ABILITĂȚI DE VIAȚĂ
Module Sesiuni Obiectivele sesiunii
Noi și Sesiunea 1: Crearea ▪ Să aibă un obiectiv personal pentru program
comunitatea unui spațiu sigur ▪ Să aibă acces la un spațiu sigur și incluziv
noastră Sesiunea 2: Rețeaua ▪ Să cunoască oameni în care pot avea încredere și
mea de sprijin care îi pot sprijini în momente dificile
▪ Să afle cum să acceseze serviciile și sprijinul
disponibil pentru adolescenți din zona locală
Sentimentele și Sesiunea 3: ▪ Recunoașterea emoțiilor proprii și ale altor
bunăstarea Înțelegerea emoțiilor persoane
noastră ▪ Să conștientizeze propriile sentimente și
exprimarea acestora într-un mod pozitiv
Sesiunea 4: Cum ne ▪ Să știe că sentimentele puternice sunt normale
sprijinim în vremuri ▪ Să cunoască modalități pozitive de gestionare a
stresante sentimentele puternice și de a stresului
Relațiile noastre Sesiunea 5: Relațiile ▪ Să cunoască aspectele pozitive și negative ale
în cadrul anturajului prieteniilor
▪ Să cunoască modalități de a rezista presiunii
negative din partea semenilor
Sesiunea 6: Relațiile ▪ Să practice comunicarea respectuoasă cu adulții
cu adulții
▪ Să afle cum să rezolve neînțelegerile cu adulții
Sesiunea 7: Relații ▪ Să distingă între comportamentul sănătos și cel
sigure și sănătoase dăunător
▪ Să înțeleagă consimțământul și să știe cum să

procedeze când se întâmplă ceva inconfortabil
Sănătatea Sesiunea 8: Pubertate ▪ Să înțeleagă și să se simtă mai încrezători în
sexuală și a și menstruație privința schimbărilor care au loc în timpul pubertății
reproducerii
▪ Să înțeleagă menstruația și să cunoască principiile
igienei și sănătății menstruale
Sesiunea 9: Sarcina și ▪ Să înțeleagă cum funcționează sarcina
sexul protejat ▪ Să cunoască diferite opțiuni contraceptive și
practici sexuale mai sigure
Siguranță și Sesiunea 10: ▪ Să afle despre diferitele tipuri de violență și despre
protecție Siguranța și violența consecințele acestora
▪ Să afle unde și cum să caute sprijin în situații de
risc și violență
Sesiunea 11: ▪ Să afle cum să răspundă la situații de risc și

Răspunsul la violență violență
▪ Să dezvolte un plan personal de siguranță
Viitorul nostru Sesiunea 12: ▪ Să înțeleagă consecințele negative ale căsătoriei
Căsătoria timpurii și forțate cu copii
▪ Să cunoască alternative pozitive pentru căsătoria
timpurie și forțată cu copii
Sesiunea 13: ▪ Să fie conștienți de propriile forțe și capacități
Speranțe și vise ▪ Să aibă o perspectivă pozitivă asupra viitorului
ľ
RESURSE INSTRUMENTE M&E

Resursa 1. Harta socială Instrumentul 1. Formular de înregistrare pentru
Resursa 2. Emoții adolescenți
Resursa 3. Mindfulness și activități de Instrumentul 3. Baza de date a participanților
meditație Instrumentul 4. Catalog de prezență
Resursa 4. Comunicare respectuoasă Instrumentul 5. Chestionar pentru adolescenți
Resursa 5. Bun sau rău Instrumentul 7. Obiectiv personal
Resursa 6. De acord sau dezacord Instrumentul 8. Formular de înregistrare al obiectivului
Resursa 7. Pubertatea personal
Resursa 8. Reproducerea și Instrumentul 9. Evaluarea modulului
menstruația Instrumentul 10. Raportul facilitatorului
Resursa 9. Opune-te dacă
Resursa 10. Sarcina
Resursa 11. Contraceptive
Resursa 12. Folosirea prezervativului
Resursa 13. BTS-uri
Resursa 14. Caseta de imagini
Resursa 15. Povești despre violență
Resursa 16. Plan de siguranță
Resursa 17. Declarații privind căsătoria
Resursa 18. Chestionar privind
pubertatea

Modul: Noi și comunitatea
noastră
Note pentru facilitator
În acest modul introductiv, participanții se vor cunoaște între ei, programul și comunitatea, inclusiv
sprijinul și serviciile disponibile. Până la sfârșitul modulului, participanții vor fi capabili să:
▪ aibă un obiectiv personal pentru program;
▪ aibă acces la un spațiu sigur și incluziv;
▪ cunoască oameni în care să aibă încredere și care îi pot sprijini în momente dificile;
▪ afle cum să acceseze serviciile și sprijinul disponibil pentru adolescenți din zona locală.
Sesiunea 1 de abilități de viață se concentrează pe introducerea programului și pe construirea

unui mediu sigur și incluziv Siguranța, încrederea și confidențialitatea sunt esențiale pentru
sesiunile de abilități de viață cu adolescenți – pentru unii participanți, sesiunile de grup ar putea fi
singurul loc în care își pot împărtăși experiențele, grijile sau preocupările. Facilitatorul sprijină acest
lucru prin introducerea programului, facilitarea activităților care îi ajută pe participanți să se prezinte și
să se cunoască între ei și prin stabilirea regulilor de bază cu grupul. Facilitatorii ar trebui să fie atenți
la dinamica puterii din cadrul grupului, în special în ceea ce privește sexul, vârsta sau alți factori de
diversitate și să ajute grupul să convină asupra regulilor care promovează egalitatea. Un aspect
important al construirii unui mediu de grup sigur și de încredere este introducerea politicii Plan
International privind protecțiea copiilor și tinerilor și a codului de conduită care subliniază
comportamentele la care participanții se pot aștepta de la facilitatori, de la ceilalți membri ai
personalului Plan International sau de la parteneri. În timpul acestei prime sesiuni, toți participanții își
stabilesc un obiectiv personal privind un lucru pe care ar dori să-l învețe sau ce ar dori să obțină prin
participarea la program.
În sesiunea 2 de abilități de viață, adolescenții explorează mediul social, prin identificarea

persoanelor de încredere și de sprijin din jurul lor și a serviciilor disponibile. În situații de criză,
mediul fizic și social al adolescenților s-ar putea să se schimbe drastic, iar sistemele tradiționale de
sprijin ar putea să lipsească. Prin urmare, este important ca adolescenții să știe că nu sunt singuri și
că există (alte) persoane și servicii care îi pot sprijini. Acordați atenție normelor de gen existente și
subliniați că relațiile sociale și căutarea de sprijin sunt importante pentru bunăstarea tuturor tinerilor,
atât a fetelor, cât și a băieților. În contextele în care acest lucru este sigur și adecvat, includeți
informații despre serviciile și sprijinul pentru adolescenții LGBTQI+.
După acest modul , facilitatorul face o evaluare a modulului cu grupul. Participanții reflectă asupra a
ceea ce au făcut, învățat și simțit în sesiunile 1 și 2. Au ocazia să ofere feedback cu privire la sesiuni,
inclusiv ceea ce le-a plăcut cel mai mult, ce le-a plăcut cel mai puțin și ce altceva ar dori să fie inclus.
Facilitatorul adresează grupului câteva întrebări despre modul pentru a vedea dacă își amintesc
informații importante din sesiune, cum ar fi serviciile și sprijinul disponibil. Co-facilitatorul

documentează această evaluare și o folosește pentru a face adaptări după cum este
necesar pentru următoarele sesiuni.
Sesiunea 1 de abilități de viață: Crearea unui spațiu sigur

DURATA SFATURI PENTRU FACILITATORI
▪ 90 minute ▪ Fiți deschis și ascultați: Permiteți
participanților să vorbească liber. Puneți-
OBIECTIVE
le întrebări deschise și afați ce știu deja.
▪ Să seteze un obiectiv personal pentru program
▪ Fiți respectuoși și oferiți sprijin: Oferiți
▪ Să aibă acces la un spațiu sigur și incluziv
participanților spațiu pentru a fi deschiși
MATERIALE în legătură cu modul în care se simt, fără
▪ Listă de prezență a judeca. Spuneți-le că sunteți acolo
▪ Instrumentul 7. Obiectiv personal (o copie pentru ei.
pentru fiecare participant) ▪ Aveți răbdare: Este posibil să fie nevoie
▪ Instrumentul 8. Formular de înregistrare al de câteva sesiuni pentru a construi un
obiectivului personal (o copie pentru facilitator) raport de încredere. Nu vă așteptați ca
▪ Flipchart participanții să împărtășească idei sau să

răspundă la fiecare întrebare. Dacă
▪ Markere
participanții sunt timizi, purtați discuții în
▪ Minge
perechi sau în grupuri mici, nu în plen.
▪ Jurnale/ broșuri (unul pentru fiecare participant)
▪ Promovați incluziunea: Acordați o
▪ Pixuri sau creioane (unul pentru fiecare
atenție sporită pentru a vă asigura că toți
participant)
participanții pot participa în mod
▪ Manualul de jocuri „Râs și joacă” semnificativ și egal.
▪ Informații adecvate pentru adolescenți despre ▪ Încheiați într-o notă pozitivă: Discutați
politica de protecție a Plan International, politica cu grupul și finalizați sesiunea cu ceva
PSHEA și codul de conduită, inclusiv mecanismul distractiv!
de raportare ▪ Raportare: Nu uitați să înregistrați
PREGĂTIRE prezența participanților și să completați

raportul facilitatorului la sfârșitul sesiunii.
▪ Pregătiți un flipchart cu o prezentare generală a
tuturor sesiunilor din program pentru a le descrie
grupului
▪ Printați copii pentru obiectivele personale
Prezentare generală a Activitatea sesiunii Durata

sesiunii 1. Bun venit și încălzire 10 minute
În această sesiune, membrii 2. Introducerea temei: Prezentarea programului 30 minute
grupului și facilitatorii se vor 3. Explorare: Obiectiv personal 20 minute
cunoaște, vor afla mai multe 4. De ținut minte: Acord de grup 20 minute
despre program, vor stabili 5. Încheiere 10 minute
un obiectiv personal și vor După sesiune: raportare și follow-up

dezvolta un acord de grup.
Pași de urmat
1. Bun venit și încălzire
Durata: 10 minute
1. Bun venit și introducere: Primiți participanții la program și felicitați-i pentru că au venit.

Prezentați-vă ca facilitator și co-facilitator.
2. Joc de introducere: Joc de nume cu mingea. Instrucțiunile pentru acest joc pot fi găsite în
manualul „Râs și joacă”.
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați că în această primă sesiune vom petrece timp pentru
a ne cunoaște, astfel încât toată lumea să se simtă confortabil în cadrul grupului. Ne vom uita, de
asemenea, la subiectele și temele acestui program și ne vom gândi la ceea ce am dori să învățăm în
acest program.
2. Introducerea temei: Prezentarea programului
Durata: 30 minute
1. 1. Prezentați scopul acestui program: organizarea de sesiuni regulate care creează timp și spațiu
pentru ca tinerii să se distreze, să se simtă sprijiniți, să învețe lucruri noi și să împărtășească și să
discute probleme care sunt importante pentru ei.
2. Introduceți diferitele subiecte care vor fi abordate pe parcursul sesiunilor. Întrebați dacă participanții
au subiecte care îi interesează în mod deosebit. Alternativ, cereți participanților să discute în perechi
sau să scrie subiectele care îi interesează.
3. Explicați faptul că acest program se desfășoară în paralel cu sesiunile pentru cei care au grijă de ei
și că uneori vor fi discutate subiecte similare. Întrebați dacă participanții au subiecte pe care le
consideră importante pentru părinții lor.
4. Prezentați politica Plan International privind protecțiea copiilor și a tinerilor și explicați ce

responsabilități are personalul Plan International pentru menținerea participanților în siguranță pe
durata sesiunii. Evidențiați codul de conduită și comportamentele la care participanții se pot aștepta
de la facilitatori. Prezentați mecanismele locale de raportare pe care participanții le pot utiliza pentru a
raporta problemele de protecție. Acordați timp pentru a răspunde la orice întrebări din partea grupului.

3. Explorare: Obiectiv personal
Durata: 20 minute
1. Cereți adolescenților să petreacă câteva minute individual gândindu-se la ceva ce ar dori să învețe
prin intermediul acestui program. Explicați că acesta va fi „obiectivul lor personal” pentru program.
2. Oferiți fiecărui participant o copie a Instrumentului 7. Obiectiv personal, și un creion sau un pix.
Acordați participanților 15 minute pentru a scrie sau a desena obiectivul lor personal. Sprijiniți
participanții care nu pot scrie sau cărora nu le place să deseneze.
3. Odată ce și-au scris sau desenat obiectivul, cereți participanților să marcheze individual pe
formular cât de departe se află în prezent de obiectivul propus. Explicați faptul că cele trei zâmbete
(  ☺) ( ) arată că (i) nu și-au atins încă obiectivul; (ii) s-au deplasat puțin spre obiectiv; sau
(iii) și-au atins deja obiectivul. Subliniați că este în regulă să nu fie aproape de obiectivul lor;
stabilirea obiectivelor ne ajută să învățăm lucruri noi.
4. Reîntregiți grupul și stați în cerc. Felicitați participanții pentru că și-au identificat obiectivele! Lăsați
unii participanți să-și împărtășească obiectivul, dacă doresc. Nu forțați pe nimeni să-și
împărtășească obiectivul.
5. Întrebați participanții dacă sunt de acord ca facilitatorii să colecteze formularele și să citească

obiectivele personale pentru a le înțelege mai bine prioritățile fiecăruia. Explicați că facilitatorii vor
păstra formularele până la sesiunea finală. De asemenea, explicați faptul că obiectivele lor nu vor fi
împărtășite cu nimeni altcineva și nici nu le vor afecta participarea la program.
6. Colectați formularele pentru a le păstra și utiliza în timpul ultimei sesiuni a programului. După
sesiune, documentați toate obiectivele personale în Instrumentul 8. Formularul de înregistrare a
obiectivelor personale și baza de date a participanților.
7. Energizant: Impulsul numelui Instrucțiunile pentru acest energizant pot fi găsite în manualul
„Râs și joacă”.
4. De ținut minte: Acord de grup
Durata: 20 minute
1. Acord de grup Explicați că este important să creați un spațiu sigur pentru sesiunea de grup.
Întrebați participanții ce reguli de grup consideră că sunt importante pentru a se simți confortabil și
respectați în cadrul sesiunii. Puneți-vă de acord cu grupul asupra fiecărei reguli înainte de a o nota.
Încurajați participanții care sunt mai tineri, timizi sau femei (în grupuri mixte) să participe la
conversație.

2. Asigurați-vă că sunt acoperite următoarele reguli:
• Nu întârziați.
• Participați la fiecare sesiune – dacă nu puteți participa, informați (co-)facilitatorul în
avans.
• Toată lumea are ocazia să vorbească și să participe.
• Respectați-vă unul pe celălalt, ascultând și acordând atenție oricui vorbește.
• Împărtășiți doar ceea ce vă simțiți confortabil să împărtășiți și participați numai atunci
când vă simțiți confortabil să o faceți.
• Acceptați și respectați oamenii care au alte puncte de vedere sau opinii.
• Ceea ce este împărtășit în grup, rămâne în grup: tratați lucrurile pe care ceilalți
participanți le împărtășesc în grup cu respect și confidențialitate.
• Simțiți-vă întotdeauna liberi să adresați întrebări facilitatorului înainte, în timpul sau
după sesiune.
3. Întrebați grupul cum ne putem asigura că tuturor li se va aduce aminte de aceste reguli. Ce se
întâmplă dacă cineva nu respectă regulile? Evitați „pedepsele” reale, dar gândiți-vă la modalități
distractive de a vă aminti reciproc ce ar trebui să se întâmple când cineva uită o regulă (de exemplu,
cântați un cântec, dansați etc.). Păstrați acordul de grup și afișați-l în cameră.
5. Încheiere
Durata: 10 minute
1. Exercițiu de încheiere: Contor de energie. Instrucțiunile pentru acest exercițiu de încheiere pot fi
găsite în manualul „Râs și joacă”.
2. De practicat acasă: Oferiți tuturor participanților o broșură pe care o vor folosi ca jurnal personal.
Explicați faptul că toată lumea își poate folosi jurnalul pentru a documenta lucrurile pe care le-a
învățat sau pe care le-a discutat în fiecare sesiune. Ei pot să scrie, să deseneze sau să facă diferite
meșteșuguri în jurnal. Îl pot folosi în timpul sesiunilor, dar și între sesiuni sau în timpul altor activități.
3. Întrebări și răspunsuri: Răspundeți la orice întrebări finale sau reflecții din partea grupului înainte
de a finaliza sesiunea. Mulțumiți tuturor participanților pentru timpul acordat și felicitați-i din nou pentru
că au venit la sesiune. Spuneți grupului că, dacă doresc să discute ceva, pot veni la facilitatori după
sesiune. Confirmați locația, ziua și ora următoarei sesiuni.
4. Ritual de încheiere. Întrebați grupul cum ar dori să termine sesiunea. Ce ar trebui să includă un
„final bun”? De exemplu, un joc de încheiere, un cântec, un țipăt sau un ritual care poate fi folosit
pentru a finaliza fiecare sesiune. Dacă este necesar, dați un exemplu, cum ar fi o „bătaie din palme
specială”, o mișcare sau un cântec tradițional care îi face pe adolescenți să râdă și să se miște,
înainte ca grupul să decidă propriul ritual.
După sesiune
După sesiune, facilitatorul principal:
• Completează raportul de prezență și raportul sesiunii;
• Discută individual cu participanții despre orice probleme care au apar în timpul sesiunii.
Opțional: Activități de follow-up

Dacă după sesiunile de abilități de viață (co-)facilitatorul desfășoară alte activități cu adolescenții (de
exemplu, activități pentru un spațiu sigur sau activități de grup cu colegii), aceștia pot consolida
aspectele învățate în cadrul sesiunilor prin:
• a avea o discuție ulterioară privind temele programului de abilități de viață și subiectele de care
adolescenții sunt deosebit de interesați;
• sprijinirea adolescenților să-și elaboreze propriile postere care să afișeze acordul de grup /
regulile de bază pentru sesiunile de abilități de viață, ca punct de referință pentru sesiunile
următoare;
• încurajarea adolescenților să scrie, să deseneze sau să creeze în jurnalul lor personal;
• repetarea jocului de nume, energizant și de închidere folosite în această sesiune de grup;
• încurajarea adolescenților să vină cu sau să practice propriul ritual de încheiere.

Sesiunea 2 de abilități de viață: Rețeaua mea de
sprijin
participanților să vorbească liber.
OBIECTIVE Puneți-le întrebări deschise și aflați ce
▪ Să cunoască oameni în care să aibă încredere și știu deja.
care îi pot sprijini în momente dificile. ▪ Fiți incluzivi: Dacă există participanți
▪ Să afle cum să acceseze serviciile și sprijinul care nu știu să citească sau să scrie,
disponibil pentru adolescenți din zona locală. oferiți tuturor membrilor grupului
pictogramele decupate (Resursa 1)
MATERIALE
pentru a-și crea harta socială.
▪ Listă de prezență
▪ Fiți conștienți de factorii de stres:
▪ Flipchart și markere Participanții s-ar putea simți stresați
▪ Foi albe (una pentru fiecare participant) sau îngrijorați pentru ei înșiși sau
▪ Creioane/ pixuri (unul pentru fiecare participant) pentru membrii familiei lor sau se pot
▪ Funie lungă (3-4 metri) confrunta cu o lipsă de sprijin social.
▪ Opțional Resursa 1. Harta socială (o copie pentru ▪ Acordați sprijin: Oferiți-le spațiu
fiecare participant) pentru a impărtăși cum se simt și

spuneți-le cum sunteți alături de ei.
▪ Manualul de jocuri „Râs și joacă”
▪ Încheiați într-o notă pozitivă:
▪ Protecția locală și căi pentru trimiteri în cadrul
Consultați grupul, amintiți-le că pot
domeniului sanitar
avea grijă de ei înșiși și de ceilalți.
PREGĂTIRE Încheiați sesiunea cu ceva distractiv!
▪ Opțional: printați o copie a Resursei 1. Harta socială ▪ Raportare: Nu uitați să înregistrați
pentru fiecare participant, decupând pictogramele. prezența participanților și să

completați raportul facilitatorului la
▪ Pregătiți informații despre diferite servicii
sfârșitul sesiunii.
disponibile în zona/ comunitatea participanților.
▪ Opțional: invitați un angajat care lucrează la caz
pentru a explica despre serviciile pentru adolescenți
disponibile în comunitate.

În această sesiune, 2. Introducerea temei: Harta mea socială 20 minute
adolescenții vor identifica
3. Explorare: Sprijinul social 20 minute
persoanele în care au
4. De ținut minte: Siguranță și sprijin în comunitatea 20 minute
încredere și care îi pot sprijini
noastră
în momente dificile și vor afla
5. Încheiere 10 minute
despre serviciile și sprijinul
După sesiune: raportare și follow-up
disponibil în zonă.

Pași de urmat
Durata: 20 minute
1. Recapitulare: Primiți participanții și felicitați-i pentru că au ajuns la sesiune. Întrebați participanții

dacă își amintesc, de la ultima sesiune, despre ce este vorba în cadrul acestui program. Încurajați
participanții care sunt mai tineri, timizi sau femei (în grupuri mixte) să participe la conversație. Au avut
ocazia să scrie, să deseneze sau să creeze în jurnalul personal? Verificați dacă au întrebări și
amintiți-le de acordul de grup, înainte de a continua.
2. Joc de deschidere: Să ne conectăm. Instrucțiunile pentru acest joc pot fi găsite în manualul
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați faptul că această sesiune este despre oamenii și
locurile în care avem încredere și care ne pot sprijini. După cum ne-a arătat jocul de deschidere,
suntem toți membrii ai acestui grup sunt oameni diferiți, cu interese diferite. Totuși, s-ar putea să
aflăm că avem și multe în comun. În următoarele două sesiuni vom învăța și mai multe despre noi și
despre cei din jurul nostru.
2. Introducerea temei: Harta mea socială
Durata: 20 minute
1. Introduceți acest exercițiu spunând că ne vom uita la

oamenii pe care îi avem în viața noastră și care ne pot sprijini.
Cereți grupului să dea exemple de oameni importanți și care
sunt de încredere pentru. Cui s-ar adresa dacă ar avea o
problemă? De ce? Lăsați participanții să răspundă.
2. Explicați că în această activitate fiecare își va crea propria

„Hartă socială”. Demonstrați mai întâi cum funcționează:
desenați un cerc în mijlocul unui flipchart și desenați-vă în
centrul acestuia sau doar scrieți-vă numele. Explicați că există
mulți oameni care vă pot ajuta atunci când este nevoie. Pe
rând, menționați oamenii importanți din viața voastră și relația
lor cu voi (de exemplu, mamă, tată, unchi, prieten, profesor
etc.). Pentru fiecare persoană, desenați un cerc diferit și Exemplu: „Hartea mea socială”
conectați-l cu o linie la cercul dumneavoastră.

3. Distribuiți hârtii și creioane pentru a permite
Adaptare Dacă există participanți în grup
participanților să-și facă propria hartă socială. Subliniați care nu știu să citească sau să scrie,
faptul că fiecare lucrează individual și că nu trebuie să utilizați Resursa 1. Harta socială. Tăiați
toate pictogramele cercurilor sociale și
împărtășească hărțile cu ceilalți. Plimbați-vă pentru a
lăsați participanții să le coloreze și/sau să
ajuta atunci când este nevoie. Acest exercițiu este scrie pe ele și așezați-le pe o bucată de
despre procesul în sine, nu despre rezultat; hărțile hârtie pentru a simboliza cercul lor social.
participanților pot arăta diferit și este în regulă.
3. Explorare: Rețeaua noastră de sprijin
Durata: 20 minute
1. Cereți grupului să formeze un cerc. Rugați participanții să împărtășească câteva idei despre harta
socială și puneți întrebări despre lucrurile care îi fac să aibă încredere în cineva. Lăsați adolescenții
să răspundă voluntar; nu forțați pe nimeni să vorbească sau să arate desenul către restului grupului,
deoarece acestea pot fi foarte personale. Încurajați participanții mai tineri și femeile să contribuie, de
asemenea. Puneți următoarele întrebări pentru a ghida discuția:
• Cum a fost să faceți această hartă?
• Ce ați descoperit?
• Care sunt unele dintre persoanele care sunt cele mai importante pentru voi?
• De ce sunt ele importante pentru voi?
• La cine vă duceți când aveți o problemă sau vă simțiți rău? De ce?
• Cine este persoana care vă laudă sau vă încurajează?
• De ce este important să avem oameni buni și de încredere în jurul nostru?
2. În conversație, evidențiați următoarele mesaje cheie:

• Cu toții trebuie să ne simțim iubiți și conectați cu ceilalți.
• Oamenii în care avem încredere pot să ne asculte, să ne susțină, să ne încurajeze, să ne
laude sau să ne dea sfaturi.
• Oamenii în care avem încredere pot fi prietenii noștri, membrii familiei sau alte persoane
de care ne simțim apropiați.
• În momentele dificile, este important să avem oameni de încredere în jurul nostru, astfel
încât să ne putem împărtăși grijile, iar ei să ne asculte și să ne ajute să ne simțim mai bine.
3. Energizant: Ploaie pe munte. Instrucțiunile pentru acest energizant pot fi găsite în manualul
manualul „Râs și joacă”. Încheiați jocul sugerându-le participanților să revină în cerc.
4. De ținut minte: Siguranță și sprijin în comunitatea noastră
Durata: 20 minute

1. Cereți grupului să formeze un cerc. Cereți participanților să se gândească la oamenii
și locurile din comunitate în care ei sau colegii lor au încredere și care îi pot ajuta. Lăsați participanții
să-și împărtășească gândurile. Asigurați-vă că participanții mai tineri, femeile și cei timizi vor
împărtăși și ei. Scrieți răspunsurile lor pe un flipchart.
2. În conversație, investigați dacă există persoane de încredere, cum ar fi asistenții comunitari,

personalul ONG-urilor sau asistenții de caz, care pot ajuta atunci când adolescenții au o problemă
sau când se simt nesiguri; servicii de sănătate care pot ajuta atunci când sunt bolnavi; sau alte
persoane sau grupuri din comunitate care pot sprijini adolescenții.
3. Prezentați o privire de ansamblu asupra serviciilor și asistenței disponibile (de urgență), din cadrul
comunității, care sunt disponibile pentru adolescenți, în special centrele comunitare sau spațiile
sigure, activitățile sau programele axate pe adolescenți, precum și furnizorii de servicii, inclusiv
protecția copilului, puncte locale axate pe violență în funcție de gen, poliția, profesori și/sau alte
puncte focale ale comunității locale.
Opțional: Invitați un asistent sanitar și/sau un asistent de caz să explice mai multe despre anumite
servicii de sănătate și protecție din comunitate și despre modul în care adolescenții le pot accesa în
siguranță și confidențialitate.
4. Solicitați informații din partea participanților despre fiecare dintre serviciile de sprijin identificate. De
exemplu:
• Unde pot fi accesate aceste servicii?
• Când (ziua/ora) putem merge la aceste servicii?
• Știți unde să vă înregistrați pentru activități sau cum să accesați aceste servicii?
• Adolescenții pot merge singuri sau trebuie să meargă cu un părinte sau un tutore?
• Sunt aceste servicii accesibile pentru toți adolescenții? (Verificați dacă pot fi folosite și de
grupurile excluse, cum ar fi fetele, băieții sau adolescenții cu alte identități de gen?
Preadolescenți sau adolescenți? Adolescenți refugiați, care s-au mutat în altă parte a țării
sau emigranți?) Dacă nu, care sunt motivele pentru care unii adolescenți nu pot folosi
aceste servicii?
5. Acordați timp pentru a răspunde la orice întrebări din partea participanților despre aceste servicii.
Notați orice întrebare la care nu puteți răspunde și reveniți cu un răspuns în cadrul sesiunii următoare.
6. Terminați activitatea evidențiind următoarele mesaje cheie:

• Există asistență și servicii disponibile pentru a ne ajuta să fim în siguranță și sănătoși.
• Este important ca adolescenții să știe unde și cum să acceseze serviciile și sprijinul.
• Dacă aveți întrebări, puteți veni oricând să discutați cu mine după sesiune.
5. Încheiere
Durata: 10 minute
1. 1. Exercițiu de încheiere: Urmăriți valul Instrucțiunile pentru acest exercițiu de încheiere pot fi
2. De practicat acasă: Rugați participanții să împărtășească cu un prieten ceea ce au învățat despre

diferitele servicii care există pentru adolescenți în comunitate.
sesiune.
4. Ritual de încheiere. Lăsați grupul să efectueze ritualul, jocul sau cântecul pe care l-au ales pentru
a încheia sesiunea.
După sesiune
• completează raportul de prezență și raportul sesiunii;

Dacă după sesiunile de abilități de viață (co-)facilitatorul desfășoară alte activități cu adolescenții (de
exemplu, activități pentru un spațiu sigur sau activități de grup cu colegii), aceștia pot consolida
aspectele învățate în cadrul sesiunilor prin:
• încurajarea adolescenților să scrie, să deseneze sau să creeze în jurnalul lor personal;
• încurajarea adolescenților să afle mai multe informații despre serviciile disponibile în comunitatea
lor și să revină la următoarea sesiune cu orice întrebări;
• re-efectuarea jocului și a exercițiilor din această sesiune de grup;
• încurajarea adolescenților să practice ritualul de încheiere al grupului.

Modul: Sentimentele și
bunăstarea noastră
În acest modul, participanții vor explora propriile sentimente și vor identifica modalități pozitive de a
face față sentimentelor puternice și stresului. Până la sfârșitul modulului, participanții vor fi capabili să:
▪ recunoască emoțiile proprii și ale altor persoane;
▪ conștientizeze propriile sentimente și exprimarea acestora într-un mod pozitiv;
▪ știe că sentimentele puternice sunt normale;
▪ cunoască modalități pozitive de gestionare a sentimentelor puternice și a stresului.
În sesiunea 3 de abilități de viață, adolescenții vor recunoaște emoțiile proprii și ale celorlalți și
vor accepta propriile sentimente. Emoțiile sunt diferite stări emoționale pe care o persoană le
poate avea; sunt răspunsuri automate pe care le avem ca ființe umane. Unele emoții sunt trăite de
toată lumea, cum ar fi: fericire, tristețe, frică, furie sau surpriză. Când ne observăm emoțiile sau
vorbim despre ele, devenim conștienți de sentimentele pe care le avem. Acordarea de atenție
sentimentelor este o abilitate importantă pe care adolescenții o pot practica zilnic și care poate ajuta
la procesarea sentimentelor dificile. Identificarea emoțiilor proprii și ale celorlalți are loc în mod
normal la începutul adolescenței (10 până la 14 ani); cu toate acestea, în situații de urgență și crize,
învățarea și dezvoltarea adolescenților ar putea fi îngreunate. Prin urmare, această sesiune poate fi
relevantă și pentru adolescenții mai în vârstă. În această sesiune, acordați atenție utilizării cuvintelor
precum „emoție” sau „sentiment” și utilizați termeni simpli, locali, care sunt înțeleși de toți participanții.
Sesiunea 4 de abilități de viață se concentrează pe recunoașterea stresului și îi ajută pe

adolescenți să identifice lucruri pozitive pe care le pot face pentru a se întreține în momentele
stresante. A fi adolescent este deja o perioadă dificilă, iar o situație de criză o poate îngreuna și mai
mult. Mulți adolescenți se confruntă cu schimbări mari în viață și se pot simți copleșiți, anxioși sau
frustrați. Stresul este un sentiment de tensiune emoțională sau fizică. Poate veni ca urmare a unui
eveniment sau a unui gând care face ca o persoană să se simtă frustrată sau supărată. Este
important ca participanții să știe că aceste sentimente sunt normale și că nu sunt singuri. Stresul
devine rău atunci când experimentăm prea multă presiune; putem începe să ne simțim copleșiți.
Putem simți „stres rău” în corp; ne putem simți obosiți, ne doare capul sau avem probleme de
concentrare. În cadrul sesiunii, adolescenții învață că există lucruri simple pe care le pot face pentru
a se întreține în momentele stresante.
În acest modul, fiți atenți la normele sociale și de gen specifice contextului. În unele contexte, băieții
sunt învățați să suprime emoții puternice, cum ar fi furia sau tristețea, sau se așteaptă să-și atenueze
sentimentele prin folosirea violenței. Subliniați că toate sentimentele sunt normale și acceptabile.
Încurajați adolescenții să identifice modalități pozitive de a-și exprima sentimentele care nu le
dăunează lor sau altora. Acordați atenție factorilor de stres specifici cu care se pot confrunta
grupurile de adolescenți expuse riscului, cum ar fi adolescenții separați, fetele căsătorite, tinerele
mame sau adolescenții LGBTQI+ și supraviețuitorii violenței. Fiți gata să le oferiți
adolescenților informații relevante despre serviciile de sănătate mintală și oportunitățile de sprijin
psihosocial din zona locală și/sau să facilitați trimiteri.
După acest modul, facilitatorul face o evaluare a modulului cu întreg grupul. Participanții reflectă
asupra a ceea ce au făcut, învățat și simțit în sesiunile 3 și 4 și au ocazia să ofere feedback cu privire
la subiectele și activitățile sesiunilor. Facilitatorul adresează grupului câteva întrebări despre modul
pentru a vedea dacă își amintesc informații importante din sesiune. (Co-)facilitatorul documentează
această evaluare și o folosește pentru a face adaptări după cum este necesar pentru următoarele
sesiuni.

Sesiunea 3 de abilități de viață: Înțelegerea emoțiilor
▪ 90 minute ▪ Fiți deschis și ascultați: Permiteți participanților să
vorbească liber. Puneți-le întrebări deschise și aflați ce știu
OBIECTIVE
deja.
▪ Recunoașterea emoțiilor
▪ Utilizați terminologie simplă: Utilizați termenii locali
proprii și ale altor persoane.
pentru cuvinte precum „sentimente” și „emoții”.
▪ Conștientizarea propriilor
▪ Alegeți activități specifice vârstei: Această sesiune
sentimente și exprimarea
include activități specifice vârstei. Alegeți activitatea care
acestora într-un mod pozitiv.
este cea mai potrivită pentru grup.
MATERIALE ▪ Fiți conștienți de factorii de stres: Participanții pot
▪ Listă de prezență experimenta sentimente dificile, iar discuțiile despre
▪ Resursa 2. Emoții acestea pot provoca o suferință suplimentară.
▪ Manualul „Râs și joacă” ▪ Acordați sprijin: Oferiți-le spațiu pentru a impărtăși cum
PREGĂTIRE se simt și spuneți-le că sunteți alături de ei.

▪ Fiți atenți la normele de gen specifice contextului: Aveți
▪ Printați două copii a Resursei
grijă să nu întăriți stereotipurile (de gen) în ceea ce
2. Emoții
privește exprimarea emoțională.
▪ Revizuiți activitățile specifice
▪ Încheiați într-o notă pozitivă: Consultați grupul, amintiți-
vârstei din această sesiune și
le că pot avea grijă de ei înșiși și de ceilalți. Încheiați
selectați activitatea potrivită
sesiunea cu ceva distractiv!
pentru grup.
▪ Raportare: Nu uitați să înregistrați prezența participanților
și să completați raportul facilitatorului la sfârșitul sesiunii.

În această sesiune, 2. Introducerea temei: Ghiciește emoția 20 minute
participanții vor explora 3. Explorare: Joc de rol – exprimarea sentimentelor 40 minute
diferite emoții și vor reflecta proprii
asupra modului în care pot 4. De ținut minte: Să fim conștienți de sentimentele 10 minute
deveni mai conștienți de noastre
sentimente (puternice). 5. Încheiere 10 minute

Pași de urmat
Durata: 10 minute

dacă își amintesc ultima sesiune. Întrebați ce informații au împărtășit cunoscuților lor despre serviciile
disponibile pentru adolescenți din cadrul comunității. Încurajați participanții care sunt mai tineri, timizi
sau femei (în grupuri mixte) să participe la conversație. Verificați dacă au întrebări și amintiți-le
participanților despre acordul de grup înainte de a continua.
2. Joc de introducere: Doamna Tap. Instrucțiunile pentru acest joc pot fi găsite în manualul „Râs și
joacă”.
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați faptul că această sesiune este despre modul în care
ne simțim în interior și despre cum ne putem exprima sentimentele.
2. Introducerea temei: Ghiciește emoția
Durata: 20 minute
1. Facilitați un joc cu grupul pentru a explora diferite

emoții.
Note pentru facilitator: Există două opțiuni pentru

activitate: o activitate pentru adolescenții mai tineri (10
până la 14 ani) și una pentru adolescenții mai în vârstă
(15 până la 19 ani). Alegeți activitatea potrivită pentru
grup.
Resursa 2.
Carduri cu emoții

Adolescenți 10–14: Ghiciește emoția Adolescenți 15–19: Dirijorul
1. Începeți prin a sta într-un cerc cu toți participanții. 1. Începeți prin a sta în cerc. Împărțiți
participanții în șase grupuri.
2. Folosiți cele șase cartonașe de „emoție” (trist,
2. Explicați faptul că fiecare grupă reprezintă
fericit, speriat, furios, surprins, mândru) din Resursa
un instrument muzical și își poate alege
2. Emoții Arătați grupului o imagine și întrebați:
propriul sunet (tobe, flaut, chitară, trompetă
• Cum se simte această persoană?
etc.). În calitate de facilitator, sunteți dirijorul.
• Cum puteți vedea asta?
• Putem încerca să exprimăm aceeași emoție? 3. Așezați-vă în formă de cerc și invitați fiecare
grup să-și împărtășească sunetul.
3. Invitați participanții să exprime această emoție fără
Instrumentele împreună vor forma o orchestră.
a scoate sunete, folosind doar expresiile faciale și
limbajul corpului. Demonstrați cum se poate realiza o 4. Când dirijorul arată către un grup, aceștia
„imagine statică” exprimând o emoție în timp ce stați scot sunetul. Limbajul corpului dirijorului
complet nemișcat, ca o fotografie. determină tempo-ul, volumul și durata
sunetelor.
4. Realizați „imagini statice” pentru diferite emoții cu
grupul până când toate imaginile au fost folosite. 5. Acum, schimbați sunetele. Oferiți fiecărui
Invitați participanții să contribuie cu alte emoții. grup una dintre cele șase imagini cu „emoții”
din Resursa 2. Emoții și lăsați-i să decidă
5. Împărțiți grupul în două echipe care merg în
asupra unui sunet care se potrivește cu emoția
capetele opuse ale locației. Explicați faptul că fiecare
(de exemplu: emoția „fericit” ar putea fi
echipă va conveni în secret asupra unei emoții pe
asociată cu un sunet de râs).
care o va exprima. Asigurați-vă că celălalt grup nu
poate auzi! 6. Când dirijorul arată către un grup, aceștia
scot sunetul. „Dirijorul” își poate folosi mâinile
6. Cele două echipe stau una în fața celeilalte.
și brațele pentru a indica mai mult sau mai
Numărați până la trei, iar prima echipă își arată
puțin volum; sau pentru a sugera mai multă
emoția printr-o „imagine statică” folosind expresia
viteză, sau mai puțină viteză și așa mai
facială și limbajul corpului. Cealaltă echipă încearcă
departe.
să ghicească emoția.
7. Indicați diferite grupuri, apoi puneți treptat
7. Jucați din nou. De data aceasta, cealaltă echipă își
toate sunetele împreună, astfel încât să devină
arată emoția. Prima echipă încearcă să ghicească
o „orchestră” de emoții diferite.
emoția.
Variație
8. Jucați până când toate imaginile au fost folosite
• Permiteți diferiților participanți să
experimenteze rolul de dirijor.
Variații
• Permiteți participanților să-și dezvolte propriile
„cartonașe de emoții” cu care să se joace
acest joc.
• Cereți echipelor să adauge sunete și mișcări
emoțiilor lor.

2. Aduceți toți participanții înapoi în cerc pentru a reflecta asupra jocului:
• Ce emoții am observat în cadrul activității?
• Ce emoții au fost ușor de recunoscut? Care au fost mai dificile?
• Toți oamenii au aceste emoții?
• La ce alte emoții vă puteți gândi?

• Toate aceste emoții fac parte din natura umană.
• De când suntem copii mici ne putem exprima emoțiile folosind expresii faciale sau acțiuni
precum râsul sau plânsul.
• Pe măsură ce creștem, devenim mai pricepuți la înțelegerea emoțiilor. Prin intermediul
timpului și practicii, putem să înțelegem mai bine ce simțim și de ce simțim.
• Emoțiile ne pot ajuta să înțelegem o situație și să știm cum să reacționăm. De exemplu,
dacă vedem un animal periculos, ne simțim speriați și sentimentul de frică ne va spune să
nu ne apropiem de animal. În mod similar, atunci când o persoană îți zâmbește, este
posibil să ne simțim veseli și să dorim să vorbim cu ea.
3. Explorare: Joc de rol – exprimarea sentimentelor proprii
Durata: 40 minute
1. Împărțiți participanții în grupuri de câte patru. Rugați grupurile să discute:

• în ce situații cineva se simte foarte bine (de exemplu: fericit);
• în ce situații cineva se simte rău (de exemplu: furios, speriat sau trist).
2. După cinci minute, cereți fiecărui grup să aleagă una dintre situațiile pe care le-au discutat (bună
sau rea) și să pregătească un scurt joc de rol despre aceasta – ceva i se întâmplă unei persoane, iar
aceasta reacționează în urma întâmplării.
Variație Dacă grupurilor le este dificil să vină cu un

3. Acordați grupelor 10 minute pentru a pregăti scenariu, ajutați-i să aleagă unul, cum ar fi:
un scurt joc de rol. Plimbați-vă și asigurați-vă • un băiat fură jucăria fratelui său mai mic;
• o fată este agresată de alți copii;
că fiecare grup a ales un scenariu diferit.
• unui băiat îi este dor de sora lui mai mare care
locuiește departe;
4. Fiecare grup își prezintă jocul de rol în timp • o fată primește o notă bună la școală.
ce restul participanților urmăresc. După fiecare

joc de rol, felicitați grupul pentru jocul lor și facilitați o scurtă discuție cu ceilalți participanți. Întrebați:
● Care a fost situația?
● Cum s-au simțit cei din jocul de rol?
● Cum am putut vedea asta? (expresii faciale, limbajul corpului, comportamente)

5. Când toate jocurile de rol s-au terminat, invitați grupul să formeze un cerc. Facilitați o
discuție în plen și concentrați-vă pe unul sau două jocuri de rol care au arătat emoții puternice, cum ar
fi furia sau tristețea. Ghidați o discuție despre emoții punând următoarele întrebări:
● De ce oamenii din jocul de rol au fost furioși/triști/speriați?
● A fost din cauza a ceva ce s-a întâmplat acum sau a ceva ce s-a întâmplat în trecut?
● Cum ați reacționa dacă vi s-ar întâmpla asta?
● Credeți că fetele și băieții ar reacționa diferit? De ce (nu)?

• Unele emoții sunt pozitive – cum ar fi fericirea, iubirea sau veselia. Alte emoții pot părea
negative – cum ar fi furia, tristețea, frica sau îngrijorarea.
• Fie că ești fată sau băiat, tânăr sau adult - toată lumea are emoții.
• Uneori, băieții sunt învățați să fie „puternici” și să nu plângă sau să se simtă triști. Cu
toate acestea, toată lumea este tristă uneori; asta este normal.
• Totul este bine: atât emoțiile pozitive, cât și cele negative sunt o parte normală a vieții.
• Emoțiile vin și pleacă. Este posibil să simțiți diferite emoții pe parcursul zilei. Uneori
durează puțin, alteori durează mai mult.
• A fi conștienți de emoțiile noastre ne poate ajuta să vorbim despre sentimente mai clar, să
evităm sau să rezolvăm conflictele și să trecem mai ușor peste sentimentele dificile.
7. Energizant: Ram Sam Sam. Instrucțiunile pentru acest energizant pot fi găsite în manualul „Râs
și joacă”.
4. De ținut minte: Să fim conștienți de sentimentele noastre
Durata: 10 minute
1. Degetele mari în sus, degetele mari în jos. Invitați participanții să exprime

cum se simt folosind degetele mari. Explicați faptul că degetul mare în sus
înseamnă „Mă simt bine”, iar degetul mare în jos înseamnă „Nu mă simt bine”.
Participanții pot alege degetul mare în sus, degetul mare în jos sau orice altceva.
Cereți participanților să închidă mai întâi ochii, să inspire și să expire adânc și să
observe cum se simt acum. Nu există un sentiment „corect” sau „greșit”. După ce
numărați până la 3, participanții deschid ochii și arată cum se simt folosind degetul mare. Uitați-vă în
jur fără să vorbiți pentru o clipă.
2. Faceți perechi și repetați această activitate. Cereți participanților să exerseze împreună această
modalitate de raportare. Spuneți:
• Detașați-vă și observați cum vă simțiți acum - închideți ochii dacă doriți.
• Când sunteți gata, deschideți ochii și spuneți-i celeilalte persoane cum vă simțiți, descriind
ceea ce vă vine în minte.
3. După cinci minute, aduceți participanții înapoi în cerc. Întrebați:

• Cum a fost să împărtășiți sentimentele cu cealaltă persoană?
• Ce a fost ușor? Ce a fost dificil?
4. Terminați activitatea evidențiind următoarele mesaje cheie:

• Pentru a ne înțelege emoțiile, ne poate ajuta să acceptăm felul în care ne simțim în diferite
situații de-a lungul zilei. De exemplu, observați când vă simțiți fericiți sau relaxați sau
când vă simțiți nervoși sau îngrijorați.
• Când aveți un sentiment, observați cât de puternic este sentimentul: este sentimentul
foarte intens sau este superficial? Trece sau senzația durează mai mult timp?
• Vă poate ajuta să vă împărtășiți sentimentele cu o persoană care vă este aproape și în care
aveți încredere, mai ales când trăim sentimente puternice sau dificile.
• Amintiți-vă: nu există sentimente rele sau greșite. Toate sentimentele sunt acceptabile.
4. Amintiți-le participanților că pot oricând să se adreseze facilitatorilor dacă doresc ca cineva să-i
asculte sau dacă au o problemă pentru care au nevoie de ajutor.
5. Încheiere
Durata: 10 minute
1. Exercițiu de încheiere: Floare de lotus Instrucțiunile pentru acest exercițiu de încheiere pot fi
2. De practicat acasă: Cereți participanților să reflecteze la starea pe care o au de câteva ori în

următoarele zile și să observe ce simt. Invitați-i să-și împărtășească sentimentele unei persoane în
care au încredere. În următoarea sesiune vom auzi cum a decurs.
sesiune.
4. Ritual de încheiere. Lăsați grupul să efectueze ritualul pe care l-au ales pentru a încheia
sesiunea.
După sesiune

Dacă după sesiunea de abilități de viață, membrii grupului se reunesc pentru alte
activități, cum ar fi sprijin psihosocial sau activități de grup cu prietenii, facilitatorul (comunității) poate
consolida elementele învățate în sesiunea de abilități de viață prin:
• facilitarea unor activități ulterioare care îi ajută pe adolescenți să-și exprime sentimentele, cum ar
fi desenul, scrisul, povestirea sau alte forme de exprimare creativă precum muzica sau dansul;
• încurajarea adolescenților să scrie, să deseneze sau să creeze în jurnalul lor;

Sesiunea 4 de abilități de viață: Cum ne sprijinim în
vremuri stresante
▪ 90 minute ▪ Fiți deschis și ascultați: Permiteți participanților
să vorbească liber. Puneți-le întrebări deschise și
OBIECTIVE afați ce știu deja.
▪ Să știe că sentimentele puternice sunt ▪ Utilizați terminologie simplă: Utilizați termenii
normale. locali pentru cuvinte precum „sentimente”,

„emoții” și „stres”.
▪ Să cunoască modalități pozitive de a
▪ Alegeți activități specifice vârstei: Această
face față sentimentelor puternice și
sesiune include activități specifice vârstei. Alegeți
stresului
activitatea care este cea mai potrivită pentru
grup.
MATERIALE
▪ Fiți conștienți de factorii de stres: Participanții
pot experimenta sentimente dificile iar discuțiile
▪ Opțional Resursa 3. Mindfulness și
despre acestea pot provoca o suferință
activități de meditație
suplimentară.
▪ Manualul „Râs și joacă”
▪ Acordați sprijin: Oferiți-le spațiu pentru a
▪ Jurnalele personale ale participanților impărtăși cum se simt și spuneți-le că sunteți
alături de ei.
PREGĂTIRE ▪ Fiți atenți la normele de gen specifice
▪ Dacă este necesar, contextualizați contextului: Aveți grijă să nu întăriți
numele sau caracteristicile specifice ale stereotipurile (de gen) în ceea ce privește
poveștii „Mara și Bo”. exprimarea emoțională.
▪ Revizuiți activitățile specifice vârstei din ▪ Încheiați într-o notă pozitivă: Consultați grupul,
această sesiune și selectați activitatea amintiți-le că pot avea grijă de ei înșiși și de
potrivită pentru grup. ceilalți. Încheiați sesiunea cu ceva distractiv!
▪ Raportare: Nu uitați să înregistrați prezența
participanților și să completați raportul
facilitatorului la sfârșitul sesiunii.
Prezentare generală a sesiunii Activitatea sesiunii Durata

În această sesiune, participanții 1. Bun venit și încălzire 10 minute
vor identifica situațiile care pot 2. Introducerea temei: Semne de stres 20 minute
provoca stres și vor explora 3. Explorare: Să facem față stresului 30 minute
modul în care pot gestiona 4. De ținut minte: Exerciții de relaxare 20 minute
sentimentele puternice și 5. Încheiere 10 minute
stresul. După sesiune: raportare și follow-up

Pași de urmat
Durata: 10 minute

ce își amintesc din ultima sesiune. Au încercat să se reflecteze la sentimentele lor? Cum a decurs
acest lucru? Au vorbit despre sentimentele lor cu cineva în care au încredere? Încurajați participanții
care sunt mai tineri, timizi sau femei (în cazul grupurilor mixte) să participe la conversație. Verificați
dacă au întrebări și amintiți-le participanților despre acordul de grup înainte de a continua.
2. Joc de introducere: Ascultarea sunetelor. Instrucțiunile pentru acest joc pot fi găsite în
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați faptul că această sesiune este despre lucrurile pe care
le putem face pentru a avea grijă de noi în momentele stresante.
2. Introducerea temei: Semne de stres
Durata: 20 minute
1. Invitați grupul să formeze un cerc și explicați faptul că următoarea activitate începe cu o poveste.
Cereți grupului să asculte cu atenție povestea Marei:
Mara a simțit o presiune foarte mare recent. Ea și familia ei s-au mutat într-o nouă locație
unde nu cunosc pe nimeni. Mara tocmai a început să meargă la o nouă școală și își face griji
că nu și-a făcut încă prieteni. După școală, Mara are mult de muncă: gătit, curățenie și
îngrijirea fraților ei. Este adesea obosită dimineața și are dificultăți de concentrare la orele de
curs.
2. Întrebați grupul:
• De ce se simte Mara copleșită?
• Ce efect are situația asupra Marei?
3. Continuați cu povestea lui Bo:

Bo locuiește cu mama și fratele său mai mic. Recent și-a pierdut tatăl. Bo se simte adesea
supărat. Când se enervează, lovește peretele sau se luptă cu fratele său. Bo are adesea dureri
de cap și o senzație de tensiune în umeri.
• De ce se simte Bo copleșit?
• Ce efect are situația asupra lui Bo?

5. După ce grupul a reflectat asupra poveștilor, întrebați-i:
• Ce credeți că îi îngrijorează pe oamenii de vârsta voastră din comunitatea voastră?

• Cum observați când sunteți stresați sau copleșiți?
• Cum răspunde corpul vostru în aceste situații?
6. Fiți deschis și ascultați-le preocupările. Confirmați lucrurile pe care le împărtășesc participanții.

Întrebați dacă alți membri ai grupului recunosc aceste preocupări. În conversație, distribuiți
următoarele mesaje:
• Când simțim prea multă presiune, putem deveni copleșiți sau stresați. Putem începe să ne
simțim anxioși, supărați sau triști.
• De asemenea, corpul nostru poate experimenta semne de „stres”: senzație de oboseală,
dureri de cap sau dificultăți de concentrare.
• Este normal ca adolescenții să se simtă îngrijorați sau anxioși, mai ales în momentele
dificile sau stresante. Nu sunteți singuri.
3. Explorare: Să facem față stresului
Durata: 30 minute
• Ce ar putea face adolescenții când se simt îngrijorați sau stresați?
2. Notează sau desenează ideile participanților pe un flipchart.
3. Explicați faptul că există multe modalități de a face față stresului și că Adaptare Adaptați
unele dintre acestea sunt utile (pozitive), în timp ce altele sunt afirmațiile la
nesănătoase sau dăunătoare (negative). Întrebați participanții care contextul local.
activități sunt utile și sănătoase și care sunt nesănătoase? Permiteți Evitați caracteristicile
participanților să evidențieze sau să clasifice activitățile ca moduri discriminatorii.
pozitive de a face față stresului sau moduri negative de a face față
stresului . Adăugați exemple din tabelul de mai jos dacă acestea nu au fost menționate încă.
Modalități pozitive de a face față stresului Modalități negative de a face față

stresului
Vorbesc cu un prieten Beau mult alcool

Petrec timp cu familia Fumez mult
Cânt sau ascult muzică pentru a mă calma Mă izolez de familie sau prieteni
Fac spor sau joc un joc Petrec mult timp pe rețelele de socializare
Îmi scriu gândurile Mă cert cu ceilalți

Merg la o plimbare dacă este posibil și în Mă lupt cu alții
siguranță Folosesc violența verbală
Dorm Folosesc violența fizică
Fac glume Folosesc violența sexuală
Mă gândesc la ceva vesel Îmi fac rău
Chiar și plânsul poate aduce alinare uneori
Îi ajut pe alții
Cer altora să mă ajute
Diminuez cantitatea de știri negative sau
negativismul de pe rețele sociale
Îmi fac temele sau ascult cursurile
4. Cereți grupului să reflecteze asupra acestor moduri pozitive și negative de a face față stresului.
Sunt unele activități folosite mai des de fete și altele de băieți? De ce?

• Când vă simțiți stresați, încearcați să găsiți o activitate pozitivă care vă ajută să eliberați
tensiunea într-un mod sănătos pentru voi și pentru ceilalți.
• Unii oameni acționează în moduri care îi afectează pe ei înșiși sau pe alții atunci când se
simt stresați.
• Unii băieți și bărbați sunt învățați că trebuie să pară „duri” sau să folosească violența
atunci când sunt supărați sau stresați. Cu toate acestea, folosirea violenței poate răni alte
persoane; îi face pe alții să se simtă rău; poate provoca răni sau chiar moarte.
• Există multe alte moduri, mai pozitive, de a ne exprima sentimentele și de a face față
stresului.
6. Jurnal personal: Oferiți participanților 10 minute pentru a se gândi individual la lucruri pozitive pe
care le pot face zilnic, atunci când se simt îngrijorați sau stresați. Participanții le pot scrie sau desena
în jurnalul lor personal.
7. Energizant: Întrebați grupul dacă cunoaște un joc distractiv, un cântec, un dans sau un exercițiu
scurt care ne poate ajuta să ne relaxăm și să ne simțim bine. Invitați un participant să faciliteze
momentul energizant cu grupul.
4. De ținut minte: Exerciții de relaxare
Durata: 20 minute
1. Invitați grupul să formeze un cerc. Explicați că există exerciții simple pe care le putem face pentru a
elibera tensiunea și pentru a ne relaxa corpul și mintea.

2. Facilitați câteva exerciții de relaxare cu grupul. Mai jos sunt patru exerciții scrise, care
pot fi citite cu voce tare de către facilitator.
Note pentru facilitator: Există opțiuni diferite de exerciții: două pentru adolescenții mai tineri (10
până la 14 ani) și două pentru adolescenții mai în vârstă (15 până la 19 ani). Alegeți activitatea
potrivită pentru grup. Puteți găsi alte exerciții de relaxare în Resursa 3. Mindfulness și activități de
meditație.
Adolescenți de 10–14 ani: Adolescenți de 15–19 ani:
1) INSPIRAȚI PROFUND 1) INSPIRAȚIE PROFUNDĂ

1. Imaginați-vă un câmp mare cu 1. Găsiți o poziție confortabilă, stând pe un scaun, în picioare
iarbă proaspătă și flori care sau culcat pe podea.
miros foarte frumos ... (Inspirați 2. Puneți o mână pe abdomen și una pe piept.
profund pe nas). 3. Observați-vă propria respirație timp de câteva repetări.
2. Acum imaginați-vă că trebuie 4. Inspirați profund și încet pe nas, simțiți modul în care se
să stingeți o lumânare ... extinde burta (inspirați încet). Mențineți inspirația timp de
(expirați încet pe gură). 1... 2... 3... secunde
3. Repetați de câteva ori. 5. ...expirați profund și încet pe gură, golind abdomenul și
plămânii (expirați încet). Mențineți expirația timp de 1, 2, 3...
secunde.
6. Repetați de câteva ori.
2) SUC DE FRUCTE: RELAXARE 2) MEDITAȚIE DE SCANARE A CORPORULUI

MUSCULARĂ
1. Găsiți o poziție confortabilă, întins pe spate, cu palmele în
1. Imaginați-vă că facem suc de
sus și picioarele ușor depărtate. Acest exercițiu se poate
fructe. Ajungem la vârfurile
face și pe un scaun confortabil, cu picioarele sprijinite pe
copacilor pentru a culege
podea.
fructele. (Întinde brațele în sus
2. Încercați să stați nemișcați pe toată durata exercițiului,
cu degetele întinse.)
mișcându-vă doar dacă este necesar să vă reglați poziția.
3. Începeți să fiți conștienți de respirația proprie, observând
2. Acum stoarcem fructele pentru ritmul inspirațiilor și expirațiilor. Nu încercați să schimbați
a face sucul. felul în care respirați, ci doar conștientizați modului în care
(Aplecați-vă și contractați toți respirați în mod natural.
mușchii.) 4. Începeți să fiți atenți la modul în care vă simțiți. Cum se simt
hainele pe corpul vostru? Se simte vreunul dintre membre
3. Și acum ne bem sucul. deosebit de greu sau ușor? Observați părți ale corpului care
(Așezați-vă și relaxați mușchii.) fie nu simt nicio senzație, fie simt multe senzații.
5. Acum începeți să acordați o atenție deosebită picioarelor și
4. Și acum ne odihnim puțin. degetelor de la picioare și felului în care se simt. Sunt grele
(Întinde-te și relaxează-te.) sau ușoare? Sunt sensibile sau nu?
6. Începeți să oferiți acest tip de atenție celorlalte părți ale

corpului, conform următoarei succesiuni:
▪ Degetele și picioarele
▪ Partea inferioară a picioarelor
▪ Genunchi
▪ Coapse
▪ Regiunea pelviană
▪ Abdomen
▪ Partea inferioară a spatelui
▪ Pipet
▪ Partea superioară a spatelui
▪ Mâini
▪ Brațe
▪ Gât
▪ Față și cap
▪ Creștetul capului
7. Odată ce v-ați concentrat asupra diferitelor zone ale corpului

și vă simțiți pregătiți, deschideți încet ochii și recunoașteți
orice senzații și sentimente noi pe care le experimentați.
3. După exercițiu, cereți participanților să revină în cerc și să se așeze. Întrebați participanții cum a
fost exercițiul pentru ei. Întrebați când pot fi utile aceste exerciții. Permiteți participanților să
împărtășească și să sublinieze faptul că aceste exerciții scurte pot fi făcute în fiecare zi, în orice
moment și în orice loc.
5. Încheiere
Durata: 10 minute
1. Exercițiu de încheiere: Degetele mari în sus, degetele mari în jos. Instrucțiunile pentru acest
exercițiu de încheiere pot fi găsite în manualul „Râs și joacă”.
2. De practicat acasă: Cereți participanților să exerseze una sau mai multe dintre activitățile de
relaxare sau una dintre activitățile pozitive pe care grupul le-a identificat în sesiune. Încurajați
participanții să observe cum se simt după aceea. În următoarea sesiune vom afla cum a decurs
acest lucru!
sesiune.
După sesiune
Opțional Activități de follow-up

Dacă după sesiunea de abilități de viață, membrii grupului se reunesc pentru alte activități, cum ar fi
sprijin psihosocial sau activități de grup cu prietenii, facilitatorul (comunității) poate consolida
elementele învățate în sesiunea de abilități de viață prin:
• repetarea unora dintre exercițiile de relaxare din această sesiune cu adolescenți;
• re-efectuarea jocurilor din această sesiune cu grupul.

Modul: Relațiile noastre
În acest modul, participanții vor exploa relațiile lor cu prietenii și adulții, precum și relațiile intime.
Până la sfârșitul modulului, adolescenții vor fi capabili:
▪ Să cunoască aspectele pozitive și negative ale prieteniilor;
▪ Să cunoască modalități de a rezista presiunii negative din partea anturajului;
▪ Să practice comunicarea respectuoasă cu adulții;
▪ Să afle cum să rezolve neînțelegerile cu adulții;
▪ Să distingă între comportamentul sănătos și cel dăunător;
▪ Să înțeleagă consimțământul și să știe cum să procedeze când se întâmplă ceva inconfortabil.
În sesiunea 5 de abilități de viață, adolescenții reflectă asupra aspectelor pozitive și negative

ale relațiilor sociale și practică diferite moduri de a rezista presiunii semenilor. Relațiile între
semeni sunt foarte influente în adolescență. În acest timp, adolescenții își dezvoltă autonomia față de
părinți, iar cei din jurul lor devin o sursă semnificativă de sprijin social și emoțional. Semenii pot avea
atât o influență pozitivă, cât și o influență negativă. Modul în care învățăm să gesitonăm presiunea
între semeni și hărțuirea ar trebui să înceapă în prima fază a adolescenței (de la 10 până la 14 ani),
dar aceasta rămâne importantă până la sfârșitul adolescenței. Sesiunea acoperă, de asemenea,
hărțuirea, deoarece este un asepct cheie identificat chiar de adolescenți; are loc atât online (de
exemplu, internet, aplicații de mesagerie sau rețele sociale), cât și în viața reală. Adolescenții care
pot fi expuși unui risc mai mare de a se confrunta cu hărțuirea, discriminarea și excluderea sunt cei
separați de familie, emigranții, LGBTQI+, mamele tinere (singure) și supraviețuitorii violenței.
Sesiunea 6 pentru abilități de viață este despre abordarea provocărilor din relațiile cu adulții,
în special cu părinții/îngrijitorii și alți adulți cheie din viața adolescenților. Cu toate că stilurile de
comunicare și oportunitățile de negociere pentru adolescenți, în special pentru fete, variază în funcție
de contextul cultural, această sesiune oferă adolescenților instrumente de bază pentru a-și comunica
dorințele cu respect și pentru a asculta perspectivele altora. Adolescenții vor exersa aplicarea
acestor abilități de comunicare pentru a rezolva neînțelegerile cu adulții și pentru a evita conflictele.
Sesiunea 7 de abilități de viață este despre comportamentele sănătoase și nesănătoase din

cadrul relațiilor (intime). În timpul pubertății, adolescenții devin mai interesați de relațiile cu semenii,
inclusiv de relațiile intime. Abilitățile pe care adolescenții trebuie să le aibă pentru a recunoaște și
răspunde la comportamentele nesigure sau nesănătoase în relațiile lor se pot schimba pe măsură ce
aceștia cresc. Deci, această sesiune are două versiuni: una pentru adolescenții mai tineri (10 până la
14 ani) și una pentru adolescenții mai în vârstă (15 până la 19 ani). Adolescenții mai tineri învață
despre secretele bune și rele și despre atingerile bune și rele, în timp ce adolescenții mai mari învață
despre comportamente sănătoase și nesănătoase în relațiile intime. În ambele sesiuni, adolescenții
învață despre „consimțământ” și ce pot face pentru a răspunde la comportamentele nesigure și
nesănătoase.

asupra a ceea ce au făcut, învățat și simțit în sesiunile 5, 6 și 7 și au ocazia să ofere feedback cu
privire la subiectele și activitățile sesiunilor. Facilitatorul adresează grupului câteva întrebări despre
modul pentru a vedea dacă își amintesc informații importante din sesiune. (Co-)facilitatorul
documentează această evaluare și o folosește pentru a face adaptări după cum este necesar pentru
următoarele sesiuni.

Sesiunea 5 de abilități de viață: Relațiile în cadrul
anturajului
OBIECTIVE le întrebări deschise și aflați ce știu deja.
▪ Utilizați terminologie simplă: Utilizați
▪ Să cunoască aspectele pozitive și negative ale
termenii locali pentru cuvinte precum
prieteniilor.
„presiunea semenilor”.
▪ Să cunoască modalități de a rezista presiunii
negative din partea anturajului.
Participanții pot experimenta sentimente
dificile în legătură cu semenii lor iar
MATERIALE
discuțiile despre acest subiect pot
▪ Listă de prezență provoca o suferință suplimentară.
▪ Funie de 3 sau 4 metri lungime ▪ Acordați sprijin: Oferiți-le spațiu pentru
▪ Manualul „Râs și joacă” a impărtăși cum se simt și spuneți-le cum
▪ Opțional Muzică și o boxă sunteți alături de ei.
PREGĂTIRE Consultați grupul, amintiți-le că pot avea
▪ Dacă este necesar, contextualizați numele sau grijă de ei înșiși și de ceilalți. Încheiați
caracteristicile poveștii „Sara și John”. sesiunea cu ceva distractiv!

▪ Raportare: Nu uitați să înregistrați
▪ Pentru adolescenții mai în vârstă: decideți dacă
prezența participanților și să completați
folosiți scenariile date pentru activitatea de joc
de rol sau să dacă lăsați participanții să-și
dezvolte propriile scenarii.

În această sesiune, 2. Introducerea temei: Presiunea din partea 20 minute
participanții vor identifica semenilor
situații delicate cu semenii și 3. Explorare: Confruntarea cu presiunea semenilor 30 minute
vor exersa modalități de a 4. De ținut minte: Rezistă presiunii colegilor și 20 minute
rezista presiunii și agresiunii bullying-ului
din partea celor din jur. 5. Încheiere 10 minute

Pași de urmat
Durata: 10 minute

ce își amintesc din ultima sesiune. Ce activități au încercat acasă? Cine a încercat unul dintre
exercițiile de relaxare? Cum s-a simțit? Permiteți participanților să-și împărtășească experiențele.
Încurajați participanții care sunt mai tineri, timizi sau femei (în cazul grupurilor mixte) să participe la
conversație. Verificați dacă au întrebări și amintiți-le participanților despre acordul de grup înainte de
a continua.
2. Exercițiu de început: Plimbare și discuție prietenească. Folosiți melodia Rain on the Mountain
(instrucțiunile pot fi găsite în manualul „Râs și joacă”) sau le puteți urma pe cele de mai jos:
• Puneți muzică sau cântați o melodie locală. Participanții se amestecă și se plimbă sau dansează
prin cameră. Când facilitatorul oprește muzica (sau când cântecul se termină), participanții
formează perechi cât mai repede posibil. Dacă grupul este un număr impar, un facilitator se va
alătura și va forma o pereche cu un participant, astfel încât nimeni să nu rămână în urmă.
• În perechi, participanții împărtășesc un lucru pe care îl consideră important într-o prietenie. După
15-20 de secunde, muzica sau cântecul continuă, iar participanții se amestecă din nou.
• Când melodia se oprește, participanții găsesc un nou partener cu care să se împerecheze și să
descrie un lucru pe care îl prețuiesc la o prietenie. Aceștia nu pot menționa același lucru despre
care au discutat înainte, așa că trebuie să vină cu ceva nou.
• Repetați această rutină de încă două ori.
3. Cereți grupului să formeze un cerc. Invitați participanții să împărtășească lucruri pe care le-au auzit
de la ceilalți cu care sunt de acord.
4. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați că această sesiune este despre relațiile pe care le
avem cu semenii noștri.
2. Introducerea temei: Presiunea din partea semenilor
Durata: 20 minute
1. Începeți o conversație punând grupului următoarele întrebări:
• De ce sunt importanți prietenii?

• Cum ne influențează prietenii?
• Care sunt modurile pozitive în care prietenii ne influențează?
• Care sunt modurile negative în care prietenii ne pot influența?

• Ai face orice pentru un prieten? De ce (nu)?

• Care sunt unele limite ale prieteniei?
• Crezi că cineva care te pune în necaz sau care te obligă să faci ceva este un prieten
adevărat?
2. Explicați grupului faptul că vor explora câteva situații în care prietenii încearcă să influențeze.
Rugați participanții să asculte cu atenție povestea Sarei:
Sara este o elevă bună și vrea să devină doctor. Prietenilor Sarei nu le place școala; deseori
lipsesc de la cursuri pentru a merge la cumpărături. Într-o zi, prietenii Sarei decid să lipsească
la un curs și o roagă pe Sara să li se alăture – ei spun că nu este o prietenă bună dacă nu vine.
Sara nu știe ce să facă: își dorește foarte mult să meargă la cursuri, dar îi este și frică să-și
piardă prietenii.
• Cine face presiuni către cine?

• Ce fel de cuvinte au fost folosite pentru a pune presiune pe Sara?
• Ce efect ar putea avea acele cuvinte?
• Este Influența folosită într-un mod pozitiv sau într-un mod negativ?
• Este aceasta o situație pe care am putea să o trăim în viața reală?
4. Continuați cu povestea lui John:

John se află într-un mic magazin cu cei doi prieteni ai săi. Prietenii lui iau fiecare câte o sticlă
de suc și o bagă în buzunar. Se uită la John de parcă s-ar aștepta să facă la fel. John nu vrea
să fure, dar nici nu vrea ca prietenii săi să creadă că este un „ratat”.
• Cine face presiuni către cine?

• A fost aceasta influență pozitivă sau negativă?
• Au fost folosite cuvintele pentru a-l influența pe John?

• Poate exista presiune de la colegi chiar și fără a folosi cuvinte?
• Este aceasta o situație pe care am putea să o trăim în viața reală?
6. În conversație, evidențiați următoarele mesaje în legătură cu influența semenilor:

• Prietenii ne pot influența. De exemplu, aceștia pot influența lucrurile pe care le facem,
modul în care acționăm, hainele pe care le purtăm, gusturile noastre în materie de muzică
etc.
• Prietenii ne pot influența pozitiv, încurajându-ne și inspirându-ne să facem lucruri grozave.
• Uneori, prietenii ne influențează negativ, atunci când ne presează să facem lucruri pe care
nu vrem să le facem.
• Presiunea pe care o simțim din partea prietenilor pentru a acționa sau a ne comporta într-
un anumit mod se numește „presiune din partea semenilor”.

3. Explorare: Confruntarea cu presiunea semenilor
Durata: 30 minute
1. Împărțiți grupul în grupuri mici de trei-patru participanți. Fiecare grup

Variație pentru
va alege una dintre povești (Sara sau John) și va discuta cum ar face adolescenții mai în
față presiunii semenilor în această poveste. Acordați fiecărui grup 10 vârstă - le permite
participanților să vină
minute pentru a veni cu o strategie cu care să reziste presiunii semenilor
cu propriul scenariu
și implementați un scurt joc de rol pentru a pune în aplicare soluția. care exemplifică o
modalitate de presiune
a semenilor pentru
2. Fiecare grup își prezintă jocul de rol în timp ce restul participanților jocul de rol.
urmăresc. După fiecare joc de rol, felicitați grupul pentru jocul lor și
facilitați o scurtă discuție cu ceilalți participanți. Întrebați:
• Care a fost situația?

• Cum au răspuns ei la presiunea semenilor?
• Ar funcționa și în viața reală?
3. Când toate jocurile de rol s-au terminat, invitați grupul să ia loc într-un cerc. Facilitați o discuție
plenară despre presiunea semenilor punând următoarele întrebări:
• Care sunt strategiile de a face față presiunii semenilor folosite în jocurile de rol?
• Ce ați face in această situatie?
• Ați experimentat vreodată presiune din partea prietenilor pentru a face ceva ce nu ați vrut
să faceți? Cum s-a simțit?
• De ce este uneori greu să-ți înfrunți prietenii?

• Ce putem face pentru a rezista presiunii din partea prietenilor când suntem îndemnați să
hărțuim pe cineva?
4. În conversație, evidențiați următoarele strategii posibile pentru a face față presiunii semenilor:
• Spuneți „nu”: De exemplu , spuneți „Nu, nu am de gând să fur, nu sunt un hoț”.
• Distrageți atenția prietenului schimbând subiectul: „Nu voi lipsi cu tine de la curs, dar vom
juca un meci de fotbal mai târziu”.
• Influențați-vă prietenii în mod pozitiv: „Hai, chiar vrei să-ți pierzi timpul și să ai probleme? Poți
mult mai mult de atât!”.
• Părăsirea situației este întotdeauna o opțiune dacă nu știți ce să spuneți.
• Evitați situațiile de presiune din partea semenilor: Dacă cunoașteți situații în care este posibil
să fiți presați să faceți ceva rău, evitați această situație.
• Vorbiți cu o persoană de încredere . Dacă apare presiunea de la semeni, amintiți-vă că puteți
vorbi oricând cu cineva în care aveți încredere și care vă poate ajuta să vă asigurați că nu se va
mai repeta.

5. Energizant: Aplauze speciale Instrucțiunile pentru acest energizant pot fi găsite în
manualul manualul „Râs și joacă”.
4. De ținut minte: Rezistă presiunii colegilor și bullying-ului
Durata: 20 minute
1. Reîntregiți grupul în cerc. Explicați că, uneori, prietenii ne presează să îi hărțuim pe ceilalți, de
exemplu insultând, bârfind, răspândind minciuni sau chiar prin violență. Împărțiți participanții în
perechi și rugați-i să discute următoarea întrebare:
● Ce putem face dacă prietenii noștri ne presează să hărțuim pe cineva?
2. După cinci minute, aduceți grupul înapoi în plen și cereți perechilor să-și împărtășească gândurile.
3. Evidențiați mesajele cheie din activitatea 3. Explorați și subliniați diferitele modalități de a ieși dintr-
o situație în care există presiune din partea semenilor pentru a agresa pe cineva.
5. Încheiere
Durata: 10 minute
1. Exercițiu de încheiere: Cercul de laude. Instrucțiunile pentru acest exercițiu de încheiere pot fi
2. De practicat acasă: Cereți participanților să vorbească despre presiunea din partea semenilor cu
un prieten sau un membru al familiei și să împărtășească cu ei ceea ce au învățat din această
sesiune.
sesiune.
După sesiune

Dacă după sesiunea de abilități de viață, membrii grupului se reunesc pentru alte
activități, cum ar fi sprijin psihosocial sau activități de grup cu prietenii, facilitatorul (comunității) poate
consolida elementele învățate în sesiunea de abilități de viață prin:
• sprijinirea adolescenților să elaboreze afișe cu propriile lor mesaje cheie despre cum poate fi
prevenită hărțuirea;
• re-efectuarea jocului și a exercițiilor creative din această sesiune de grup;

Sesiunea 6 de abilități de viață: Relațiile cu adulții
participanților să vorbească liber. Puneți-le
OBIECTIVE întrebări deschise și aflati ce știu deja.
▪ Să practice comunicarea respectuoasă cu
Participanții pot experimenta situații dificile
adulții.
cu părinții/îngrijitorii, sau pot fi separați de
▪ Să afle cum să rezolve neînțelegerile cu
familiile lor, iar discutarea acestor relații
adulții.
poate provoca o suferință suplimentară.
▪ Acordați sprijin: Oferiți-le spațiu pentru a
MATERIALE
impărtăși cum se simt și spuneți-le cum ii
▪ Listă de prezență puteti ajuta.
▪ Resursa 4. Comunicare respectuoasă ▪ Încheiați într-o notă pozitivă: Consultați
▪ Flipchart și marker grupul, amintiți-le că pot avea grijă de ei
▪ Cearșaf mare sau prelată înșiși și de ceilalți. Încheiați sesiunea cu
▪ Manualul „Râs și joacă” ceva distractiv!

PREGĂTIRE prezența participanților și să completați

▪ Adaptați sau contextualizați scenariile pentru
jocurile de rol, după cum este necesar.

În această sesiune, participanții 1. Bun venit și încălzire 15 minute
identifică provocările din relațiile lor cu 2. Introducerea temei: Îngrijitorii noștri 15 minute
îngrijitorii și alți adulți și practică 3. Explorare: Rezolvarea neînțelegerilor 40 minute
comunicarea și negocierea cu adulții. 4. De ținut minte: Comunicarea dorințelor 15 minute

Pași de urmat
Durata: 15 minute

ce își amintesc din ultima sesiune. Întrebați participanții dacă au avut ocazia să discute despre
prietenie și despre presiunea din partea semenilor cu un prieten sau un membru al familiei? Permiteți
participanților să-și împărtășească experiențele. Încurajați participanții care sunt mai tineri, timizi sau
femei (în cazul grupurilor mixte) să participe la conversație. Verificați dacă au întrebări și amintiți-le
participanților despre acordul de grup înainte de a continua.
2. Exercițiu introductiv: Peek-a-Who („Alege pe cineva”)? Instrucțiunile pentru acest joc pot fi
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați că această sesiune este despre relațiile cu părinții,
îngrijitorii și alți adulți importanți din viața noastră.
2. Introducerea temei: Îngrijitorii noștri
Durata: 15 minute
1. Invitați grupul să stea în picioare și să formeze un cerc. Amintiți-le de harta socială pe care au
făcut-o în sesiunea 2. Rugați-i să se gândească la un adult important din viața lor; ar putea fi un
părinte sau îngrijitor, sau un alt adult important cu care locuiesc sau pe care îl cunosc bine, cum ar fi
un frate adult, mătușă, unchi sau bunic.
2. Aruncă o minge spre una din persoanele care formează cercul. Persoana care prinde mingea
spune ceva ce apreciază la adultul pe care îl are în minte.
3. Când toată lumea a împărtășit câte ceva, invită-i pe toți să se așeze, tot în formă de cerc. Facilitați
o discuție plenară despre relațiile dintre adolescenți și părinți/îngrijitori și alți adulți cheie, punând
următoarele întrebări:
• Care au fost unele dintre cele mai apreciate calități ale Variație - dacă acesta este
adulților/îngrijitorilor importanți din viața noastră despre care un subiect sensibil, de
exemplu pentru că unii
am auzit?
adolescenți pot să nu aibă
• Putem să ne gândim și la unele provocări cu care ne putem un adult important în viața
lor sau dacă au suferit
confrunta în relația cu părinții , îngrijitorii sau alți adulți
violență, discuția poate fi
importanți? purtată în perechi sau în
grupuri mici.
• Care sunt unele provocări pe care adulții și îngrijitorii le-ar
putea întâmpina cu noi ca adolescenți?

Oferiți-le participanților timp pentru a-și împărtăși opiniile și experiențele. Nu forțați pe nimeni să
împărtășească sau să vorbească. Amintiți-le participanților că pot veni oricând la unul dintre
facilitatori după sesiune dacă doresc să vorbească despre ceva în privat.
4. În conversație, evidențiați următoarele mesaje în ceea ce privește relațiile adolescentilor cu adulții:

• Părinții, îngrijitorii și alți adulți importanți pot avea un rol semnificativ în viața noastră,
deoarece au grijă de noi, ne iubesc și ne protejează.
• Uneori, trăim situații dificile cu cei care ne îngrijesc și cu alți adulți importanți.
• În situații stresante, îngrijitorii sau alți adulți pot avea propriile probleme care afectează
negativ modul în care vă tratează. Amintiți-vă că nu este vina voastră.
• Nu sunteți singuri. Când treceți printr-o perioadă dificilă cu un adult, încercați să vorbiți cu
cineva. Această persoană ar putea fi un prieten, cineva în care ai încredere din acest grup,
un frate sau un adult care te poate asculta sau te poate sprijini.
• Puteți veni oricând să vorbiți cu noi, facilitatorii sau cu asistenții de caz.
3. Explorare: Rezolvarea neînțelegerilor
Durata: 40 minute
1. Continuați cu o discuție de grup despre dezacordurile dintre adolescenți și părinți, îngrijitori sau alți
adulți importanți. Explicați că este normal ca tinerii să aibă uneori dezacorduri cu adulții. Întrebați:
● Ce faceți când aveți un dezacord cu îngrijitorul vostru sau cu un alt adult?
● Ce a fost util în rezolvarea dezacordului?
● Ce v-a ajutat să-i convingeți pe adulți?
● Ce a fost dificil?
2. Apreciați ideile împărtășite de participanți. Folosiți Resursa 4. Comunicarea respectuoasă

pentru a evidenția cinci pași care vă pot ajuta să comunicați respectuos și să negociați diverse alegeri
cu îngrijitorii sau cu alți adulți. Scrieți sau desenați pașii pe un flipchart:
1. Verificați dacă cealaltă persoană este pregătită să vorbească.
2. Comunicați cu respect dorința sau alegerea voastră.
3. Încercați să înțelegeți părerea celuilalt.
4. Ajungeți la un acord asupra unei soluții.
5. Dacă nu puteți fi de acord asupra unei soluții: găsiți alte persoane care vă pot ajuta.
3. Împărțiți participanții în grupuri mici de patru sau cinci participanți. Oferiți

Variație pentru pre-
fiecărui grup un scenariu diferit de dezacord între un adolescent și un adolescenți
îngrijitor (dacă adolescenții nu pot citi, explicați scenariul verbal). Lăsați participanții
să-și creeze propriul
• O adolescentă de 12 ani dorește să participe săptămânal la scenariu.

activități în comunitate cu fete de vârsta ei. Mama ei nu este de acord; vrea ca
fata să o ajute acasă cu gătitul și curățenia.
• Un adolescent de 14 ani vrea să se întâlnească cu prietenii. Tatăl lui nu este de acord –

vrea ca băiatul să stea acasă pentru a studia pentru examenul pe care îl are săptămâna
viitoare.
• O fată de 15 ani vrea să rămână la școală; este o elevă bună și speră să devină doctor.
Părinții ei vor să termine școala pentru a se căsători, la fel ca și surorile ei mai mari.
• Un băiat de 16 ani vrea să meargă la un bar cu prietenii lui mai mari. Părinții săi adoptivi
nu vor să meargă pentru că cred că este prea tânăr pentru a ieși.
4. Acordați grupelor 15 minute pentru a discuta cum să rezolve dezacordurile și pregătiți un scurt joc
de rol pentru a pune în evidență dezacordul și soluția. Fiecare grup poate selecta doi participanți care
vor juca jocul de rol.
5. Fiecare grup își prezintă jocul de rol în timp ce restul participanților urmăresc. După fiecare joc de
rol, felicitați grupul pentru jocul lor și facilitați o scurtă discuție cu ceilalți participanți. Întrebați:
• Cum și-a comunicat tânărul dorința? Ce a fost folositor? Ce nu a fost folositor?
• A încercat tânărul să înțeleagă punctul de vedere al adultului?
• Au ajuns la o soluție? Dacă nu, ce ar putea face tânărul și adultul pentru a se înțelege mai
bine?
• Cine altcineva ar fi putut sprijini tânărul în această situație?
6. Când toate jocurile de rol s-au terminat, invitați-i pe toți să se așeze în cerc. Facilitați o discuție în
plen punând următoarele întrebări:
• Ce modalități de comunicare pe care le-ați văzut vi s-au părut utile?
• Gândiți-vă la jocul vostru de rol. Cum ați rezolva acest dezacord dacă vi s-ar întâmpla
vouă? De ce?
• Ce a fost cel mai dificil în comunicarea cu adulții în acest mod?

• Este acest lucru diferit pentru băieți și fete? De ce?
7. În conversație, evidențiați următoarele mesaje în ceea ce privește relațiile adolescentilor cu adulții:
• Comunicarea respectuoasă este importantă pentru a ajunge la un acord, deoarece cealaltă

persoană ar putea deveni mai dispusă să vă recunoască părerea. De asemenea, poate
ajuta la evitarea unui conflict.
• Negocierea poate fi dificilă cu cineva care are mai multă putere decât tine.
• Când nu vă puteți adresa direct cuiva, căutați alți oameni care vă pot ajuta. Acesta ar
putea fi un alt adult din familie, un prieten mai mare, un frate mai mare, o mătușă sau un
unchi, un profesor sau altcineva care are o relație bună cu adultul.
• Uneori trebuie să acceptăm că dorința sau alegerea noastră nu este posibilă. Vă poate
ajuta să așteptați și să încercați din nou mai târziu.

8. Energizant: „Bananele din întreaga lume” - Instrucțiunile pentru acest energizant pot fi găsite în
manualul manualul „Râs și joacă”.
4. De ținut minte: Comunicarea dorințelor
Durata: 15 minute
1. Reîntregiți grupul în cerc. Împărțiți participanții în perechi și rugați-i să se gândească la o situație

care s-a întâmplat în propria viață în care au avut un dezacord cu un adult. Cereți-le să se
gândească cum pot rezolva acest lucru folosind „comunicarea respectuoasă”.
2. Acordați perechilor 10 minute să:
• Explice pe scurt situația unui dezacord cu un adult dîn propria viață.

• Explice pașii pe care i-ar putea lua pentru a rezolva acest dezacord folosind o comunicare
respectuoasă.
• Discutați împreună de ce pașii propuși ar funcționa sau nu. După cinci minute, schimbați
rolurile.
3. După 10 minute, aduceți grupul înapoi în plen și cereți perechilor să-și împărtășească gândurile.
Apreciați contribuțiile și lăudați participanții pentru ideile cu care au venit.
4. Închideți activitatea cerând participanților să menționeze cei cinci pași pentru comunicarea
respectuoasă:
1. Verificați dacă cealaltă persoană este pregătită să vorbească.
2. Comunicați cu respect dorința sau alegerea voastră.
3. Încercați să înțelegeți părerea celuilalt.
4. Ajungeți la un acord asupra unei soluții.
5. Dacă nu puteți fi de acord asupra unei soluții: găsiți alte persoane care vă pot ajuta.
5. Încheiere
Durata: 5 minute
1. Exercițiu de încheiere: „Racheta” - Instrucțiunile pentru acest exercițiu de încheiere pot fi găsite
în manualul „Râs și joacă”.

2. De practicat acasă: Cereți participanților să încerce pașii de comunicare
respectuoasă data viitoare când vor trebui să rezolve un dezacord cu un adult.
sesiune.
După sesiune

• organizarea de discuții de grup în care adolescenții să facă schimb de experiență privind
soluționarea dezacordurilor cu adulții, respectiv să ofere și să primească sfaturi de la egal la egal;
• sprijinirea adolescenților privind crearea de meșteșuguri ca mici cadouri pentru părinții și îngrijitorii
lor;

Sesiunea 7 de abilități de viață: Relații sigure și
sănătoase
Sesiune pentru adolescenți cu vârsta între 10 și 14 ani

▪ 90 minute ▪ Fiți deschis și ascultați:
Permiteți participanților să
OBIECTIVE vorbească liber. Puneți-le întrebări
▪ Să distingă între comportamentul sănătos și cel deschise și afați ce știu deja.
dăunător. ▪ Fiți conștienți de factorii de
▪ Să înțeleagă consimțământul și să știe cum să stres: Este posibil ca unii
procedeze când se întâmplă ceva inconfortabil. participanți să fi experimentat

abuzuri sau situații nesigure, iar
MATERIALE discutarea acestor subiecte poate
▪ Listă de prezență provoca stres.
▪ Foi de hârtie și markere ▪ Acordați sprijin: Oferiți-le spațiu
▪ Funie de 3 sau 4 metri lungime pentru a impărtăși cum se simt și

spuneți-le cum sunteți alături de ei.
▪ Resursa 5. Bun sau rău
▪ Manualul „Râs și joacă”
▪ Protecția locală și căi pentru trimiteri în cadrul
domeniului sanitar
Încheiați sesiunea cu ceva
▪ Opțional Video despre consimțământ (Drinking
distractiv!
Tea/„La un ceai”)i
prezența participanților și să
PREGĂTIRE
▪ Pregătiți informații despre diferite servicii disponibile în
zona directă.
▪ Decideți dacă să invitați un asistent de caz să discute
despre serviciile disponibile.
▪ Citiți notele suplimentare de facilitare (pagina
următoare).

Această sesiune este pentru 2. Introducerea temei: Secrete bune, secrete rele 20 minute
perioada pubertatii (de la 10 3. Explorare: Atingere potrivita, atingere nepotrivita 30 minute
până la 14 ani), pentru a 4. De ținut minte: Consimțământ 20 minute
explora diferența dintre 5. Încheiere 10 minute
comportamentele sigure și După sesiune: raportare și follow-up
nesigure și pentru a învăța
despre consimțământ.

Sesiune sensibilă: note suplimentare pentru facilitator ii
Rețineți faptul că există două versiuni ale sesiunii 7 de abilități de viață: una pentru perioada
pubertatii, copii cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani și una pentru adolescenții, care au între
15 și 19 ani. Aceasta este versiunea pentru perioada pubertatii (copii intre 10 până la 14 ani).
▪ În această sesiune vor fi discutate subiecte care pot fi sensibile. Decideți dacă și cum să explicați
termeni sensibili, cum ar fi „sărut” și „zone intime”.
▪ Încercați să fiți la curent cu eventualele preocupări privind protecția copilului din cadrul
comunității și discutați-le în sesiune, după caz.
▪ Când lucrați cu grupuri cu experiențe mixte (de exemplu, grupuri cu un amestec de fete și băieți,
sau grupuri cu un amestec de fete căsătorite și fete necăsătorite), decideți ce activități vor fi
realizate în comun și care activități vor fi desfășurate separat asigurându-vă că sesiunea oferă un
spațiu sigur pentru toți participanții astfel încât aceștia să-și împărtășească ideile și experiențele.
▪ Nu întrebați niciodată adolescenții despre relația sau statutul lor matrimonial în fața grupului.
▪ Subliniați la început și pe tot parcursul sesiunii confidențialitatea grupului prin referire la acordul
de grup.
▪ Nu forțați pe nimeni să participe la activități sau să împărtășească experiențe personale în timpul
sesiunii.
▪ Fiți la curent cu mecanismele de sesizare privind protecția copilului și violența de gen (GBV) din
zona dumneavoastră și cu conceptele de bază referitoare la protecția copilului și violenta de gen
(GBV).
▪ Observați cine pare neinteresat, vizibil supărat sau agresiv printre participanți și răspundeți direct
dacă se întâmplă acest lucru.
▪ Puteți avea un asistent de caz prezent pentru unele sau toate activitățile din sesiune, dacă este
posibil.
▪ Se recomandă să faceți exerciții scurte de „check-in” între activități pentru a fi pe aceeași lungime
de undă cu grupul și pentru a vedea dacă se simt confortabil sau dacă au vreo îngrijorare.
Asigurați-vă că abordați orice nelămurire înainte de a continua sesiunea.

Pași de urmat
Durata: 10 minute

ce își amintesc din ultima sesiune. Întrebați participanții dacă au avut ocazia să exerseze abilitățile de
comunicare respectuoasă cu adulții pentru a rezolva un dezacord? Permiteți participanților să-și
împărtășească experiențele. Încurajați participanții care sunt mai tineri, timizi sau femei (în cazul
grupurilor mixte) să participe la conversație. Verificați dacă au întrebări și amintiți-le participanților
despre acordul de grup înainte de a continua.
2. Exercițiu introductiv: „Liderul secret” - Instrucțiunile pentru acest joc pot fi găsite în manualul
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați că în această sesiune discutăm despre lucruri cu care
ne simțim confortabil sau inconfortabil în relațiile noastre cu alte persoane și ce putem face atunci
când ceva pare în siguranță sau confortabil.
2. Introducerea temei: Secrete bune, secrete rele
Durata: 20 minute
1. Invitați grupul să formeze un cerc și explicați faptul că următoarea activitate este despre secrete.
Ne poate spune cineva ce înseamnă să ai un secret? Explicați că un secret este un lucru pe care
doar tu îl știi și care nu este cunoscut de alții.
2. Pune o frânghie pe podea sau trage o linie lungă pe podea. Folosiți Resursa 5. Bun sau rău și
plasați o față fericită la un capăt al firului sau al frânghiei, respectiv o fața tristă la celălalt capăt. În
mijloc, puneți o hârtie cu o față confuză.
3. Explicați exercițiul:
• Un capăt al frânghiei/liniei reprezintă un „secret bun ” , iar celălalt capăt al frânghiei
reprezintă un „secret rău”. Mijlocul înseamnă: „Nu sunt sigur”.
• Voi citi un secret. Alegeți dacă acesta este un „secret bun”, un „secret rău” sau stați în
mijlocul frânghiei dacă nu sunteți siguri.

Bun Nu sunt sigur(ă) Rău
4. Citiți afirmațiile de mai jos, alternând între secrete bune și secrete rele. După fiecare declarație,
întrebați unii participanți cum au decis dacă este bun sau rău sau de ce nu erau siguri. Asigurați-vă că
invitați participanții care sunt mai liniștiți să-și împărtășească ideile.
Secrete bune Secrete rele
Un tată îi spune fiului său că îi va surprinde Un elev își vede colegii furând bani din poșeta
mama cu un cadou de ziua ei și îl roagă să profesorului, iar colegii lui îl roagă să nu spună
nu-i spună. nimănui.
Un vecin vă spune că sora lui a promovat Un unchi face un băiat să plângă și apoi amenință că
examenele și că îi va organiza o petrecere îl bate dacă spune cuiva despre asta.
surpriză.
Când jucăm jocul „lider secret”, grupul Un băiat sărută o fată pe gură chiar dacă ea nu vrea.
numește o persoană ca „lider secret” și doi El amenință că le va spune tuturor că l-a sărutat, dacă
oameni trebuie să afle cine este. Nu putem le spune ceva părinților ei.
spune cine este. O profesoară îi cere unui elev să-i dea un sărut
„secret”, dacă vrea să promoveze examenul.
5. Când activitatea s-a terminat, invitați-i pe toți să se așeze în cerc. Facilitați o discuție în plen
punând următoarele întrebări:
• Ce credeți că face un secret să fie unul bun?

• Ce credeți că face un secret să fie unul rău?
6. În conversație, evidențiați următoarele mesaje despre secrete bune și secrete rele:
• Unele secrete sunt bune, iar unele dintre ele sunt rele sau nesănătoase.
• Un secret bun are următoarele caracteristici:
- Este bine să afli despre acel secret;
- Secretul are o limită de timp (are un început și un sfârșit, iar la un moment dat, secretul va
fi făcut public);
- Secretul nu vă face să vă simțiți rău
• Un secret rău are următoarele caracteristici:
- Cineva îi spune unei persoane să nu spună nimănui, niciodată;
- Cineva amenință o persoană că, dacă îi spune altei persoane, se va întâmpla ceva rău;
- Secretul face o persoană să se simtă inconfortabilă, nesigură, tristă sau furioasă.
7. Exercițiu de „check-in” - Degete în sus/jos - este recomandat să faceți un

check-in cu participanții pentru a vedea cum se simt după prima activitate.

Instrucțiunile pentru această activitate de „check-in” pot fi găsite în manualul „Râs și
joacă”. Dacă există participanți care nu se simt confortabil, faceți acest „check-in” din nou și verificați
dacă sesiunea ar trebui să continue sau nu, sugerându-le participanților să răspundă arătând cu
degetul mare în sus sau în jos. Abordați orice îngrijorări pe care participanții le-ar putea avea înainte
de a continua sesiunea.
3. Explorare: Atingere potrivita, atingere nepotrivita
Durata: 30 minute
1. Cereți grupului să stea în cerc și să asculte cu atenție povestea Marei:

Acum vom vorbi despre un lucru foarte sensibil pe care l-a experimentat Nala. Într-o zi s-a dus
acasă la prietena ei, dar când a ajuns, nu și-a văzut prietena. În schimb, era un bărbat pe care
nu-l cunoștea. Acest bărbat i-a spus Nalei că prietena ei va sosi în curând și a invitat-o în casă
să aștepte acolo. Felul în care bărbatul o privea pe Nala o făcea să se simtă inconfortabil. A
început să se apropie de ea și a încercat să o mângâie pe braț. Nala nu știa dacă ceea ce se
întâmpla era normal și ce putea face.
Variație Dacă acest subiect
este sensibil, luați în
considerare organizarea
discuțiilor în grupuri mici sau
• Ce s-a întâmplat cu Nala? creați grupuri separate pentru
• Cum credeți că s-a simțit Nala în această situație? fete și băieți.
• De ce unele atingeri sunt confortabile, în timp ce alte atingeri nu sunt confortabile?
• Care este diferența dintre o atingere potrivita și o atingere nepotrivita?

• Dacă bărbatul i-ar fi cerut Nalei să păstreze acest secret, ar fi acesta un secret bun sau un
secret rău?
3. În conversație, evidențiază următoarele mesaje despre atingerile potrivite versus atingerile

nepotrivite:
• Unele atingeri pot fi confortabile sau inconfortabile, în funcție de cine atinge, de ce anume
ating și de cum se simte persoana atinsă.
• O atingere confortabilă ar trebui să facă pe cineva să se simtă în siguranță și fericit. O
atingere inconfortabilă sau o atingere confuză poate face pe cineva să se simtă trist,
nesigur sau jenat.
• Este o atingere inconfortabilă dacă: cineva atinge un/o tânăr(ă) pe corpul său acolo unde
nu vrea să fie atins(ă) și dacă această atingere îl/o face să se simtă speriat(ă) sau
îngrijorat(ă).
• Când o persoană atinge un/o tânăr(ă) într-un mod inconfortabil și îi cere să nu spună
nimănui despre asta, acesta este un secret rău.
4. Pune din nou o frânghie pe podea sau trage o linie lungă pe podea. Folosiți Resursa 5. Bun sau
rău și plasați o fața fericită la un capăt al liniei și o față tristă la celălalt capăt. În mijloc, puneți o hârtie
cu o față confuză.
Bun Nu sunt sigur(ă) Rău
5. Explicați exercițiul:
• Acum, voi numi un tip de „atingere”. Alegeți dacă aceasta este o „atingere potrivita”, o
„atingere nepotrivita” sau stați în mijloc când nu sunteți siguri sau vă simțiți confuzi.
• Un capăt al frânghiei/liniei reprezintă o față zâmbitoare care înseamnă: „Atingere
potrivita”.
• Celălalt capăt al frânghiei reprezintă o față tristă care înseamnă „atingere nepotrivita”.
• În mijlocul liniei este o față confuză care înseamnă „Nu sunt sigur(ă), sunt confuz(ă)”.
• Această activitate este despre propriile sentimente: ceea ce este confortabil pentru o
persoană poate fi incomod pentru o altă persoană. Este în regulă să alegeți reacții diferite.
6. Citiți un tip de atingere din tabelul de mai jos. Cereți participanților să meargă spre starea care
reprezintă modul în care se simt: Atingere potrivita, atingere nepotrivita sau atingere care creează
confuzie. Întrebați participanții dacă doresc să împărtășească de ce au ales emoția respectivă. Nu
forțați participanții să împărtășească!
Tipuri de atingere
Îmbrățișare Frecat pe spate
Lovire Mângâiere
Sărut Examen medical
Bătaie pe spate Mușcătură
Lovitură de pumn Ținere de mână
Ciupit Atingerea zonelor intime
Gâdilit Palmă
7. În conversație, evidențiați faptul că o atingere poate fi confortabilă sau nu în funcție de persoana

care o face și de situație. De exemplu, sărutul unei mame pentru un copil poate fi confortabil, în timp
ce un sărut de la un străin se poate simți inconfortabil.
8. Repetați pentru diferite tipuri de atingere. Când activitatea este terminată, invitați-i pe toți să se
așeze într-un cerc. Facilitați o discuție în plen punând următoarele întrebări:
● Ce ar putea face Nala?
● Dacă Nala crede că atingerea este confortabilă la început, dar apoi nu se mai simte
confortabil, are dreptul să-l oprească?

9. În conversație, evidențiați următoarele mesaje despre atingerea potrivita și atingerea
nepotrivita:
• Nimeni nu are dreptul să atingă părți ale corpului vostru în moduri care nu vă plac. Nimeni
nu are dreptul să vă abordeze sau să vorbească cu voi în moduri care să vă facă să vă
simțiți inconfortabil.
• Nu sunteți niciodată de vină pentru o atingere care se simte inconfortabil. Adulții sunt
responsabili pentru protejarea copiilor și adolescenților.
• Puteți opri o atingere în orice moment dacă începe să se simtă inconfortabil, chiar și atunci
când părea ok la început.
10. Exercițiu de „check-in” Degete în sus/jos Este recomandat să faceți un check-

in cu participanții pentru a vedea cum se simt după prima activitate. Instrucțiunile
pentru această activitate de „check-in” pot fi găsite în manualul „Râs și joacă”.
Dacă există participanți care nu se simt confortabil, faceți acest „check-in” din nou și
verificați dacă sesiunea ar trebui să continue sau nu, sugerându-le participanților să
răspundă arătând cu degetul mare în sus sau în jos. Abordați orice îngrijorări pe care participanții le-
ar putea avea înainte de a continua sesiunea.
11. Energizant: „ Zip, Zap, Boing” - Instrucțiunile pentru acest energizant pot fi găsite în manualul
4. De ținut minte: Consimțământ
Durata: 20 minute
1. Reîntregiți grupul în cerc. Explicați faptul că majoritatea poveștilor despre care am vorbit astăzi au
fost despre o persoană care face ceva unei persoane care se simte inconfortabil sau care nu este de
acord. Evidențiați următoarele mesaje despre consimțământ:
• Este firesc ca tinerii să fie curioși și să dorească să arate afecțiune prietenilor, semenilor și
partenerilor. Ar trebui să ne asigurăm întotdeauna că sentimentul este reciproc.
• Amintiți-vă că corpul vostru este doar al vostru și că numai voi puteți oferi permisiunea ca
ceva să se întâmple. Acest lucru se numește consimțământ.
• Nimeni nu are dreptul să atingă părți ale corpului vostru în moduri care nu vă plac. Nimeni
nu are dreptul să vă abordeze sau să vorbească cu voi în moduri care să vă facă să vă
simțiți inconfortabil.
Opțional Arătați grupului videoul desre consimțământ, folosind metafora „băutului de ceai „ (doar în
engleză).
2. Împărțiți participanții în perechi pentru a reflecta la ce pot face adolescenții atunci când se întâmplă
ceva în legătură cu care nu se simt bine sau cu care nu sunt de acord. Acordați perechilor cinci
minute pentru a discuta următoarele întrebări:
• Ce ar fi putut face Nala în situația în care a experimentat o atingere
inconfortabilă?
• Ce putea să spună?
• Cui s-ar putea adresa?
3. După cinci minute, aduceți grupul înapoi în plen și cereți perechilor să împărtășească ceea ce au
discutat în această reflecție. Apreciați-le ideile și subliniați soluțiile bune cu care au venit.
4. În conversație, evidențiați acțiunile bune pe care participanții le-au menționat și explicați că își pot
aminti cele trei acțiuni importante din „Nu, du-te, spune”:
• Într-o situație inconfortabilă sau nesigură, amintiți-vă „Nu, du-te, spune”:

- Spuneți: „Nu! Nu vreau asta.”
- Mergeți într-un loc sigur: cereți persoanei să plece sau încercați să scăpați de situație.
- Spuneți-i unui adult de încredere.
5. Subliniați ceea ce pot face participanții în cazul în care s-a întâmplat ceva inconfortabil și evidențiați
furnizorii locali de servicii sau punctele locale de siguranta/protectie pe care adolescenții le pot folosi:
• Dacă s-a întâmplat ceva incomod, discutați cu un adult în care aveți încredere, de exemplu
un membru al familiei, un prieten sau un asistent de caz. Puteți vorbi și cu noi, facilitatorii.
• Dacă vreodată vă este frică sau rușine să spuneți, ceea ce nu este un sentiment ciudat, să
știți că a căuta ajutor este foarte important și întotdeauna există cineva care vă va înțelege
și vă va ajuta. Nu trebuie să treceți prin asta singuri.
Opțional Invitați un lucrător din domeniul sănătății sau un asistent de caz să furnizeze informații
specifice despre serviciile de protecție a copilului și despre violența de gen, respectiv despre căile de
referire pentru adolescenți/fete, inclusiv pentru supraviețuitorii violenței sexuale.
5. Încheiere
Durata: 10 minute
1. Exercițiu de încheiere:” Mână, Cap, Inimă” - Instrucțiunile pentru acest exercițiu de încheiere
pot fi găsite în manualul „Râs și joacă”.

atingerile potrivite sau nepotrivite și ce pot face în cazul în care li se întâmplă ceva incomod.
sesiune.

După sesiune

• organizarea de discuții în grupuri mici despre consimțământ și situații la care se poate aplica
mesajul cheie „Nu, du-te și spune” ;

Sesiunea 7 de abilități de viață: Relații sigure și
sănătoase
Sesiune pentru adolescenți cu vârsta între 15 și 19 ani

▪ 90 minute ▪ Fiți deschisi și ascultați:
OBIECTIVE vorbească liber. Puneți-le întrebări
▪ Să distingă între comportamente sănătoase și deschise și aflați ce știu deja.
dăunătoare. ▪ Fiți conștienți de factorii de
▪ Să înțeleagă consimțământul și să știe cum să stres: Participanții pot experimenta
procedeze când se întâmplă ceva inconfortabil. sentimente dificile în legătură cu

relațiile intime, iar discuțiile despre
MATERIALE
aceste relații pot provoca o
suferință suplimentară.
▪ Resursa 6. De acord sau dezacord ▪ Acordați sprijin: Oferiți-le spațiu
▪ Foi de hârtie și markere pentru a impărtăși cum se simt și
▪ Funie (3-4 metri lungime) spuneți-le cum sunteți alături de ei.
▪ Manualul „Râs și joacă” ▪ Încheiați într-o notă pozitivă:
▪ Protecția locală și căi pentru trimiteri în cadrul Consultați grupul, amintiți-le că pot
domeniului sanitar avea grijă de ei înșiși și de ceilalți.

Încheiați sesiunea cu ceva
▪ Opțional Video despre consimțământ (Drinking
distractiv!
Tea/„La un ceai”)iii
PREGĂTIRE
▪ Pregătiți informații despre diferite servicii disponibile în
zona directă.
▪ Decideți dacă să invitați un asistent de caz să discute
despre serviciile disponibile.
următoare).

Această sesiune este concepută 1. Bun venit și încălzire 10 minute
special pentru adolescenții cu 2. Introducerea temei: Acord sau dezacord 20 minute
vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, 3. Explorare: Povestea lui Janie și Vincent 30 minute
pentru a afla despre 4. De ținut minte: Relații sigure și sănătoase 20 minute
comportamentele sănătoase și 5. Încheiere 10 minute
nesănătoase în relațiile intime și După sesiune: raportare și follow-up
despre modul în care
consimțământul poate sprijini relații
sigure și sănătoase

Sesiune sensibilă: note suplimentare pentru facilitator iv
Rețineți faptul că există două versiuni ale sesiunii 7 de abilități de viață: una pentru perioada
pubertatii, copii cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani și una pentru adolescenții care au între 15
și 19 ani. Aceasta este versiunea pentru adolescenții (15 până la 19 ani).
▪ În această sesiune vor fi discutate subiecte care pot fi sensibile. Decideți dacă și cum să explicați
termeni sensibili, cum ar fi „sărut” și „sex”.
▪ Încercați să fiți la curent cu eventualele riscuri pentru adolescenți privind protecția copilului și cu
violența de gen (GBV) din cadrul comunității și discutați-le în sesiune, după caz.
▪ Când lucrați cu grupuri mixte (fete și băieți), se recomandă desfășurarea acestei sesiuni cu
grupuri de fete și băieți separat pentru a asigura un spațiu sigur pentru participare și pentru
împărtășirea experiențelor. În mod similar, luați în considerare desfășurarea acestei sesiuni cu
fete căsătorite și necăsătorite separat, deoarece acestea ar putea avea experiențe diverse.
▪ Nu întrebați niciodată adolescenții despre relația sau statutul lor matrimonial în fața grupului.
▪ Subliniați la început și pe tot parcursul sesiunii confidențialitatea grupului prin referire la acordul
de grup.
sesiunii.
▪ Este probabil ca unul sau mai mulți membri ai grupului să fi experimentat o formă de activitate
lipsită de consimțământ, care este potențial în curs de desfășurare și ar putea avea nevoie de
sprijin. Fiți pregătiți cu informații despre serviciile locale care îi pot ajuta.
▪ Fiți la curent cu mecanismele de sesizare privind protecția copilului și GBV (violenta de gen) din
zona dumneavoastră și cu conceptele de bază referitoare la protecția copilului și GBV(violenta de
gen).
posibil.

Pași de urmat
Durata: 10 minute

ce își amintesc din ultima sesiune. Întrebați participanții dacă au avut ocazia să exerseze abilitățile de
comunicare respectuoasă cu adulții pentru a rezolva un dezacord? Permiteți participanților să-și
împărtășească experiențele. Încurajați participanții care sunt mai tineri, timizi sau femei (în cazul
grupurilor mixte) să participe la conversație. Verificați dacă au întrebări și amintiți-le participanților
2. Exercițiu introductiv: Liderul secret. Instrucțiunile pentru acest joc pot fi găsite în manualul
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați faptul că în această sesiune vom discuta despre cum
putem avea relații sănătoase și sigure.
2. Introducerea temei: Acord sau dezacord
Durata: 20 minute
1. Dacă grupul este un grup mixt de fete și băieți, împărțiți-i în două

grupuri separate pentru această activitate, deoarece experiențele lor ar Adaptare Dacă în grup
există adolescenți care
putea fi diferite. se pot identifica ca fiind
alt gen decât femei sau
bărbați, întrebați-i cărui
2. Puneți o frânghie pe podea sau împărțiți camera în două părți. grup doresc să se
Desenați o linie în mijlocul camerei (folosind o frânghie sau alte obiecte). alăture.
O parte reprezintă „De acord”, iar cealaltă parte „Dezacord”. Toți participanții trebuie să stea de-a
lungul liniei.
3. Citiți afirmațiile din Resursa 6. De acord / dezacord. După fiecare afirmație, întrebați participanții
de ce sunt de acord sau de ce nu sunt de acord. Furnizați mesajul(ele) cheie pentru fiecare afirmație.
4. După ce toate afirmațiile au fost discutate, evidențiați următoarele mesaje despre consimțământ:
• Corpul vostru este doar al vostru și nimeni nu are dreptul să vă oblige să faceți ceva ce nu
vreți.
• Nimeni nu are dreptul de a forța pe altcineva să facă ceva ce nu își dorește sau cu care nu
se simte confortabil.

răspundă arătând cu degetul mare în sus sau în jos. Abordați orice îngrijorări pe care
participanții le-ar putea avea înainte de a continua sesiunea.
3. Explorare: Povestea lui Janie și Vincentv
Durata: 30 minute
1. Cereți participanților să se alinieze pentru a sta unul lângă altul în mijlocul locației/spațiului.
Asigurați-vă că toată lumea are suficient spațiu pentru a se deplasa atât înapoi, cât și înainte.
2. Explicați că acum veți citi o poveste despre Janie și oferiți următoarele indicații:
• Ascultați cu atentie. De fiecare dată când auziți ceva care ar face-o pe Janie să se simtă
bine, faceți un pas înainte.
• De fiecare dată când auziți ceva care ar face-o pe Janie să se simtă rău, faceți un pas
înapoi.
3. Citiți povestea încet și clar, astfel încât toată lumea să se poată mișca în timp ce citiți:
Vincent și Janie au o relație de aproximativ un an. Vincent lucrează, iar Janie este în ultimul
an de școală. Uneori, Vincent o aduce pe Janie la școală cu motocicleta lui. Acesta i-a
cumpărat haine frumoase. Vincent îi spune adesea lui Janie că nu este foarte inteligentă.
Vincent îi spune lui Janie că ar trebui să se oprească din studiat și să stea acasă, deoarece
școala nu este un loc pentru fete. Vincent se supără pe Janie uneori și spune lucruri precum
„Nu ești bună de nimic”. Lui Vincent nu-i pasă dacă îi rănește sentimentele lui Janie . Când
Janie încearcă să-i spună lui Vincent că nu-i place ceva ce face el, acesta se înfurie și începe
să strige la ea. O dată chiar a lovit-o. Vincent o atinge uneori pe Janie sub haine și aceasta nu
se simte confortabil . Când ea îi spune să se oprească, el o ignoră și râde de ea.
4. Când ați terminat povestea, cereți tuturor participanților să rămână în poziția în care sunt și să
privească în jur: Întrebați:
• Ați făcut mai mulți pași înainte sau înapoi? De ce?
• Cum credeți că s-a simțit Janie de fiecare dată când Vincent a făcut sau a spus ceva rău?
5. Cereți grupului să stea într-un cerc și să faciliteze o discuție despre poveste. Puneți următoarele
întrebări despre poveste și subliniați mesajele cheie din discuție:

Întrebare pentru discuție Mesaje cheie
Vincent a primit permisiunea de la Nu, Vincent nu a primit permisiunea. Janie a spus

Janie să o atingă sub haine? „Nu”.
Este în regulă faptul că Vincent Nu, nu este ok pentru că Vincent face asta împotriva
încearcă să se apropie de Janie când voinței lui Janie. Acesta este un comportament
aceasta nu se simte confortabil? nesănătos într-o relație.
Ce poate face Janie în această Există mai multe lucruri pe care Janie le poate face:
situație? • Janie îi poate spune lui Vincent că nu se simte
confortabil, îi poate spune să se oprească și să-i
respecte dorințele.
• De asemenea, poate încerca să se îndepărteze din
această situație și să vorbească cu o persoană de
încredere.
Dacă Vincent încearcă să o atingă pe Da. Janie îl poate opri pe Vincent în orice moment când
Janie și ea îl lasă, după care aceasta începe să se simtă inconfortabil, chiar dacă a fost de
nu se mai simte confortabil, are acord cu asta la început.
dreptul să-l oprească?
Ce poate să spună sau să facă Janie Există mai multe lucruri pe care Janie le poate face:
dacă vrea ca Vincent să se oprească? • Ea poate spune: „Nu! Nu vreau asta”.
• Poate merge într-un loc sigur: ea îi poate cere lui
Vincent să plece sau poate încerca să scape de
situație.
• Poate povesti unui adult de încredere.
6. Întrebați grupul ce ar fi trebuit să facă Vincent de fapt. Apreciați ceea ce spun participanții și
evidențiați următoarele mesaje despre consimțământ :
• Nimeni nu are dreptul să atingă părți ale corpului vostru în moduri care nu vă plac.
• Corpul vostru este al vostru și numai voi puteți da permisiunea ca ceva să se întâmple sau
să faceți ceva cu o altă persoană. Acest lucru se numește „consimțământ”.
Consimțământul înseamnă că cineva poate fi liber să spună da sau nu atunci când vrea
sau nu vrea să se întâmple ceva.
• O persoană poate spune „nu” unei atingeri sau unei activități sexuale în orice moment
când începe să se simtă inconfortabil, chiar dacă a fost de acord cu asta la început.
7. Întrebați grupul ce ar putea face Janie. Apreciați ceea ce spun participanții și subliniați că, dacă se
întâmplă ceva neplăcut, ei se pot gândi la „Nu, pleacă, spune ”:
• Într-o situație inconfortabilă sau nesigură, amintiți-vă „Nu, du-te, spune”:


9. Energizant: „ Zip, Zap, Boing”. Instrucțiunile pentru acest energizant pot fi găsite în manualul
4. De ținut minte: Relații sigure și sănătoase
Durata: 20 minute
1. Reîntregiți grupul în cerc. Explicați faptul că situațiile despre care am vorbit astăzi au fost despre o
persoană care face ceva unei persoane care se simte inconfortabil sau care nu este de acord.
Împărțiți participanții în perechi pentru a reflecta asupra a ceea ce pot face pentru a avea relații intime
sigure și sănătoase (de exemplu, cu un băiat sau prietenă, soț sau soție). Acordați perechilor cinci
minute pentru a discuta următoarea întrebare:
• Care sunt lucrurile pe care adolescenții ar trebui sau nu ar trebui să le facă pentru a
promova o relație intimă sigură și sănătoasă?
2. După cinci minute, aduceți grupul înapoi în plen și cereți perechilor să-și împărtășească reflecțiile.
3. În cadrul conversației, apreciați participanții pentru că și-au împărtășit reflecțiile. Evidențiați

următoarele mesaje despre relații sigure și sănătoase :
• Într-o relație există doi oameni. Pentru decizii importante, cum ar fi primul sărut sau
decizia de a face sex, este important ca ambele persoane să aibă un cuvânt de spus și ca
ambele voci să fie auzite.
• Aveți dreptul de a decide singuri dacă doriți să participați la o anumită activitate sexuală.
• Aveți dreptul să spuneți „nu” la ceva la care ați spus „da” în trecut. Aveți voie să vă
răzgândiți.
• Consimțământul nu înseamnă doar să spui ceea ce vrei sau nu vrei, ci și să fii atent la
nevoile celeilalte persoane și la limbajul corpului.

4. Subliniați ceea ce pot face participanții în cazul în care s-a întâmplat ceva
inconfortabil și incurajati-i sa ia legatura cu furnizorii locali de servicii sau punctele locale de
siguranta/protectie (protecție) la care tinerii pot apela:
• Dacă s-a întâmplat ceva incomod, este posibil să nu doriți să discutați despre asta cu
nimeni. Cu toate acestea, vă poate ajuta să vorbiți cu cineva în care aveți încredere. Nu
sunteți singuri și împreună cu altcineva puteți găsi o soluție sau puteți obține sprijin.
• Gândiți-vă la cineva în care aveți încredere, de exemplu un membru al familiei, un prieten

sau un alt adult. Ar putea fi persoana la care apelați dacă se întâmplă ceva inconfortabil.
• De asemenea, puteți vorbi cu un asistent social/lucrător ONG care este pregătit să ajute în
astfel de situații și este acolo să vă asculte.
Opțional Invitați un lucrător din domeniul sănătății sau un asistent de caz să furnizeze informații
specifice despre serviciile de protecție a copilului și despre violența bazată pe gen, respectiv despre
căile de referire pentru adolescenți, inclusiv pentru supraviețuitorii violenței sexuale.
5. Încheiere
Durata: 10 minute
1. Exercițiu de încheiere: „Mână - Cap – Inimă”. Instrucțiunile pentru acest exercițiu de încheiere
pot fi găsite în manualul „Râs și joacă”.

consimțământ și relații sănătoase.
sesiune.
După sesiune

• organizarea de discuții în grupuri mici despre consimțământ și situații la care se
poate aplica mesajul cheie „Nu, du-te și spune” ;

Modul: Sănătatea sexuală și a
reproducerii
În acest modul, participanții vor învăța elemente esențiale despre sănătatea lor sexuală și
reproductivă într-un mod adaptat la context. Până la sfârșitul modulului, participanții vor fi capabili:
▪ Înțeleagă și să se simtă mai încrezători în privința schimbărilor care au loc în timpul pubertății;
▪ Înțeleagă menstruația și să cunoască principiile igienei și sănătății menstruale;
▪ Înțeleagă cum funcționează o sarcină;
▪ Cunoască diferite opțiuni contraceptive și practici sexuale mai sigure;
▪ Înțeleagă cum se transmit și pot fi prevenite bolile cu transmitere sexuală (BTS).
În sesiunea 8 – „Abilități de viață”, adolescenții vor reflecta asupra schimbărilor pe care le

experimentează în timpul pubertății și vor învăța despre menstruație. Pentru copiii din perioada
pubertatii este important să învețe despre schimbările care au loc în corpul și mintea lor și să știe că
toate acestea sunt normale. Copiii (in perioada pubertatii) invata că, chiar dacă corpul feminin și cel
masculin pot trece prin schimbări diferite, schimbările de la nivelul minții lor sunt mult mai
asemănătoare. Adolescenții au trecut deja prin pubertate și, prin urmare, reflectă asupra modului în
care au trăit această perioadă și la ceea ce și-ar fi dorit să afle când erau mai mici. Pentru
adolescenții de toate vârstele și genurile, este important să învețe despre sistemul reproducător și să
cunoască cum funcționează ciclul menstrual. Reflectați cu adolescenții asupra provocărilor legate de
menstruație într-un cadru de criză și asupra modului în care adolescenții pot accesa informațiile,
materialele și serviciile de care au nevoie.
Sesiunea 9 „Abilități de viață” este despre sarcină și sex mai sigur. În această sesiune,
adolescenții învață mai multe despre legătura dintre menstruație și sarcină. Accentul acestei sesiuni
este pus pe modalitățile sigure de a face sex și pe diferitele tipuri de contraceptive care sunt
disponibile pentru a preveni sarcina și bolile cu transmitere sexuală (BTS). Deși aceste informații
sunt importante atât pentru copiii din perioada pubertatii, cât și pentru adolescenti, determinați în
funcție de context dacă și cum să împărtășiți informații specifice cu fiecare grupă de vârstă.
În acest modul SRHR (Sexual and reproductive health and rights) este esențial ca atât conținutul
cât și metodologia sesiunilor să fie adaptate contextului cultural și de criză. Folosiți un limbaj simplu
și evitați jargonul. Faceți adaptările necesare pentru a aborda subiecte sensibile, de exemplu lucrând
în grupuri mai mici sau cu un singur sex. Dacă este sigur și adecvat, discutați întrebările pe care
adolescenții le au legate de identitatea lor de gen și orientarea sexuală. Explicați că această
întrebare este normală și că, în timp ce au loc schimbări biologice, nu toată lumea cu „corp de fată”
simte că este fată și nu toată lumea cu „corp de băiat” simte că este băiat; adolescenții sunt cei care
știu cel mai bine ce gen reprezintă. Subliniați că adolescenții pot, de asemenea, să dezvolte noi
sentimente sexuale și să se simtă atrași de persoane diferite, inclusiv de persoane de același sex.
Toate aceste sentimente sunt normale și fac parte din dezvoltarea sănătoasă.

După acest modul, facilitatorul face o evaluare a modulului cu întreg grupul. Participanții
reflectă asupra a ceea ce au făcut, învățat și simțit în sesiunile 8 și 9 și au ocazia să ofere feedback
cu privire la subiectele și activitățile sesiunilor. Facilitatorul adresează grupului câteva întrebări despre
modul pentru a vedea dacă își amintesc informații importante din sesiune. (Co-)facilitatorul

Sesiunea 8 de abilități de viață: Pubertate și
menstruație
▪ 90 minute ▪ Subiecte sensibile: În această sesiune
vor fi discutate subiecte care pot fi
OBIECTIVE sensibile. Decideți dacă și cum să definiți
▪ Să înțeleagă și să se simtă mai încrezători în și să vorbiți despre termenii legați de
privința schimbărilor care au loc în timpul (SRHR) sanatate sexuala si reproducere.
pubertății. Amintiți-vă că aceste informații sunt
▪ Să înțeleagă menstruația și să cunoască importante pentru toți copiii/adolescenții
principiile igienei și sănătății menstruale. cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani.

▪ Fiți deschis și ascultați: Permiteți
MATERIALE
le întrebări deschise și ascultați-le
preocupările. Nu forțați pe nimeni să
▪ Resursa 7. Pubertatea
participe la discuții.
▪ Resursa 8. Reproducerea și menstruația
▪ Acordați sprijin: Participanții pot fi
▪ Flipchart și markere speriați sau confuzi Oferiți-le spațiu
▪ Foi de hârtie (două pe participant) pentru a impărtăși cum se simt și spuneți-
▪ Pixuri (unul pentru fiecare participant) le cum sunteți alături de ei.
▪ Manualul „Râs și joacă” ▪ Încheiați într-o notă pozitivă:
▪ Modalitățile locale de a elibera trimiteri în Consultați grupul, amintiți-le că pot avea
domeniul sanitar grijă de ei înșiși și de ceilalți. Încheiați

sesiunea cu ceva distractiv!
PREGĂTIRE ▪ Raportare: Nu uitați să înregistrați
▪ Pregătiți informații despre diferite servicii prezența participanților și să completați
(SRHR) sanatate sexuala si reproducere raportul facilitatorului la sfârșitul sesiunii.
disponibile în zonă.
▪ Decideți dacă invitați un asistent sanitar la
sesiune.
▪ Examinați întrebările pentru facilitare specifice
vârstei.
▪ Citiți notele suplimentare de facilitare.

Această sesiune 2. Introducerea temei: Schimbările de la nivelul corpului și 30 minute
explorează schimbările minții
care apar în timpul 3. Explorare: Menstruația 30 minute
pubertății și discută 4. De ținut minte: Acvariul pubertății 10 minute

sistemul reproducător, 5. Încheiere 10 minute
inclusiv ciclul menstrual. După sesiune: raportare și follow-up
Sesiune sensibilă: note suplimentare pentru facilitator

▪ În această sesiune vor fi discutate subiecte care pot fi sensibile. Decideți dacă și cum să definiți și
să explicați termenul „pubertate” și diferite părți (reproductive) ale corpului, precum și
„menstruație” și „ciclu”.
▪ Conceptele de reproducere și sănătate sexuală sunt importante pentru toți copiii/adolescenții cu
vârste cuprinse între 10 și 19 ani; cu toate acestea, ar trebui decis în funcție de context ce
conținut este sigur și adecvat de oferit copiilor din perioada pubertatiia (10 până la 14 ani) și
adolescentilor (15 până la 19 ani).
▪ Când lucrați cu grupuri cu experiențe mixte (de exemplu, grupuri cu un amestec de fete și băieți,
sau grupuri cu un amestec de fete căsătorite și fete necăsătorite), decideți ce activități vor fi
făcute în comun și care activități vor fi mai bine desfășurate separat pentru a asigura un spațiu în
care pot participa cu toții.
▪ Când lucrați cu grupuri separate de fete și băieți, asigurați-vă că toți copiii/adolescenții primesc
aceleași informații, deoarece este important ca toți acopiii/dolescenții să învețe despre corpurile
feminine și masculine în legătură cu reproducerea și ciclul menstrual.
sesiunii.
▪ Puteți avea un asistent sanitar prezent pentru unele sau toate activitățile din sesiune, dacă este
posibil.

Pași de urmat
Durata: 10 minute

ce își amintesc din ultima sesiune. Întrebați participanții dacă au avut ocazia să împărtășească cu un
prieten ceea ce au învățat din sesiune Permiteți participanților să-și împărtășească experiențele.
Verificați dacă au întrebări și amintiți-le participanților despre acordul de grup înainte de a continua.
2. Exercițiu de început: Floare de lotus Instrucțiunile pentru acest joc pot fi găsite în manualul
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați că această sesiune este despre schimbările care au
loc în timpul pubertății și despre menstruație.
2. Introducerea temei: Schimbările de la nivelul corpului și minții
Durata: 30 minute
1. Împărțiți grupul în grupuri de același sex de patru sau cinci participanți. Adaptare Dacă în grup
există adolescenți care
se pot identifica ca fiind
2. Cereți unei persoane din fiecare grup să se întindă pe un flipchart alt gen decât femei sau
bărbați, întrebați-i cărui
mare sau să stea lângă perete și desenați în jurul ei. Fiecare grup grup doresc să se
folosește această „hartă corporală” pentru a marca toate schimbările alăture.
care au loc persoanelor de sexul lor (bărbați sau femei) în timpul
pubertății. Rugați grupurile să discute următoarea întrebare:
● Care sunt principalele schimbări care au loc în timpul
pubertății?
3. După 15 minute, reuniți grupurile într-un cerc pentru a-și prezenta

hărțile corporale. Dacă nu se simt confortabil, discutați hărțile în
grupuri separate.
4. După ce grupurile și-au prezentat reflecțiile, evidențiați diferențele și asemănările la nivelul

schimbărilor fizice întâlnite atât la femei, cât și la bărbați. Arătați imaginile din Resursa 7. Pubertatea
despre schimbările fizice prin care trec femeile și bărbații în timpul pubertății. Evidențiați că
schimbările emoționale care au loc în timpul pubertății sunt similare pentru toată lumea!
5. Dacă este adecvta în contextul local să faceți acesta, evidențiați că:
• În timpul pubertății, creșterea sentimentelor de atracție și dorință sexuală sunt normale.

• Faptul că o persoană simte emoție sexuală nu înseamnă că trebuie să facă
sex.
• Tinerii s-ar putea uneori să se simtă confuzi cu privire la corpul și sexualitatea lor.
Aceasta este, de asemenea, o parte normală a creșterii.
6. Facilitați o discuție cu grupul despre experiențele lor de pubertate și de unde pot cere ajutor dacă
au o întrebare sau o problemă.
Întrebări de discuție pentru copiii din Întrebări de discuție pentru adolescenții (15-19
perioada pubertatii (10-14 ani): ani):
● Care sunt lucrurile bune în legătură cu ● Cum v-ați simțit când unele dintre aceste
creșterea? schimbări au început să apară?
● Care sunt lucrurile dificile în legătură cu ● Când nu v-ați simțit confortabil?
creșterea? ● Sunteți tratați diferit de către oameni diferit când
● Cum vă simțiți în legătură cu aceste începeți pubertatea?
schimbări? ● Ce v-ați fi dorit să fi știți despre pubertate când
● Cu cine vorbiți dacă aveți întrebări despre erați mai mici?
aceste schimbări? ● Cu cine ați vorbit dacă ați avut întrebări sau
îngrijorări legate de pubertate?
7. În conversație, evidențiați următoarele mesaje cheie despre pubertate:
• Pubertatea are loc la majoritatea oamenilor cu vârste cuprinse între 9 și 18 ani. Este o
perioadă interesantă, cu multe schimbări și sentimente diferite.
• Uneori le simțim pozitive, iar uneori ne putem simți provocați sau nesiguri. Toate acestea
sunt în regulă.
• Fiecare crește în ritmul său. Pentru unii aceste schimbări încep mai devreme, iar pentru
alții încep mai târziu. Toate aceste lucruri sunt normale și în regulă.
• Dacă aveți întrebări sau îngrijorări cu privire la corpul vostru, pubertate sau alte lucruri,
discutați cu un adult de încredere. Acesta poate fi un părinte, un profesor sau un frate mai
mare. Puteți oricând să vorbiți cu noi.
8. Exercițiu de „check-in” Degete în sus/jos Este recomandat să faceți un

check-in cu participanții pentru a vedea cum se simt după prima activitate.
Instrucțiunile pentru această activitate de „check-in” pot fi găsite în manualul
„Râs și joacă”. Dacă există participanți care nu se simt confortabil, faceți
acest „check-in” din nou și verificați dacă sesiunea ar trebui să continue sau
nu, sugerându-le participanților să răspundă arătând cu degetul mare în sus sau în jos.
Abordați orice îngrijorări pe care participanții le-ar putea avea înainte de a continua sesiunea.

3. Explorare: Menstruația
Durata: 30 minute
1. Dacă lucrați cu grupuri mixte, împărțiți grupul în grupuri de același sex și lucrați separat la aceeași
activitate. Cereți grupurilor să stea într-un cerc și să înceapă o discuție despre menstruaţie. Întrebați:
● Ce credeți că se întâmplă în corp când fetele au menstruația?
● Care este legătura dintre menstruație și sarcină?
2. Folosiți Resursa 8. Reproducerea și menstruația pentru a împărtăși câteva noțiuni de bază

despre sistemul reproducător feminin și pentru a explica cum funcționează menstruația. Începeți prin
a explica denumirea și funcțiile organelor reproducătoare feminine (ilustrațiile 1 și 2 ).
3. Continuați arătând ciclul menstrual (sau: ovulația) (ilustrația 3) și oferind informații practice despre
menstruație și despre cum se gestionează menstruația. Oferiți suficient timp pentru a răspunde la
orice întrebări din partea grupului. Acordați timp pentru a răspunde la orice întrebări din partea
grupului.
4. Facilitați o discuție plenară despre experiențele pe care participantele le-au avut în timpul ciclului.
Dacă lucrați cu grupuri mixte de fete și băieți și, dacă este cazul, în contextul local, lăsați fetele și
băieții să răspundă la întrebări în prezența celorlalți.
Întreabați-i pe băieți:
● Care credeți că sunt lucrurile bune și rele despre menstruație?
Întreabați-le pe fete:
• Care sunt lucrurile bune și rele despre menstruație?
• De ce au nevoie fetele pentru a gestiona menstruația într-un mod bun?
Întrebați întregul grup:

● Știți când un băiat sau un bărbat este capabil să lase o fată sau o femeie însărcinată?
5. Împărțiți din nou grupul în grupuri de același sex. Folosiți Resursa 8. Reproducerea și
menstruația pentru a împărtăși câteva noțiuni de bază despre organele reproducătoare masculine
(ilustrația 4) și pentru a evidenția principalele schimbări care apar la băieți în timpul pubertății. Oferiți
suficient timp pentru a răspunde la toate întrebările finale din grup.

in cu grupul pentru a vedea cum se simt după prima activitate. Instrucțiunile pentru
această activitate de „check-in” pot fi găsite în manualul „Râs și joacă”. Dacă

există participanți care nu se simt confortabil, faceți acest „check-in” din nou și verificați
dacă sesiunea ar trebui să continue sau nu, sugerându-le participanților să răspundă arătând cu
degetul mare în sus sau în jos. Abordați orice îngrijorări pe care participanții le-ar putea avea înainte
de a continua sesiunea.
7. Energizant: „Pui nebun”. Instrucțiunile pentru această activitate de „check-in” pot fi găsite în
4. De ținut minte: Acvariul pubertății
Durata: 10 minute
1. Reîntregiți grupul în cerc. Explicați faptul că subiectele care au fost discutate astăzi conțin o
mulțime de informații. Este posibil să existe întrebări pe care grupul le mai are. Împărțiți participanții
în perechi de același sex și acordați-le cinci minute pentru a discuta următoarele întrebări:
● Ce ați învățat astăzi despre cum se schimbă corpul și mintea în timpul pubertății?
● Ce ați învățat despre menstruație?
● Mai aveți întrebări despre ceea ce s-a discutat astăzi?
2. Rugați perechile să scrie orice întrebări pe care le au pe o Adaptare: Adolescenții care nu

știu să citească sau să scrie își
foaie de hârtie. Subliniați că acest lucru este anonim, așa că
pot împărtăși întrebările cu un
nimeni nu va ști ce au scris. coleg sau cu facilitatorul după
sesiune, care le poate nota și
poate răspunde în sesiunea
3. Spuneți grupului că întrebările vor fi revizuite de către următoare.
facilitatori și vor fi răspunse în sesiunea următoare.
5. Încheiere
Durata: 10 minute
1. Exercițiu de încheiere: „Mână- Cap -Inimă” Instrucțiunile pentru acest exercițiu de încheiere pot
fi găsite în manualul „Râs și joacă”.
2. De practicat acasă: Cereți participanților să împărtășească cunoștințele din această sesiune cu un

prieten. De asemenea, ei pot veni cu orice întrebări pe care le mai au la următoarea sesiune.
sesiune.

4. Ritual de încheiere. Lăsați grupul să efectueze ritualul, jocul sau cântecul pe care l-
au ales pentru a încheia sesiunea.
După sesiune

• încurajarea copiilor/adolescenților să scrie și să-și împărtășească întrebările despre pubertate,
astfel încât acestea să poată fi abordate în următoarea sesiune;
• distribuirea truselor de igienă menstruală fetelor și demonstrarea modului în care trebuie folosite
articolele;
• încurajarea copiilor/adolescenților să scrie, să deseneze sau să creeze în jurnalul lor;
• încurajarea copiilor/adolescenților să practice ritualul de încheiere al grupului.

Sesiunea 9 de abilități de viață: Sarcina și sexul protejat

▪ 90 minute ▪ Subiecte sensibile: În această sesiune
vor fi discutate subiecte care pot fi
OBIECTIVE sensibile. Decideți dacă și cum să
▪ Să înțeleagă cum funcționează sarcina. definiți și să vorbiți despre termenii
▪ Să cunoască diferite opțiuni contraceptive și legați de SRHR. Amintiți-vă că aceste
practici sexuale mai sigure. informații sunt importante pentru toți
▪ Înțeleagă cum se transmit și pot fi prevenite adolescenții cu vârste cuprinse între 10
infecțiile cu transmitere sexuală (STI). și 19 ani.
▪ Fiți deschis și ascultați: Permiteți
MATERIALE participanților să vorbească liber.
▪ Listă de prezență Puneți-le întrebări deschise și ascultați-
le preocupările. Nu forțați pe nimeni să
▪ Pixuri sau creioane (unul pentru fiecare
participe la discuții.
participant)
▪ Markere colorate roșii, albastre și negre
speriați sau confuzi Oferiți-le spațiu
▪ Carduri/cartonașe albe (unul pentru fiecare pentru a impărtăși cum se simt și
participant, inclusiv pentru facilitator) spuneți-le cum sunteți alături de ei.
▪ Resursa 9. Opune-te dacă ▪ Încheiați într-o notă pozitivă:
▪ Resursa 10. Sarcina Consultați grupul, amintiți-le că pot
▪ Resursa 11. Contraceptive avea grijă de ei înșiși și de ceilalți.
▪ Resursa 12. Folosirea prezervativului Încheiați sesiunea cu ceva distractiv!
▪ Resursa 13. BTS-uri
prezența participanților și să completați
PREGĂTIRE raportul facilitatorului la sfârșitul
▪ Pregătiți două sau trei carduri/cartonașe cu un sesiunii.
semn roșu (de exemplu un punct sau o cruce),
două sau trei carduri cu un semn albastru și
celelalte carduri cu un semn negru.
▪ Invitați la ședință un asistent sanitar care poate
oferi informații despre contraceptivele disponibile
și serviciile SRHR.
următoare).

Această sesiune explorează 1. Bun venit și încălzire 10 minute
modul în care funcționează 2. Introducerea temei: Opune-te dacă 20 minute
sarcina și modul în care 3. Explorare: Contraceptive 30 minute
adolescenții pot practica sex mai 4. De ținut minte: Boli cu transmitere sexuală 25 minute
sigur folosind metode 5. Încheiere 5 minute
contraceptive pentru a preveni După sesiune: raportare și follow-up
sarcina și STI-urile.

Sesiune sensibilă: note suplimentare pentru facilitator vi
▪ În această sesiune vor fi discutate subiecte care pot fi sensibile. Decideți cum să definiți și să
explicați termenul „contracepție” și „STI”.
▪ Conceptele de reproducere și sănătate sexuală sunt importante pentru toți adolescenții cu vârste
cuprinse între 10 și 19 ani; cu toate acestea, ar trebui decis în funcție de context ce conținut este
sigur și adecvat de oferit preadolescenților (10 până la 14 ani) și adolescenților (15 până la 19
ani).
▪ Dacă este cazul, elaborați fișe bazate pe Resursele 9–13 în limba locală care pot fi distribuite
adolescenților în timpul sesiunii.
▪ Atunci când lucrați cu grupuri cu experiențe mixte (de exemplu, grupuri cu un amestec de fete și
băieți, sau grupuri cu un amestec de fete căsătorite și fete necăsătorite), decideți ce activități vor
fi realizate în comun și care activități sunt mai bine organizate separat pentru a asigura un spațiu
sigur în care pot participa cu toții. Când lucrați cu grupuri separate de fete și băieți, asigurați-vă
că toți adolescenții primesc aceleași informații deoarece pentru toți adolescenții este important să
învețe despre sarcină și sexul sigur, inclusiv despre contraceptive.
sesiunii.
▪ Puteți avea un asistent sanitar prezent pentru unele sau toate activitățile din sesiune, dacă este
posibil. Când invitați un asistent din domeniul sănătății să împărtășească informații suplimentare,
planificați două ore în loc de 90 de minute pentru sesiune.

Pași de urmat
Durata: 10 minute

ce își amintesc din ultima sesiune. Întrebați participanții dacă au avut ocazia să împărtășească cu o
prietenă ceea ce au învățat despre schimbările care au loc în timpul pubertății sau despre
menstruație. Permiteți participanților să-și împărtășească experiențele. Încurajați participanții care
sunt mai tineri, timizi sau femei (în cazul grupurilor mixte) să participe la conversație. Verificați dacă
au întrebări și amintiți-le participanților despre acordul de grup înainte de a continua.
2. Exercițiu introductiv: Numărați până la 7. Instrucțiunile pentru acest joc pot fi găsite în manualul
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați faptul că această sesiune este despre sarcină și sex
sigur.
2. Introducerea temei: Opune-te dacă vii
Durata: 20 minute
1. Dacă lucrați cu grupuri mixte, împărțiți grupul în grupuri de același pentru această activitate. Invitați
paritcipanții să se așeze în cerc. Explicați exercițiul:
• Voi citi o declarație. Ridicați-vă dacă credeți că afirmația este adevărată.

• Dacă credeți că afirmația este falsă, stați jos.
Notă: ca alternativă pentru a ridicare, participanții pot ridica mâna dacă sunt de acord.
2. Citiți afirmațiile din Resursa 9. Opune-te dacă. După declarație, lăsați participanții să-și
împărtășească ideile despre motivul pentru care cred că este adevărat sau fals, înainte de a explica
dacă a fost adevărat sau fals și de a explica de ce. Clarificați orice confuzie sau dezinformare și
abordați miturile comune sau concepțiile greșite, astfel încât grupul să plece cu informațiile corecte.
3. În conversație, evidențiați următoarele mesaje despre sex :
• Sexul este un act între doi oameni cărora le pasă unul de celălalt.
• Actul sexual vaginal presupune faptul că penisul intră în vagin. Aceasta este doar una
dintre numeroasele activități sexuale care pot avea loc între două persoane.
• Nimeni nu ar trebui să forțeze o altă persoană să facă sex.

3. Explorare: Contraceptive
Durata: 30 minute
1. Dacă lucrați cu grupuri mixte, împărțiți grupul în grupuri de același (gen/sex)? pentru această
activitate. Invitați participanții să stea într-un cerc pentru o discuție despre contraceptive. Întrebați:
• Poate cineva să explice cum rămâne însărcinată o fată sau o femeie?
2. Folosiți Resursa 10. Sarcina pentru a explica cum are loc sarcina.
3. Continuați cu o discuție despre sarcină și sex sigur. Întrebați:
• Sunt toate sarcinile planificate sau dorite?

• Odată ce corpul unei fete o face pe aceasta capabilă de a rămâne însărcinată, înseamnă că
ea este pregătită să devină mamă?
• Odată ce un băiat este capabil să lase o fată însărcinată, înseamnă că acesta este gata să
fie tată?
• Care ar putea fi motivele pentru care adolescentele ar dori să amâne sarcina?
4. În conversație, evidențiați următoarele mesaje despre sarcină și sex mai sigur :
• A fi capabil(ă) să rămâi însărcinată sau să lași pe cineva însărcinată nu înseamnă că ești

pregătit fizic sau emoțional să fii părinte.
• Când o fată este tânără, trupul său nu este încă pregătit pentru naștere, iar ea nu este
pregătită emoțional să devină mamă.
• Chiar și fetele și femeile mai în vârstă pot dori să amâne sarcina din diverse motive.
• Fiecare persoană, inclusiv fetele și femeile, au dreptul de a face sex fără a dori să aibă
copii și dreptul de a decide dacă, când și câți copii vor avea.
• Decizia de a avea copii ar trebui luată de ambii parteneri într-o relație.
5. Continuați cu o discuție despre contraceptive. Întrebați:
• Explicați care sunt câteva dintre modalitățile de prevenire a sarcinii?

6. Explicați că există diferite modalități de a evita sarcina, dar că în această sesiune ne
vom concentra pe două metode:
1. Abstinența (a nu face sex): Aceasta este singura modalitate 100% de a evita sarcina.
2. Contraceptive: Există multe metode diferite pentru a evita sarcina. Acestea se numesc
contraceptive.
7. Acolo unde este posibil și adecvat, invitați un profesionist din domeniul sănătății să prezinte
grupului tipurile de contraceptive disponibile sau să folosească Resursa 11. Contraceptive ca
referință pentru a discuta avantajele și dezavantajele fiecărei metode și pentru a demonstra cum se
folosește prezervativul. Dacă este cazul, oferiți participanților o copie a Resursei 12. Folosirea
prezervativului
Opțional pentru adolescenți/fete mai în vârstă: Invitați un asistent sanitar să ofere informații
despre legislația locală și serviciile la care adolescenții pot apela dacă doresc să facă avort în
siguranță.
8. Exercițiu de „check-in” Degete în sus/jos Instrucțiunile pentru această

activitate de „check-in” pot fi găsite în manualul „Râs și joacă”. Dacă există
participanți care nu se simt confortabil, faceți acest „check-in” din nou și verificați
dacă sesiunea ar trebui să continue sau nu, sugerându-le participanților să
răspundă arătând cu degetul mare în sus sau în jos. Abordați orice îngrijorări pe
care participanții le-ar putea avea înainte de a continua sesiunea.
9. Energizant: Zip, Zap, Boing. Instrucțiunile pentru această activitate de „check-in” pot fi găsite în
4. De ținut minte: Boli cu transmitere sexuală (STI-uri) BTS-uri
Durata: 25 minute
1. Invitați participanții să stea într-un cerc pentru o discuție despre boli cu transmitere sexuală.
Întrebați:
• Ați auzit despre noțiunea „boală cu transmitere sexuală”?
• De ce tipuri de boli ați auzit?
2. În conversație, evidențiați următoarele mesaje despre boli cu transmitere sexuală:
• Unele boli comune sunt Chlamydia, Gonoreea, Hepatita B, Hepatita C, Sifilisul.

• HIV este, de asemenea, o infecție cu transmitere sexuală, care se poate dezvolta într-o
boală gravă numită SIDA.

3. Joc - transmiterea bolilor sexuale: Spuneți grupului că vor juca un joc pentru a
înțelege mai bine cum se transmit bolile. Oferiți participanților câte un cartonaș gol cu un punct de
culoare diferită. Cereți tuturor să-și păstreze cartonașul pentru ei înșiși. Participanții nu trebuie să
știe ce reprezintă culoarea lor.
Distribuiți după cum urmează:

Roșu – Doar două sau trei persoane primesc această culoare (care indică o persoană care are o
boală cu transmitere sexuală).
Albastru – Doar două sau trei persoane primesc această culoare (o persoană care folosește
prezervativ).
Negru – Toți ceilalți participanți primesc un punct negru (o persoană care a făcut sex neprotejat).
4. Oferiți participanților următoarele instrucțiuni:
• Plimbați-vă prin cameră și întâlniți și salutați alte trei persoane. Amintiți-vă numele
celuilalt sau notați-le pe cartonaș.
• După ce ați salutat alte trei persoane, așeazați-vă din nou în cerc.
5. Apoi, furnizați următoarele instrucțiuni, una câte una:
• Rugați toți participanții cu roșu să ridice mâna. Explicați că aceste persoane au o boală cu
transmitere sexuală. Cereți-le să se ridice.
• Cereți tuturor celorlalți participanți care s-au întâlnit cu unul dintre participanții în picioare în timpul
rundei de salut, să se ridice. Explicați că toți acești oameni au fost expuși la o boală cu
transmitere sexuală!
• Cereți participanților care au întâlnit pe oricare dintre participanții în picioare în timpul rundei de
salut să se ridice și ei. Toți acești oameni au fost și ei expuși la o boală cu transmitere sexuală!
Continuați până când nu mai sunt oameni așezați.
• Apoi, cereți celor care aveau un cartonaș albastru să se așeze din nou. Explicați că aceste
persoane au practicat sex în condiții de siguranță folosind un prezervativ și este mai puțin
probabil să se fi infectat.
• În sfârșit, spuneți celor cu cartonaș negru că, din păcate, nu au fost protejați, deoarece nu au
folosit prezervativ, deci sunt susceptibili de a avea o boală cu transmitere sexuală.
6. Când jocul se termină, invitați toți participanții să stea într-un cerc și întrebați:
• Ce ne-a arătat jocul?
• Care sunt modalitățile eficiente de a preveni obținerea sau transmiterea unei boli cu
transmitere sexuală?
7. În conversație, evidențiați următoarele mesaje despre prevenirea bolilor cu transmitere sexuală:

• Acest joc ne-a arătat că bolile se pot răspândi și că prezervativele ne pot
ajuta să nu ne infectăm.
• Bolile cu transmitere sexuală sunt infecții care se răspândesc cel mai frecvent prin contact
sexual, inclusiv prin contactul piele pe piele al părților infectate ale corpului, sânge sau
material seminal. Este puțin probabil ca o boală cu transmitere sexuală să se
răspândească prin strângerea mâinii, așa cum am făcut în joc.
• Dacă nu se folosește prezervativ, aceste infecții se pot răspândi pe scară largă și rapid.
• Dacă nu sunt tratate, aceste infecții pot duce la boli mai grave și chiar la moarte.
8. Folosiți Resursa 13. Boli cu transmitere sexuală pentru a enumera posibilele simptome ale
bolilor și pentru a încuraja adolescenții să meargă la medic dacă cred că au fost expuși la o boală cu
transmitere sexuală sau când au simptome. Furnizați informații despre cei mai apropiați furnizori de
servicii medicale din zona lor, unde adolescenții pot accesa servicii pentru prevenirea bolilor și sarcinii
sau pot fi testați. Invitați participanții să împărtășească orice îngrijorări pe care le-ar putea avea cu
privire la siguranța și confidențialitatea acestor servicii și acordați timp pentru a discuta aceste
preocupări.
Opțional Invitați un asistent sanitar să ofere informații despre contraceptive.
5. Încheiere
Durata: 5 minute
1. Exercițiu de încheiere: Floare de lotus Instrucțiunile pentru acest exercițiu de încheiere pot fi
2. De practicat acasă: Cereți participanților să reflecteze asupra sesiunii de astăzi și să deseneze

sau să scrie în jurnal despre modul în care informațiile furnizate în această sesiune le pot influența
deciziile personale.
sesiune.
4. Ritual de încheiere. Lăsați grupul să efectueze ritualul pe care l-au ales pentru a încheia
sesiunea.
După sesiune
• Discută individual cu participanții despre orice probleme care au apărut în timpul sesiunii.
Dacă după sesiunea de abilități de viață, membrii grupului se reunesc pentru alte activități, facilitatorul
(comunității) poate consolida elementele învățate în sesiunea de abilități de viață prin:
• încurajarea adolescenților să scrie și să-și împărtășească întrebările despre sarcină și sexul
protejat, astfel încât acestea să poată fi abordate în următoarea sesiune;
• Folosiți Resursa 18. Chestionar privind pubertatea pentru a testa cunoștințele adolescenților
despre pubertate.
• după caz: distribuirea de informații și materiale legate de contraceptive (de exemplu, pliante,
prezervative) adolescenților și/sau demonstrarea modului în care ar trebui utilizate articolele;
• după caz, pentru adolescenții/fetele mai în vârstă: invitarea unui asistent sanitar pentru a oferi
informații despre legislația locală și despre servicii adaptate adolescenților pentru avorturi în
siguranță;

Modul: Siguranță și protecție
În acest modul, participanții vor afla mai multe despre violență și despre cum pot răspunde la situații
de risc și violență. Până la sfârșitul modulului, participanții vor fi capabili să:
▪ Să afle despre diferitele tipuri de violență și despre consecințele acestora;
▪ Să afle unde și cum să caute sprijin în situații de risc și violență;
▪ Să afle cum să răspundă la situații de risc și violență;
▪ Să dezvolte un plan personal de siguranță.
În sesiunea 10 de abilități de viață, adolescenții identifică diferite tipuri de violență și

consecințele acesteia și învață cum pot raporta preocupările legate de protecție. Pentru
preadolescenți și adolescenți deopotrivă, este important să învețe cum să recunoască preocupările
de protecție în propria lor comunitate și cum să le raporteze unui adult de încredere sau unui furnizor
de servicii. Adolescenții aflați în situații de criză, în special fetele, au adesea acces limitat la rețelele
sau serviciile de asistență socială și este important ca grupul să reflecteze asupra modului în care pot
depăși potențialele bariere privind raportarea preocupărilor legate de protecție.
Sesiunea 11 de abilități de viață se bazează pe sesiunea anterioară și se concentrează pe

modalități practice prin care adolescenții pot răspunde la situații de risc și violență.
Adolescenții oferă mai întâi sfaturi colegilor imaginari cu privire la modul de răspuns la situațiile de
violență și apoi reflectă asupra riscurilor din propria viață. Participanții dezvoltă un plan de siguranță
personală cu oameni și locuri cheie care îi pot sprijini în situații riscante. Adolescenții reflectă, de
asemenea, asupra modului în care pot depăși potențialele bariere în calea accesului la informații
privind protecție, asistență și servicii.
În acest modul despre protecție, este esențial ca atât conținutul, cât și metodologia sesiunilor să fie
adaptate contextului de criză și formelor de violență (de gen) care sunt prioritare în context. Folosiți
un limbaj simplu și evitați jargonul. Faceți adaptările necesare pentru a aborda subiecte sensibile, de
exemplu lucrând în grupuri mai mici, cu un singur sex sau invitând un asistent de caz (local) să co-
faciliteze sesiunea.
asupra a ceea ce au făcut, învățat și simțit în sesiuni și au ocazia să ofere feedback cu privire la
subiectele și activitățile sesiunilor, inclusiv ceea ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut și ce altceva ar dori
să vadă inclus. Facilitatorul adresează grupului câteva întrebări despre modul pentru a vedea dacă
își amintesc informații importante din sesiune, cum ar fi serviciile și sprijinul disponibil. Co-facilitatorul

Sesiunea 10 de abilități de viață: Siguranța și
violența
OBIECTIVE întrebări deschise și ascultați-le
▪ Să afle despre diferitele tipuri de violență și preocupările. Nu forțați pe nimeni să
despre consecințele acestora. participe la discuții sau activități.
▪ Să afle unde și cum să caute sprijin în ▪ Acordați sprijin: Participanții pot fi speriați
situații de risc și violență. sau confuzi. Oferiți-le spațiu pentru a
impărtăși cum se simt și spuneți-le că sunteți
MATERIALE alături de ei.
▪ Listă de prezență ▪ Fiți conștienți de factorii de stres sau
▪ Resursa 14. Caseta de imagini riscurile de protecție: Participanții pot

experimenta violență, abuz, neglijare și
▪ Copii ale modalităților locale de emitere a
exploatare. Nu cereți participanților să
trimiterilor pentru protecția copilului și/sau
dezvăluie detalii despre situația lor
violența bazată pe gen
personală. Fiți gata să răspundeți la o
PREGĂTIRE dezvăluire a violenței.
▪ Selectați imaginile relevante din „caseta de ▪ Abordați stigmatizarea: Subliniați că
imagini” cu tipurile de violență care apar în persoanele care au suferit violență nu sunt
context. de vină pentru ceea ce li s-a întâmplat.
▪ Decideți dacă includeți o scurtă discuție ▪ Încheiați într-o notă pozitivă: Consultați
despre siguranța online. grupul, amintiți-le că pot avea grijă de ei
▪ Pregătiți informații despre diferitele servicii înșiși și de ceilalți. Încheiați sesiunea cu
din comunitate. ceva distractiv!

▪ Raportare: Nu uitați să înregistrați prezența
▪ Acolo unde este posibil, invitați un asistent
participanților și să completați raportul
de caz să explice mai multe despre serviciile
facilitatorului la sfârșitul sesiunii.
de protecție disponibile în comunitate.

În această sesiune, adolescenții 1. Bun venit și încălzire 20 minute
identifică diferitele forme de violență 2. Introducerea temei: Siguranța și violența 20 minute
(de gen) care există în comunitatea lor 3. Explorare: Impactul violenței 20 minute
și explorează modul în care aceasta 4. De ținut minte: Căutarea de sprijin 20 minute
are impact asupra vieții tinerilor. 5. Încheiere 10 minute

explicați termenii „violență”, „abuz”, „violență sexuală” etc.
▪ Înțelegerea violenței este importantă pentru toți adolescenții cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani;
cu toate acestea, ar trebui decis în funcție de context ce conținut este sigur și adecvat de oferit
preadolescenților (10 până la 14 ani) și adolescenților (15 până la 19 ani).
băieți, sau grupuri cu un amestec de fete căsătorite și fete necăsătorite sau cu supraviețuitori ai
violenței), decideți ce activități vor fi realizate în comun și care activități sunt mai bine organizate
separat pentru a asigura un spațiu sigur în care pot participa cu toții.
sesiunii.
▪ Este probabil ca unul sau mai mulți membri ai grupului să fi experimentat o formă de violență,
care este potențial în curs de desfășurare și ar putea avea nevoie de sprijin. Fiți pregătiți cu
informații despre serviciile locale care îi pot ajuta.
▪ Fiți la curent cu mecanismele de sesizare privind protecția copilului și violența bazată pe gen
(GBV) din zona dumneavoastră și cu conceptele de bază referitoare la protecția copilului și GBV.
posibil.

Pași de urmat
Durata: 20 minute

ce își amintesc din ultima sesiune. Întrebați dacă informațiile furnizate în ultima sesiune le-au
influențat deciziile personale. Acordați timp pentru a răspunde la unele dintre întrebările din „acvariul”
din ultima sesiune. Încurajați participanții care sunt mai tineri, timizi sau femei (în cazul grupurilor
mixte) să participe la conversație. Verificați dacă grupul are întrebări și amintiți-le participanților
2. Exercițiu introductiv: Urmați liderul. Împărțiți grupul în perechi (de același sex). O persoană
închide ochii sau se leagă la ochi, iar cealaltă persoană îi va da indicații. Explicați cum funcționează:
• Atingerea pe spate - înseamnă mers înainte

• Atingerea umărului drept - mers la dreapta
• Atingerea pe umărul stâng - mers la la stânga
• Luarea mâinilor de pe spate (lipsa atingerii) – stați pe loc
Fiecare pereche trebuie să se asigure că persoana legată la ochi se poate deplasa în siguranță și nu
se ciocnește de un perete, obiect sau altă persoană. Schimbați rolurile după două sau trei minute.
După activitate, aduceți grupul înapoi în cerc. Rugați participanții să reflecteze asupra acestei
activități și să pună următoarele întrebări:
• Cum v-ați simțit la conducere?

• Cum v-ați simțit să fiți conduși?
• Ce v-a făcut să nu vă simțiți în siguranță în timpul jocului?
• Ce v-a ajutat să vă simțiți în siguranță?
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați faptul că această sesiune este despre siguranță și
riscurile privind siguranța, inclusiv riscurile de violență.
2. Introducerea temei: Siguranța și violența
Durata: 20 minute
1. Dacă participanții sunt un grup mixt, împărțiți grupul în grupuri de același sex pentru această
activitate. Întrebați fiecare grup:
• Ce înseamnă „siguranță” pentru voi?
• Care sunt lucrurile care îi pot face pe adolescenți ca voi să se simtă în siguranță acasă sau
în comunitate?

2. Apreciați ceea ce împărtășesc participanții și spuneți grupului că această sesiune
este despre anumite riscuri de siguranță, inclusiv violența:
• Violența poate fi un motiv important pentru care oamenii se pot simți nesiguri în familie, la
școală, la serviciu sau în cartierul/comunitatea lor.
• Violența este un act al unei persoane împotriva altei persoane cu intenția de a-i face rău.
• Violența are loc adesea într-o situație în care o persoană are mai multă putere decât o altă
persoană și o folosește pentru a afecta corpul sau sentimentele celeilalte persoane. De
exemplu, un adult care bate un copil.
Adaptare: Dacă în grup

3. Continuați discuția, folosind întrebările de discuție relevante pentru
există adolescenți care se
fete și băieți. Subliniați faptul că participanții nu trebuie să pot identifica ca fiind alt gen
împărtășească informații personale sau să menționeze numele decât femei sau bărbați,
întrebați-i cărui grup doresc
persoanelor; încurajează grupul să se gândească la comunitatea lor. să se alăture.
Întrebări de discuție pentru fete Întrebări de discuție pentru băieți
● Care sunt unele tipuri de violență pe care ● Care sunt unele tipuri de violență pe care
le-ați văzut sau auzit în comunitate? le-ați văzut sau auzit în comunitate?
● Se confruntă fetele cu aceleași riscuri ca și ● Băieții se confruntă cu aceleași riscuri de
băieții? De ce (nu)? siguranță ca fetele? De ce (nu)?
● Care sunt unele forme specifice de violență ● Există diferite tipuri de violență cu care se
care afectează fetele și femeile tinere? confruntă băieții și fetele? Dacă da, care
● De ce crezi că acest lucru afectează mai sunt acestea?
ales fetele și tinerele? ● Care sunt unele riscuri similare cu care se
● Ce persoane comit violență împotriva confruntă fetele și băieții?
fetelor și a tinerelor femei? ● Ce oameni comit violență?
4. În conversație, evidențiați următoarele mesaje despre violența bazată pe gen :
• Violența poate fi fizică (pumni, palme, lovituri cu piciorul), emoțională (limbaj inadecvat,
intimidare, amenințări, strigăte), sexuală (atingerea sau sărutul nedorit, dezbrăcarea cuiva,
sexul forțat) sau economică (reținerea de bani sau resurse, exploatarea copiilor).
• Violența se poate întâmpla oricui: fete, băieți, femei și bărbați.
• Unele forme de violență se întâmplă mai des la fete și femei decât băieților și bărbaților,
din cauza puterii inegale pe care fetele și femeile o au în majoritatea culturilor (violența
bazată pe gen).
• Oricine poate folosi violența, chiar și oamenii care ar trebui să ne protejeze și să ne ajute.
• Un tânăr nu este niciodată vinovat pentru violența la care este expus. Făptuitorul are
întotdeauna posibilitatea de a nu folosi violența și, prin urmare, responsabilitatea îi revine
făptuitorului.

5. Exercițiu de „check-in” Degete în sus/jos Este recomandat să
faceți un check-in cu participanții pentru a vedea cum se simt după prima activitate.
Instrucțiunile pentru această activitate de „check-in” pot fi găsite în manualul „Râs
și joacă”. Dacă există participanți care nu se simt confortabil, faceți acest „check-in”
din nou și verificați dacă sesiunea ar trebui să continue sau nu, sugerându-le
participanților să răspundă arătând cu degetul mare în sus sau în jos. Abordați orice
îngrijorări pe care participanții le-ar putea avea înainte de a continua sesiunea.
3. Explorare: Impactul violenței
Durata: 20 minute
1. Continuați să lucrați cu participanții divizați în funcție de sex pentru a

discuta despre unele forme comune de violență (de gen) în comunitate și Adaptare: Este important
ca facilitatorul să
consecințele acestora pentru tineri. Folosiți Resursa 14. Caseta de folosească doar imagini
imagini pentru a arăta grupului diferite forme de violență care apar în ale riscurilor de
protecție/formelor de
contextul local: exploatarea copiilor, căsătoria copiilor, recrutarea în
violență care există în
forțe/grupurile armate, violența fizică și violența sexuală. contextul local.
2. Întreabă pentru fiecare imagine:

● Ce vedeți in aceasta imagine?
● Ce tip(uri) de violență vedeți?
● Acest lucru afectează în mare parte fetele, băieții, sau fetele și băieții în mod egal?
● Există grupuri specifice de adolescenți care pot experimenta acest tip de violență?
● Cine folosește acest tip de violență?
3. Folosiți Resursa 14. Caseta de imagini pentru a oferi informații despre fiecare imagine. Când
toate imaginile au fost prezentate, evidențiați următoarele mesaje cheie:
• Uneori, oamenii care folosesc violența sunt oameni pe care îi cunoaștem și în care avem
încredere. Ei ar putea fi familia noastră, prietenii sau comunitatea.
• Uneori, băieții și bărbații sunt învățați că trebuie să folosească violența atunci când sunt
supărați sau vor să controleze cealaltă persoană. Cu toate acestea, folosirea violenței este
întotdeauna o alegere.
• Un tânăr nu este niciodată vinovat pentru abuzul la care este expus. Făptuitorul are
întotdeauna posibilitatea de a nu folosi violența și, prin urmare, responsabilitatea îi revine.
4. Împărțiți grupul în grupuri mai mici de patru până la cinci participanți. Oferiți fiecărui grup câte o
imagine cu violență (de exemplu, violență fizică, abuz sexual, căsătorie între copii etc.). Rugați-i să
discute următoarele întrebări:
● Cum s-ar putea simți tânărul/tânăra?
● La ce s-ar putea gândi?

● Cum ar putea această experiență să afecteze viața cuiva în viitor?
5. După 10 minute, aduceți grupul înapoi în cerc. Lăsați-i să-și împărtășească reflecțiile privind
consecințele violenței. Apreciați adolescenții pentru că și-au împărtășit reflecțiile.
6. Evidențiați următoarele mesaje cheie despre consecințele violenței :
• Consecințele violenței pot fi atât vizibile, cât și invizibile.

• Violența poate avea consecințe grave și de lungă durată, care sunt fizice (durere la nivelul
corpului, răni), sexuale (infecții cu transmitere sexuală, sarcină ca urmare a violenței
sexuale sau dificultăți de a se bucura de sex mai târziu în viață), emoționale (frică,
anxietate, stima de sine, probleme alimentare, ale bioritmului sau de concentrare) sau
consecințe sociale (discriminare, stigmatizare socială sau excludere).
• Persoanele care suferă de violență sexuală ar trebui să caute ajutor în termen de trei zile
(72 de ore) pentru a obține ajutor pentru prevenirea sarcinii și a infecțiilor cu transmitere
sexuală și HIV.
• Primirea de sprijin cât mai curând posibil poate ajuta supraviețuitorii să-și revină după
violență.
• Discutați cu un adult de încredere sau cu un asistent de caz care este instruit să ajute
tinerii într-un mod sigur și confidențial.
7. Exercițiu de „check-in” Degetele mari în sus, degetele mari în jos.

și joacă”. Dacă există participanți care nu se simt confortabil, faceți acest „check-
in” din nou și verificați dacă sesiunea ar trebui să continue sau nu, sugerându-le
participanților să răspundă arătând cu degetul mare în sus sau în jos. Abordați
orice îngrijorări pe care participanții le-ar putea avea înainte de a continua
sesiunea.
8. Energizant: Zip, Zap, Boing. Instrucțiunile pot fi găsite în manualul manualul „Râs și joacă”.
4. De ținut minte: Căutarea de sprijin
Durata: 20 minute
1. Reîntregiți grupul și stați în cerc. Explicați că subiectele care au fost discutate astăzi ar putea să nu
fie întotdeauna ușor de discutat, în special pentru persoanele care au suferit sau au fost martore la
violență. Împărțiți participanții în perechi și oferiți-le cinci minute pentru a discuta următoarele
întrebări:
● Uneori, când cineva se confruntă cu riscuri de siguranță sau violență, s-ar putea să nu
vrea să discute despre acest lucru cu nimeni. Care ar putea fi motivul?
● Ce beneficii ar avea faptul că o persoană alege să-și împărtășească experiența cu cineva în
care are încredere?
2. După cinci minute, aduceți grupul înapoi în plen și cereți perechilor să-și împărtășească reflecțiile.
3. Recunoașteți faptul că poate fi foarte dificil să vorbiți despre violență. Subliniați ce pot face
adolescenții în cazul în care s-a întâmplat ceva inconfortabil. Încurajează-i să găsească pe cineva în
care au încredere și evidențiază persoanele și serviciile disponibile la care pot apela.
• Fiecare persoană poate răspunde diferit atunci când i se întâmplă ceva rău. Unii tineri simt
rușine, vinovăție sau nu știu cui să spună.
• Dacă ați trăit ceva rău sau credeți că s-ar putea întâmpla ceva rău, încercați să spuneți
cuiva în care aveți încredere. Această persoană vă poate face să simțiți că nu sunteți
singuri, vă poate ajuta să găsiți soluții și să obțineți sprijin. Nu trebuie să treceți prin asta
singuri.
4. Explicați faptul că există diverse servicii disponibile la nivel local pentru tinerii și adulții care se
confruntă cu violență, abuz, suferință mintală sau alte preocupări. Menționați serviciile și căile de
trimitere disponibile la nivel local, inclusiv:
● personalul local (ONG)/asistenții sociali/persoanele de încredere care sunt disponibile să sprijine
sau să consilieze;
● servicii disponibile la nivel local și căi de trimitere pentru problemele privind protecția copilului și
violența bazată pe gen (dacă este cazul) și explicați cum pot fi raportate preocupările legate de
protecție;
● serviciile disponibile și punctele focale de siguranță pentru sănătate, inclusiv sănătatea sexuală și
reproductivă ;
● linii telefonice locale sau online pentru copii, tineri și adulți care au nevoie de sprijin (dacă este
cazul).
Opțional Invitați un asistent de caz să vorbească despre anumite tipuri de sprijin și servicii disponibile
pentru supraviețuitorii unor tipuri specifice de violență predominante în comunitate. De exemplu,
asistenții de caz care pot oferi sprijin pentru fetele adolescente cu risc de căsătorie forțată sau de
sarcină sau pentru copii supraviețuitori ai violenței sexuale.

5. Încheiere
Durata: 10 minute
1. Exercițiu de încheiere: Mână Cap Inimă Instrucțiunile pentru acest exercițiu de încheiere pot fi
2. De practicat acasă: Încurajați participanții să împărtășească cu un prieten ce tipuri de violență

există în zona locală și cum pot afecta adolescenții.
sesiune.
După sesiune

• încurajarea adolescenților să elaboreze materiale de conștientizare, cum ar fi afișe despre
efectele negative ale violenței și cum poate fi prevenită în comunitate;
• furnizarea de informații suplimentare despre ceea ce pot face adolescenții atunci când ei sau
colegii lor se confruntă cu violență, abuz sau exploatare;

Sesiunea 11 de abilități de viață: Răspunsul la
violență
participanților să vorbească liber.
OBIECTIVE Puneți-le întrebări deschise și
▪ Să afle cum să răspundă la situații de risc și ascultați-le preocupările. Nu forțați pe
violență. nimeni să participe la discuții sau
▪ Să dezvolte un plan personal de siguranță. activități.
MATERIALE speriați sau confuzi. Oferiți-le spațiu
▪ Listă de prezență pentru a impărtăși cum se simt și
▪ Resursa 15. Povești spuneți-le cum sunteți alături de ei.
▪ Fiți conștienți de factorii de stres
▪ Resursa 16. Plan de siguranță
sau riscurile de protecție:
▪ Funie de 3 sau 4 metri lungime
Participanții pot experimenta violență,
▪ Copii ale modalităților locale de emitere a
abuz, neglijare și exploatare. Nu cereți
trimiterilor pentru protecția copilului și/sau violența
participanților să dezvăluie detalii
bazată pe gen
despre situația lor personală. Fiți gata
PREGĂTIRE să răspundeți la o dezvăluire a
▪ Dacă este necesar: contextualizați numele și violenței.
situațiile din povești. ▪ Încheiați într-o notă pozitivă:

▪ Pregătiți informații despre diferitele servicii din
comunitate.
Încheiați sesiunea cu ceva distractiv!
▪ Acolo unde este posibil, invitați un asistent de caz
să explice mai multe despre serviciile de protecție
disponibile în comunitate.
următoare).

În această sesiune adolescenții 1. Bun venit și încălzire 10 minute
vor exersa abilitățile de răspuns 2. Introducerea temei: Răspunsul la violență 25 minute
la violență și vor face un plan 3. Explorare: Plan de siguranță 25 minute
personal de siguranță. 4. De ținut minte: Accesarea serviciilor și a 20 minute
asistenței

explicați termenii „violență”, „abuz”, „violență sexuală” etc.
▪ Înțelegerea violenței este importantă pentru toți adolescenții cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani;
cu toate acestea, ar trebui decis în funcție de context ce conținut este sigur și adecvat de oferit
preadolescenților (10 până la 14 ani) și adolescenților (15 până la 19 ani).
băieți, sau grupuri cu un amestec de fete căsătorite și fete necăsătorite), decideți ce activități vor
fi realizate în comun și care activități sunt mai bine organizate separat pentru a asigura un spațiu
sigur în care pot participa cu toții.
sesiunii.
▪ Este probabil ca unul sau mai mulți membri ai grupului să fi experimentat o formă de activitate
lipsită de consimțământ, care este potențial în curs de desfășurare și ar putea avea nevoie de
sprijin. Fiți pregătiți cu informații despre serviciile locale care îi pot ajuta.
▪ Fiți la curent cu mecanismele de sesizare privind protecția copilului și violența bazată pe gen
(GBV) din zona dumneavoastră și cu conceptele de bază referitoare la acestea.
posibil.

Pași de urmat
Durata: 10 minute

ce își amintesc din ultima sesiune. Întrebați participanții dacă au avut ocazia să discute cu un prieten
de ce este important să caute sprijin atunci când suferă de violență și cum îi poate afecta aceasta pe
adolescenți. Permiteți participanților să-și împărtășească experiențele. Încurajați participanții care
sunt mai tineri, timizi sau femei (în cazul grupurilor mixte) să participe la conversație. Verificați dacă
au întrebări și amintiți-le participanților despre acordul de grup înainte de a continua.
2. Exercițiu introductiv: Ascultarea sunetelor. Instrucțiunile pentru acest joc pot fi găsite în
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați faptul că în ultima sesiune grupul a discutat despre
diferitele tipuri de violență și despre cum acestea ne pot afecta. În această sesiune vom continua să
vorbim despre siguranța noastră și să discutăm ce putem face atunci când ne confruntăm cu o
situație riscantă sau când asistăm sau când suntem victimile violenței.
2. Introducerea temei: Răspunsul la violență
Durata: 25 minute
1. Dacă participanții sunt un grup mixt, împărțiți-i în grupuri de același sex și lucrați separat la această
activitate. Împărțiți grupurile de fete și băieți în grupuri mici de trei-patru participanți.
2. Oferiți fiecărui grup o poveste diferită din Resursa 15. Povești.

Adaptare: Contextualizați
Dacă participanții nu știu să citească sau să scrie, citiți povestea cu scenariile după cum este
voce tare pentru ei. Fiecare grup va veni cu sfaturi privind lucrurile necesar; este important să
folosim scenarii care
pe care adolescenții le-ar putea face în situațiile prezentate. Rugați
reprezintă riscuri reale
participanții să răspundă la următoarele întrebări: (specifice de gen și vârstă) cu
• De ce poate fi dificil pentru acest tânăr să acționeze? care se confruntă adolescenții
în contextul local.
• Ce l-ați sfătui pe acest tânăr să facă?
3. După 15 minute, lăsați fiecare grup să-și prezinte povestea și să explice Variație Lăsați
adolescenții să își
de ce cred că poate fi dificil pentru tânăr să acționeze și ce l-ar sfătui să
exprime povestea și
facă. sfaturile într-un scurt joc
de rol.

4. Când toate grupurile și-au prezentat poveștile, lăudați-i pentru prezentările lor. În
conversație, evidențiați soluțiile bune pe care grupurile le-au identificat și transmiteți următoarele
mesaje despre răspunsul la violență:
• Chiar dacă știm că ceva este în neregulă sau rău, poate fi greu să răspundem la violență.
Este posibil să ne blocăm sau pur și simplu să nu știm ce să facem sau să spunem. Acest
lucru este complet normal.
• Uneori, băieții sunt presați să se comporte „dur” și să folosească violența. Cu toate
acestea, amintiți-vă că puteți întotdeauna alege dacă să folosiți violența sau nu.
• Dacă vi se întâmplă ceva rău sau vă simțiți presați să faceți ceva ce nu vreți să faceți,
amintiți-vă „Nu, du-te, spune”:
• Dacă vreodată ați experimentat ceva rău și vă este frică sau rușine să spuneți, ceea ce nu
este un sentiment ciudat, să știți că a căuta ajutor este foarte important și întotdeauna
există cineva care vă va înțelege și vă va ajuta. Nu trebuie să treceți prin asta singuri.
5. Întrebați grupul dacă există și alte situații precum cele din povești cu care tinerii s-ar putea
confrunta în comunitate? Permiteți participanților să împărtășească și apreciați-le contribuțiile.

3. Explorare: Plan de siguranță
Durata: 25 minute
1. Spuneți grupului că atunci când avem îngrijorări cu privire la siguranța noastră sau dacă știm
despre situații riscante, poate fi util să ne gândim la persoanele sau locurile care ne pot ajuta să fim în
siguranță.
2. Explicați faptul că poate fi util să faceți un plan de siguranță care să Adaptare: Dacă în grup
includă o listă de persoane sau locuri care îi pot ajuta să rămână în există participanți care
nu știu să citească sau
siguranță în cazul unei situații riscante. Oferiți fiecărui participant o
să scrie, facilitatorul
copie a Resursei 16. Plan de siguranță. Cereți-le să facă individual o poate face acest
exercițiu cu ei individual
Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plansau în grupuri mici.
de studii 92
listă cu potențialele riscuri de siguranță pe care le-ar putea întâlni. Pentru fiecare
situație pe care o identifică, ar trebui să se gândească:
● CE putem face pentru a rămâne în siguranță?
● UNDE putem merge – care este un loc sigur în care să mergi?
● Cu cine am putea vorbi în caz că se întâmplă ceva rău?
Cine sau CE putem face sau UNDE putem CINE sunt oamenii cu care putem
care este spune pentru a fi în merge pentru a fi vorbi sau cine ne poate ajuta să
riscul? siguranță? în siguranță? fim în siguranță?
3. Subliniați că nu trebuie să-și împărtășească planul personal de siguranță, deoarece acesta poate
conține informații confidențiale sau sensibile. Plimbați-vă pentru a ajuta participanții să își facă
planurile sau pentru a vedea dacă au întrebări. Susține participanții care nu știu să citească sau să
scrie.
4. Exercițiu de „check-in” Degete în sus/jos Instrucțiunile pentru această

activitate de „check-in” pot fi găsite în manualul „Râs și joacă”. Dacă există
participanți care nu se simt confortabil, faceți acest „check-in” din nou și verificați
dacă sesiunea ar trebui să continue sau nu, sugerându-le participanților să
răspundă arătând cu degetul mare în sus sau în jos. Abordați orice îngrijorări pe
care participanții le-ar putea avea înainte de a continua sesiunea.
6. Energizant: Hi Ho Ha. Instrucțiunile pentru această activitate de „check-in” pot fi găsite în

4. De ținut minte: Accesarea serviciilor și a asistenței
Durata: 20 minute
1. Reîntregiți grupul în cerc. Explicați că, ca parte a dezvoltării unui plan de siguranță personală, este,
de asemenea, important să știe ce servicii sunt disponibile și cum să le acceseze.

2. Întrebați participanții ce știu despre serviciile care sunt disponibile la nivel local pentru tinerii care
se confruntă cu violență, abuz, suferință mentală sau alte preocupări. Completați ceea ce spun
participanții prin enumerarea serviciilor și a căilor de recomandare disponibile la nivel local, cum ar fi:
• personalul local (ONG)/asistenții sociali/persoanele de încredere care sunt disponibile să sprijine
sau să consilieze;
• servicii disponibile la nivel local și căi de trimitere pentru problemele privind protecția copilului și
violența bazată pe gen (dacă este cazul) și explicați cum pot fi raportate preocupările legate de
protecție;
• serviciile disponibile și punctele focale de siguranță pentru sănătate, inclusiv sănătatea mintală,
sexuală și reproductivă;
• linii telefonice locale sau online pentru copii, tineri și adulți care au nevoie de sprijin (dacă este
cazul).
Opțional Invitați un asistent de caz și/sau un asistent medical să discute diferitele servicii disponibile
în comunitate.
3. Împărțiți participanții în perechi și oferiți-le cinci minute pentru a discuta următoarele întrebări:
• De ce nu vor sau de ce nu pot adolescenții să acceseze sprijinul sau serviciile de care au

nevoie?
• Ce putem face pentru a ne asigura că adolescenții primesc sprijinul de care au nevoie?
4. După cinci minute, aduceți grupul înapoi în plen și cereți perechilor să împărtășească motivele
pentru care tinerii nu au sau nu pot accesa serviciile. De exemplu, incapacitatea de a plăti
costurile/taxele, lipsa percepută de confidențialitate și restricții, stigmatizarea, lipsa consimțământului
părinților sau atitudinile insensibile ale furnizorilor. De asemenea, cereți grupului soluțiile lor.
5. Apreciați adolescenții pentru că și-au împărtășit reflecțiile. În conversație, evidențiați următoarele

mesaje:
• Situația de criză poate afecta disponibilitatea serviciilor la nivel local. Cu toate acestea,
este important să căutați sprijin și sfaturi atunci când aveți nevoie.
• Vorbiți cu un adult de încredere despre grijile și preocupările voastre sau cu noi la Plan
International!
5. Încheiere
Durata: 10 minute
1. Exercițiu de încheiere: Urmăriți valul Instrucțiunile pentru acest exercițiu de încheiere pot fi

2. De practicat acasă: Cereți participanților să-și revizuiască planul personal de siguranță și să
lucreze la el în continuare acasă.
sesiune.
După sesiune
• Discută individual cu participanții despre problemele care au aparut în timpul sesiunii.

• sprijinirea adolescenților să își finalizeze planul de siguranță;
• sprijinirea adolescenților să elaboreze materiale și mesaje de conștientizare adecvate
adolescenților cu privire la serviciile disponibile și la căile de referire pentru protecția copilului și
VBG;
• furnizarea de informații suplimentare despre serviciile locale care pot fi contactate în situații
nesigure;

Modul: Viitorul nostru
În acest modul final, participanții se vor gândi la viitorul lor. Până la sfârșitul modulului, participanții
vor fi capabili să:
▪ Să înțeleagă consecințele negative ale căsătoriei timpurii și forțate cu copii;
▪ Să cunoască alternative pozitive pentru căsătoria timpurie și forțată cu copii;
▪ Să fie conștienți de propriile forțe și capacități;
▪ Să aibă o perspectivă pozitivă asupra viitorului.
Sesiunea de abilități de viață 12 explorează atitudinile adolescenților față de căsătorie.

Determinați în context dacă această sesiune este relevantă și adecvată pentru grupul de adolescenți.
În această sesiune, participanții discută propriile opinii despre căsătorie și reflectează asupra modului
în care opiniile lor sunt similare sau diferite de cele ale părinților lor. În această sesiune ei discută
avantajele și dezavantajele căsătoriei, învață despre consecințele potențial dăunătoare și identifică
alternative potențiale pentru căsătoria infantilă, timpurie și forțată. Această sesiune este inclusă în
curriculum, deoarece căsătoria copiilor, precoce și forțată, reprezintă un risc major în multe situații de
urgență și de criză prelungită.
Sesiunea 13 de abilități de viață este ultima sesiune în care adolescenții discută scopul și
capacitățile personale, oferă și primesc laude din partea grupului și sărbătoresc sfârșitul
programului.
Sesiunea finală este despre celebrarea progresului adolescenților în mod individual și colectiv ca
rezultat al programului. Adolescenții reflectă asupra progresului și se gândesc la ce pași mai trebuie
să urmeze pentru a-și atinge obiectivele viitoare.
După sesiunea 12, facilitatorul face o evaluare a modulului cu întreg grupul. Participanții reflectă
asupra a ceea ce au făcut, învățat și simțit și au ocazia să ofere feedback cu privire la subiectele și
activitățile sesiunilor, inclusiv ceea ce le-a plăcut cel mai mult, ce le-a plăcut cel mai puțin și ce
altceva ar dori să vadă inclus. Facilitatorul adresează grupului câteva întrebări despre modul pentru a
vedea dacă își amintesc informații importante din sesiune, cum ar fi serviciile și sprijinul disponibil.
(Co)facilitatorul documentează această evaluare.
După finalizarea ciclului abilităților de viață, se poate organiza un eveniment social în care atât
adolescenții, cât și părinții lor sărbătoresc sfârșitul programului. Acest eveniment ar putea fi organizat
cu adolescenții și părinții acestora și ar putea include, de exemplu, o expoziție a lucrărilor de artă
realizate de adolescenți, o masă comună sau o competiție amicală cu jocuri, muzică sau dans.

Sesiunea 12 de abilități de viață: Căsătoria
OBIECTIVE întrebări deschise și ascultați-le preocupările.
▪ Să înțeleagă consecințele negative ale Nu forțați pe nimeni să participe la discuții sau
căsătoriei timpurii și forțate cu copii. activități.
▪ Să cunoască alternative pozitive pentru ▪ Acordați sprijin: Participanții pot fi speriați
căsătoria timpurie și forțată cu copii. sau confuzi. Oferiți-le spațiu pentru a
impărtăși cum se simt și spuneți-le că sunteți
MATERIALE alături de ei.
▪ Listă de prezență ▪ Fiți conștienți de factorii de stres sau
▪ Resursa 17. Declarații privind căsătoria riscurile de protecție: Participanții ar putea
▪ Modalitățile locale de trimitere în cazul să fi experimentat căsătoria infantilă, timpurie
problemelor de protecție a c și forțată. Nu cereți participanților să

dezvăluie detalii despre situația lor personală.
▪ opilului și/sau a violenței bazate pe gen
Fiți gata să răspundeți la o dezvăluire a
PREGĂTIRE violenței.
▪ Contextualizați Resursa 17. Declarațiile ▪ Încheiați într-o notă pozitivă: Consultați
de căsătorie după cum este necesar. grupul, amintiți-le că pot avea grijă de ei înșiși
▪ Acolo unde este posibil și relevant, invitați și de ceilalți. Încheiați sesiunea cu ceva
un asistent de caz să explice mai multe distractiv!
despre serviciile disponibile în comunitate ▪ Raportare: Nu uitați să înregistrați prezența
pentru fetele expuse riscului căsătoriei participanților și să completați raportul
infantile și fetele deja căsătorite. facilitatorului la sfârșitul sesiunii.

În această sesiune, 2. Introducerea temei: Căsătoria 20 minute
participanții explorează 3. Explorare: Cine este gata să se căsătorească? 30 minute
punctele de vedere despre 4. De ținut minte: Discutând despre căsătorie cu 20 minute
căsătorie, reflectă asupra părinții
beneficiilor și dezavantajelor 5. Încheiere 10 minute
căsătoriei și discută După sesiune: raportare și follow-up
alternative la căsătoria
infantilă, timpurie sau forțată.

explicați termenii „căsătorie”, „violență”, „căsătorie infantilă/timpurie/forțată”, etc.
▪ Este probabil ca unul sau mai mulți adolescenți (mai în vârstă) să fi experimentat o formă de
activitate lipsită de consimțământ, care este potențial în curs de desfășurare și ar putea avea
nevoie de sprijin. Fiți pregătiți cu informații despre serviciile locale care îi pot ajuta.
băieți, sau grupuri cu supraviețuitori ai căsătoriei infantile/timpurii/forțae sau cu alte forme de
SGBV), decideți ce activități vor fi realizate în comun și care activități sunt mai bine organizate
separat pentru a asigura un spațiu sigur în care pot participa cu toții.
sesiunii.
▪ Fiți la curent cu mecanismele de sesizare privind GBV din zona dumneavoastră și cu conceptele
de bază referitoare la protecția copilului.
posibil.

Pași de urmat
Durata: 10 minute

ce își amintesc din ultima sesiune. Întrebați participanții dacă au avut ocazia să împărtășească cu un
prieten ceea ce au învățat din sesiune Permiteți participanților să-și împărtășească experiențele.
Încurajați participanții care sunt mai tineri, timizi sau femei (în cazul grupurilor mixte) să participe la
conversație. Verificați dacă grupul are întrebări și amintiți-le participanților despre acordul de grup
înainte de a continua.
2. Exercițiu introductiv: Contor de energie. Instrucțiunile pentru această activitate de „check-in” pot
fi găsite în manualul „Râs și joacă”.
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați faptul că această sesiune este despre căsătorie și
așteptările noastre privind căsătoria în viitor.
2. Introducerea temei: Opune-te dacă
Durata: 20 minute
1. Invitați paritcipanții să se așeze în cerc. Explicați exercițiul:

Adaptare: Adaptați
• Voi citi o declarație. Ridicați-vă dacă sunteți de acord cu ceea ce
afirmațiile la
spun.
contextul local.
• Rămâneți așezați dacă nu sunteți de acord.
2. Folosiți Resursa 17. Declarație de căsătorie citiți afrimațiile una câte una. După ce participanții au
dat răspunsul, utilizați notele de facilitare pentru a pune întrebări ulterioare. Rețineți că această
activitate nu are ca scop să le spună adolescenților că au „dreptate” sau „au greșit”, ci mai degrabă să
le exploreze opiniile despre căsătorie.
3. După activitate, ghidați o scurtă discuție cu grupul. Pune următoarele întrebări:

• Când ați început să aveți idei despre căsătorie?
• Cine v-a influențat părerile despre căsătorie?
• Părerile voastre despre căsătorie sunt diferite de viziunea părinților? De ce (nu)?
4. Explicați că în această sesiune grupul va vorbi mai mult despre căsătorie, inclusiv despre motivele
pentru a se căsători și motivele pentru a amâna căsătoria.


pentru această activitate de „check-in” pot fi găsite în manualul „Râs și joacă”. Dacă
există participanți care nu se simt confortabil, faceți acest „check-in” din nou și verificați dacă
sesiunea ar trebui să continue sau nu, sugerându-le participanților să răspundă arătând cu degetul
mare în sus sau în jos. Abordați orice îngrijorări pe care participanții le-ar putea avea înainte de a
continua sesiunea.
3. Explorare: Cine este gata să se căsătorească?
Durata: 30 minute
1. În plen (sau, dacă este mai potrivit, în grupuri de persoane de același sex), începeți discuția
întrebând:
• Care este vârsta ideală pentru ca fetele să se căsătorească? De ce?

• Care este vârsta ideală pentru ca băieții să se căsătorească? De ce?
2. Spuneți grupului patru scenarii diferite. Pentru fiecare scenariu, întrebați dacă tânărul/tânăra este
gata să se căsătorească sau ar trebui să aștepte:
• Tatăl lui Mariam, care are 12 ani, vrea ca ea să se căsătorească cu un bărbat mai în vârstă
care i-a promis tatălui un an de salariu pentru căsătorie.
• Jamila, în vârstă de 18 ani, care are o relație sănătoasă cu logodnicul ei, vrea să aștepte
până își va termina studiile și are un loc de muncă înainte de a se căsători.
• Asma, în vârstă de 15 ani, își iubește prietenul de 16 ani, care spune că o va părăsi dacă nu
promite că se va căsători cu el.
• Mara, în vârstă de 20 de ani, tocmai s-a întors de la facultate, iar iubitul ei de doi ani o cere
în căsătorie.
3. Ghidați o scurtă discuție despre aceste patru scenarii. Întrebați:
• Care fată sau fete ar fi într-o situație mai bună dacă ar amâna căsătoria?
• De ce ar putea fi dăunătoare decizia de a se căsători acum?
4. Împărțiți participanții în grupe mici de trei până la patru participanți. Rugați-i să discute următoarele
întrebări:
• Care sunt unele aspecte pozitive ale căsătoriei?
• Care sunt unele aspecte negative ale căsătoriei?
5. Aduceți grupele înapoi în cerc. În plen, lăsați participanții să-și împărtășească experiențele.
Facilitați o discuție despre emoții punând următoarele întrebări:
• Care sunt principalele motive pentru care fetele se căsătoresc înainte de vârsta de 18 ani?
• Cine decide dacă și când fetele se căsătoresc?
• Care sunt opiniile voastre despre căsătorie?

• Cunoașteți fete care și-au amânat căsătoria până când au fost mai în
vârstă? Cum au decis asta? Există beneficii în amânarea căsătoriei? Și pentru familie?
• Care sunt câteva alternative la căsătoria timpurie?
6. Evidențiați următoarele mesaje cheie despre căsătoria copiilor:
• Conform Convenției cu privire la drepturile copilului, „căsătoria copiilor sau căsătoria

timpurie” este definită ca având loc înainte de vârsta de 18 ani și dăunează fetelor.
• Fetele care se căsătoresc tinere își opresc adesea studiile și pierd ani importanți de
educație. Din acest motiv, ele vor avea cunoștințe, abilități și experiență limitate. Aspecte
care sunt importante mai târziu în viață și pentru relații sănătoase.
• Fetele care se căsătoresc la vârste fragede tind să aibă diferențe de vârstă mai mari cu
soții lor decât cele care se căsătoresc mai târziu. Adesea, acestea au foarte puține
informații despre „relațiile adulților”. Acest lucru poate fi traumatizant pentru fetele tinere.
• Fetele care se căsătoresc tinere fac adesea și primul copil la o vârstă fragedă. A fi
însărcinată la o vârstă fragedă poate fi periculos pentru o fată, deoarece corpul ei nu este
încă pregătit să nască.
• Medicii recomandă fetelor să termine pubertatea și adolescența înainte de a încerca să
aibă copii.

îngrijorări pe care participanții le-ar putea avea înainte de a continua sesiunea.
8. Energizant: Ram Sam Sam. Instrucțiunile pentru această activitate de „check-in” pot fi găsite în
4. De ținut minte: Discutând despre căsătorie cu părinții
Durata: 20 minute
1. Reîntregiți grupul în cerc. Explicați faptul că poate fi dificil să vorbim cu părinții și îngrijitorii noștri
despre căsătorie, mai ales dacă există opinii diferite. Împărțiți participanții în perechi și acordați-le 10
minute pentru a exersa vorbirea cu părinții/îngrijitorii lor pentru a afla părerile lor despre căsătorie.
2. Un participant va juca rolul „părinte”, în timp ce celălalt joacă rolul „adolescentului”. „Adolescentul”
va începe o conversație pentru a afla părerea „părintelui”. Rugați-i să pună următoarele întrebări și
să asculte cu atenție răspunsul:
• Cum vedeți căsătoria?
• Ce părere aveți despre educația mea sau locul meu de muncă?
• Care credeți că este o vârstă bună pentru a mă căsători?
3. După 10 minute, aduceți grupul înapoi în plen și cereți perechilor să-și împărtășească reflecțiile.
Elogiați participanții pentru că și-au împărtășit experiențele!
Adaptare: Adaptați
4. Evidențiați faptul că a vorbi despre căsătorie cu părinții poate fi dificil,
mesaje cheie la
mai ales când aceștia au opinii diferite față de noi. Evidențiați următoarele
contextul local.
mesaje cheie:
• Finalizarea procesului educațional crește șansele fetelor de a avea un viitor bun.

• Căsătoria forțată, mai ales cu un soț care este mai în vârstă, pune fetele într-o relație în
care există o distribuție inegală a puterii și le expune riscului de violență domestică.
• Multe fete care sunt forțate să se căsătorească riscă să divorțeze sau să fie abandonate.
• Pentru multe fete, căsătoria nu este o garanție a siguranței economice. Le limitează
oportunitățile de a-și dezvolta competențe și de a genera un venit.

îngrijorări pe care participanții le-ar putea avea înainte de a termina sesiunea.
5. Încheiere
Durata: 10 minute
1. Exercițiu de încheiere: Mână Cap Inimă Instrucțiunile pentru acest exercițiu de încheiere pot fi
2. De practicat acasă: Încurajați participanții să reflecteze asupra lucrurilor pe care le-au învățat în
această sesiune și să le împărtășească unui prieten.
sesiune.
După sesiune

• completează raportul de prezență și raportul sesiunii:

Dacă după sesiunea de abilități de viață, membrii grupului se reunesc pentru alte activități, facilitatorul
(comunității) poate consolida elementele învățate în sesiunea de abilități de viață prin:
• încurajarea adolescenților să continue discuțiile despre căsătorie și despre ceea ce ei consideră
important la un viitor partener;
• furnizarea de informații suplimentare despre serviciile locale care pot fi contactate de fetele care
sunt expuse riscului de căsătorie infantilă, timpurie și forțată;

Sesiunea 13 de abilități de viață: Speranțe și vise
▪ 90 minute ▪ Fiți deschis și ascultați:
OBIECTIVE vorbească liber. Puneți-le
▪ Să fie conștienți de propriile forțe și capacități. întrebări deschise și aflați ce știu

deja.
▪ Să aibă o perspectivă pozitivă asupra viitorului.
▪ Acordați sprijin: Participanții
pot fi speriați sau confuzi Oferiți-
MATERIALE
le spațiu pentru a impărtăși cum
se simt și spuneți-le cum sunteți
▪ Instrumentul 7. Obiectiv personal (aduceți formularele
alături de ei.
completate de participanții la Sesiunea 1)
▪ Instrumentul 8. Formular de înregistrare al Consultați grupul, amintiți-le că
obiectivului personal (completat cu obiectivele tuturor pot avea grijă de ei înșiși și de
participanților) ceilalți. Încheiați sesiunea cu
▪ Pixuri sau creioane (pentru fiecare participant) ceva distractiv!
▪ Creioane colorate, acuarele sau vopsea ▪ Raportare: Nu uitați să
▪ Flipcharts (unul de persoană sau foi mari, între 8 și 12 înregistrați prezența
pentru întregul grup) participanților și să completați
▪ Un scaun sau materiale pentru a face un scaun „special”. raportul facilitatorului la sfârșitul
sesiunii.
▪ Materiale pentru o ceremonie (de exemplu, certificate,
gustări etc.)
▪ Manualul de jocuri „Râs și joacă”
PREGĂTIRE
▪ Aduceți fișele cu obiectivele tuturor participanților.

▪ Pregătiți un scaun de alt fel care să reprezinte un scaun
„special”.

În această sesiune membrii 2. Introducerea temei: Reflectare la obiectivul personal 20 minute
grupului vor evalua dacă și- 3. Explorare: Viitorul nostru 30 minute
au atins obiectivul personal, 4. De ținut minte: Scaun de laudă 20 minute
vor reflecta asupra viitorului 5. Încheiere 10 minute
și vor oferi și primi feedback După sesiune: raportare și follow-up

Pași de urmat
Durata: 10 minute
1. Bun venit și introducere: Urați-le bun venit participanților și lăudați-i pentru că au venit la această
sesiune finală a programului. Întrebați participanții ce își amintesc din ultima sesiune. Întrebați
participanții dacă au avut ocazia să împărtășească cu un prieten ceea ce au învățat din sesiune
Permiteți participanților să-și împărtășească experiențele. Încurajați participanții care sunt mai tineri,
timizi sau femei (în cazul grupurilor mixte) să participe la conversație. Verificați dacă au întrebări și
amintiți-le participanților despre acordul de grup înainte de a continua.
2. Joc de introducere: Alegerea grupului Întrebați participanții ce joc sau exercițiu ar dori să facă în
această ultimă sesiune. Lăsați participanții să conducă activitatea.
3. Introduceți tema acestei sesiuni: Explicați că această sesiune este o ceremonie și o sărbătoare
în care ne gândim la viitorul fiecăruia.
2. Introducerea temei: Reflectare la obiectivul personal
Durata: 20 minute
1. Invitați paritcipanții să se așeze în cerc. Oferiți fiecărui participant obiectivul personal pe care l-a
elaborat în prima sesiune. În această activitate, ei vor reflecta asupra obiectivului lor și vor evalua
progresul lor către atingerea acestuia. Explicați exercițiul:
• Uitați-vă la obiectivul pe care l-ați stabilit la începutul programului și decideți singuri în ce

măsură v-ați atins obiectivul: deloc, parțial sau total.
• Marcați pe formular cât de aproape vă simțiți de obiectivul vostru acum. Gândiți-vă și de
ce vă simțiți așa.
2. Permiteți participanților să găsească un loc liniștit unde pot reflecta individual asupra obiectivului
personal. Plimbați-vă în încăpere pentru a ajuta atunci când este nevoie. Sprijiniți participanții care nu
pot să scrie sau să deseneze, discutând cu ei obiectivul individual.
3. După 15 minute, aduceți grupul înapoi în cerc. Întrebați cine ar dori să împărtășească ceva care s-
a schimbat pentru ei ca urmare a participării lor la acest program – indiferent dacă este legat de
obiectivul lor sau nu. Subliniați că este în regulă dacă nu vor să împărtășească. Nu forțați pe
nimeni să-și împărtășească obiectivul.
4. La sfârșitul activității, colectați formularele astfel încât (co-)facilitatorul să poată înregistra atingerea
obiectivului în formularul de înregistrare al obiectivului personal. Spuneți participanților că vor
prim înapoi obiectivele la sfârșitul sesiunii.
3. Explorare: Viitorul nostru
Durata: 30 minute
1. Această activitate are două opțiuni - alegeți opțiunea pe care o doriți:
Opțiunea 1: Eu în viitor (pictură individuală) Opțiunea 2: Comunitatea noastră în viitor (pictură

de grup)
1. Oferiți fiecărui participant o foaie mare de 1. Faceți o foaie mare de hârtie, prin alăturare a 8
hârtie/flipchart și vopsea, creioane colorate sau până la 12 foi de flipchart și lipirea acestora pe
acuarele și alte materiale de lucru. perete. Invitați participanții să lucreze în echipă
pentru a realiza o lucrare de artă împreună.
2. Invitați participanții să se deseneze pe ei în

viitor. Rugați-i să reflecteze asupra: 2. Invitați participanții să-și deseneze viitoarea
• Unde veți fi? comunitate. Rugați-i să reflecteze asupra:
• Ce veți face? • Ce vă doriți să vedeți în comunitatea voastră?

• Cu cine veți fi? • Ce faceți?
• Ce trebuie să faceți pentru a ajunge unde v- • Cine mai este în comunitate?
ați propus? • De ce aveți nevoie pentru a vă construi viitoarea
• Cine vă poate ajuta să realizați acest lucru? comunitate?
• Cine vă poate ajuta să realizați acest lucru?
2. Colectați lucrările de artă pentru a le afișa mai târziu într-un spațiu public, astfel încât să fie vizibile
pentru toată lumea, de exemplu într-un spațiu sigur sau într-un centru comunitar.
3. Energizant: Planificați o ceremonie Stați în cerc și spuneți-le participanților ce înseamnă

„Ceremonia” pentru tine și efectuează o mișcare (de exemplu, spune: „ceremonie înseamnă: să
mănânc mâncarea mea preferată, mmm”, sau: „Ceremonie înseamnă să dansezi” și fă o mișcare de
dans). Invitați grupul să răspundă făcând aceeași mișcare. Rând pe rând, participanții împărtășesc
ceva ce le place să facă atunci când sărbătoresc. Ar putea fi melodia lor preferată, mișcarea de dans
sau o calitate pe care și-ar dori să o aducă (bucurie, dragoste, amuzament!). Întregul grup va
sărbători. Repetați până când toți participanții au participat.
4. De ținut minte: Scaunul de laude
Durata: 20 minute
1. Invitați un participant să stea pe un scaun amplasat într-un loc special pe covoraș, în cerc.
Explicați faptul că acesta este un scaun special: „Scaunul de laude”. „Scaunul de laude” Rând pe
rând, toți ceilalți membri ai grupului, inclusiv facilitatorii, vor spune un lucru pozitiv despre persoana

aflată pe scaun. O persoană (facilitator sau un participant) notează toate calitățile pe o
foaie de hârtie pe care fiecare participant să le ia acasă. Când toată lumea a spus ceva despre
această persoană, altcineva ia loc pe scaunul de laude.
2. După ce toți participanții au fost pe „Scaunul de laude”, o mare rundă de aplauze va fi primită de
către toată lumea!
3. Evidențiați faptul că toți avem călități unice. Uneori nu suntem conștienți de aceste calități până
când prietenii noștri ni le indică. Subliniați că adesea vedem propriile noastre caracteristici, sau cele
pe care ni le dorim, la alții.
5. Încheiere
Durata: 10 minute
1. Exercițiu de încheiere: Alegerea grupului. Întrebați participanții ce joc sau exercițiu ar dori să
facă în această ultimă sesiune. Lăsați participanții să conducă activitatea.
3. Să sărbătorim! Sărbătoriți ultima sesiune a programului cu un eveniment social, masă comună

sau altă sărbătoare. Returnați fiecărui participant obiectivul personal și un certificat de finalizare a
programului.
După sesiune

NOTE DE FINAL
i Vedeți: https://www.youtube.com/watch?v=pZwvrxVavnQ
ii Adaptat din: International Rescue Committee (2016). Girl Shine (pp.234–236)
iii Vedeți: https://www.youtube.com/watch?v=pZwvrxVavnQ
iv Adaptat din: International Rescue Committee (2016). Girl Shine (pp.234–236)
v Adaptat din: International Rescue Committee (2016). Girl Shine.

vi Ibid.
vii Adaptat din: Plan International (2016). Champions of Change; International Rescue Committee (2016). Girl
Shine.

Adolescent Life Skills Curriculum

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adolescent Life Skills Curriculum

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ABILITĂȚI DE VIAȚĂ

Prima publicare 2021 – Text © Plan International 2021

Ilustrații © Hazel Mead 2020/2021. Toate drepturile rezervate.

Programul de abilități de viață și parenting a fost dezvoltat cu sprijin financiar de la:

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 2

▪ Să înțeleagă consimțământul și să știe cum să

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 3

RESURSE INSTRUMENTE M&E

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 4

Sesiunea 1 de abilități de viață se concentrează pe introducerea programului și pe construirea

În sesiunea 2 de abilități de viață, adolescenții explorează mediul social, prin identificarea

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 5

Sesiunea 1 de abilități de viață: Crearea unui spațiu sigur

▪ Flipchart participanții să împărtășească idei sau să

PREGĂTIRE prezența participanților și să completați

Prezentare generală a Activitatea sesiunii Durata

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 6

1. Bun venit și încălzire

1. Bun venit și introducere: Primiți participanții la program și felicitați-i pentru că au venit.

2. Introducerea temei: Prezentarea programului

4. Prezentați politica Plan International privind protecțiea copiilor și a tinerilor și explicați ce

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 7

5. Întrebați participanții dacă sunt de acord ca facilitatorii să colecteze formularele și să citească

4. De ținut minte: Acord de grup

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 8

Opțional: Activități de follow-up

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 10

fiecare participant) pentru a impărtăși cum se simt și

▪ Opțional: printați o copie a Resursei 1. Harta socială ▪ Raportare: Nu uitați să înregistrați

pentru fiecare participant, decupând pictogramele. prezența participanților și să

Prezentare generală a Activitatea sesiunii Durata

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 11

1. Bun venit și încălzire

1. Recapitulare: Primiți participanții și felicitați-i pentru că au ajuns la sesiune. Întrebați participanții

2. Introducerea temei: Harta mea socială

1. Introduceți acest exercițiu spunând că ne vom uita la

2. Explicați că în această activitate fiecare își va crea propria

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 12

participanților pot arăta diferit și este în regulă.

3. Explorare: Rețeaua noastră de sprijin

2. În conversație, evidențiați următoarele mesaje cheie:

4. De ținut minte: Siguranță și sprijin în comunitatea noastră

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 13

2. În conversație, investigați dacă există persoane de încredere, cum ar fi asistenții comunitari,

6. Terminați activitatea evidențiind următoarele mesaje cheie:

2. De practicat acasă: Rugați participanții să împărtășească cu un prieten ceea ce au învățat despre

Opțional: Activități de follow-up

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 15

Sesiunea 4 de abilități de viață se concentrează pe recunoașterea stresului și îi ajută pe

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 17

PREGĂTIRE se simt și spuneți-le că sunteți alături de ei.

Prezentare generală a Activitatea sesiunii Durata

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 18

1. Bun venit și încălzire

1. Recapitulare: Primiți participanții și felicitați-i pentru că au ajuns la sesiune. Întrebați participanții

2. Introducerea temei: Ghiciește emoția

1. Facilitați un joc cu grupul pentru a explora diferite

Note pentru facilitator: Există două opțiuni pentru

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 19

Plan International | Abilități de viață pentru adolescenți - plan de studii 20

3. În conversație, evidențiați următoarele mesaje cheie:

3. Explorare: Joc de rol – exprimarea sentimentelor proprii

1. Împărțiți participanții în grupuri de câte patru. Rugați grupurile să discute: