Anatomia sistematica si functionala a cerebelului - config. ext. si int.

, cortex structura,
substanta cenusie, substanta alba, nuclei, tracturi
Cerebelul ocupa loja posterior de bulb si punte si inferior de lobii occipitali, de care
este despartit prin cortul cerebelului.Cerebelul este compus din doua hemisfere cerebeloase
intre care se interpune vermisul. Cerebelul are teri lobi: floculonodular (vestibulocerebel,
arhicerebel), lobul anterior (spinocerebel, paleocerebel), lobul posterior (cerebrocerebel,
neocerebel) Suprafata cerebelului afiseaza creste subtiri si paralele, intre care se gasesc
santurile cerebeloase.
Fata superioara a cerebelului prezinta santul paramedian, santul vaculei, paravermisul,
lingula, lobulul central, santul postlingual, lobulul central, muntele, lobulul patrulater, lobulus
simplex, folium, lobulul semilunar superior. La nivelul fetei inferioare se gasesc tuberul,
lobulul semilunar inferior, fisura orizontala, lobulul digastric, lueta, tonsilele, flocculusul,
fisura orizontala, fisura secundara si santul prepiramidal.
Cortexul cerebelos. Desi stratul molecular gazduieste celulele stelate si celulele cu
cosulet, in constitutia acestuia predomina dendritele celulelor Purkinje si fibrele paralele ale
celulelor granulare. La nivelul stratului intermediar se gasesc celulele Purkinje. Stratul
granular este cel mai gros dintre cele trei si contine in principal celule granulare, dar si unele
celule Golgi. Cortexul cerebelos primeste doua tipuri speciale de fibre: fibre agatoare si fibre
muschioase. Fibrele agatatoare sunt axonii neuronilor ai caror corpi sunt localizati in nucleul
olivar inferior. Fibrele muschioase includ majoritatea aferentelor cerebelului provenite de la
diferite nivele ale sistemului nervos central.
Substanta cenusie, fomata din corpii neuronali, se dispune la periferie formand
cortexul cerebelos, iar la interior, se organizeaza sub forma de nuclei cebrelosi. Substanta
alba, formata din axoni mielinici si nevlogii: fibre intrinseci – iau nastere din celulele Purkinje
ale cortexului cerebelos si se termina in nucleii cerebelosi; fibre aferente – iau nastere din
surse extracerebeloase si se termina in nucleii cerebelosi sau la nivelul cortexului; fibrele
eferente – au originea in nucleii cerebelosi si parasesc cerebelul pentru a ajunge in diferite
regiuni.
Nucleul dintat este localizat cel mai lateral si de departe cel mai mare dintre cei patru.
Primeste colateralele aferentelor pontocerebeloase si terminatiile celulelor Purkinje, care au
originea in cerebrocerebel.
Nucleii emboliform si globos se gasesc medial de nucleul dintat. Aferentele catre
acesti nuclei includ terminatiile celulelor Purkinje si colateralele fibrelor aferente care ajung
la cerebel prin corpul restiform si prin tractul spinocerebelos anterior.
Nucleul fastigial se afla imediat lateral de linia mediana, localizat in plafonul
ventriculului IV. Primeste fibrele celulelor Purkinje, colateralele aferentelor cu originea in
aparatul vestibular si fibrele din nucleii vestibulari. Nucleul fastigial da nastere fibrelor
eferente care parasesc cerebelul prin corpul juxtarestiform al pedunculului cerebelos inferior.
Tracturi ascendente: tractul spinocerebelos dorsal (direct, Fleching), tractul
spinocerebelos ventral (incrucisat, Gowers), tractul spinotecal

Tracturi descendente: tractul vestibulospinal medial, tractul tectospinal, tractul

reticulospinal ventral, tractul rubrospinal, tractul corticospinal lateral, tractul olivospinal,
tractul reticulospinal lateral, tractul vestibulospinal lateral