26.

MANEVRA DE EVITARE A CICLOANELOR TROPICALE

Navigatia oceanica presupune cunoasterea influentei factorilor

hidrometeorologici asupra navei si în special a modului de formare, actiune si de evitare
a cicloanelor tropicale.
DEFINITIA 26.1 Ciclonul tropical ( TRS - Tropical Revolving Storm) este un amplu
fenomen meteo – oceanografic depresionar, mobil, cu gradient baric orizontal foarte
mare, inclus în categoria dezastrelor naturale.

26.1 CARACTERISTICILE CICLONULUI TROPICAL

Ciclonul tropical poate fi caracterizat la modul general, astfel:

- forma circulara, cu diametre cuprinse între 50 si 800 mile marine;
- vânt radial, violent, cu viteza de peste 130 nd, deviat puternic, ploaie;
- diametrul zonei centrale („ochiul furtunii - eye of storm” ) - cuprins între 15 ÷
30 mile marine, centrul de minima presiune - mai mica de 950 mbar;
- mare foarte agitata pe o arie de aproximativ 75 mile marine, din centrul furtunii;
- - la contactul dintre aerul cald si cel rece, se produce în jurul „ochiului furtunii”
un „baraj circular de nori” (eye wall) aproximativ 15 mile marine, iar în jurul
acestuia apar - ploi torentiale (torrential rain fall) ce reduc vizibilitatea aproape
la zero;
- formarea - în zona cuprinsa între latitudinile de 8° la 15° nordica si sudica, cu un
parcurs pâna la aproximativ latitudinea de 38° sud si 42° nord;
- zonele de actiune: Atlanticul de Nord, Vest India, Pacificul de Sud, NE- ul
Oceanului Pacific, SE-ul Oceanului Indian, Caraibe, Golful Bengal, Marea
Arabiei, E si NW-ul Australiei, Vestul Mexicului, California;
- denumire: ciclon tropical, uragan, Hurrican, Cyclone, Typhoon, Willy-willie;
- distante de deplasare cuprinse între 2.500 si 5.000 Mm;
- sezon de formare:
- în emisfera nordica între iulie si noiembrie, cu
perioada cea mai rea august - septembrie;
- în emisfera sudica între decembrie si mai, cu perioada
cea mai rea februarie - martie;
- traiectorii tipice si netipice;
- traiectoria tipica este în general curbilinie cu o directie initiala în ambele
emisfere, de la est la vest, cu deviatii si variatii considerabile;
- traiectoria tipica se compune din (v.fig.26.1):
a) - un segment de traiectorie variabila, oscilanta în zona
cuprinsa între ϕ = 8° ÷ 15°, cu viteze cuprinse între 4 ÷
16 Nd;
b) - un segment de traiectorie caracteristica, parabolica
având curbura parabolei la aproximativ 25 °N, cu directia
spre nord si între 15 ÷ 20° sud, în zona cuprinsa între 10°
÷ 35° si cu viteze cuprinse între 10 ÷ 50 Nd;
c) - un segment de traiectorie variabila, oscilanta, în zona
cuprinsa între ϕ = 35° ÷ 42°, cu viteze variabile;
- viteze foarte mari si cu schimbari bruste ale directiei vântului în zonele apropiate
de vortex si vizibilitate practic nula;
Evitarea cicloanelor tropicale 413
- formarea sub actiunea vântului puternic a unor curenti marini cu directie si
viteza variabila a caror marime este dificil de determinat, care au o directie de
curgere diferita fata de directia din care bate vântul (deviati spre dreapta în
emisfera nordica si spre stânga în emisfera sudica, cu valori cuprinse între 15° si
45°, proportional cu cresterea latitudinii si a adâncimii marii);
- formarea la larg de valuri înalte si lungi care se propaga mai repede decât
sistemul depresionar, pierzând din energie o data cu cresterea distantei si
transformându-se în hula ciclonica precursoare a furtunii.

Traiectorie c 450 N
variabilã
400
b 300
Traiectorie
caracteristicã
200
Traiectorievariabilã a
100

Q Q'
Traiectorie variabilã a
Traiectorie
100
caracteristicã
200
b
300
Traiectorie
variabilã c
400
450 S

Fig.26.1

26.2 STRUCTURA ZONEI CICLONICE

Ciclonul tropical se caracterizeaza printr-o miscare complexa, compusa dintr-o

miscare de giratie a vântului, cu viteza crescânda dinspre exterior spre vortex si dintr-o
miscare a întregului sistem depresionar de-a lungul traiectoriei.
Analiza modului de manifestare a unui ciclon tropical arata ca intensitatea
fenomenelor hidrometeorologice este variabila pe întreaga sa arie si de aceea, zona
ciclonica a fost împartita pentru o mai buna întelegere în:
1. vortex - zona centrala calma a furtunii;
2. „ochiul furtunii”- zona de maxima perturbatii;
3. cadranul deosebit de periculos;
4. cadranul periculos;
3 - 4 semicercul periculos;
5 - 6 semicercul manevrabil;
4 - 5 semicercul anterior;
6 - 3 semicercul posterior;
7. vertex (cod) - punctul cel mai vestic ocupat de centrul furtunii.

26.2.1 Zona ciclonica - emisfera nordica

În emisfera nordica zona ciclonica se caracterizeaza prin traiectoria generala a

ciclonului catre vest, manevra generala de evitare este de abatere spre dreapta si spre
stânga, functie de pozitia initiala a navei (v.fig.26.2).
414 Navigatie radar

Traiectoria „ VW Linia
ciclonului mediana
Vciclon

ƒ
•
…
‚

Fig.26.2

26.2.2 Zona ciclonica-emisfera sudica

În emisfera sudica zona ciclonica se caracterizeaza prin traiectoria
generala a ciclonului spre est, manevra generala de evitare este de abatere spre dreapta
si spre stânga, functie de pozitia initiala a navei (v.fig.26.3).

ƒ Linia
mediana

„
‚ VW

•
†
V ciclon

… Traiectoria
ciclonului

Fig.26.3
Evitarea cicloanelor tropicale 415
26.2.3 Semicercul periculos

Semicercul periculos, este situat în partea dreapta a traiectoriei în emisfera

nordica si în cea stânga în emisfera sudica se caracterizeaza prin:
- viteza vântului mai mare si valuri ma i mari decât în semicercul manevrabil;
- în cadranul deosebit de periculos viteza totala este suma vitezei ciclonului si a
vântului:

Vtot = Vciclon + V vânt (26.1)

- actiunea vântului produce derivarea navei catre traiectoria si centrul ciclonului în

cadranul deosebit de periculos;
- din punct de vedere al navigatiei, posibilitatile de manevra sunt mult mai reduse,
existând riscul de manevra deosebit de periculoasa, din centrul ciclonului.

26.2.4 Semicercul manevrabil

Semicercul manevrabil, situat în partea stânga a traiectoriei în emisfera nordica

si în cea dreapta în emisfera sudica, se caracterizeaza prin:
- viteza vântului mai mica si valuri mai mici decât în semicercul periculos;
- viteza totala este diferenta dintre viteza ciclonului si cea a vântului:

Vtot = Vciclon - Vvânt (26.2)

- actiunea vântului produce derivarea navei de la traiectoria si centrul ciclonului

catre cadranul anterior al semicercului;
- posibilitatile de manevra sunt mai mari, manevra de iesire din aceasta zona
putându-se face cu ajutorul ciclonului.

26.2.5 Traiectoria ciclonului tropical în emisfera nordica

În emisfera nordica traiectoria tipica a unui ciclon tropical se compune din cele
trei segmente de traiectorie: variabila, caracteristica, variabila (v.fig.26.4)

Presiune
înalta

20° Ν
linie mediana
Vertex
(cod)

10° Ν

0°
Fig.26.4
416 Navigatie radar
26.2.6 Traictoria ciclonului tropical în emisfera sudica
În emisfera sudica traiectoria tipica a unui ciclon tropical se compune din cele
trei segmente de traiectorie: variabila, caracteristica, variabila, (v.fig.26.5)

0°

10°S

Vertex
(cod)

20° S
linie mediana
Presiune
înalta

Fig.26.5

26.3 MANEVRA GENERALA DE EVITARE A CICLONULUI

Manevra în ciclonul tropical are drept scop evitarea apropierii sau intrarii navei
în zona centrala de maxime perturbatii a ciclonului.
În principiu, manevra de evitare a ciclonului tropical este cea de abatere spre
stânga (pentru pozitii initiale ale navei în semicercul manevrabil) si spre dreapta (pentru
pozitii initiale ale navei în semicercul periculos),(v. fig.26.6 – pentru emisfera nordica.

20o

15 o

Vciclon

4o

0o

Fig.26.6
Evitarea cicloanelor tropicale 417
Pe traiectoria variabila a unui ciclon tropical (semicercul manevrabil, aflat în
partea stânga a traiectoriei în emisfera nordica si în partea dreapta, în emisfera sudica,
este situat spre ecuator) semicercul periculos se evita prin manevra spre ecuator.
Manevra de evitare a unui ciclon tropical este precedata de stabilirea semicercu-
lui în care se afla nava.
26.3.1 Determinarea semicercului în care se afla nava la începutul manevrei de
evitare

Semicercul în care se afla nava se poate determina prin doua procedee:

- cu nava în mars;
- cu nava în stationare.

26.3.1.1 Determinarea semicercului în care se afla nava prin procedeul „cu nava în
mars”
Determinarea semicercului în care se afla nava, prin procedeul „cu nava în
mars” se face functie de emisfera în care se naviga, astfel:

Emisfera nordica
a)În semicercul manevrabil:
Observatia 26.1 Nava în mars în drum constant de capa catre periferia ciclonului -
vântul aparent gireaza în sens direct;
b)În semicercul periculos:
Observatia 26.2 Nava în mars în drum constant de capa catre periferia ciclonului -
vântul aparent gireaza în sens retrograd.

Emisfera sudica
a)În semicercul manevrabil:
Observatia 26.3 Nava în mars în drum constant de capa catre periferia ciclonului -
vântul aparent gireaza în sens retrograd;
b)În semicercul periculos:
Observatia 26.4 Nava în mars în drum constant de capa catre periferia ciclonului -
vântul aparent gireaza în sens direct.

26.3.1.2 Determinarea semice rcului în care se afla nava prin procedeul „cu nava în
stationare”

În acest caz, sensul de giratie al vântului real indica cu precizie, dupa aceeasi
regula de mai sus, semicercul în care se afla nava.
Observatia 26.5 Daca vântul adevarat îsi mentine directia, viteza creste si presiunea
atmosferica scade, înseamna ca nava se afla în imediata apropiere sau pe traiectoria
ciclonului în semicercul anterior (4 – 5).
Observatia 26.6 Daca vântul adevarat îsi mentine directia, viteza creste si presiunea
atmosferica creste, înseamna ca nava se afla în imediata apropiere sau pe traiectoria
ciclonului în semicercul posterior (6 – 3).

26.4 MANEVRA CINEMATICA DE EVITARE A CICLONULUI TROPICAL

Procedeele cinematice, recomandate, de evitare a cicloanelor sunt:

- evitarea la o distanta de siguranta;
- evitarea la o distanta maxima (posibila).
418 Navigatie radar
Alegerea manevrei de evitare se face functie de distanta initiala fata de centrul
ciclonului si de raportul vitezelor, viteza proprie VN si cea a ciclonului Vcicl., astfel ca, la
distante mari evitarea se poate face prin semicercul manevrabil sau prin semicercul
periculos, la distanta data de siguranta, iar la distante mici evitarea trebuie facuta la
distanta maxima, posibila.
De asemenea, trebuie determinate modul de evolutie al ciclonului si zonele
“foarte periculoasa” si “periculoasa”.
În practica, se considera ca distanta minima de evitare a unui ciclon nu trebuie sa
fie mai mica de 200 mile marine.

26.4.1 Determinarea evolutiei probabile a unui ciclon tropical

Manevra cinematica de evitare a unui ciclon tropical este precedata de

determinare evolutiei probabile a acestuia, pe baza informatiilor primite de la statiile
meteorologice prin diferite mijloace radioelectronice.

Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.26.7):

- se determina pe harta, pozitia centrului ciclonului, pe baza informatiilor primite la
bord;
- se construieste, la scara hartii, cercul reprezentând centrul ciclonului;
- se traseaza tangentele la acesta, cu o deschidere de 400 dreapta, stânga
fata de traiectoria previzibila a ciclonului;
- se construieste zona foarte periculoase (“iminent danger area”) ca fiind,
distanta parcursa de ciclon în primele 24 de ore cu Vcicl. (se traseaza arcul
de cerc din punctul C0 pâna în punctul C1 );
- se construieste zona periculoasa (“probable danger area”) ca fiind
distanta parcursa de ciclon în 48 de ore cu Vcicl. (se traseaza arcul de cerc
din punctul C0 pâna în punctul C2 ).
Observatie 26.7 Acest sector de cerc astfel determinat se poate construi pe harta, la
intervale determinate de timp, pentru a se putea vizualiza evolutia în timp a ciclonului.

traiectorie
previzibilã

zonã
periculoa
sã
zonã
foarte
periculoa
sã

φ;λ

diametru ciclon
4 0o

C2(48h) C1(24h) 40o

Co

Fig.26.7
Evitarea cicloanelor tropicale 419
26.4.2 Evitarea ciclonului la distanta de siguranta

Acest procedeu cinematic de evitare a ciclonului tropical se adopta în conditii de

superioritate de viteza, VN > Vciclon si distanta initiala mare.
Rezolvarea grafica pe planseta radar a acestei manevre presupune cunoasterea
urmatoarelor elemente initiale:
- ora si momentul initial t0 pentru care se determina pozitia initiala a
ciclonului;
- parametrii de pozitie initiali ai ciclonului tropical R0 si d0 fata de N;
- parametrii proprii de miscare VN, DN ;
- directia si viteza ciclonului;
- distanta de siguranta stabilita;
- bordul întoarcerii – stabilit, semicercul – stabilit;
cu ajutorul carora sa se obtina:
- nCPA; nTCPA;
- nDN ; Trev si ora de revenire.
Algoritm de rezolvare grafica – planseta radar „Nordul sus” (v.fig.26.8)
- se alege scala distantelor, multiplu de 6, mai mare decât distanta initiala d0 ;
- se reprezinta pozitia finala a ciclonului C pentru ora observatiei t;

nDN

Directie CPA dsig

ciclon C0'
N nCPA

W
C
C2

DN
C0

Fig.26.8

- se construieste spatiul parcurs de ciclon în ∆t ales, în sens invers directiei de

deplasare a ciclonului si se obtine pozitia W – punctul de viteza zero:

Sciclon = CW (26.3)

- se construieste spatiul parcurs de nava în ∆t ales, din W în sensul drumului

initial al navei si se obtine pozitia initiala a ciclonului C0 :
-
S N = C0W (26.4)
- se determina MRi, data de orientare segmentului C0 C, se masoara CPA si se
determina TCPA;
420 Navigatie radar
- se determina nMR tangenta din C la cercul de raza dsig si se obtin nCPA,
nTCPA;
- se construieste triunghiul de manevra WCC0 ’ unde CC0 ’ este nMR iar C0 ’
este intersectia acesteia cu cercul de raza WC si WC 0 ’ este drumul de
evitare - nDN;
- se determina manevra de revenire ducând o paralela la MRi, tangenta la
- cercul de raza egala cu distanta de evitare, pâna la intersectia cu nMR,
obtinându-se pozitia de revenire – C2 , Trev, si ora de revenire.

26.4.3 Evitarea ciclonului la distanta maxima (posibila)

Acest procedeu se adopta în conditii de inferioritate de viteza, VN<Vciclon si

distanta initiala mica fata de ciclonul tropical.

Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.26.9):

- se alege scala distantelor, multiplu de 6;
- se reprezinta pozitia finala a ciclonului C pentru ora observatiei t;
- se construieste spatiul parcurs de ciclon în ∆t ales cu relatia 26.3;
- se construieste spatiul parcurs de nava în ∆t ales cu relatia 26.4;
- se determina MRi, data de orientarea segmentului C0 C, se masoara CPA si se
determina TCPA;
- se determina nMR tange nta din C la cercul de raza egal cu spatiul parcurs de
nava, se obtine nCPA, ce reprezinta distanta maxima (posibila) la care se
poate manevra de evitare a ciclonului tropical;
- se construieste triunghiul de manevra WCC0 ’ unde CC0 ’ este nMR iar C0 ’
este intersectia acesteia cu cercul de raza S N (WC 0 ’) si WC 0 ’ este drumul de
evitare - nDN;
- se determina nTCPA;
- se determina manevra de revenire ducând o paralela la MRi, tangenta la
cercul de raza egala cu distanta de evitare, pâna la intersectia cu nMR,
obtinâ ndu-se Trev, si ora de revenire.

Directie
ciclon

C2
nCPA=dmax CPA nDN
N

W
C0I

C0 DN

Fig.26.9