ALice este o fetiță ca toate fetițele.Îi plac poveștile.Într-o zi adoarme cu
gândul la ele și începe să viseze că se află într-o "țara a minunilor".Aici se petrec tot felul de întâmplări, cm numai în povești se pot întâmpla. Astfel, de pildă, ea descoperă aici că se poate face mai mare sau mai mică, după nevoie. Iat-o încercând să pătrundă într-o grădină fermecată,de care o despărțea însă o ușiță atât de scundă, încât nici capul nu-i putea intra. Ce-i de făcut? "Ah ce bine ar fi să mă pot strânge ca o lunetă",se gândea ea.Și tocmai atunci , găsește o sticlță pe eticheta căreia stătea scris cu litere frumoase și mari, de tipar:"BEA-MĂ". Ușor de zis"Bea-mă", dar Alice, o fetiță înțeleaptă, cuminte, nu era să se repeadă să facă una ca asta. -Ba nu, zise ea, întâi să mă uit, să văd dacă nu cumva scrie pe sticlă:"Otravă".