Indrumar Prelucrare Date Statii Hidro Rauri Vol 1

INSTITUTUL NAŢIONAL DE HIDROLOGIE
ŞI GOSPODĂRIRE A APELOR
ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

DATELOR HIDROMETRICE
ÎNDRUMAR
PENTRU PRELUCRAREA
DATELOR DE LA STAŢIILE
HIDROMETRICE PE RÂURI
Volumul I
Bucureşti 2016
ABA: Raul:
STATIA HIDROLOGICA : Statia hidrom:
BORDEROU
CU PIESELE CUPRINSE ȊN STUDIUL HIDROMETRIC
AL DEBITELOR DE APA ŞI DE ALUVIUNI ȊN SUSPENSIE
Anul:
Nr.crt. Denumirea piesei Nr. Piese
1 Caracterizarea anuală a materialului hidrometric
2 Profile transversale
3 Tabel cu verificările punctului "zero" miră
4 Date de sinteză – Debite de apă
5 Fişa de niveluri medii zilnice şi caracteristice lunare şi anuale
6 Hidrograful nivelurilor medii zilnice (H - T)
7 Fişa de debite medii zilnice şi caracteristice lunare şi anuale
8 Hidrograful debitelor medii zilnice (Q-T)
9 Fişa cu debite de apă medii lunare şi anuale reconstituite
10 Centralizator pentru măsurători de debite de apă
11 Cheia limnimetrică grafică
12 Cheie limnimetrică tabelară
13 Tabel pentru verificarea cheilor limnimetrice
14 Grafic complex pentru perioada de iarnă
15 Fişa cu temperatura aerului la ora 06 pentru graficul complex în perioada de iarnă
16 Fişa cu precipitaţiile lichide şi solide pentru graficul complex în perioada de iarnă
17 Fişa cu grosimea gheţii şi grosimea zăpezii deasupra gheţii
18 Fişa cu corecţii ΔH
19 Fişa cu corecţii Ki
20 Fişa cu fenomene de iarnă
21 Fişa corecţii vegetaţie în albie Kv
22 Fişa calcul corecţii
23 Fişa cu elementele necesare extrapolării
24 Grafice de extrapolare (i-H şi n-H)
25 Hidrograful viiturii - tabelar
26 Hidrograful viiturii grafic
27 Fişa cu temperaturile medii zilnice ale aerului şi valorile caracteristice lunare şi anuale
28 Fişa cu temperaturile medii zilnice ale apei şi valorile caracteristice lunare şi anuale
29 Fişa cu precipitaţiile zilnice ale apei şi valorile caracteristice lunare şi anuale
30 Fişa cu grosimea zilnică a stratului de zăpadă şi valorile caracteristice lunare şi anuale
31 Fişa cu echivalentul zilnic al apei din stratul de zăpadă şi valori caracteristice lunare şi anuale
32 Grafic de corelaţie Q m lunar- Hm lunar
33 Date de sinteză – Debite de aluviuni în suspensie
34 Fişa cu debite de aluviuni în suspensie medii zilnice, lunare, anuale şi caracteristice
35 Fişa cu debite de aluviuni târâte medii zilnice, lunare, anuale şi caracteristice
36 Fişa cu turbiditatii medii zilnice, lunare, anuale şi caracteristice
37 Centralizator cu măsurători de debite complete de aluviuni în suspensie
38 Centralizator cu măsurători de debite simple de aluviuni în suspensie
39 Hidrograful debitelor solide medii zilnice (R-T)
40 Grafic de corelaţie a turb.medie – turb.simple
41 Grafice interpolare R-T
42 Grafice de corelaţie R-Q (drepte, curbe şi bucle)
43 Grafic de corelaţie R = f(Q) medii lunare şi anuale
44 Centralizator cu măsurători de debite târâte
45 Rezultatele analizelor granulometrice
A. B. A.: Raul:
S. H.: S. h.:
Anul:
TABEL CU VERIFICAREA PUNCTULUI "0 MIRA"
Reperul fata
Diferenta Data de la care se
Mira care de care s-a Cota reper Cota veche Cota noua Tip si serie aparat
Nr. Data intre reper aplica corectia Cine a facut verificarea
se verifica facut (mrMN) "0 mira" (m) "0 mira nivelment
si "0 mira" punctului "0 mira"
verificarea
Intocmit: Verificat:
A. B. A.: Raul:
STATIA HIDRO: St. hidrom:
Anul:
DATE DE SINTEZA
CURGEREA LICHIDA
1. Niveluri (cm)
1.1. Cote caracteristice (mrMN)
Cota '0 mira' Perioada de Cota reper Cota '0 mira' Perioada de
Cota reper (mrMN)
(mrMN) valabilitate (mrMN) (mrMN) valabilitate
1.2. Niveluri anuale (cm '0 mira')

Nivel minim Nivel mediu Nivel maxim Perioade cu Perioade cu Perioade cu
masurat/ Data masurat/ Data secare inghet total baltire
Nivel minim Nivel maxim

produs/ Data produs/ Data
de la H= cm
Fenomenul de baltire s-a instalat
la H= cm
fenomenul de secare s-a instalat de la H= cm
1.3. Niveluri maxime reconstituite (cm '0 mira'), datorita neinregistrarii directe
Data Nivel produs Mod reconstituire Data Nivel produs Mod
(cutie martor, urme reconstituire
etc.) (cutie martor,
urme etc.)
1.4. Pentru prelucrarea nivelurilor s-au folosit:

datele de la:
a. mira in intervalele:
b. limnigraf in intrevalele :
c. de la statiile automate in
intervalele:
*)precizeaza daca datele folosite sunt cu pas de timp de o ora, de 10 minute sau media orara
si s-au utilizat aplicatiile:
se vor preciza aplicatiile utilizate precum si cine le-a dezvoltat, indiferent daca acestea au fost dezvoltate la
INHGA sau la ABA
2. Pante si profile *
Nr. Data H (cm '0 mira') Debit corespunzator Distanta L (m) Panta I (‰) Data ridicarii
crt. din cheia limnimetrica pe care s-a profilului
(m3/s) ridicat panta
1
2
3
4
Date sinteza - curgerea lichida - pagina 2
3. Debite de apa (m3/s)

3.1. Numar de masuratori
Nr. masuratori Q Nr. masuratori Q efectuate cu: Nr.
Total In profilul: Morisca Micro- Flotori Alt masuratori
Mira Pod Alt complete de morisca aparat*) de control
suprafata
*) se precizeaza aparatele cu care s-au facut masuratorile, altele decat morisca si micromorisca
3.2. Situatii de extrapolare

Data Q max/ Q max/ Data Q max/ Q max/ Data Q max/ Q max/
min min min min min min
masurat extrapolat masurat extrapolat masurat extrapolat
3.3. Debite de apa caracteristice

Valori lunare anuale Raport pentru valori lunare Qrec/
Valori inregistrate
reconstituite Q mas
Metrie
Med an Max an Data Min an Data Med an Max an Min an Sistematic Expeditionar
beneficiar
3.4. Metode de prelucrare a debitelor si aplicatiile utilizate

3.4.1.Metode utilizate la calculul masuratorilor de debite :
*) se precizeaza metodele cu care s-au calculat masuratorile de debite (analtic, grafoanalitic, grafomecanic, CAMDAR, alte aplicatii,
mentionandu-se inclusiv unde si de catre cine au fost dezvoltate)
3.4.1.Metode de prelucrare si de corectie a debitelor si perioadele de timp in care s-au aplicat

Perioada
Metoda
CL - cheie limnimetrica, I - interpolare, Ki - coeficient de iarna, Kv - coeficient de vegetatie, ΔH - retezare de niveluri, altele (mentionandu-se ce alte metode de
prelucrare si corectare a debitelor au fost folosite)
3.4.2. Aplicatii utilizate la trasarea si interpolarea cheii limnimetrice:
*) se precizeaza aplicatiile utilizate (CHELIM, alte aplicatii, mentionandu-se inclusiv unde si de catre cine au fost dezvoltate)
4. Masuratori cu abateri > 10% sau eliminate

Numar masuratoare
Cauza probabila
Numar masuratoare
Cauza probabila
5. Afectarea curgerii
Nr. folosinte si acumulari utilizate Nr. folosinte utilizate pentru
Este afectata curgerea? Se reconstituie Q pentru reconstituire reconstituire, controlate
lunar? Metrie
Medie lunara Medie zilnica Maxima Total Acumulari Folosinte Sistematic Expeditionar
beneficiar
6. Observatii suplimetare referitoare la factorii care au influentat scurgerea

a. Alti factori care au influentat variatia normala a nivelului apei si perioadele in care
aceste variatii s-au produs (zapor, remuu, deplasari de sloiuri, vegetatie acvatica
etc)
fenomenul care a influentat perioada
observatii
scurgerea de la pana la
b. Perioade pentru care datele nu prezinta siguranta:

- datele de la mira prevazute in complexul de observatii si masuratori efectuate de observator (niveluri,
precipitatii, fenomene de iarna, probe recoltate pentru scurgerea solida etc)
perioada
parametrul observatii
de la pana la
- datele de la statiile automate, acolo unde este instalata statia automata
perioada
parametrul observatii
de la pana la
c. Perioade cu lipsuri de date completate prin interpolare sau corelatii

perioada
parametrul*) modul de completare
de la pana la
*) daca parametrul este din complexul de obs si mas efectuate de observator se va trece acronimul acestuia (H, PP,
Taer), iar daca este masurat de statia automata, la acronim se va adauga "aut" (Haut, Ppaut, Taut etc).
Explicatii legate de perioadele in care unul sau mai multi parametrii prevazuti in complexul de observatii si
masuratori nu au fost disponibili, indiferent daca e vorba de parametrii observati sau masurati de
observator sau de cei inregistrati de statia automata, acolo unde este instalata statie automata.
6. Observatii suplimetare referitoare la factorii care au influentat scurgerea

(continuare)
d. Mutari amplasamente si perioadele in care s-au facut observatii si masuratori

comune, precum si corelatiile intre cele doua mire
e. Eroziuni, colmatari, precum si ruperi de maluri in sectorul statiei hidrometrice si

cauzele care au determinat astfel de fenomene (daca sunt cunoscute).
f. Interventii antropice in sectorul statiei hidrometrice (lucari in albie, lucrari de

consolicare maluri sau poduri etc
g. Observaţii cu privire la debitele medii zilnice reconstituite
h. Observatii legate de modul si locul de efectuare a masuratorilor de debite facute

in alte profile*)
Verificat de: Prelucrat de:
Sef statie hidrologica:

ABA: Raul:
STATIA HIDROLOGICA: Statia hidrometrica:
FISA DE NIVELURI MEDII ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI ANUALE

Anul
(cm)
Luna/ziua I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Suma
Media
Maxima
Data
Minima
Data
Media anuala
Maxima anuala Data
Minima anuala Data
ABA: Raul:
FISA DE DEBITE MEDII ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI ANUALE

Anul
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Ziua/Luna
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Suma
Media
Maxima
Data
Minima
Data
Media anuala
Maxima anuala Data
Minima anuala Data
0 ##
#### ##
ABA: Raul:
RECONSTITUIREA DEBITELOR MEDII LUNARE SI ANUALE
1. Relatia de reconstiture
Qnat = Qmas+Q
2. Studii hidrometrice (statii hidrometrice pe rau sau baraj amonte) in care se regasesc
valorile debitelor)
Nr. luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN
Crt acumularea
3. Calculul debitelor medii lunare

luna
elementele I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN
ecuatiei de bilant
ΣΔQ st.hm a
ΣΔQ st.hm b
ΣΔQ st.hm c
ΣΔQ st.hm d
Fol/ac rest bazin
ΣΔQamonte
Qmasurat
_ = _
+〖ΣΔ 〗_
Grad de afectare
Qm/Qn

ABA Raul:
STATIA HIDROLOGICA Statia hidrometrica:
H"0mira" =
CENTRALIZATOR MASURATORI DE DEBITE LICHIDE
ANUL
Date hidrometrice in profilul mirei Qs
Nr. Nr. Starea H (0 mira) Q Date hidrometrice in profilul de masuratori debitul µ = Aparat Metoda Cine a Observatii
crt. Data si ora profil raului (cm) (m3/s) Viteza (m/s) Adancimea (m)
Latimea (m) Perimetru Raza Panta fictiv Q/Qs utilizat de efectuat
(zz/ll/aaaa
hh:mm) mas. (m2) Vm Vmax B Hm Hmax P (m) R (m) I (0/00) (m3/s) calcul mas.

ABA:
STATIA HIDROLOGICA: Raul:
Statia hidrometrica:
CHEIE LIMNIMETRICA TABELARA

Anul Perioada
Valabila de la: pana la masuratorile:
H 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

ABA: Raul:
GRAFICUL COMPLEX DE IARNA

TEMPERATURA AERULUI °C (ORA 06:00)
ANUL 2014 2015 2015 2016
XII I II III X XI XII I
Luna
Ziua
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
ABA: Raul:

PRECIPITATII LICHIDE SI SOLIDE MM (SUME ZILNICE)
ANUL 2014 2015 2015 2016
Luna
Ziua • * • * • * • * • * • * • * • *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
ABA: Raul:

GROSIMEA GHETII CM (DECADALA)
ANUL 2014 2015 2015 2016
Luna
Ziua
5
10
15
20
25
30
GROSIMEA ZAPEZII DEASUPRA GHETII CM (DECADALA)

ANUL 2014 2015 2015 2016
Luna
Ziua 5
10
15
20
25
30
ABA: Raul:
CALCULUL CORECTIILOR IN PERIOADA DE IARNA

METODA ADUCERII NIVELURILOR DE IARNA LA CONDITIILE ALBIILOR LIBERE DE FENOMENE DE INGHET (ΔH)
Anul
LUNILE
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
ZIUA
Hiar ΔH Hcor Hiar ΔH Hcor Hiar ΔH Hcor Hiar ΔH Hcor Hiar ΔH Hcor Hiar ΔH Hcor Hiar ΔH Hcor
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
ABA: Raul:
CALCULUL CORECTIILOR IN PERIOADA DE IARNA

METODA COEFICIENTILOR Ki
LUNILE
ZIUA
IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE

Qmas Ki Qcor Qmas Ki Qcor Qmas Ki Qcor Qmas Ki Qcor Qmas Ki Qcor Qmas Ki Qcor Qmas Ki Qcor
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
ABA: Raul:
STATIA HIDROLOGICA: Staţia hidrometrica:
FISA CU FENOMENE DE IARNA

ANUL
Specificaţia Durata Grosimea gheţii (cm)
Luna
Ziua
fenomenului De la Pâna la Nr. zile La maluri
La mijloc
drept stâng
Sloiuri 5
10
Ianuarie
15
20
Gheaţă la
25
maluri
31
5
10
Februarie
15
Pod de gheaţă 20
25
28/29
5
10
Martie
Năboi 15
20
25
31
5
Noiembrie
Zăpor 10
15
20
25
30
Alte formaţiuni
5
Decembrie
10
Fenomene de 15
ingheţ total 20
Număr total de zile cu fenomene de 25
iarnă 31
Lipsa parţială sau totală a fenomenelor de gheaţă s-a datorat:

P
ABA: Raul:
CALCULUL CORECTIILOR DE VEGETATIE

METODA COEFICIENTILOR Kv
LUNILE
ZIUA
MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE

Qmas Kv Qcor Qmas Kv Qcor Qmas Kv Qcor Qmas Kv Qcor Qmas Kv Qcor
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
ABA Statia Hidrometrica
STATIA HIDROLOGICA Raul
CALCULUL CORECTIILOR
pe perioada
Valoare Corectia
Nivel H Debit Q
Nr.crt Data H sau Q ΔH=H1-H Notatii
(cm) (mc/s)
din cheie K=Q-Qv

ABA: Raul:
FISA CU ELEMENTELE NECESARE PENTRU CALCULUL EXTRAPOLARII
2. CALCULE DE EXTRAPOLARE
Nr. Albia minora Albia majora - mal stang Albia majora - mal drept Q
H (cm) i Vm Q Ω R B P i Vm Q Ω B P i Vm Q total
Ω (m˛) R (m) B (m) P (m) n n R (m) n
Crt ‰ (m/s) (mł/s (m˛) (m) (m) (m) ‰ (m/s) (mł/s) (m˛) (m) (m) ‰ (m/s) (mł/s) (mł/s)
3. OBSERVATII ASUPRA MODULUI DE DETERMINARE A PANTEI* (i) SI AL COEFICIENTULUI DE RUGOZITATE (n)
* Panta se va face pe un sector de rau intre 100 si 200 m, in functie de dimensiunea acestuia; cu cat panta este mai mica, sectorul de rau masurat trebuie sa fie mai
mare pentru ca Δh rezultat sa fie de ordinul centimetrilor, in conformitate cu precizia masuratorilor hidrometrice

ABA: Raul:
VIITURA 1
Anul Data H (cm) Q (m3/s) PP SH1 PP SH2

0
1/13/2016
1/13/2016
1/13/2016
1/13/2016
1/13/2016
1/13/2016
1/13/2016
1/13/2016
1/14/2016
1/14/2016
1/14/2016
1/14/2016
1/14/2016
1/14/2016
1/14/2016
1/14/2016
1/15/2016
1/15/2016
1/15/2016
1/15/2016
1/15/2016
180
160
140
120
100
80
60
1/15/2016
1/15/2016
1/15/2016
1/16/2016
1/16/2016
1/16/2016
1/16/2016
1/16/2016
1/16/2016
1/16/2016
1/16/2016
1/17/2016
T
40
A. B. A.: Raul:
STATIA HIDROLOGICA: Statia Hidrometrica:
FISA DE TEMPERATURI AER MEDII ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI ANUALE

Anul:
Luna/ Ziua
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Decada 1
Decada 2
Decada 3
Suma
Media
Maxima
Data
Minima
Data
Media anuala
Maxima anuala Data
Minima anuala Data
A. B. A.: Raul:
STATIA HIDROLOGICA: Statia Hidrometrica:
FISA DE TEMPERATURI APA MEDII ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI ANUALE

Anul:
Luna/ Ziua
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Decada 1
Decada 2
Decada 3
Suma
Media
Maxima
Data
Minima
Data
Media anuala
Maxima anuala Data
Minima anuala Data
ABA: Raul:
FISA DE PRECIPITATII ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI ANUALE

Anul

Ziua/Luna
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Suma
Media
Maxima
Data
Minima
Data
Media anuala
Maxima anuala Data
Minima anuala Data
0 ##
0.000 ##
ABA: Raul:
FISA CU GROSIMI ALE STRATULUI DE ZAPADA ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI

ANUALE
Anul

Ziua/Luna
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Suma
Media
Maxima
Data
Minima
Data
Media anuala
Maxima anuala Data
Minima anuala Data
0 ##
0.000 ##
ABA: Raul:
FISA CU ECHIVALENTUL DE APA DIN STRATUL DE ZAPADA

Anul

Ziua/Luna
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Suma
Media
Maxima
Data
Minima
Data
Media anuala
Maxima anuala Data
Minima anuala Data
0 ##
0.000 ##
A. B. A.: Raul:
Anul:
DATE DE SINTEZA
CURGEREA DE ALUVIUNI IN SUSPENSIE
1. Numar de masuratori:
Masuratori complete
Masuratori simplificate
Masuratori simple
2. Perioada si metoda de prelucrare

Perioada De la: Pana la: De la: Pana la: De la: Pana la: De la: Pana la:
Metoda de
prelucrare
Metoda de
prelucrare
Metoda de
prelucrare
* I – interpolare; B – corelatie R-Q sub forma de bucla; L – corelatie R-Q sub forma de dreapta
3. Ecuatii
ρsimplu - ρcomplet:
ρsimplificat - ρcomplet:
4. Abscisele de recoltare a probelor simple si simplificate:

Abscisa Mal
5. Acoperirea cu masuratori complete/ simplificate/ simple a relatiilor R - Q

Nr. relatie Perioada Rmax Nr. mas. Rmax la Nr. mas. Rmax la Nr. mas. Rmax la
(kg/s) complete mas. simplif mas simple mas.
completa simplifica simpla
(kg/s) ta (kg/s)
Date sinteza - curgerea solida - pagina 2
6.Valori anuale
Rmax lunar (kg/s)/ Rmin lunar (kg/s)/ Rmax anual (kg/s)/
R med an (kg/s)
luna luna zi.luna
7. Daca curgerea este afectata si cauza afectarii:
Sef statie hidrologica:

ABA: Raul:
FISA DE DEBITE DE ALUVIUNI IN SUSPENSIE MEDII ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI

ANUALE
Anul

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Suma
Media
Maxima
Data
Minima
Data
Media anuala
Maxima anuala Data
Minima anuala Data
ABA: Raul:
FISA DE DEBITE DE ALUVIUNI TÂRÂTE MEDII ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI ANUALE

Anul

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Suma
Media
Maxima
Data
Minima
Data
Media anuala
Maxima anuala Data
Minima anuala Data
ABA: Raul:
H "0 mira" =
CENTRALIZATORUL
MASURATORILOR DE ALUVIUNI IN SUSPENSIE COMPLETE, LA 0,6h SI LA SUPRAFATA SI PENTRU CORECTAREA MASURATORILOR SIMPLIFICATE
ANUL
Date referitoare la masuratorile de debite de Date referitoare la corecterea masuratorilor Date referitoare la aluviuni
aluviuni in suspensie Simple Probe
Abscisa Turbiditatea La 0.6 h La suprafata luate
Nr.
Data Turbiditatea verticalelelor intr-un nr. de Observatii
ρ max
Viteza ρ (kg/m³)
Crt. Q R
Ω (m²) medie ρ (kg/m³) malul K
a probei
(m³/s) (kg/s) malul accesibil ρmed ρmed
"0"mira
(m/s) accesibil
H fata de
K K
(kg/m³) (kg/m³) cu
Abscisa verticala
Prof. masuratoare
Med. Max.
Aparat de luare
Vertic.
Puncte

ABA: Raul:
H "0 mira" =
CENTRALIZATORUL
MASURATORILOR SIMPLE DE ALUVIUNI IN SUSPENSIE
ANUL
* Cu rosu masuratori complete
Debitul Abscisa Turbiditate Turbiditatea Debitul
Cota H verticalei a de
lichid kg/m³ Volumu K medie pe solid
ziua/ luna fata de"0" (m) Notatii
Q l probei simple profil R (kg/s)
Nr. mira (cm) malul malul
(m³/s) (kg/m³)
Crt. accesibil accesibil
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ABA:
0
Nr crt.
1
Data
STATIA HIDROLOGICA:
2
Verticala
Timpul de
Verificat de:
3
recoltare
4
Proba (P)
Timpul
5
dintre doua
lansari (s)
Volum V
6
(cm³)
Greutatea
7
probei (g)
Greutatea
8
medie (g)
Prelucrat de:
V de fund
9
(m/s)
CENTRALIZATOR PENTRU PROBELE DE ALUVIUNI TÂRÂTE
V med. pe
verticala
10
(m/s)
Statia hidrometrica:
Raul:
Debit
elementar
11
g=100P/Tb
Obs.
12
Anexa A. Analiza şi validarea datelor hidrometeorologice din reţeaua hidrometrică
naţională
ANEXA A. ANALIZA ŞI VALIDAREA DATELOR

HIDROMETEOROLOGICE DIN REŢEAUA HIDROMETRICĂ
NAŢIONALĂ
Controlul calităţii datelor reprezintă cumulul tuturor procedurilor operaţionale care

trebuie urmate/realizate în mod obişnuit în timpul funcţionării normale a sistemului de
monitorizare hidrometeorologică pentru a se asigura că procesul de măsurare este
realizat în mod corespunzator. Aceste proceduri includ calibrarea periodică a
instrumentelor de măsură, controlul şi intreţinerea amplasamentelor, evaluarea continuă
a datelor, validarea datelor şi întreţinerea preventivă a tuturor componentelor.
Controlul calităţii datelor, atât a celor ce provin de la staţiile automate cât şi din
complexul de observaţii şi măsurători clasice, este necesar şi important în vederea
validării acestora pentru procesare şi utilizare în activitatea operativă şi constă în
examinarea datelor pentru a detecta erori, astfel încât acestea să fie corectate sau
şterse. Aceast control trebuie să se realizeze în timp real sau la un interval scurt de
când acestea au intrat în sistem, la centrul de colectare sau la un punct cât mai apropiat
de centrul de colectare şi trebuie dublată, pentru control, la nivelul imediat următor.
Sistemul Naţional Operativ de Prognoză Hidrologică este primul beneficiar şi cel
mai mare consumator de date, automate şi manuale, măsurate şi observate în timp
real. Calitatea datelor este crucială pentru activitatea de prognoză, dar în special pentru
elaborarea avertizărilor pentru fenomene periculoase, de aceea existenţa celor două
entităţi care asigură activitatea de verificare şi validare zilnică elimină cele mai multe
erori şi asigură o calitate superioară a datelor de intrare pentru Sistemul Naţional
Operativ de Prognoză Hidrologică.
Fluxul de date de la staţiile automate urmează structura de comunicaţii a reţelei
VPN (reteaua de comunicaţii VPN a ANAR este de tip stelar, cu concentrarea datelor la
nivel bazinal şi apoi la nivel central). În schemă, pe orizontală, sunt figurate cele patru
niveluri de generare, procesare şi replicare a datelor – nivelul 4 (L4) este producătorul
de date, respectiv staţia automată, nivelul 3 (L3) staţia hidrologică sau Dispeceratul
SGA , nivelul 2 (L2) ABA – serviciul hidro – centrele bazinale de prognoze hidrologice şi
A1
naţională
nivelul 1 (L1) – nivelul naţional (în principal INHGA şi ANAR). Procesul de replicare a
datelor manuale este similar cu cel de replicare a datelor automate.
Pentru staţiile automate, intervalul standard de transmisie este la 6 ore (00 06 12
18), fiind transferate datele pentru ultimele 12 ore, astfel încât, dacă la transmisia
anterioară fişierele nu au putut fi transferate (nu au existat cumunicaţii), să se poată
recupera şi datele din acel interval. Intervalul se modifică la o ora dacă nivelul a atins
sau depăşit COTA DE ATENŢIE sau dacă precipitaţiile cumulate pe 6 ore depăşesc 1,5
mm şi intervalul de transmisie se modifică la 20 minute dacă se atinge sau depăşeşte
COTA DE PERICOL sau în cazul în care cantitatea de precipitaţii cumulată într-o oră
depăşeşte 30 mm sau cea cumulată în 30 minute depăşeşte 10 mm. Indiferent de
intervalul la care se transmit fişierele de date, pasul de timp pentru toţi parametri este
de 10 minute.
Înainte de stabilirea metodelor, criteriilor şi algoritmilor după care se face
validarea manuală şi automată a datelor de la staţii sunt necesare următoarele:
- Stabilirea unor staţii de referinţă, ale căror observaţii şi măsurători prezintă
garanţie, incluzând şi staţiile din reţeaua ANM pentru analize de temperaturi şi
precipitaţii;
- Tabele de monitorizare a erorilor astfel încât acestea constitie o “baza de date”
scurtă şi concisă care, în urma analizelor să ducă la remedierea factorilor care
determină erorile, mai precis la sursă (mire, pluviometre, metode eronate de
observare/măsurare, senzori etc.);
- O fişă pentru fiecare secţiune în parte, care cuprinde:
- informaţii despre sectorul de râu şi influenţele care pot apărea în
regimul de scurgere (amonte/aval de o confluenţă sau de o acumulare, sector
amenajat/îndiguit etc.);
- valorile maxime şi minime istorice (fiind incluse şi cantităţile de
precipitaţii maxime înregistrate în 3, 6, 12 şi 24 ore);
- în funcţie de valorile maxime trebuie menţionate şi stabilite valorile
prag care fac apoi parte din criteriile de plauzibilitate după care se face
validarea.
A2
naţională
Structura organizatorică:
Nivel 3 (L3) – reprezentat prin unităţi de colectare a datelor hidrometrice (Staţii
Hidrologice şi SGA), din subordinea unei ABA;
Nivel 2 (L2) – reprezentat prin serviciile hidrologice şi centrele bazinale de
prognoze (ABA);
Nivel 1 – NAŢIONAL (L1) – reprezentat prin:
o A.N. “Apele Române” – DISPECERAT sediul central;
o Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor – Centrul
Naţional de Prognoze Hidrologice şi Secţia Hidrometrie;
o Minister.
Structura organizatorică din cadrul reţelei hidrometrice naţionale presupune două
puncte de validare a datelor până când acestea ajung în sistemul naţional. Primul punct
se află la centrul local de colectare – STAŢIA HIDROLOGICĂ, dar poate fi şi SGA-
Dispecerat (în marea majoritate a cazurilor acestea reprezintă centre de colectare
pentru datele automate). Indiferent dacă datele (automate sau clasice)
hidrometeorologice se colectează la staţiile hidrologice sau la SGA-Dispecerate, analiza
şi validarea datelor (chiar dacă acestea au fost introduse în sistem) se face de
hidrologul de serviciu, desemnat cu această activitate. Următorul punct se află la
Serviciul Hidrologic, uneori şi la ABA-Dispecerat care supervizează activitatea de
validare de la L3 – staţiile hidrologice sau dispecerate SGA. Ultima poartă de validare şi
de corectare a datelor este la INHGA-CNPH, dar identificarea erorilor la acest nivel se
face rar şi în cazuri evidente.
Activitatea de analiză şi validare a datelor hidrometeorologice se realizează în
mod asemănător la L3 şi la L2, diferenţa fiind făcută cu aplicaţiile disponibile la cele
două niveluri.
Importanţa validării la L3 este dată de volumul relativ mic de date, de
cunoaşterea foarte bună a sectorului de râu şi a regimului de scurgere, precum şi de
apropierea hidrologului de sursa datelor, ceea ce presupune accesul rapid la staţia
hidrometrică sau comunicarea cu observatorul în vederea confirmării/corectării sau a
altor intervenţii tehnice care duc la eliminarea erorilor şi care sunt greoaie pentru L1,
uneori şi pentru L2 şi pot fi practic inutile în timpul unor evenimente extraordinare,
având în vedere că la L2 şi L1 (centrele bazinale de prognoză, respectiv Centrul
A3
naţională
Naţional de Prognoze Hidrologice) se realizează practic activitatea de diagnoza şi
prognoză hidrologică.
Aplicatiile disponibile la fiecare dintre cele trei niveluri structurate în cadrul Proiectului
DESWAT sunt:
Nivel 3 (L3) Nivel 2 (L2) Nivel 1 – NAŢIONAL (L1)
Staţii Hidrologice ABA A.N.A.R. INHGA - CNPH Minister –
(dispecerat SGA) Servicii hidro DISPECERAT DISPECERAT
centrele bazinale sediul central
HydroNet HydroNet HydroNet HydroNet HydroNet
Briefing Briefing Briefing Briefing Briefing
Terminal, Terminal Terminal Terminal Terminal
HIDROLOG HydroThreatNet HYDRAS3 HydroThreatNet ROFFG
NetRad HYDRAS3 HIDROLOG HYDRAS3
DeswatFile HIDROLOG DEAN HIDROLOG
Extractor RFS-IFP ROFFG RFS-IFP
(File_Mover) NMAP pgAdmin RFS-ICP
OTT XNAV RFS-ESP
Communication XDAT NMAP
Manager NetRad XNAV
wkmxfer DeswatFile XDAT
SQL2WKM Extractor XSETS
(File_Mover)
DEAN OTT DEAN
ROFFG Communication ROFFG
pgAdmin Manager pgAdmin
wkmxfer
SQL2WKM
DEAN
ROFFG
pgAdmin
Activitatea de analiză şi validare a datelor hidrometeorologice vine după

introducerea manuală a datelor în DISPECER/HIDROLOG şi după monitorizarea
funcţionării fluxului de date deoarece hidrologul trebuie să se asigure că aplicaţiile de
colectare şi transfer a datelor funcţionează corect.
În activitatea de colectare, analiză şi validare a datelor există două stări de veghe
hidrologică:
- Starea normală, în care veghea hidrologică presupune activităţi de rutină
(diagnoză şi prognoză pentru următoarele 24 - 48 ore), buletine şi monitorizare
permanentă (la L1 – INHGA-CNPH prin activitatea de dispecerat în flux
continuu), în care atât variaţiile de niveluri şi debite, dar şi cantităţile de
A4
naţională
precipitaţii înregistrate sunt în limite normale, iar pentru perioada urmatoare (24
ore) nu sunt prevăzute modificări importante.
- Starea extraordinară, în care veghea hidrologică se extinde atât la serviciile
hidrologice, respectiv centrele bazinale de prognoză, cât şi la staţiile hidrologice,
cu punerea în stare de alertă a observatorilor care se află în zonele vulnerabile
sau care se află sub incidenţa unor coduri de avertizări hidrometeorologice.
În situaţii normale, analiza datelor în vederea validării se face zilnic, dimineaţa şi
trebuie să fie cuprinse în sarcinile hidrologului, astfel încât serviciul operativ (stabilit în
urma planificărilor săptămânale/lunare), să poata fi asigurat, iar datele să intre în
sistem în urma procesului de validare. La validarea de dimineaţă se face şi validarea
datelor din ziua anterioară, de la ora 18.
În situaţiile extraordinare, când sunt în vigoare atenţionări sau avertizări
hidrometeorologie sau când unul sau mai multe bazine sunt vulnerabile dacă s-ar
înregistra anumite cantităţi de precipitaţii în următorul interval de timp (3/ 6/ 12 ore), atât
centrele bazinale de prognoză, cât şi staţiile hidrologice intră în flux continuu, astfel
încât să coordoneze activitatea de observaţii şi măsurători efectuate de observator şi să
asigure datele, atât cantitativ, cât şi calitativ.
Activitatea de analiză şi validare a datelor în timp real se referă la valorile
înregistrate până la momentul analizei (ultimele 12/ 24/ 36/ 48 ore) în funcţie de F (kmp)
(pentru râurile mici, în care Tc şi Ts sunt de 1-3 ore respectiv 6-12 ore, iar pentru râurile
mari, unde e foarte importantă propagarea 24/48 ore sau mai mult) şi presupune două
etape:
a. Etapa primară:
- colectarea datelor din teren şi scrierea valorilor parametrilor masuraţi în
registrele de colectare;
- introducerea datelor în flux cu ajutorul aplicaţiei DISPECER/HIDROLOG.
O atenţie sporită în timpul acestor două activităţi, împreună cu informarea
hidrologului asupra evenimentelor desfăşurate în ultimele 24 ore (cantităţi de precipitaţii
punctiforme înregistrate în zona, vizualizarea estimărilor radar, variaţia temperaturilor)
duc la creşterea calităţii datelor şi la eliminarea erorilor apărute în timpul colectării,
scrierii sau introducerii datelor în flux.
A5
naţională
b. Etapa de analiză şi validare care presupune ca datele introduse să fie
analizate individual şi colectiv.
- analiza individuală se face prin compararea variaţiei parametrului respectiv cu
valorile înregistrate anterior (24-48 ore), dar şi cu variaţia parametrilor staţiei
automate (acolo unde este cazul);
- analiza colectivă presupune compararea variaţiei parametrilor în cadrul unui
subbazin sau cu alte staţii din împrejurimi. Acest lucru presupune crearea
(definirea) unor grupuri de analiză în aplicaţia HIDROLOG.
O importanţă deosebită o au valorile mari sau foarte mari înregistrate, acestea
necesitând confirmări şi analize suplimentare, faţă de analiza comparativă, de aceea
este foarte utilă crearea unor “fişe” individuale ale staţiei în care să fie stabilite limitele
de plauzibilitate (care este cel mai mare timp de creştere, care este cea mai mare
cantitate de precipitaţii cumulată în 1/ 3/ 6 ore, dacă apare fenomenul de secare, cele
mai intense fenomene de gheaţă, cele mai mari viteze medii la diferite niveluri – utile în
estimările de propagare în timpul fenomenelor deosebite).
După terminarea activităţii operative de analiză şi validare a datelor, pentru a
asigura calitatea datelor şi în situaţii extraordinare (altele decât cele
hidrometeorologice), cum ar fi lipsa de conexiune la internet sau imposibilitatea utilizării
unui computer din diverse motive, pe lângă registrul de colectare, se completează
manual grafice cu cei mai importanţi parametri (H, PP, Taer, ki, formaţiuni de gheaţă)
sau se generează aceste grafice din aplicaţia HIDROLOG.
VALIDAREA DATELOR ÎN INTERFAŢA HIDROLOG:

Este cea mai simplă modalitate de analiză a datelor după ce acestea au fost
introduse în aplicaţie. Analiza presupune compararea valorilor curente cu cele
înregistrate anterior (24/ 48/ 72 ore) în format tabelar şi în format grafic. Compararea
valorilor, în special de H, Q se face inclusiv ca ordin de mărime, şi nu doar ca tendinţă.
De asemenea, o atenţie deosebită trebuie acordată momentului PENTRU care datele
sunt înscrise în BD (încărarea datelor se face în fiecare zi prin redeschiderea interfeței
cu parametri proprii de logare a hidrologului, adică user și parolă), mai ales în
perioadele de creşteri ale nivelurilor, când apare compararea unei valori înregistrată la
A6
naţională
oră fixă (cea automată) şi una masurată/observată la un moment şi declarată la o oră
fixă.
Figura A.1. Interfaţa aplicaţiei HIDROLOG la nivel bazinal – ABA Olt
Secţiunea Analiză date prezintă, pe baza unor grupuri predefinite, situaţia

citirilor standard pentru ultimele 7 zile, informaţii care se pot detalia în Fişa staţiei.
Grupurile din cadrul ABA-ului reprezintă subunităţi, iar afişarea staţiilor se face
după alegerea unui Grup din lista de subunităţi (Figura A.1).
Opţiunea Cfg (din linia de jos) oferă posibilitatea de configurare (Adaugă,
Modifică, Şterge) a unor grupuri de staţii (existente sau noi), după diferite criterii
(închideri în bazin, contracte etc.) (Figura A.2).
De asemenea, există şi posibilitatea de căutare prin scrierea în celula laterală a
criteriului (Cod Hydra, Curs Apă sau Nume) şi de ştergere, de culisare în sus-jos în lista
de staţii, de afişare a tendinţei etc. (Figura A.2).
A7
naţională
Figura A.2. Secţiunea Analiza Date I
Deschiderea fişei pentru un bazin (grup) durează câteva zeci de secunde!

Fişa de analiză cuprinde (Figura A.3):
Secţiunea - staţiile hidrometrice, afişate în ordinea codului hydra (râu, Cod HYDRA
staţia hidrometrică, în linia următoare COTELE DE APĂRARE şi debitele
corespunzătoare);
Pentru fiecare staţie hidrometrică sunt afişate datele la orele standard pentru
ultimele 7 zile, fiecare zi având coloane corespunzătoare observaţiilor standard (06
şi 18);
În linie: Dep – deasupra fiecărei coloane este un led de semnalizare care se
colorează în funcţie de valoarea prag depăşită (gri – sub CA, galben > CA,
portocaliu > CI, roşu > CP); H – nivel, Q – debit, P – precipitaţii, E – echivalentul în
apă al stratului de zăpadă, iar căsuţa următoare, pe fond bej este pentru debitul
reconstituit;
A8
naţională
Figura A.3. Secţiunea Analiza Date
In ultima secţiune (pe fond albastru) sunt valorile disponibile pentru ziua
curentă, în prima coloană sunt cele de la ora 6, iar în coloana a doua sunt ultimele
valori disponibile, însoţite de indicativul tipului de observaţie (A –automată, M –
manuală).
Ultimele două căsuţe (pe verticala) reprezintă valorile H şi Q prognozate
pentru ziua următoare (ora 06)
După secţiunea corespunzătoare valorilor pentru ultimele 7 zile, pentru orele
18:00 (ieri), 06:00 (azi) şi <ultima citire> (azi), în pătratele pe fond gri simbolurile
prezintă starea de validare cu următoarea semnificaţie:
nevalidate;
validate (acţiune manuală, conştientă, a hidrologului) individual
(staţie cu staţie) sau multiplă (validarea tuturor staţiilor);
A9
naţională
eronate, scoase din circuit.
În partea dreapta – sus, pe coloană sunt butoanele pentru validare
(individuala sau a tuturor statiilor din grup) valori neplauzibile şi pentru
înscrierea lor în baza de date (se foloseşte mai mult pentru prognoză).
Figura A.4. Tabel detaliat pentru o staţie hidrometrică pentru ultimele 24 ore
Aplicaţia mai permite:

adăugarea unui tabel detaliat pe 24 ore pentru o staţie selectată
(Figura A.4), datele afişate fiind automate sau manuale (prin bifarea
tipului acestora în partea superioară), modificarea perioadei de afişare
făcându-se cu săgeţile roşii;
A10
naţională
Figura A.5. Criterii de sortare
criterii de sortare (plauzibilitate, depăşiri cote, variaţie/tendinţă),

aplicarea lor (criteriilor) făcându-se prin bifare în căsuţa
corespunzătoare (Figura A.5). Se poate aplica doar câte un criteriu
odată!
Analiza şi vizualizarea individuală, atât a datelor măsurate automat sau manual,

cât şi a unor valori de prognoză sau calculate se poate face în Fişa staţiei.
A11
naţională
(a) (b)
Figura A.6. Deschidere Fişa staţiei: (a) Date şi (b) Analiză date
Fişa staţiei se deschide din fereastra principală a aplicaţiei, din linia inferioară a
listei de staţii (Figura A.6.(a)) sau din Analiza date, după selectarea staţiei, în partea
dreaptă, pe verticală (Figura A.6.(b))
Valorile sunt disponibile în format tabelar şi grafic (Figura A.7).
Formatul tabelar
În prima secţiune, cu culori caracteristice sunt Cotele de apărare şi debitele
corespunzătoare acestor cote, apoi elementele de identificare ale staţiei (cod, nume,
râu şi câteva date caracteristice – acolo unde acestea există introduse în sistem).
În secţiunea următoare, în prima linie, se selectează evidenţierea valorilor în
funcţie de cotele de apărare sau în funcţie de tendinţă, posibilitatea de diseminare a
prognozelor, informaţii despre intervalul selectat (atunci când acesta există), apoi datele
în format tabelar cu pas de timp orar. Fereastra poate fi închisă, permiţând vizualizarea
graficului într-o fereastră mai mare (Figura A.7).
A12
naţională
Figura A.7. Fişa staţiei
Fişa staţiei, pe lângă vizualizarea datelor în mod asemănător descrierii

anterioare, are şi alte opţiuni, astfel:
Editarea manuală a valorilor de prognoză (Figura A.8). Procedeul de editare
constă în următorii paşi:
cu dublu-click pe prima şi ultima linie corespunzătoare intervalului pentru
care se introduce prognoza, se selectează intervalul (datele de început şi
sfârsit ale intervalului selectat apar cu albastru deasupra tabelului ca Date
selectate);
se introduc, pe coloana Hpgz, valorile de H, iar prin simpla mutare a
cursorului în casuţa corespunzătoare pentru Qpgz acesta va fi scris
automat, fiind extras din cheia limnimetrică;
se selectează fiecare coloană în parte si, după fiecare selecţie, se apasă
butonul de înscriere în baza de date (al doilea din partea dreaptă-sus a
tabelului), iar în coloana Sv, în dreptul valorilor, apare simbolul ;
A13
naţională
afişarea valorilor de prognoză este posibilă după apăsarea butonului
Refresh grafic (primul din partea dreaptă-sus a tabelului).
Figura A.8. Introducerea şi salvarea prognozelor
Tot în partea dreaptă-sus a tabelului mai sunt butoane pentru

ştergerea valorilor din baza de date, salvarea (copierea) datelor şi pentru
afişare cheii limnimetrice corespunzătoare staţiei hidrometrice.
Formatul grafic
Reprezentarea grafică (Figura A.9) este identică, în plus oferă posibilitatea de a
adăuga alte serii de timp: precipitaţii şi debite (cu coeficienţi de atenuare şi timpi de
propagare).
Adăugarea altor serii de timp pe grafic (debite sau precipitaţii) se face astfel:
se activează funcţia corespunzătoare seriei din linia din partea stângă-jos (Q sau
P);
se deschide o fereastră cu staţiile ai căror parametri se adaugă (Figura A.10);
se selectează staţia(ile) şi cu săgeata se mută din partea stângă în partea
dreaptă, apoi Ok (pentru eliminarea seriei din afişarea grafică se apasă butonul
cu săgeata inversă – se mută din partea dreaptă în partea stângă);
după confirmare (Ok), se deschide încă o fereastră (Figura A.11) pentru fiecare
staţie care se adaugă pe grafic (de exemplu, dacă au fost adăugate 3 staţii
înseamnă deschiderea, pe rând a 3 ferestre) în care trebuie introduşi parametrii
corespunzători. Aplicaţia nu permite valori nule (dacă nu se utilizează pentru
calcul atunci trebuie introdusă valoarea 1 - unu);
după definire, în fereastra staţii corelate apar definite staţiile selectate, afişarea
lor pe grafic făcându-se prin bifarea fiecareia. Tot aici apar şi parametrii introduşi
pentru fiecare staţie hidrometrică.
A14
naţională
Figura A.9. Afişarea grafică
Figura A.10. Fereastra selectare staţii corelate pe Figura A.11. Fereastra selectare
parametrul Debite coeficienţi pentru parametrul Debite
Pentru precipitaţii se procedează în mod identic.

În partea dreaptă-sus a graficului există posibilitatea de salvare a graficului şi de
afişare a tabelului cu codificarile fenomenelor de iarnă folosite în aplicaţie.
Pe ultima linie, pe lângă cele două opţiuni (Q şi P) mai există (Figura A.12):
A15
naţională
funcţii de zoom +/- şi aducere la forma iniţială;
editor grafic – modificarea tipului şi culorilor seriilor de timp etc.;
imprimarea graficului;
selectarea / deselectarea afişarii etichetelor cu valori pe grafic;
adăugarea valorilor maxime, minime şi medii;
săgeţi pentru modificarea Tp direct pe grafic.
Figura A.11. Alte opţiuni pentru afişarea grafică
Afişarea valorilor extreme (maxime şi minime) şi valoarea medie

corespunzătoare intervalului de timp (pre)definit, în cazul afişarii mai multor serii
de timp se referă la graficul de bază (staţia pentru care se face analiza).
O alta etapă a activităţii de analiză şi validare este vizualizarea datelor de

precipitaţii de la staţiile automate. Acest lucru se poate face de pe orice PC conectat în
reteaua VPN ANAR.
În browser-ul de internet se scrie (Figura A.13):
http://192.168.120.220/portal/
A16
naţională
Figura A.12. Deschiderea unui browser de internet pentru introducerea adresei portalului de
vizualizare a datelor
Din linia de meniuri se alege “Rapoarte”, iar din fereastra care se deschide se
alege “Precipitaţii staţii automate” (Figura A.14).
Figura A.14. Utilizarea meniului portalului de vizualizare a datelor
A17
naţională
În fereastra care se deschide (Figura A.15) se selecteaza:
Dată început interval:
- pasul 1: se selectează ora
- pasul 2: se selectează minutul
- pasul 3: se selectează ziua
Dată sfârşit interval:

- pasul 4: se selectează ora
- pasul 5: se selectează minutul
- pasul 6: se selectează ziua
Următoarea etapă este selectarea bazinului hidrografic (Figura A.16) pentru care se
doreşte afişarea datelor:
- pasul 7: se selectează bazinul pentru care se afişează datele de precipitaţii (în
exemplu ABA Olt)
View Mode – modul de afişare:

- pasul 8: se selectează formatul în care se afişează datele de precipitaţii
Execute – executarea comenzii:

- pasul 9: se apasă “Execute” pentru afişarea datelelor de precipitaţii pentru
intervalul, bazinul şi modul de afişare definite în panou.
A18
naţională
Figura A.15. Selectarea intervalului de afişare a precipitaţiilor
Afişarea datelor de precipitaţii de la staţiile automate se poate face sub forma

tabelară (Figura A.17), cu posibilitatea de vizualizare cu pas de timp de 10 minute
pentru fiecare staţie în parte. De asemenea, există posibilitatea de export şi prelucrare
a acestor informaţii.
A19
naţională
Figura A.16. Selectarea bazinului pentru care se afişează datele şi selectarea modului de
afişare
Figura A.17. Afişarea datelor de precipitaţii de la staţiile automate sub formă tabelară
A20
Anexa I.B. Aplicaţia informatică de prelucrare a datelor - HIDROL
ANEXA I.B. APLICATIA INFORMATICA DE

PRELUCRARE A DATELOR HIDROL
Aplicaţia de calcul automat al datelor hidrometrice HIDROL a fost realizată în
Microsoft Excel, parte a pachetului Microsoft Office, considerându-se că acesta este
programul de analiză şi organizare a datelor cu cea mai largă utilizare. HIDROL conţine
atât formule de calcul directe, cât şi macro−comenzi activate prin butoanele existente în
foile de calcul (de aceea, dacă apare la deschiderea fișierelor, fereastra dialog care
interoghează utilizatorul cu privire la activarea macro-comenzilor, este necesară
acceptarea acestora).
Aplicația este formată dintr-un „pachet” de fișiere care furnizează piesele de bază
ale studiului hidrometric anual de debite lichide pentru o stație hidrometrică. Acesta
conține:
1. Fișierul de bază „HIDROL.xls”, pentru calculul (i) cheilor limnimetrice şi
redarea acestora în format tabelar şi grafic, (ii) nivelurilor medii zilnice şi a fișelor cu
niveluri și debite medii zilnice și caracteristice, (iii) a corecțiilor de iarnă și de vegetație şi
pentru redarea (iv) hidrografelor de niveluri și debite, (v) a centralizatorului de
măsurători de debit și (vi) a graficului complex de iarnă.
2. Fișierul „Date_sinteza.xls”, pentru datele de sinteză în format tabelar și a
fișelor de temperaturi medii zilnice și precipitații zilnice.
3. Fișierul „Viituri.xls”, pentru cele mai mari viituri din an;
4. Fișierul „Profil.xls”, pentru reprezentarea grafică a profilului/ profilurilor
transversal(e).
5. Fișierul „Reconstituire.xls” pentru reconstituirea debitelor medii.
6. Fişierul „Fişe_temp_pp.xls” pentru redarea fişelor cu temperatura aerului,
temperatura apei şi precipitaţii zilnice.
Fișierul de bază „HIDROL”

Fișierul de bază “HIDROL.xls” conține 23 foi de calcul care au conexiuni între ele
prin intermediul macro-comenzilor (figura B1):
- o foaie de calcul în care se înscriu nivelurile zilnice citite la mira hidrometrică
sau cele înregistrate de stațiile automate (pentru stațiile hidrometrice unde acestea sunt
disponibile);
- 12 foi de calcul pentru determinarea nivelurilor medii zilnice; fiecare foaie de
calcul conține nivelurile instantanee înregistrate în cursul unei luni;
- o foaie de calcul cu fișa anuală a nivelurilor medii zilnice și caracteristice
(niveluri medii lunare, niveluri minime și maxime lunare și anuale) și cu reprezentarea
hidrografului nivelurilor;
- o foaie de calcul cu fișa anuală de debite medii zilnice și caracteristice și
reprezentarea hidrografului debitelor;
- o foaie de calcul pentru corecțiile de iarnă (prin metoda aducerii nivelurilor de
iarnă la condițiile libere de fenomene de îngheț și metoda coeficienților Ki ) și corecțiile
de vegetație (metoda coeficienților Kv);
B1
- o foaie de calcul pentru centralizatorul de măsurători de debite lichide și tabelul

cu perioadele de interpolare;
- o foaie de calcul pentru graficul complex;
- 5 foi de calcul pentru evaluarea, determinarea (prin polinoame de ordinul 2) şi
reprezentarea grafică şi tabelară a cheilor limnimetrice.
Figura B1. Diagrama conexiunilor dintre foile de calcul ale fișierului de

bază HIDROL.xls
Încărcarea nivelurilor instantanee

Foaia de lucru „DateGealog” conține nivelurile instantanee rezultate în urma
citirilor la miră la orele standard, respectiv a citirilor suplimentare din timpul viiturilor
(coloana B, începând cu linia 4) și data/ ora la care au fost observate (coloana A,
începând cu linia 4) (figura B2). Acestea se înscriu de către specialistul de la stația
hidrologică la intervale de timp suficient de reduse încât volumul de date să nu fie foarte
mare și, în consecință, dificil de realizat (de ex.: o dată pe lună).
În cazul în care se dispune de date hidrometrice înregistrate de o stație automată,
acestea se vor salva într-un fișier text conținând niveluri instantanee orare și datele/
orele producerii acestora (numai pentru anul pentru care se dorește prelucrarea
hidrometrică), care va fi apoi importat în HIDROL. La transferul datelor se va acorda
deosebită atenție formatului de dată/oră și a tipului de separator utilizat de HIDROL
(mm/dd/yyyy hh:mm, respectiv tabulator).
Prin activarea butonului „Copiere date GEALOG” din foaia de calcul „DateGealog”
se va realiza transpunerea datelor pe orizontală și înscrierea lor în foile de lucru
destinate calculului nivelurilor și debitelor medii zilnice (ianuarie…iunie). Pentru ca acest
lucru să fie posibil, este necesară declararea anului de calcul în foaia de lucru „ianuarie”
(celula E1) şi completarea datelor (executată automat prin acţionarea butonului
„Completare Date” din aceeaşi foaie de lucru).
Pentru statiile instalate in proiectul DESWAT, precum si pentru cele instalate in alte
proiecte, ale caror date sunt procesate in baza de date DISPECER, exista posibilitatea
de extragere si pregatire a datelor pentru prelucrarea cu aplicatia informatica,
descrierea modului de lucru fiind disponibila in Anexa D. Procedura de import, analiză
şi validare date pentru utilizarea în HIDROL.
B2
Figura B2. Înscrierea și transpunerea pe orizontală (în mod automat) a nivelurilor

instantanee în foaia de lucru „DateGealog”
Graficul complex de iarnă

Graficul complex (figura B3) redă variația în timp (ianuarie-martie, octombrie-
decembrie) a următoarelor elemente:
- temperatura aerului la ora 06: valorile zilnice se completează în fișa
corespunzătoare;
- precipitațiile: se completează tabelul cu cantitățile zilnice de precipitații, in
funcție de tipul lor (lichide sau solide);
- grosimea gheții și a zăpezii de pe gheață: tabelele conțin valorile decadale ale
acestor două mărimi;
- coeficientul = ⁄ (Qi = debitul măsurat în timpul fenomenelor de iarnă, Q
= debitul din albia liberă la nivelul la care a fost măsurat Q) – se va completa tabelul in
zilele în care există măsurători de debite de apă și se calculează Ki;
- nivelul apei: graficul se obține automat, prin preluarea valorilor din foaia de
calcul “fisa_H" a fișierului HIDROL.xls;
- debitele de apă – graficul este realizat cu valorile din foaia de calcul “fişa_Q” a
fișierului HIDROL.xls.
Pentru fiecare dintre grafice, se va modifica axa ordonatelor în funcție de intervalul
de variaţie al parametrului reprezentat.
B3
Figura B3. Graficul complex de iarnă

Centralizatorul măsurătorilor de debite lichide
Măsurătorile de debite lichide de la o stație hidrometrică se stochează într-un tabel
centralizator (Error! Reference source not found.B4), conform instrucțiunilor în vigoare, cu
excepția coloanelor corespunzătoare vitezei medii (Vm), adâncimii medii (Hm) și a razei
hidraulice (R), calculate automat prin activarea butonului „Efectuează calcule”. Prima
măsurătoare este cea din anul anterior.
Tabelul centralizator poate fi completat cu pana la 130 de măsurători de debite
lichide. În cazul în care se vor realiza mai multe măsurători de debite în aceeaşi zi, se
vor înscrie datele obţinute la măsurătoarea cu debitul cel mai mare în perioadele cu ape
mari şi datele obţinute la măsurătoarea cu debitul cel mai mic în perioadele cu ape mici.
B4
Figura B4. Centralizatorul de masuratori de debite lichide

Dacă se alege pentru determinarea debitelor medii zilnice metoda interpolării,
perioadele pe care se va aplica aceasta metodă vor fi înscrise într-un tabel din foaia
“centralizator” după activarea butonului „Interpolare”.
Calculul corecțiilor de iarnă și de vegetație

Pentru calculul debitelor de apă neafectate de fenomene de îngheț sau de
vegetație, sunt necesare măsurători în perioadele acestora de manifestare. În funcție de
frecvența măsurătorilor și după examinarea graficelor complexe, se stabilește soluția
pentru calculul debitelor de apă. Aplicația oferă posibilitatea utilizării uneia dintre cele
trei metode pentru corecția debitelor de apă (foaia de calcul “corectii”):
a. Metoda aducerii nivelurilor de iarnă la condițiile albiilor libere de fenomene de
îngheț (Error! Reference source not found.ura B5);
b. Metoda coeficientilor Ki (figura B6);
c. Metoda coeficientilor de corectie Kv (figura B7).
Alegerea unei metode impune completarea unuia dintre cele trei tabele și
activarea butonului corespunzător.
În lunile (sau zilele) în care nu este necesar calculul corecțiilor de iarnă sau de
vegetație, coloana (sau celulele) respectivă va rămâne necompletată.
Aceste valori corectate sunt preluate de către aplicație, care va calcula automat
valoarea corectată a debitului și o va înscrie în fișa anuală de debite.
Coeficienţii Ki şi Kv se calculează în mod clasic şi se completează în celulele
corespunzătoare din tabel. Celelalte două coloane ce conţin Qmăs şi Qcor vor fi
completate automat de către aplicaţie, care va face şi modificările necesare în fişa de
debite.
B5
Figura B5. Corectarea debitelor in perioada cu fenomene de iarna prin metoda

aducerii la conditiile albiilor libere de fenomene de inghet

coeficientilor Ki
Calculul nivelurilor și debitelor medii zilnice
Pentru stocarea nivelurilor instantanee cu pas de timp variabil sunt alocate 12 fișe
lunare (nivelurile pot fi citite la miră, înregistrate de un limnigraf sau de o stație
automată).
Prima foaie de calcul (cea pentru luna ianuarie) conține: codul și numele stației
hidrometrice, numele râului pe care este situată stația și anul pentru care se face
prelucrarea. Anul va fi scris in celula E1 a foii de calcul „ianuarie” (Fig. B8)
B6

coeficientilor Kv
Butonul „Completare date” va declanșa completarea datelor în cele 12 foi de calcul
aferente fiecărei luni (în celulele marcate prin culoarea roz).
În fiecare dintre cele 12 foi care gestionează nivelurile zilnice/ orare din fiecare
lună există un buton care declanşează calculul nivelurilor medii zilnice din respectiva
lună („Calcul Hm”). Calculul ia în considerare nivelurile observate la orele standard,
eventualele niveluri observate suplimentar (în cazul creșterilor bruște ale nivelului apei),
ultimul nivel din ziua precedentă și primul nivel din ziua următoare.
Declararea anului
de calcul
Fig.B8. Foaia de calcul pentru gestionarea nivelurilor instantanee din luna

ianuarie
Pentru fiecare zi, se încarcă (în mod automat) în două coloane paralele nivelurile
instantanee și data și ora înregistrării lor. Aplicația calculează nivelul mediu zilnic pentru
cel mult 102 înregistrări de niveluri instantanee (între liniile 10 și 111). De exemplu,
pentru 1 ianuarie este disponibil câmpul de celule E10 – E111, pentru niveluri
instantanee, respectiv câmpul D10 – D111 pentru date și ore.
B7
Calculul ține cont de numărul de zile al fiecărei luni (inclusiv pentru anii bisecți) și
se realizează în mod automat prin metoda grafoanalitică, folosind variația zilnică a
nivelurilor instantanee:
∑ ×∆
= ∑∆
, unde:
n – nr. niveluri zilnice instantanee;
∆ti – intervalul orar pentru care se calculează Hmed i;
∑Δt = 24 ore.
Pentru fiecare zi, aplicația calculează nivelul de la ora 24:00:
= −∆ , unde:
∆
Hx – ultima citire de nivel din ziua respectivă;
Hx+1 – prima citire a nivelului din ziua următoare;
∆Tx=T24-Tx:
T24 – ora 24:00;
Tx – ora la care s-a făcut ultima citire în ziua respectivă;
∆T=Tx-Tx+1:
Tx+1 – ora corespunzătoare primei citiri de a doua zi.
Ora 00:00 a fiecărei zile va avea ca nivel valoarea corespunzătoare orei 24:00 din
ziua anterioară. În fișa lunii ianuarie utilizatorul va înscrie ultima înregistrare a nivelului
din ultima zi a anului anterior (celulele B10 și C10 din foaia „ianuarie”). Din aceleași
considerente, în fișa lunii decembrie va fi completată și cu prima valoare de nivel
observată în prima zi a anului următor, pentru a se putea calcula nivelul mediu zilnic
pentru 31 decembrie.
Activarea butonului „Calcul Hm” pentru fiecare lună se va face după calculul/
copierea cheii limnimetrice tabelare pentru perioada de prelucrare (în fișa de lucru
„chei”), deoarece macro-comanda atașată acestui buton realizează și calculul debitelor
medii zilnice („trecerea” nivelurilor prin cheie).
Fișa anuală cu niveluri medii zilnice și caracteristice

Foaia de calcul „fisa_H" redă fișa anuală cu nivelurile medii zilnice, nivelurile
caracteristice lunare (niveluri medii, maxime și minime) și anuale (nivelurile mediu,
maxim și minim), precum și prima data de producere a nivelurilor extreme lunare și
anuale (aplicației îi lipsește capacitatea de a semnala toate cazurile de producere/
înregistrare a datelor extreme).
Metoda de calcul/ determinare a datelor conținute de fișa cu niveluri este în
conformitate cu instrucțiunile naționale, utilizate în redactarea studiilor hidrometrice
anuale (Fig. B9).
Prin activarea succesivă a macro-comenzilor asociate celor 3 butoane existente în
foaia de lucru se realizează:
- copierea nivelurilor medii zilnice din foile de calcul: „ianuarie”, […], decembrie”,
prin butonul „Copiere Hm”;
B8
Fig.B9. Fişa anuală de niveluri medii zilnice şi caracteristice

- copierea măsurătorilor de nivel din centralizatorul de debite (foaia
„centralizator”), prin butonul „Copierea măsurătorilor de nivel din centralizator”;
- trasarea hidrografului nivelurilor, pe care sunt marcate valorile de nivel citite la
miră la măsurătorile de debit și valorile anuale extreme (Fig.B10), prin butonul
„Hidrograful nivelurilor”.
Pentru sezonul rece (lunile octombrie – aprilie), perioadă în care pot apărea
fenomene de iarnă pe văi, există o rubrică pentru semnalarea codificată a acestora. În
acest sens, se propun semne convenționale facil de reprezentat cu ajutorul simbolurilor
disponibile în Excel (Tabelul nr.1).
Fig.B10. Graficul de variaţie a nivelurilor medii zilnice
Tabelul nr. 1. Semne convenționale utilizate pentru reprezentarea codificată a

fenomenelor de iarnă
B9
Semn
Semnificaţie
convenţional
: ace de gheaţă
( gheaţă la maluri
:: gheaţă de fund
o curg sloiuri rare
e curg sloiuri dese
s îngrămădiri de sloiuri
^ zăpor
I pod de gheaţă continuu
! pod de gheaţă întrerupt
q pod de gheaţă cu ochiuri
v data pornirii gheţurilor
* năboi
# pod de gheaţă suspendat
~ apa curge deasupra gheţii existente
> apa curge peste podul de gheaţă
= apa curge între două straturi de gheaţă
{ pod de gheaţă mişcat (gheaţă pornită)
x gheaţă mobilă în blocuri mari
Fișa anuală cu debite medii zilnice şi caracteristice

Foaia de calcul "fişa_Q" redă fișa anuală cu debitele lichide medii zilnice, debitele
caracteristice lunare (debite medii, maxime și minime) și anuale (debitele mediu, maxim
și minim), precum și prima data de producere a debitelor extreme lunare și anuale (Fig.
B11).
Ca în cazul fişei nivelurilor, metoda de calcul/ determinare a datelor conținute de
Fig.B11. Fișa anuală cu debite medii zilnice și caracteristice
B 10
fișa cu niveluri este în conformitate cu instrucțiunile naționale, utilizate în redactarea

studiilor hidrometrice anuale.
Foaia de lucru conţine 4 butoane pentru realizarea calculelor necesare completării
fişei cu debite medii zilnice şi caracteristice:
- completarea debitelor medii zilnice calculate în funcţie de nivelurile medii zilnice
„trecute” prin cheia milimetrică „Completare Qm”;
- corectarea numărului de zecimale în funcţie de ordinul de mărime al debitelor, prin
formatarea celulelor (3 cifre după virgulă pentru valori subunitare, 2 cifre după
virgulă pentru valori supraunitare dar mai mici de 10 m3/s, o cifră după virgulă
pentru debite mai mari de 10 m3/s dar sub 100 m3/s, respectiv numere întregi pentru
debite mai mari sau egale cu 100 m3/s), cu ajutorul butonului „Formatare celule”;
- copierea debitelor măsurate din centralizatorul de debite (foaia „centralizator”), prin
butonul „Copierea măsurătorilor de debit”;
- trasarea hidrografului debitelor, pe care sunt marcate debitele obținute din
măsurători și valorile anuale extreme (Fig. B12), prin butonul „Hidrograful debitelor”.
limnimetriceFig.B12. Graficul de variaţie a debitelor medii zilnice
Pentru afișarea corectă și integrală a graficului de variație al debitelor lichide

poate fi necesară modificarea scărilor axelor OX și OY. Acest lucru se realizează prin
formatarea axelor: dublu „click” pe axă și editarea opțiunilor din fereastra astfel activată.
Se va modifica anul pentru axa OX (Fig. B13) și intervalul de valori pentru axa OY (Fig.
B14).
Fișierul „Date_sinteză”
Fișierul conține tabele necesare în constituirea studiului hidrometric anual care
sintetizează informațiile asupra:
• Scurgerii lichide, respectiv: informații privind nivelurile (cotele caracteristice,
nivelurile caracteristice, perioadele fără niveluri și modul de completare al acestora);
informații despre profilurile transversale și pante; informații despre debite (număr
măsurători, metode de măsurare, extrapolări, debite caracteristice, măsurători eliminate
și afectarea scurgerii);
B 11
Fig.B13. Schimbarea intervalului de valori pe axa OX

• Scurgerii solide, respectiv despre: afectarea scurgerii solide, numărul de
Fig.B14. Schimbarea intervalului de valori pe axa OY

măsurători și metodele de prelucrare, modul de acoperire cu măsurători pentru
perioadele cu viituri și valorile caracteristice anuale;
• Punctului „0 miră” (tabelul cu verificarea punctului „0 miră”);

• Precipitații (fișa cu precipitații zilnice);
• Temperaturii apei (tabelul cu temperatura decadală a apei);
• Fenomene de iarnă (tipul fenomenelor de iarnă și perioadele de producere;
variația temporală a grosimii gheții).
Tabelele-machetă se vor completa conform instrucțiunilor în vigoare.
B 12
Fig.B15. Hidrograful celei mai mari viituri din an

Fișierul „Viituri”
Pentru cele mai mari 1-3 viituri înregistrate în secțiunea stației hidrometrice se
completează tabelul cu data/ ora, nivelul citit la miră și debitul corespondent (Fig. B15).
Se folosește același format de dată: mm/dd/yyyy hh:mm.
În urma completării tabelelor se realizează automat hidrografele celor mai mari
viituri (Fig. B15). Se vor schimba setările axei OY pentru modificarea valorii maxime a
graficului.
Fișierul „Profil”
Pentru reprezentarea profilelor transversale, se completează tabelul din subsolul
graficului (Fig. B16).
Aplicaţia realizează automat profilul pe care operatorul va nota următoarele
elemente:
• instalaţia de miră şi limnigraf;
• reper;
• instalaţii de măsurare a debitelor lichide şi solide;
• nivelul maxim istoric şi data când s-a produs.
Tabelul oferă posibilitatea introducerii unui număr de 5 ridicări succesive, care vor
fi reprezentate în acelaşi câmp de coordonate (înălţimi, lăţimi).
De asemenea, aplicaţia oferă posibilitatea calculării suprafeţei active la un nivel
dorit pentru fiecare dintre profiluri prin metoda trapezelor. Pentru calculul suprafeţei se
va completa nivelul pentru care se calculează suprafaţa şi cota corespunzătoare
acestuia.
Acest fişier trebuie adaptat fiecărei staţii hidrometrice.
B 13
Fișierul „Reconstituire”
Reconstituirea debitelor medii lunare şi anuale la staţiile hidrometrice se realizează
pe baza relaţiei de bilanţ, conform instrucţiunilor pentru staţiile şi serviciile hidrologice.
Fig.B16: Profilul transversal

Valorile debitelor medii lunare măsurate vor fi preluate automat din fişa de debite
medii zilnice (fişierul „HIDROL.xls”, foaia de calcul „fişa_Q”) (Fig. B17).
Fişierul „Fise_temp_pp”
Fişierul „Fise_temp_pp” va reda 3 dintre piesele necesare unui studiu hidrometric
(Fig. B18):
- fişa cu temperaturile aerului medii zilnice şi medii, minime şi maxime lunare şi
anuale (foaia de calcul: „fisa_t_aer”);
- fişa cu temperaturile apei medii zilnice şi medii, maxime şi minime lunare şi
anuale (foaia de calcul „fisa_t_apa”);
- fişa cu precipitaţii zilnice, sume lunare, precipitaţii zilnice maxime şi minime
lunare şi anuale (foaia de calcul „fisa_pp”).
B 14
Anexa I.B. Aplicaţ
plicaţia informatică de prelucrare a datelor - HIDROL
Fig. B17. Fişa cu temperaturi medii zilnice
Fig
Fig.B18. Tabelull pentru reconstituirea debitelor medii lunare
B 15
Anexa I.B. Aplicaţ
Fig. B19:: Exemplu de machetă completată,, pentru corectarea şi validarea

nivelurilor
asigurarea formatului unic al acestora din prelucrările prelucr rile hidrologice și studiile
hidrometrice
În vederea redactăriiării studiului hidrometric într-o
într formăă unitarăă completă
complet și corectă,
colectivul Baze de Date din INHGA a realizat mai multe programe ce constituie suportul
electronic de validare șii corectare a datelor hidrologice prelucrate de către c personalul
stațiilor
iilor hidrologice din cadrul Administrațiilor
Administra Bazinale de Apă.
Suportul electronic realizat este compus din 11 machete-program
machete program ce corespund
regulilor de configurare în gestionarea datelor, permi permițând
ând în acelaşi
acelaş timp efectuarea
operaţiilor
iilor de control asupra integrit
integrităţii şirurilor de date (Fig. B19).
Machetele-program
program au fost create pentru a fi rulate individual, adresându adresându-se
aproape tuturor prelucrărilor
ărilor existente în studiul hidrometric.
Denumirea machetelor este sugestivă,sugestiv făcând facilă ă identificarea lucrărilor
lucr ce
trebuie selectate şii pentru care vor fi utilizate rutinele de verificare. Totodat Totodată, în
interiorul fiecărei
rei machete exist
există comentarii cu instrucțiuni și explicații
explicaț detaliate, care pot
fi accesate poziţionând
ionând cursorul mouse-ului ui pe celulele care prezintă
prezint un triunghi de
culoare roşie în colţulţul din dreapta sus (Fig. B19).
B 16
Anexa I.B. Aplicaţ
Fig. B19:: Foaia de lucru „MACHETA” din macheta pentru corectarea şi validarea
debitelor lichide, cu un comentariu ataşat
ata at celulelor activat
Criteriile stabilite
te în machete pentru semnalarea erorilor sunt în concordanță concordan cu
instrucțiunile
iunile metodologice în vigoare.
Denumirile celor 11 machete - program sunt:
1. MACHETA_NIVELURI.xls
2. MACHETA_DEBITE_LICHIDE.xls
3. MACHETA_DEBITE_SOLIDE.xls
4. MACHETA_CENTRALIZATOR.xls
5. MACHETA_PRECIPITA
PRECIPITAŢII.xls
6. MACHETA_TEMPERATURA_AER.xls
7. MACHETA_TEMPERATURA_APĂ.xls
MACHETA_TEMPERATURA_AP
8. MACHETA_DECADALĂ_AER.xls
MACHETA_DECADAL
9. MACHETA_DECADALĂ_APĂ.xls
MACHETA_DECADAL
10. MACHETA_FENOMENE_IARNĂ.xls
MACHETA_FENOMENE_IARN
11. MACHETA_GROSIME_GHEAŢĂ.xls
MACHETA_GROSIME_GHEA
Machetele-program
program sunt realizate ssă ruleze în programul Microsoft Office 2003
(sau
sau în versiuni mai recente) şi ş permit efectuarea următoarelor
toarelor operaţii:
operaţ
- introducerea datelor într-o
într manieră unitară;
- semnalarea posibilelor erori;
- validarea datelor simultan cu semnalarea erorii;
- corectarea datelor validate de cătrec specialişti;
- transferul şi stocarea datelor automat în fişiere
fi iere EXCEL în cadrul Machetei.
Utilizatorilor le este recomandat ca la introducerea datelor în machete să s respecte
următoarele condiţii:
- separatorul pentru zecimale este „punctul”;
- structura matricei tabelei „sursă „surs date” trebuie să ă fie identică
identic cu matricea
machetei-program
program (num
(numărul şi ordinea liniilor şii coloanelor trebuie să s fie aceeaşi).
De asemenea, este necesară
necesar respectarea ordinii operațiilorțiilor în machetă,
machet după cum
urmează:
1. Prima operaţie ţie ce trebuie efectuată
efectuat este introducerea
oducerea datelor în machetă.
machet
Aceasta poate fi realizată ă prin două
dou posibilităţi:
- manual (prin introducerea fiec fiecărei valori în machetă);
B 17
- automat (prin preluarea tabelei cu date din alt fişier EXCEL cu comanda Copy din
tabelul „sursă date” şi aducerea în machetă prin intermediul unui buton de
comandă.
2. A doua operaţie ce trebuie efectuată este validarea datelor introduse în
machetă. Aceasta se execută automat pe baza unor criterii hidrologice prestabilite,
programul semnalizând posibilele erori prin schimbarea culorii celulei respective. În
acest caz, specialistul hidrolog este cel care va decide asupra executării corecţiei valorii
semnalate.
3. A treia operaţie ce trebuie efectuată este stocarea datelor. Această operaţie
permite utilizatorului stocarea datelor validate în interiorul machetei prin transfer
automat.
Pentru completarea MACHETELOR, este necesară parcurgerea următoarelor

etape:
Macheta niveluri
- simbolul zecimal pentru numere fractionare este punctul;
- valorile eronate sunt semnalizate de program cu celule de culoare
rosie.Utilizatorul poate corecta eroarea sau poate lasa valoarea existenta (in
cazul in carea citirea nivelului a fost corecta);
- se poate completa tabelul cu date in foaia de calcul Macheta, pentru o singura
statie hidrometrica si pentru un singur an (o singura Fisa Niveluri in studiul
hidrometric);
- in foaia de calcul STOCARE, se pot stoca mai multe fise, adica mai multe statii
hidrometrice si /sau mai multi ani;
- in tabel, in dreptul fiecarei linii cu ziua calendaristica (1, 2, 3, .... 31),se introduc
nivelurile medii zilnice;
- -inainte de efectuarea copierii datelor din Fisa Nivelurilor din aplicatia HIDROL,
utilizatorul trebuie sa introduca codul statiei hidrometrice si anul prelucrarii in
celulele de culoare galbena (Fig.);
- pentru anii bisecti, utilizatorul va bifa casuta-AN BISECT ;
- -se copiaza datele din Fisa de Niveluri din HIDROL;
- datele se copiaza pe coloana, pe fiecare luna ( I....XII);
- numarul si ordinea coloanelor din tabelul sursa , trebuie respectata, adica sa fie
conform cu tabelul din program (numai coloanele I...XII);
- se pune celula activa pe D7,se apasa COPIERE (dupa ce s-a activat operatia de
copiere in fisierul sursa EXCEL, cu datele care doresc copiate);
- ordinea liniilor din cartus trebuie respectata(32.33.34.35.36);
- se tasteaza apoi VALIDARE, pentru a activa validarea datelor din tabel;
- se tasteaza TRANSFER, pentru a transfera datele din tabel in foaia de calcul
STOCARE. Pentru ca operatia de transfer sa fie posibila, utilizatorul trebuie sa
introduca codul statiei hidrometrice si anul prelucrat, in celulele de culoare
galbena;
- se tasteaza butonul STERGERE, pentru a se sterge toate datele, apoi se incepe
introducerea datelor pentru alta statie hidrometrica.
Criterii de validare:
B 18
a) se compara valoarea medie lunara introdusa de utilizator in cartus, cu valoarea

medie lunara calculata de program (in tabelul albastru). Diferenta intre cele doua
valori, trebuie sa fie mai mica decat eroarea e(%);
b) valoarea maxima lunara introdusa de utilizator in cartus, trebuie sa fie mai mare
decat valoarea maxima calculata de program (in tabelul albastru);
c) valoarea minima lunara introdusa de utilizator in cartus, trebuie sa fie mai mica
decat valoarea minima calculata de program (in tabelul albastru).
Macheta debite lichide

rosie.Utilizatorul poate corecta eroarea sau poate lasa valoarea existenta;
statie hidrometrica si pentru un singur an (o singura Fisa Debite Lichide in studiul
hidrometric);
debite medii zilnice;
- -inainte de efectuarea copierii datelor din Fisa Debite din aplicatia HIDROL,
utilizatorul trebuie sa introduca codul statiei hidrometrice si anul prelucrarii in
celulele de culoare galbena;
- pentru anii bisecti, utilizatorul va bifa casuta-AN BISECT;
- se copiaza datele din Fisa de Debite din HIDROL;
- datele se copiaza pe coloana, pe fiecare luna (I....XII)
- numarul si ordinea coloanelor din tabelul sursa, trebuie respectata, adica sa fie
- se pune celula activa pe D7,se apasa COPIERE (dupa ce s-a activat operatia de
copiere in fisierul sursa EXCEL, cu datele care doresc copiate);
galbena;
- se tasteaza butonul STERGERE, pentru a se sterge toate datele, apoi se incepe
introducerea datelor pentru alta statie hidrometrica.
Criterii de validare
medie lunara calculata de program (in tabelul albastru). Diferenta intre cele doua
valori ,trebuie sa fie mai mica decat eroarea e(%);
b) valoarea maxima lunara introdusa de utilizator in cartus , trebuie sa fie mai mare
decat valoarea maxima calculata de program (in tabelul albastru);
decat valoarea minima calculata de program (in tabelul albastru).
B 19
Macheta debite solide

rosie.Utilizatorul poate corecta eroarea sau poate lasa valoarea existenta;
statie hidrometrica si pentru un singur an (o singura Fisa Debite Solide, in
studiul hidrometric);
debite solide medii zilnice;
- -inainte de efectuarea copierii datelor din Fisa Debite Solide din aplicatia
HIDROL, utilizatorul trebuie sa introduca codul statiei hidrometrice si anul care
se prelucreaza in celulele de culoare galbena;
- se copiaza datele din Fisa Debite Solide din HIDROL:
- datele se copiaza pe coloana, pe fiecare luna (I....XII )
- se pune celula activa pe D7,se apasa COPIERE (dupa ce s-a activat operatia
de copiere in fisierul sursa EXCEL, cu datele care doresc copiate);
galbena;
- se tasteaza butonul STERGERE, pentru a se sterge toate datele, apoi se
incepe introducerea datelor pentru alta statie hidrometrica.
Criterii de validare:
medie lunara calculata de program (in tabelul albastru). Diferenta intre cele
doua valori ,trebuie sa fie mai mica decat eroarea e(%);
b) valoarea maxima lunara introdusa de utilizator in cartus , trebuie sa fie mai
mare decat valoarea maxima calculata de program (in tabelul albastru );
decat valoarea minima calculata de program (in tabelul albastru );
Macheta centralizator
- in foaia de calcul CENTRALIZATOR, se introduc datele manual sau prin
copiere dintr-un alt fisier EXCEL;
- dupa introducerea datelor in foaia de calcul INTRODUCERE, se activeaza
foaia de calcul VALIDARE si se tasteaza butonul TRANSFER;
- numarul maxim de linii din tabel este 1990.
B 20
9.3.5. Macheta precipitaţii

- dupa introducerea valorii precipitatiilor zilnice in in foaia de calcul, manual sau
prin copiere dintr-un alt fisier EXCEL, utilizatorul va verifica daca valoarea
precipitatiilor lunare din cartus in linia SUMA, este egala cu valoarea sumei
lunare calculata de program in tabelul albastru;
- cele doua trebuie sa fie egale;
- limita maxima de precipitatii lunare este de 1000.
Macheta temperatură aer

statie hidrometrica si pentru un singur an (o singura Fisa Temperatura Aer);
- datele se copiaza pe coloana, pe fiecare luna (I....XII )
- tabelul MACHETA_TEMPERATURA_AER, semnaleaza temperaturile minime
si maxime inregistrate lunar.
Macheta temperatură apă

statie hidrometrica si pentru un singur an (o singura Fisa Temperatura Apa;
- datele se copiaza pe coloana, pe fiecare luna ( I....XII )
conform cu tabelul din program (numai coloanele I...XII );
- tabelul MACHETA_TEMPERATURA_APA, semnaleaza temperaturile minime
si maxime inregistrate lunar.
Macheta decadală aer

- datele se introduc manual in MACHETA_DECADALĂ_AER;
- valorile eronate sau de atentionare sunt semnalate in celule cu fond de culoare
rosie;
- valoarea temperaturii maxime anuale, rezulta din temperaturile zilnice
masurate.
Machetă decadală apă

- datele se introduc manual in MACHETA_DECADALĂ_APA;
- valorile eronate sau de atentionare sunt semnalate in celule cu fond de culoare
rosie;
- valoarea temperaturii maxime anuale, rezulta din temperaturile zilnice
masurate.
B 21
Macheta fenomene iarnă

- utilizatorul va introduce manual codul statiei hidrometrice, anul prelucrat,codul
fenomenului, data inceperii fenomenului (Di) si data terminarii fenomenului (Df),
precum si durata fenomenului (Di-Df).
Macheta grosime gheaţă

- utilizatorul va introduce manual codul statiei hidrometrice,anul prelucrat,luna si
ziua aparitiei , precum si grosimea in cm a ghetii la malul drept (MD), la malul
stang (MS) si la mijloc.
Calculul cheilor/ ramurilor de cheie limnimetrică

Aşa cum a fost precizat ȋn VOLUMUL I, Capitolul 5. Debite de apa, trasarea
cheilor limnimetrice se face printr-una din metodele descrise, utilizarea acestui
modul fiind făcută cu precauţie, având ȋn vedere gradul limitat de testare al
acestuia până ȋn acest moment datorită utilizării la un număr restrâns de staţii
hidrologice.
Pentru calculul cheilor/ ramurilor de cheie limnimetrică în mod automat se
utilizează 5 foi de calcul în care se evaluează, se calculează, se stochează şi se
afişează în format tabelar şi grafic, în conformitate cu instrucţiunile în vigoare.
Această parte a aplicaţiei reprezintă integrarea aplicaţiei informatice CHELIM în
HIDROL, cu scopul de a facilita prelucrarea studiilor anuale în mod automat şi unitar.
Cele 5 foi de calcul permit trasarea unei chei limnimetrice, respectiv a unei ramuri de
cheie limnimetrică prin 1 până la 4 polinoame de gradul 2 (Fig. B20). Acestea sunt:
a) Foaia „date de intrare chei”, care conține informațiile necesare pentru evaluarea
cheii/ ramurilor de cheie și estimarea punctelor de modificare a cheii.
b) Foaia „cheia in lucru”, în care se stabilesc perechile de valori (Hi, Qi), mai precis
punctele prin care va trece curba ramurii de cheie limnimetrică respectivă. De
asemenea sun calculate abaterile măsurătorilor de debit față de cheie și rația de
creștere pentru cheia tabelară.
c) Foaia „chei anuale sinteza” servește la stocarea: (i) datelor caracteristice tuturor
ramurilor de cheie (perioada și ecartul H de valabilitate, parametrii polinoamelor,
perechile Hi, Qi care definesc cheia), (ii) a cheilor tabelare desfășurate și (iii) a
datelor din măsurători și a abaterilor față de cheie.
d) Foaia „chei” va stoca cheile/ ramurile de cheie limnimetrice sub formă tabelară.
e) Foaia „chei anuale grafic” va afişa cheile/ ramurile de cheie limnimetrice sub formă
grafică.
B 22
Pentru ca utilizarea aplicației să fie facilă, în tabelele din foile de calcul „date de
intrare chei” și „cheia in lucru” se evidențiază prin culori distincte celulele care trebuie
completate (fond galben) și cele care conțin formule (fond portocaliu). Fondul verde
este utilizat pentru celulele cu text constant (de ex.: capetele de tabel).
9.2.1.5.1. Foaia de calcul „Date intrare chei”

Foaia “date de intrare chei” conține două tabele și două grafice (Fig.B21 și Fig.
B22). În primul tabel se vor înscrie:
• Data (zi/ lună/ an): este suficient să se completeze prima zi a anului.
• Nivelurile medii zilnice (coloana „H med zilnic (cm)”).
• Niveluri minime și maxime care pot conduce la modificarea cheii limnimetrice
(coloanele „H min (cm)” și „H max (cm)”).
• Zilele cu fenomene de iarna: se marchează (în coloana „Fen. iarna”) printr-un
număr convențional, superior nivelului maxim înregistrat, pentru a nu se suprapune
hidrografului nivelurilor medii zilnice.
• Nivelurile la măsurătorile (determinările) de debite de apă (coloana „H mas
Fig.B20. Cheia limnimetrică grafică exprimată prin 4

polinoame de gradul 2
(cm)”), din centralizatorul măsurătorilor de debite.
• Determinările de debite de apă (coloana „Q mas (m3/s)”) din centralizatorul
măsurătorilor de debite.
B 23
• Viteza medie la măsurătoarea de debit (coloana „V med (m/s)”), din

centralizatorul măsurătorilor de debite.
• Suprafața secțiunii active de la măsurătoarea de debit (coloana „Ω (m2)”) din
centralizatorul măsurătorilor de debite.
• Numărul perioadei/ ramurii de cheie (coloana „Per. init”).
În cel de-al doilea tabel se înscriu datele ultimei perioade a cheii limnimetrice din
anul anterior.
Hidrograful nivelurilor medii zilnice din foaia de calcul „Date de intrare” va afișa
automat, pe măsură ce sunt încărcate date în tabele:
• Nivelurile medii zilnice.
• Nivelurile minime și maxime care ar putea schimba cheia limnimetrică.
• Zilele cu fenomene de iarnă.
• Nivelurile observate în timpul măsurătorilor de debite.
Pentru afișarea acestora poate fi necesară modificarea axelor, în funcție de ecartul
nivelurilor și perioada de timp pentru care se dorește analiza hidrografului.
Corelațiile dintre nivel și debit, respectiv secțiune sau viteză se reprezintă prin
grafice de tip punct (fără linii conectoare), la corelația H-Q adăugându-se și cheia
limnimetrică inițială (grafic de tip punct, cu afișarea liniei conectoare, dar fără marker-e).
Pe baza acestui grafic se identifica, similar cu procedura manuală, grupurile de
determinări de debite de apa care aparțin aceleiași ramuri de cheie limnimetrică,
punctele de schimbare a ramurilor de chei limnimetrice, perioadele de ecart de niveluri
comune pentru doua sau mai multe chei limnimetrice.
Ecartul de niveluri pe scara ordonatelor trebuie să permită observarea facilă a
B 24
Fig. B22: Grafice afişate pentru stabilirea schimbării cheii limnimetrice
Fig. B21: Date de intrare pentru calculul automat al cheii
poziției noilor măsurători (pe măsură ce acestea sunt adăugate) față de cheia inițială
(ex.: în Fig. cheia inițială are ecartul de nivel cuprins între 140 cm și 502 cm, dar s-a
reprezentat până la nivelul H = 340 cm, pentru a putea fi observată în detaliu
„deplasarea” spre stânga a punctelor rezultate în urma măsurătorilor).
Pentru trasarea unei noi ramuri de cheie este necesar ca măsurătorile aflate în
abatere la stânga sau la dreapta cheii anterioare să acopere un ecart de nivel de cel
puțin 10 – 20 cm.
Se recomandă completarea și evaluarea cheii după fiecare măsurătoare de debit
de apă, iar definitivarea soluțiilor de prelucrare de circa 3 ori pe an (de ex.: după apele
mari de primăvară, după apele mici de vară și la sfârșitul anului).
9.2.1.5.2. Foaia de calcul „Cheia in lucru”

Foaia de calcul „cheia in lucru” este utilizată pentru: (i) stabilirea polinoamelor de
gradul 2 prin care se exprimă analitic cheia limnimetrică, (ii) calculul abaterilor
măsurătorilor de debite față de cheia limnimetrică determinată prin polinoame,
(iii) obținerea cheii/ ramurii de cheie sub formă tabelară.
Primul pas în calculul unei noi ramuri de cheie limnimetrică este declararea
numărului acesteia (cronologic), în celula K3 a foii de calcul „cheia in lucru”. Al doilea
pas este înscrierea datelor obținute în urma măsurătorilor de debit, în tabelul 2 (Fig.
B23).
Fig.B23. Evaluarea ramurii de cheie limnimetrică prin analiza abaterilor

măsurătorilor de debit
Debitele de apă se trec în coloanele corespunzătoare metodei de măsurare
utilizate: cu morișca hidrometrică (coloana „Q mas (m3/s)”), cu flotori (coloana „Q mas flt
(m3/s)”), în condiții de fenomene de iarnă sau vegetație în albie (coloana „Q mas Ki/Kv
(m3/s)”).
B 25
Pe baza măsurătorilor de debit se poate trece la următoarea etapă: stabilirea

perechilor de valori Hi-Qi (i = 1…6) și a nivelului minim pentru care este valabilă cheia/
ramura de cheie limnimetrică (Fig. B24). Nivelurile se exprimă în cm, iar debitele în
m3/s.
Fig.B24. Exprimarea analitică a cheii limnimetrice prin 4 polinoame de

ordinul 2
Polinoamele Pi (i = 1…4) sunt valabile pe ecarturile de niveluri:

P1: H = Hmin…H3
P2: H = H3…H4
P3: H = H4…H5
P4: H = H5…H6
Perechile de valori (Hi-Qi), implicit numărul de polinoame Pi prin care se exprimă
analitic ramurile de cheie limnimetrică, se aleg de utilizator. Acestea pot fi:
- valori ale măsurătorilor de debite de apă;
- valori de debite aflate în abatere față de valorile măsurătorilor de debite de apă,
mai mici decât valoarea maximă admisibilă (±10%);
- niveluri extreme pentru care cheia limnimetrică este valabilă și (niveluri) pentru
care operatorul estimează/ determină din ramura de cheie limnimetrică anterioară
valorile corespunzătoare ale debitului de apă (puncte de trecere de pe o ramură de
cheie limnimetrică pe alta);
- puncte extreme de valabilitate ale curbelor de legătura (se determină pe baza
cunoașterii/ exprimării analitice a celor doua ramuri de cheie limnimetrică între care se
face legătura;
- măsurători de debite de apă la începutul și sfârșitul perioadelor de interpolare;
- puncte de sprijin în spațiul (H, Q) alese de operator, considerate ca aparținând
ramurii de cheie limnimetrică în lucru, puncte utilizate pentru determinarea parametrilor
polinoamelor Pi.
O soluție este considerată valabilă când sunt îndeplinite simultan două condiții:
1. Pentru toate polinoamele utilizate apare înscrisul „Soluție acceptabilă” (Fig),
ceea ce este posibil numai dacă perechile Hi-Qi au valori crescătoare
(Hmin<H1<H2<H3<H4, respectiv Q1<Q2<Q3<Q4), punctele de legătură dintre polinoame
asigură curbei continuitate (asigură o alură a curbei fără inflexiuni) și debitele nu au
valori negative pe ecartul de valabilitate al cheii.
2. Abaterile măsurătorilor față de cheie sunt, pe cât posibil, aflate în intervalul (-
10, 10) și suma lor este cât mai apropiată de 0. După completarea măsurătorilor (tabelul
2, din foaia „Cheia în lucru”) și a perechilor Hi-Qi (tabelul 1, din foaia „Cheia in lucru”), se
afișează în mod automat debitul din cheie (coloana „Q calc (m3/s)”) pentru nivelurile de
la măsurătorile de debit și abaterile măsurătorilor față de cheia nou determinată. Pentru
evaluarea abaterilor se consultă și graficul aflat la dreapta tabelelor, pe care se
urmărește ca distribuția acestora să fie aproximativ egală de o parte și alta a axei
B 26
absciselor (Fig. B25). Este de reținut că nu sunt calculate abateri pentru măsurătorile
care au necesitat corecții de iarnă sau vegetație.
În Tabelul nr. 3 din foaia de calcul „cheia in lucru” se va afișa în mod automat forma
Fig.B25. Graficul distribuției abaterilor măsurătorilor față de cheia

limnimetrică determinată prin polinoame de gradul 2
tabelară a cheii limnimetrice, după notarea nivelului minim înregistrat la stația
hidrometrică (în celula J13).
Pentru vizualizarea rapidă a aspectului cheii limnimetrice determinate, este
reprezentată pe un grafic (sub cel al abaterilor), împreună cu măsurătorile de debit
simbolizate diferit, în funcție de metoda utilizată (Fig. B26):
- măsurători complete: cerc gol;
- măsurători cu flotori sau de suprafață: triunghi albastru;
- măsurători de debite care au necesitat corecții de iarnă sau de vegetație, cerc
plin, negru (în cazul măsurătorilor cu Ki) și roșu (în cazul măsurătorilor cu Kv).
Cele 3 butoane aflate în partea dreaptă a tabelului, numite „Copiere chei anuale
sinteză” transcriu automat datele de sinteză și cheia tabelară a ramurii de cheie în foaia
„chei anuale sinteza”. Se va acționa butonul corespunzător numărului ramurii de cheie
aflat în lucru (înscris în prealabil în celula K3!).
B 27
Fig.B26. Cheia limnimetrică grafică determinată prin 4

polinoame de gradul 2
După finalizarea calculelor/ evaluării/ ajustării unei ramuri de cheie, forma ei

tabelară (tabelul 3 din foaia de calcul „cheia in lucru”) se copiază şi în foaia de calcul
„chei” prin acţionarea unuia dintre butoanele numite „copiere chei”, în funcţie de
numărul ramurii de cheie prelucrată (acestea se află tot în partea dreaptă a tabelului 1).
Foaia de calcul „chei anuale sinteza”

Foaia „chei anuale sinteza” cuprinde datele care permit trasarea grafică a cheilor
limnimetrice pentru un an calendaristic (maximum 15 ramuri de cheie limnimetrică).
Sintezele cheilor limnimetrice sunt stocate în două tabele. Primul tabel conține
perioada de valabilitate a ramurii de cheie limnimetrică, ecartul de nivel pentru fiecare
polinom și valorile parametrilor ai, bi, ci (i = 1…4).
Dintre acestea, numai perioada de valabilitate se înscrie manual, celelalte
elemente fiind completate automat, la acționarea butonului corespunzător numărului
ramurii de cheie în lucru (de ex.: butonul „Copiere chei: 1 - 5” pentru primele 5 ramuri de
cheie) (Fig. B27).
B 28
FigB27. Sinteza ramurilor de cheie limnimetrică: ecartul de nivel pentru

polinoamele de gradul 2 și valorile prametrilor ai, bi, ci
Al doilea tabel al sintezei ramurilor de cheie se află în continuarea primului și stochează
perechile de valori Hi-Qi (Fig. B28). Completarea se realizează în mod automat, prin
acționarea butonului corespunzător din foaia de calcul „cheia in lucru”.
Fig.B28. Sinteza ramurilor de cheie limnimetrică: perechile de valori Hi-Qi
Cheile limnimetrice tabelare sunt completate prin acționarea aceluiași buton, prin
care se vor prelua din foaia „cheia in lucru”: valorile debitelor care descriu cheia,
măsurătorile de debit și nivelurile corespondente, precum și abaterile acestora.
Nivelurile vor fi redate pentru întreg ecartul anual de valabilitate al cheilor. În Fig. se
poate observa că prima ramură de cheie are ca limită de valabilitate inferioară nivelul H
= 140 (celula C5). Prin urmare, în tabelul cheilor debitul va fi înscris începând cu celula
alăturată nivelului H = 140 cm (Fig. B29).
Foaia de calcul „chei”
Determinarea debitelor medii zilnice (corespunzătoare nivelurilor medii zilnice) se
face prin intermediul cheilor limnimetrice tabelare, care pot fi calculate prin:
- metoda clasică de calcul al raţiei de creştere a debitului la fiecare unitate de
nivel;
B 29
- preluarea datelor din foaia de calcul „cheia in lucru”, prin acţionarea butonului
„Copiere chei” corespunzător numărului ramurii de cheie, în cazul în care datele din
măsurători sunt prelucrate automat.
Fig.B29. Datele privind ramurile de chei limnimetrice, stocate sub formă

tabelară pentru reprezentarea grafică
Dacă se optează pentru prelucrarea și trasarea manuală (metoda clasică) a cheii
limnimetrice, se vor completa valorile de nivel pentru ecartul de valabilitate al ramurii de
cheie, se vor extrage de pe graficul realizat manual valorile de debit corespondente
nivelurilor din 5 în 5 cm și se vor înscrie în coloanele 0 și 5, evidențiate prin culoarea
albastră (Fig. B30). Prin acționarea butonului „Completare clasic” se vor completa
automat debitele corespondente nivelurilor intermediare.
Deasupra fiecărui tabel se specifică perioada (data și ora) de valabilitate a ramurii
de cheie (în exemplul din Fig. B30: celulele B2 și C2).
În situațiile în care se înregistrează niveluri negative procedeul de calcul a
debitelor este același, dar poate fi derutant, întrucât nivelurile intermediare nu vor avea
aceeași valoare a zecilor ca cel înscris în coloana „H” (de ex.: în Fig. B31, debitul Q =
47.0 m3/s corespunde nivelului H = -22 cm.
Pentru ca debitele să fie înscrise corect, conform instrucţiunilor adoptate la nivel
naţional, se va acţiona butonul „Formatare celule”, aflat în partea dreaptă a primei chei
tabelare (Fig. B31)
Foaia „chei anuale grafic”
În foaia de calcul „chei anuale grafic ” se reprezintă grafic ramurile de cheie
limnimetrică prin culori distincte, precum și măsurătorile de debit corelate cu nivelurile
corespondente acestora (Fig. B32).
Ramurile de chei cu ecart de nivel mai mic vor fi întrerupte în punctul de intersecție
al curbelor, prin modificarea sursei de date (click dreapta pe suprafața reprezentării
grafice → „Select data” → se alege seria de date de modificat → „Edit” → se modifică
numărul liniilor pentru ambele axe).
B 30
Fig.B30. Cheia limnimetrică tabelară
Fig.B31. Cheia limnimetrică tabelară pentru niveluri negative
Fig.B32. Ramuri de cheie limnimetrică determinate prin polinoame de

ordinul 2
B 31
Anexa I.C. Aplicaţia informatică de de calcul al masuratorilor de debite - CAMDAR
ANEXA I.C. APLICAŢIA INFORMATICĂ DE CALCUL AL

MĂSURĂTORILOR DE DEBITE - CAMDAR
Aplicaţia CAMDAR, permite calculul automat al măsurătorilor/ determinărilor de

debite de apă şi aluviuni în suspensie. Calculul măsurătorilor de debite de apă se
realizează prin metoda „secţiune-viteză”. Numărul maxim de verticale de viteză este 20,
iar verticalele de adâncimi pot fi maxim 100.
Aplicaţia CAMDAR permite calculul vitezelor în verticalele de viteze prin
următoarele metode:
- calculul vitezei apei în 1÷6 puncte pe verticală cu ajutorul moriştii hidrometrice
"clasice" (cu înregistrări de rotaţii şi timpi de realizare a acestora);
- calculul vitezei apei în 1÷5 puncte pe verticală cu ajutorul moriştilor
electrodinamice sau electromagnetice (înregistrări directe de viteze într-un
punct);
- calculul vitezei medii a apei pe verticală (integrarea vitezei pe verticală cu ajutorul
dispozitivelor ultrason/bazate pe efectul Doppler); acest caz este similar cu
situaţia menţionată mai sus când viteză apei se măsoară într-un singur punct.
Aplicaţia CAMDAR permite existenţa a maximum 6 puncte de măsurare a vitezei
într-o verticală. Punctele de măsurare a vitezei se aleg astfel:
- punctul considerat la suprafaţă (h=0m): axul moriştii hidrometrice este situat la o
adâncime de la suprafaţa apei egală cu D/2 + 1 cm (D - diametrul rotorului
moriştii hidrometrice exprimat în cm);
- punctul considerat la fundul albiei (h=hmax): axul moriştii hidrometrice este situat
la D/2+1 cm de la fundul albiei (D - diametrul rotorului moriştii hidrometrice
exprimat în cm);
- punctele intermediare (maximum 4) sunt situate astfel încât între două puncte
consecutive să fie o distanţă minimă de D+2 cm (D - diametrul rotorului moriştii
hidrometrice exprimat în cm).
Aplicaţia CAMDAR permite existenţa a maximum 6 puncte de măsurare a
turbidităţii într-o verticală.
În cazul efectuării determinărilor de debite de apă de pe pod cu “lest hidrometric”
(“bomba hidrometrică”), în aplicaţie se trec valorile unghiurilor corespunzătoare
sondajelor; corecţia de cablu se calculează de către aplicaţie automat.
Punctele de măsurare ale vitezei apei în verticală se aleg astfel încat între doua
puncte consecutive să se poată admite o variaţie liniara a vitezei apei cu adâncimea.
Adâncimea apei se calculează de la suprafaţă spre fundul albiei.
C1
Aplicatia CAMDAR conţine un număr de 3 foi de calcul:

1. Foaia „date intrare”
2. Foaia „profil”
3. Foaia „centralizator”
Etapele de calcul a unei măsurători/determinări de debit de apă cu ajutorul

aplicaţiei CAMDAR sunt:
1. Se salvează o copie a aplicaţiei cu numele staţiei hidrometrice şi a râului pe
care se află (de ex.: CAMDAR_[nume staţie]_[nume râu]).
2. Se acceptă executarea de macro-comenzi („Enable Macros”).
3. Se completează datele de intrare în foaia de calcul „date intrare”.
4. Se completează datele de intrare în foaia „centralizator”, în partea superioară
a foii de calcul.
5. Simultan completării datelor de intrare se realizează calculul automat al
măsurătorii (determinării) de debite de apă.
6. Se realizează o eventuală corecţie a unor epure de viteză.
7. Se înscriu măsuratorile (determinările) de debite de apă în „Centralizatorul
anual”.
Foaia „date intrare”
Foaia „date intrare” conţine datele iniţiale (date şi informaţii completate de către
operator) împărţite în două tabele, unul pentru datele sondajului şi altul pentru datele de
la viteze (Figura C1).
Tabelul 1 va conţine:
• Data efectuării măsurătorii (se înscrie data în format luna.ziua.anul – 2 cifre
semnificative – desparţite prin puncte nu prin slash (/) – în celula cu fond galben
din stânga titlului respectiv)
• Nivelul la miră - se înscrie valoarea (se afiseaza H=...cm – dar se înscrie doar
valoarea) în celula cu fond galben din dreapta titlului respectiv
• Numărul măsurătorii - se înscrie valoarea în celula cu fond galben din stanga
titlului respectiv
• Numărul profilului - se înscrie valoarea în celula cu fond galben din dreapta titlului
respectiv – daca acesta este 1 (la miră) atunci nu se mai completeaza rubrica
“Pozitie profil”; daca măsurătoarea s-a efectuat în alt profil decât cel al mirei
atunci se indică distanţa faţă de profilul mirei (în celula galbenă din rubrica
respectivă) şi se va selecta una din opţiunile amonte/aval.
• Starea râului – se selectează din lista rubricii respective, prin click pe sageata din
dreapta spaţiului alb în care este deja înscrisă una din stările posibile.
• Cine a efectutat măsurătoarea - se selectează din lista rubricii respective, prin
click pe sageata din dreapta spaţiului alb în care este deja înscrisa una din
opţiunile posibile, respectiv “Staţia Hidrologica”, “Observator hidrometru”.
C2
Figura C.1. Foaia de lucru „date intrare” a aplicaţiei CAMDAR
• Lăţimea totală a gheţii (m) - se înscrie valoarea în celula cu fond galben din
dreapta titlului respectiv.
• Denumirea statiei hidrometrice - se înscrie numele în celula cu fond galben din
dreapta titlului respectiv.
• Denumirea râului pe care este amplasată staţia hidrometrică - se înscrie numele
în celula cu fond galben din dreapta titlului respectiv.
• Numerele verticalelor de viteză (maximum 20) - se înscrie valoarea în coloana cu
fond galben aferentă titlului respectiv.
• Numerele verticalelor de sondaj pentru profil (până la prima verticală de viteză în
celulele corespunzătoare verticalelor de sondaj se înscrie cifra 0)- se înscrie
valoarea în coloana cu fond galben aferentă titlului respectiv (cu cifre ARABE).
• Lăţimea B (m), distanţa de la reper - se înscrie valoarea în celula cu fond galben
din dreapta titlului respectiv.
• Adâncimea în verticală (m) - se înscrie valoarea în coloana cu fond galben
aferentă titlului respectiv. Dacă malul este abrupt sau în cazul culeelor de pod
se înscriu la aceeaşi verticală (distanţa de la reper) valoarea adâncimii şi apoi
valoarea zero. O secţiune activă/un profil începe şi se sfârşeşte cu o adâncime
egală cu zero (profil închis).
• Fenomenele de iarnă (gheaţă: totală, în apă, suspendată; năboi) - se înscrie
valoarea în coloana cu fond galben aferentă titlului respectiv (adâncimea
acestora).
• Dacă suprafaţa dintre sondaje este sau nu activă; în cazul suprafeţei active se
înscrie “1”, în cazul suprafeţei inactive se înscrie “0” - se înscrie valoarea în
coloana cu fond galben aferentă titlului respectiv.
• Unghiul de cablu, în cazul în care măsurătoarea a fost efectuată cu lest (bomba)
de pe pod - se înscrie valoarea în coloana cu fond galben aferentă titlului
respectiv.
Tabelul 2 va conţine:
• Abaca moriştii hidrometrice (a1, b1 pentru număr de rotaţii < n; a2, b2 pentru
numar de rotatii ≥n) – aceste date se completează în tabelul destinat
înscrierii parametrilor din ecuaţia moriştii (deasupra tabelului pentru
calculul vitezelor punctuale)
C3
• Numărul de căsuţe - se înscrie valoarea în coloana cu fond galben aferentă

titlului respectiv.
• Numărul de puncte - se înscrie valoarea în coloana cu fond galben aferentă
titlului respectiv.
• Numărul de rotaţii (în cazul în care măsurătoarea a fost efectuată cu morişca cu
cronocontor) - se înscrie valoarea în coloana cu fond galben aferentă titlului
respectiv.
• Unghiul de neperpendicularitate pe profil - se înscrie valoarea în celula cu fond
galben din stânga titlului respectiv (unghi morişcă).
• Cronometrarea (numărul de secunde pe punct) - se înscrie valoarea în coloana
cu fond galben aferentă titlului respectiv.
• H, adancimea apei în punct (se înscrie valoarea în coloana bleu aferentă titlului
respectiv), dacă nu sunt sub forma unui procent din H maxim. În acest ultim caz
dacă se face click pe butonul “Calcul automat sondaj” , (aflat între cele două
tabele, în partea superioară) aceste adâncimi sunt înscrise automat în
conformitate cu instructiunile în vigoare aplicate în cazul calculului analitic al
măsurătorii (determinării) de debit.
• Turbiditatea în punctele respective în grame/mc.
• Vitezele punctuale în cazul în care aparatul utilizat pentru măsurare înregistrează
date de acest tip.
Se calculează automat:
1. Rotaţii pe secundă (20 de rotaţii pentru un impuls).
2. Viteza punctuală.
3. Viteza medie pe verticală.
4. Viteza la suprafaţă.
În partea dreapta-sus a foii de calcul se află butonul „Ştergere date viteze”.

Executând click pe acest buton se sterg automat datele de intrare introduse de către
operator în tabelul corespunzator datelor de viteză. Analog acţionează şi butonul
„Stergere date sondaj”,(aflat în partea stangă a foii de calcul) acesta stergând datele din
tabelul corespunzător datelor referitoare la sondaje. Pentru a fi prevenită acţionarea din
greseală a acestor butoane calculatorul va cere şi un mesaj de confirmare de tip
Yes/No (Da/Nu). În cazul în care se alege opţiunea Yes datele vor fi şterse, iar în cazul
în care se alege No atunci datele vor fi păstrate. Acţionarea acestor butoane se
realizează, de regulă, în momentul calculării unei noi măsurători (determinări) de debit
de apă.
Corectarea vitezelor
În stânga celor două tabele există grafice corespunzătoare fiecărei verticale de
viteză (epure de viteză) care nu afişează nimic până la acţionarea butonului
„afişare/corectare” aflat la baza fiecărui grafic. La un click executat pe acest buton
datele corespunzătoare verticalei respective din coloana pe fond verde “viteze 1” vor fi
C4
mutate în coloana galbenă “viteze 2”, iar datele completate în rubricile “număr casuţe”,
“număr puncte”, “număr rotaţii” şi “număr casuţe” vor fi şterse. Concomitent se va afişa
şi graficul epurei de viteză. Acest grafic va fi incorect daca nu sunt completate toate
cele 6 puncte (situaţie relativ rară).
Pentru fiecare verticală de viteză se vor completa fie numai celulele cu rezultate în
coloana „viteze 1”, fie numai coloana „viteze 2”. Dacă aplicaţia nu găseşte completată
coloana „viteze 1” pentru o verticala de viteze, atunci ia în considerare datele înscrise
pentru verticala respectivă în coloana „viteze 2”.
Foaia „grafice”
În foaia de lucru „grafice” se reprezintă automat profilul transversal la determinarea
(măsurarea) debitelor de apă, precum şi epura vitezelor medii pe profil. Pe aceeaşi
foaie se pot reprezenta şi alte grafice, funcţie de opţiunea operatorului.
Foaia „centralizator”
În partea superioară, foaia „centralizator” cuprinde actualul “Centralizator de
măsurători de debite de apă” existent şi în aplicatia HIDROL. Suplimentar aceasta mai
cuprinde şi valorile I1/2/n şi n determinate automat. În cazul când nu se dispune de
determinari ale pantei, în celula aferentă lui n nu apare înscris nimic.
În plus foaia mai conţine şi un centralizator (simplificat – cu date strict necesare)
pentru măsurătorile complete de aluviuni în suspensie, precum şi un centralizator
pentru măsurătorile simple de aluviuni în suspensie.
În partea superioară a foii „centralizator” sunt înscrise datele pentru măsurătoarea
(determinarea) de debit de apă şi respectiv măsurătoarea completă de aluviuni în
suspensie care se calculează în momentul respectiv.
Utilizatorul completează urmatoarele date de intrare (pentru centralizatorul de
debite de apă):
- Aparatul utilizat.
- Valoarea determinată pantei şi a distanţei de ridicare a acesteia.
- Restul datelor se completează automat prin macro-comenzi implementate în
aplicaţie.
Utilizatorul completează următoarele date de intrare (pentru centralizatorul de

debite de aluviuni):
- Numărul măsurătorii
- Turbiditatea probei simple de aluviuni corespondente măsurătorii complete.
aplicaţie.
C5
Pentru centralizatorul de măsurători simple de aluviuni în suspensie se

completează următoarele date:
- Coeficientul K – Se completeaza o singuraă dată în celula pe fond galben
aflată sub titlul „Observaţii” – în continuare această coloană fiind destinată
observaţiilor.
- Data în format zi.lună.an
- H – nivelul corespondent măsurătorii simple de aluviuni în suspensie.
- Q – debitul corespondent acestui nivel.
- Turbiditatea în Kg/mc.
aplicaţie.
În partea inferioară a foii de calcul este realizat „Centralizatorul de măsurători

(determinări) anuale de debite de apă”. Inscrierea unei măsuratori (determinări) de
debite de apă în centralizator se realizează prin efectuarea unui click pe butonul
„Copiere date”; măsurătoarea va fi înscrisă automat la numărul de ordine indicat în
tabelul din partea superioară a foii de calcul. Măsurătoarea (determinarea) de debit de
apă se aduce pe ecran, când se doreşte, cu ajutorul deplasării scroll-ului mouse-ului
sau cu ajutorul săgeţilor.
În partea superioară se mai gaseşte un buton „Formatare celule”, care acţionează
în sensul rotunjirii datelor din centralizator la 3 cifre semnificative
Aceleaşi butoane sunt disponibile şi pentru centralizatorul de măsurători complete
de aluviuni în suspensie.
La finalizarea calculului măsurătorii se va acţiona (cu click) butonul „Arhivare
măsurătoare”, care va arhiva măsurătoarea sub forma unei noi foi de calcul
(corespondentă foii de calcul “date intrare”) purtând numele identic cu numărul
masurătorii de debit lichid. În cazul în care calculatorul va afişa un mesaj de eroare
înseamnă că anterior s-a mai efectuat o măsurătoare purtând acelaşi număr sau nu
este înscris nimic la rubrica “numărul măsurătorii”. în acest sens se va schimba numărul
măsurătorii de debit.
C6
Anexa I.D.Procedura import şi analiza date pentru prelucrare în HIDROL
ANEXA I.D. PROCEDURĂ IMPORT ŞI

ANALIZĂ DATE PENTRU PRELUCRARE ÎN
HIDROL
În fluxul operativ, datele măsurate de observator sunt introduse în BD

Dispecer în fiecare zi la orele standard (06 şi 18), acestea intensificându-se la
atingerea şi depăşirea cotelor de apărare, conform normelor în vigoare. Datele
disponibile în BD sunt considerate date brute. Pentru utilizarea datelor brute din
BD în prelucrarea unui studiu hidrometric, acestea trebuie supuse unei analize şi
validări complexe, diferită de validarea zilnică din fluxul operativ.
Materialul de faţă face referire la şirurile de date de nivel şi precipitaţii,
indiferent că acestea sunt observate şi măsurate de observatorul staţiei
hidrometrice sau sunt măsurate de senzorii staţiilor automate. Pot fi, de asemenea,
analizate şi valorile de temperatură aer, manuale şi automate.
Procedura de faţă cupride două părţi.
I. Exportul datelor disponibile – descrierea procesului de export a
datelor automate şi manuale disponibile în BD DISPECER cu pas de
timp de o oră şi a celor disponibile în HYDRAS3 – cu pas de timp de
10 minute,
II. Analiza, completarea şi validarea complexă a datelor, atât a celor
înscrise în BD DISPECER (cu pas de timp de o oră), cât şi a celor
din HYDRAS3 (cu pas de timp de 10 minute) – exemple de
completare şi corectare a valorilor din BD DISPECER, precum şi
situaţii de prelucrare a datelor cu pas de timp de 10 minute.
Asa cum este deja cunoscut, intervalul de timp la care staţia automată
măsoară şi înregistrează valorile parametrilor măsuraţi la staţie este de 10 minute.
În baza de date DISPECER sunt înscrise valori orare (de la ora fixă). Intervalul de
transmisie al datelor automate către BD este de 6 ore (00, 06, 12, 18), intervalul
modificându-se în situaţia în care unul dintre pragurile definite este atins sau
depaşit. La fiecare transmisie standard se transmit datele din ultimele 12 ore, astfel
încât dacă din diferite motive tehnice (lipsă comunicaţii, lipsă alimentare etc.)
transmisia de la ora anterioara nu a putut fi realizată, să se poată recupera
pachetul de date. Mai exact:
- Intervalul de trasmisie se modifică la o oră dacă:
o Se depaşeşte Cota de Atenţie.
o Precipitaţiile acumulate în 6 ore depăşesc 1,5 mm.
- Intervalul de transmisie se modifică la 20 minute dacă:

o Se depăşeşte Cota de Pericol.
o Precipitaţiile acumulate într-o oră depăşesc 30 mm.
o Precipitaţiile acumulate în ultimele 30 minute depasesc 10 mm.
D1
În cele mai multe situaţii intervalul orar este satisfăcător pentru “prinderea”
valorilor maxime la viituri. Sunt şi situaţii în care valoarea maximă este între orele
fixe, diferenţele fiind semnificative. Atât pentru utilizarea datelor orare, cât şi pentru
cele la 10 minute, în materialul de faţă vor fi prezentate câteva exemple care să
ajute hidrologul în alegerea intervalelor de timp.
În BD DISPECER sunt disponibile atât datele citite sau măsurate de
observator, cât şi valorile parametrilor măsuraţi de senzorii instalaţi la staţiile
automate. Scrierea lor în BD se face automat pentru datele de la staţiile automate,
iar pentru datele obţinute manual utilizând aplicaţiile DISPECER sau HIDROLOG.
Pentru vizualizarea şi analiza datelor, dar şi pentru interogarea staţiilor
automate, în proiectul DESWAT, a fost implementată aplicaţia HYDRAS3,
disponibilă la: ABA, Serviciul Hidro şi Dispecerat. Atât monitorizarea datelor
automate, completarea şirurilor de date dar şi arhivarea şi exportul fisierelor de
date revine colectivului din cadrul Serviciului Hidro. Mai precis, pentru cazurile în
care se înregistrează ape mari şi viituri, dispecerul Staţiei Hidrologice exportă
fişierele cu datele (de nivel, precipitaţii sau/şi alţi parametri) înregistrate la 10
minute şi le trimite la Staţia Hidrologică.
Exportul datelor, atât din BD Dispecer, cât şi al datelor automate cu aplicaţia
HYDRAS3 este prezentat în continuare.
I. Exportul datelor disponibile.
1. Exportul datelor disponibile în BD Dispecer, utilizând
aplicaţia HIDROLOG.
Aplicaţia HIDROLOG a fost dezvoltată în cadrul PROIECTUL DESWAT şi

este utilizată pentru înscrierea, transferul, vizualizarea, analiza şi prelucrarea
datelor hidrometrice din reţeaua ANAR. Aplicaţia este disponibilă la:
ADMINISTRAŢIILE BAZINALE DE APĂ:
Dispecerate SGA / STAŢII HIDROLOGICE*
Dispecerate ABA
Centre Bazinale de Prognoze Hidrologice
INHGA – Centrul National de Prognoze Hidrologice
AN “Apele Romane” – Dispecerat
MINISTER – Dispecerat
*Dacă Staţiile Hidrologice fac parte din reţeaua VPN ANAR.
Aşa cum s-a precizat anterior, datele disponibile în BD DISPECER,

vizualizate cu ajutorul aplicaţiei HIDROLOG, sunt la pas de timp de o oră.
Date disponibile sunt afişate cu aplicaţia HIDROLOG atât în format tabelar,
cât şi în format grafic. Modalitatea de utilizare a aplicaţiei HIDROLOG este
descrisă în Anexa G. Procedură pentru utilizarea aplicaţiei de colectare,
transfer, analiză şi vizualizare date – HIDROLOG
D2
Figura D.1. Interfaţa aplicaţiei HIDROLOG la INHGA
În acest material este descrisă doar partea de export a datelor utilizând

aplicaţia HIDROLOG.
Asa cum se vede în figura D1, afişarea grafică apare implicit la deschiderea
aplicaţiei pentru nivelul măsurat de observator pentru un interval de timp predefinit.
Atât modul de afişare şi parametri afişaţi, cât şi intervalul de timp, pot fi modificaţi,
în functie de tipul de analiză sau prelucrare care se execută.
Se alege intervalul pentru care se afişează sau exportă datele (Figura D.2),
se bifeaza casuta “Fix” şi se apasă butonul “Refresh”. Timpul de aşteptare este în
functie de perioada pentru care datele sunt “aduse” din BD (un interval de timp mai
lung - 2-3 luni - presupune un timp de aşteptare de 1-1,5 minute), dar şi de
capacitatea de procesare a computerului pe care rulează aplicaţia.
În partea stângă a graficului, se deschide fereastra cu seriile de timp
disponibile pentru afişare şi se bifează şi valorile transmise de statia automată
(Figura D.2).
În exemplu, la prima vedere, pentru luna ianuarie se vede o creştere de
nivel.
D3
Figura D.2. Selectarea parametrilor şi a intervalului de timp pentru care se extrag datele
din baza de date DISPECER
Pentru afişarea datelor disponibile pentru o staţie/secţiune în format tabelar

se utilizează butonul “Date specifice” din bara de opţiuni aflată deasupra graficului
(Figura D.3).
Figura D.3. Modurile de selectare a datelor care se extrag (parametri măsuraţi la staţia
hidrometrică)
Figura D.2. Selectarea tipului de date care se extrag din baza de date DISPECER (valorile
de la orele standard sau valorile orare)
D4
Implicit sunt afişate datele disponibile la orele standard. Pentru afişarea
datelor orare se debifează opţiunea “Compact” din partea stanga-jos (Figura D.4).
După afişarea datelor în format tabelar pentru întregul interval de timp
stabilit, acestea se salvează, utilizând butonul cu simbolul unei dischete din partea
dreapta-sus (Figura D.5). Se deschide fereastra din figura D.5 în care trebuie ales
locul unde se va salva fişierul cu datele extrase. Fişierul are codul hydra, numele
staţiei şi intervalul pentru care au fost extrase datele şi este în format .txt (în
exemplu: 44266 SINTEREAG (28.02.15-03.02.16)).
Figura D.3. Salvarea datelor extrase din baza de date DISPECER în format .txt
Figura D.4. Salvarea datelor extrase din baza de date DISPECER în format .bmp
D5
Figura D.5. Convertirea fişierului extras din baza de date în format excel
Se deschide un fişier excel (Figura D.7). Din File se alege “Open” şi se

deschide folder-ul (în ex “New folder” unde a fost salvat fişierul exportat). Din
fereastra “Open” care s-a deschis, în partea dreapta-jos, din panou se alege “All
Files” pentru afişarea tuturor fişierelor, indiferent de extensie şi vor apărea toate
fişiere disponibile/salvate în acest folder. Se selectează fişierul care se deschide în
excel (în exemplu 44266 SINTEREAG (28.12.15-03.02.16)), iar în partea de jos a
ferestrei, în “File name” apare numele fişierului selectat, după care se apasă
butonul “Open”.
În fereastra “Text Import Wizard” (Figura D.8) care se deschide, primul pas
este selectarea tipului de fişier care descrie cel mai bine datele conţinute, în acest
caz “Delimited”, apoi se trece la următorul pas (se apasă “Next” din partea
dreapta-jos).
Figura D.6. Selectarea tipului de fişier în care se convertesc datele
D6
Figura D.7. Selectarea tipului de delimitări care se fac in fişier
Pasul doi se referă la tipul de delimitări, se bifeaza “Tab” şi “Comma”

(Figura D.9), iar în fereastra “Data preview” sunt afişate coloanele în funcţie de
delimitările selectate. Se trece la următorul pas (se apasa “Next” din partea
dreapta-jos).
În fereastra din figura D.10 se bifează “General”, iar din partea dreapta-jos
se finalizează acţiunea prin apăsarea butonului “Finish”.
Figura D.8. Formatul coloanelor în care se converteşte fisierul cu datele extrase din baza
de date
D7
Fişierul care se deschide este un format tabelar standard care are definite
coloane pentru toţi parametri măsuraţi la o staţie, indiferent dacă la staţia pentru
care s-au extras datele aceşti parametri există sau nu.
Trebuie acordata o atenţie deosebită coloaneor de debite, corespunzătoare
celor două şiruri de niveluri (automate şi manuale) deoarece aceste valori sunt
extrase din cheia limnimetrică disponibilă în fluxul operativ. Mai mult, aceast
procedeu de extragere a datelor din BD Dispecer are ca scop uşurarea activităţii
hidrologului de la Staţia Hidrologică care prelucrează datele, venindu-i în
întâmpinare prin scutirea acestuia de a mai introduce datele manual, rămânându-i
doar corectarea şi completarea acestora.
Din fişierul astfel obţinut se selectează coloanele ale căror date vor fi
prelucrate. În exemplul ales pentru prezentare s-au selectat coloanele H, HAut, Pp
şi PpAut (cu cursorul de la mouse şi cu tasta Ctrl apăsată, se apasă pe celulele
care numesc coloanele , corespunzătoare seriilor de timp care se
copiază (respectiv A, B, D, J şi K), apoi în meniu se apasă butonul corespunzător
funcţiei de copiere şi se copiază în fişierul “Pregătire date pentru prelucrare
HIDROL”, în foaia de calcul (sheet-ul) “DATE 1h HIDROLOG”, apăsând butonul
“Paste” .
În situaţia în care prelucrarea se face doar pentru niveluri se păstrează doar
coloanele de H şi Haut. Coloanele de precipitaţii, Pp şi Ppaut se pot păstra şi ele
pentru prelucrarea acestora în fişa anuală de precipitaţii.
Figura D.9. Fişierul în format excel cu datele extrase din baza de date DISPECER
D8
(a) (b)
Figura D.10. Mutarea datelor selectate în fişierul pentru prelucrarea în HIDROL
După copierea datelor, fişierul se salvează cu numele staţiei şi perioada

pentru care s-a făcut importul datelor din BD.
2. Exportul datelor de la staţiile automate utilizând aplicaţia

HYDRAS3.
Înainte de exportul datelor de la staţiile automate, mai precis a parametrilor
care intra în procesul de prelucrare a studiuluiu (nivel, precipitaţii, temperaturi), se
analizează continuitatea şirului/şirurilor de valori pentru intervalul de timp analizat.
Această activitate intră în atribuţiile serviciilor hidrologice (mai precis a dispecerilor
de Staţii Hidrologice) deoarece, cu excepţia ABA Someş-Tisa, aplicaţia HYDRAS3
este disponibilă doar la nivelul ABA. Procesul de completare a şirurilor de date se
face prin interogarea staţiei. Procedeele de interogare şi completare şi de export al
datelor sunt prezentate detaliat în materilalele puse la dispoziţie cu prilejul
sesiunilor de instruiri desfăşurate în perioada de implementare a proiectului
DESWAT, dar şi a celor realizate la nivelul INHGA.
Analiza şi completarea şirurilor de date se face zilnic, în cadrul activităţii de
validare zilnică a datelor şi de monitorizare zilnică a fluxului de date, astfel încât, la
sfârşitul lunii, hidrologul – dispecer al Staţiei Hidrologice – să dispună de datele
complete, pe care să le exporte şi să le transfere către staţia hidrologică.
Din diferite motive (mijloace de comunicaţii indisponibile, probleme de
hardware etc ) staţia nu poate transmite date, deşi parametrii sunt măsuraţi local şi
stocaţi în datalogger. În aceste cazuri, operaţia de interogare se face la L2 cu
ajutorul acestei aplicaţii HYDRAS3. Interogarea se poate aplica numai staţiilor cu
modem GSM sau PSTN, în intervalul de timp în care modemul GSM/PSTN este
pornit.
În exemplul din figura D.13, la staţia hidrometrică Cârţişoara lipsesc date de
nivel în ziua de 05.01.2012.
D9
Figura D.11. Hidrograful nivelurilor – interval de timp cu date lipsă
Pentru completarea şirului de date se procedeaza astfel:

- click_dreapta pe staţie apoi pe Read / Operate şi se deschide fereastra
din figura D.14 (a).
- Se selectează parametrii care vor fi descărcaţi. Se bifează “All sensors”

dacă se doreşte descărcarea tuturor parametrilor. (Bifa pe “All sensors”
presupune un timp de aşteptare mai mare pentru descărcarea tuturor
parametrilor).
- După setarea tuturor câmpurilor, se apasă “Start” pentru începerea
interogării
- Pe durata descărcării datelor, toate butoanele (cu excepţia butonului
“Cancel”) devin inactive, iar procesul de descărcare se poate vizualiza în
partea stanga-jos a ferestrei de interogare.
D 10
NU
NU SE
SE MODIFICA
MODIFICA !!
NUMAR TELEFON
(DE DATE) STATIE
Perioada de interogare (numar intreg de zile): de la – pana

la.
Nu se recomanda selectarea “All” pentru ca se vor descarca
toate datele din datalogger şi dureaza foarte mult.
(a)
Odată interogate staţiile la nivelul ABA, transferul datelor până la nivel
naţional se face automat, dar există situaţii când, din diverse motive (mijloace de
comunicaţii indisponibile, probleme de hardware etc) datele nu ajung la nivel
naţional. În această situaţie, se poate face o interogare şi la nivel naţional.
După finalizarea procesului de descărcare a datelor, butoanele devin din
nou active.
Fereastra de interogare se inchide apasand butonul “End”.
(b)
Figura D.12. Interfaţa de interogare a staţiei din aplicaţia HYDRAS3
D 11
Procedeul de interogare este identic, atat la nivel bazinal, cat şi la nivel
national.
Figura D.13. Procedeul de încărcare a datelor în flux, pentru replicarea la nivelurile

următoare
D 12
Figura D.14. Transferarea fişierelor către nivelul naţional
Se efectuează transferul în baza de date a aplicaţiei HYDRAS3, selectând

opţiunea de “delete after”, iar apoi se apasa butonul “All ” (Figura D.16).
Pentru încărcarea datelor în baza de date a aplicaţiei HYDRAS3, se merge
în meniul Communication şi apoi în submeniul Raw data management (Figura
D.16).
D 13
Perioada cu date lipsa.
Datele obtinute prin interogare se pot

vizualiza cu aplicatia Hydras3 (se
observa sirul continuu de date pentru
05.01.2012)
Figura D.15. Hidrograful in care seria de timp este completa
După completarea şirului de date, se exportă datele necesare procesului de

prelucrare. Exportul se face din aplicaţia HYDRAS3, utilizând funcţia “Export”.
Funcţia “Export” de date se utilizează pentru exportarea valorilor măsurate
de senzori, în diferite formate, putând fi utilizate ulterior pentru analize. Exportul
datelor se poate face în două moduri:
1. Cu opţiunea “Export”.
2. Cu opţiunea ”Multiple export”
1. Cu optiunea “Export”.
În exemplul de mai jos se va exporta (în
diferite formate), nivelul înregistrat la staţia
hidrometrică Cârţişoara în intervalul
01.05.2012 00:00 – 01.06.2012 00:00.
Procedeul este identic pentru oricare
dintre senzorii disponibili la staţie (hidrometrică
/ pluviometrică / de calitate) din aplicaţia
HYDRAS3.
Se selecteaza o staţie, apoi, pentru un
senzor (în cazul de faţa nivel) se deschide
fereastra “Evaluation”, iar din bara de meniu se Figura D.16. Exportul datelor
alege opţiunea “Extras”, apoi “Export”, după
care formatul fişierului.
D 14
De exemplu:
• format “Textfile”:
Se selectează unde se salvează fişierul (în exemplu: C:\test_ghid), şi
numele fişierului (în exemplu este “cârţişoara”).
Figura D.17. Alegerea tipului de fişier în care se exportă datele din aplicaţia HYDRAS3
• format “ZRXP / WISKI” (se utilizează în cazul în care pe PC-ul

HDSS nu există instalat programul EXCEL – Figura D.20):
Se selectează unde se salvează fişierul (în exemplu: C:\test_ghid), şi
numele fişierului (în exemplu este “cârţişoara_1”).
Figura D.18. Format de fişier exportat din aplicaţia HYDRAS3

Se poate vizualiza cu “Open”, iar din listă se alege Notepad. ...
D 15
2. Cu opţiunea
”Multiple export”
Din meniul principal al

aplicaţiei HYDRAS3,
opţiunea “Extras”
>>”Multiple export” (Figura
D.21) oferă posibilitatea de a
stabili o listă de senzori
(canale) pentru care se vor
extrage valorile măsurate.
Figura D.19. Exportul multiplu în aplicaţia HYDRAS3
Se deschide fereastra “Multiple Export” şi se completează numele

configuraţiei (în exemplu: cârţişoara_test), iar în fereastra “Sensors” se “trag”
canalele (senzorii) pentru care se doreşte exportul de date.
Pentru analiza datelor de la staţia automată se recomandă exportul simplu
pentru fiecare dintre senzorii implicaţi în analiză. Pentru procedeul de “Export
multiplu”, se recomandă “HYDRAS3 – ghid utilizare V.1.0”.
După exportul şi salvarea fişierului cu date, se deschide un fişier excel. Din
File se alege “Open” şi se deschide folder-ul (în exemplu “New folder”unde a fost
salvat fisierul exportat). Procedeul a fost prezentat anterior, la extragerea datelor
din baza de date DISPECER utilizând aplicaţia HIDROLOG.
Fişierul care se deschide este un format tabelar standard pentru senzorul
exportat.
Mai jos este prezentat un exemplu de pregătire a datelor.
Figura D.20. Fişierul cu datele în format excel extrase din aplicaţia HYDRAS3
D 16
Asa cum se vede în figura D.23, în data de 30.03.2014 între orele 06:00 şi
06:10 lipsesc valorile de nivel. Pentru completarea liniilor corespunzătoare acestor
date, se selectează liniile 21 – 24 şi cu click-dreapta, se deschide panoul din care
se alege “Insert”, iar din fereastra care se deschide se bifeaza “Shift cells down” şi
“Ok”.
În situaţia în care prelucrarea se face după datele exportate din aplicaţia
HYDRAS3, trebuie acordată atenţie intervalelor de timp în care lipsesc date.
Acestea vor fi completate prin interogare sau prin valori manuale.
(a)
(b)
Figura D.21. Exemplu de identificare (a) şi de completare a liniilor pentru intervalul

de timp în care lipsesc date de la staţia automată
După completarea liniilor lipsă şi după stergerea valorilor -777, coloana B se
sterge. Coloanele rămase (data A şi nivelul automat B) se copiază în, fişierul
“PREGĂTIRE DATE PENTRU HIDROL” în foaia de calcul (sheet-ul) corespunzător
lunii pentru care se face analiza, iar în partea dreaptă, în foaia de calcul va apărea
o serie de grafice utile analizei care vor fi explicate în partea a doua a materialului,
respectiv la analiza datelor.
D 17
Analiza şi completarea datelor extrase din BD DISPECER.
Deşi completarea datelor, precum şi analiza acestora se face, în prealabil, în
activitatea de analiză şi validare a datelor, considerăm că o etapă foarte importantă în
prelucrarea studiului hidrometric, care trebuie realizată şi în această fază, este
compararea datelor înscrise în carnetele de observaţii şi măsurători primite de la staţia
hidrometrică, precum şi compararea valorilor transmise în regim operativ (la orele 06
pentru citirile de dimineaţă şi cele din seara zilei anterioare) şi în situaţii de atingeri sau
depaşiri ale cotelor de apărare înscrise în registrul de colectare cu datele înscrise în BD.
De asemenea, corectarea şi completarea observaţiilor suplimentare de nivel (citiri
suplimentare la efectuarea măsurătorilor de debite, a recoltărilor de probe simple etc) se
face doar pentru observaţiile şi măsurătorile manuale (niveluri, precipitaţii, temperaturi).
Completarea valorilor se face prin completerea valorilor manuale în coloanele
corespunzătoare sau inserarea numărului de rânduri între orele din tabel, dacă
observaţiile sunt între orele exacte. Pentru exemplificare, presupunem că în data de
11/01/2016 a fost efectuată măsurătoare de debit lichid între orele 13:30 şi 15:00 cu
valorile de nivel de 48 cm, respectiv 47 cm. Conform machetei după care sunt extrase
datele din BD, pentru ora 15:00 există linie corespunzătoare, trebuind inserată o linie
pentru ora 13:30. Cu click-stânga se insereaza linia corespunzătoare orei 14:00, iar cu
click-dreapta pe aceeaşi linie, se deschide panoul din care se alege “Insert” şi apare o linie
goală. Se completează manual data şi ora (11/01/16 13:30) şi valoarea în coloana
corespunzătoare H (nivel manual).
Figura D.22. Exemplu de completare a şirului de date cu o valoare de nivel citită

suplimentar.
D 18
În mod identic se procedează pentru toate valorile suplimentare care trebuiesc
introduse în tabel. După verificarea, corectarea şi completarea manual a şirului de date ,
se mai face o verificare/analiză comparativă a valorilor manuale şi automate, de această
dată în format grafic, astfel încât şirurile de date afişate să fie corecte din punct de vedere
cantitativ (data şi ziua sa fie în intervalul de analiză, valorile să nu fie scrise greşit etc.).
După copierea datelor în foaia de calcul, datele sunt afişate şi în format grafic.
Figura D.23. Afişarea datelor în format grafic pentru identificarea valorilor eronate
introduse în baza de date DISPECER
În analiza grafică (Figura D.25), în prima etapă se analizează valorile

manuale (de la orele standard) comparativ cu cele automate de la aceleaşi ore. În
exemplul de faţa se observă trei valori manuale care au diferenţe semnificative faţă
de ce a măsurat senzorul de nivel. La verificarea valorilor în tabel s-a constatat că:
02/01/2016 18:00 Hman = -7 cm Haut = -6 cm
03/01/2016 06:00 Hman = -3 cm Haut = 23 cm
03/01/2016 18:00 Hman = 7 cm Haut = 16 cm
04/01/2016 06:00 Hman = 3 cm Haut = 3 cm
23/01/2016 18:00 Hman = 3 cm Haut = 3 cm

24/01/2016 06:00 Hman = 1 cm Haut = 18 cm
03/01/2016 18:00 Hman = 23 cm Haut = 23 cm
Posibilele şi cele mai des întâlnite cauze sunt cele de eroare la scrierea
valorilor de nivel în BD, utilizând aplicaţia HIDROLOG. Acest tip de eroare, în
principiu, trebuie identificat la validarea datelor în regim operativ făcută la Staţia
Hidrologică colectoare, de hidrologul de serviciu, precum şi la validarea pentru
întreg bazin făcută de hidrologul de serviciu de la Serviciul Hidrologic din cadrul
ABA.
La verificarea valorilor înscrise în carnetul de observaţii, precum şi în
registrul de colectare a datelor în regim operativ, s-a constat că:
03/01/2016 06:00 Hman = 23 cm
03/01/2016 18:00 Hman = 17 cm
24/01/2016 06:00 Hman = 18 cm.
De asemenea, se verifică şi continuitatea datelor măsurate şi transmise de
staţia automată. În această etapă a activităţii de analiză şi prelucrare a studiului nu
ar trebui să existe perioade în care datele automate lipsesc, decât dacă staţia a
fost pusă în funcţiune sau oprită după întâi ale lunii sau a fost o problemă tehnică,
D 19
alta decât lipsa de comunicaţii (aceasta din urmă intrând în activitatea de
monitorizare a fluxului de date care presupune şi activitatea de interogare a staţiei
pentru completarea şirului de date).
O altă situaţie des întâlnită este cea în care staţia transmite valori
constante de nivel. Acest lucru se întâmplă în două cazuri:
- în perioada de iarnă, când în secţiunea respectivă se instalează fenomenele
de iarnă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă etc.) şi senzorii sunt scoşi din
apă, dar transmisia acestora nu este dezactivată;
- în perioada de vară, când nivelul apei în secţiunea de măsurare scade sub
nivelul senzorului.
Aceste două situaţii sunt, în general, bine cunoscute de hidrologii Staţiilor
Hidrologice, iar perioadele cu valorile de nivel înregistrate la staţia automată
trebuie eliminate. Acest lucru trebuie menţionat după ce se realizează analiza
comparativă între valorile de nivel citite/înregistrate manual şi automat la orele
standard precum şi a continuităţii acestora, această etapă fiind urmată de etapa
analiza regimului hidrologic. Mai exact, forma hidrografelor după cele două serii de
timp (automat şi manual) cu scopul de a se identifica perioadele în care valoarea
maximă a nivelului înregistrat de senzorul staţiei automate s-a produs între orele
fixe. Acest lucru este caracteristic, în general râurilor mici, în care viiturile se
produc în intervale de timp foarte scurte (regim torenţial).
Exemplu de analiză a datelor orare pentru identificarea intervalelor

care necesită analiză/calcule la 10 minute
După completarea şi corectarea şirurilor de date, coloanele
corespunzătoare datei, Hmanual şi Hautomat sunt copiate în sheet-ul
HIDROLOG_luna_1h, (în coloanele A, B şi C). Celelalte coloane, cu fond galben
conţin formule şi se completează automat. De asemenea, şi graficele definite se
vor completa automat.
Figura D.24. Exemplu de foaie de calcul pentru analiza detaliata a valorilor de nivel
D 20
Foaia de calcul din exemplul prezentat în figura D.26 cuprinde:
- Variaţia orară – diferenţa între valoarea curentă şi cea de la ora
anterioară;
- Hmax 24h – valoarea maximă înregistrată în 24 ore (de ex.: valoarea
maximă între 01/08/2014 ora 00:00 şi 01/08/2014 ora 23:00);
- Hmin 24h – valoarea minimă înregistrată în 24 ore (de ex.: valoarea
minimă între 01/08/2014 ora 00:00 şi 01/08/2014 ora 23:00);
- Hmed 24h – valoarea medie înregistrată în 24 ore (de ex.: valoarea
medie între 01/08/2014 ora 00:00 şi 01/08/2014 ora 23:00);
- Hmaxorar 24h – valoarea maximă înregistrată în ultimele 24 ore (de ex.:
valoarea maximă din 02/08/2014 ora 15 reprezintă valoarea maximă
înregistrată în intervalul 01/08/2014 ora 14:00 şi 02/08/2014 ora 15:00);
- Hminorar 24h – valoarea minimă înregistrată în ultimele 24 ore (de ex.:
valoarea minimă din 02/08/2014 ora 15 reprezintă valoarea minimă
înregistrată în intervalul 01/08/2014 ora 14:00 şi 02/08/2014 ora 15:00);
- Amplitudinea orară reprezintă diferenţă între valoarea maximă orară în
ultimele 24 ore şi valoarea minimă orară în ultimele 24 ore;
- 10% amplitudinea orară, respectiv 20% amplitudinea orară – pentru
analiză variaţiei orare a nivelurilor – în ID 65 este precizat că dacă
variaţia nivelurilor zilnice depaşeşte 10% din amplitudinea anuală, nivelul
mediu zilnic se calculează prin metoda grafică.
- Limita minimă şi maximă reprezintă “invelitoare”, astfel încât să fie
evidentă depăşirea amplitudinii.
- Hmax_ora reprezintă valoarea maximă înregistrată într-o oră, extrasă
din valorile automate la pas de timp de 10 minute.
- Hmin_ora reprezintă valoarea minimă înregistrată într-o oră, extrasă din
valorile automate la pas de timp de 10 minute.
- Hmed_ora reprezintă valoarea medie în interval de timp de o oră,
calculată pe baza valorilor cu pas de timp de 10 minute.
Graficele reprezintă aceste valori, afişate pe o lună întreagă, dar şi împărţite
pe decade sau pe perioade mai scurte, pentru o analiză mai detaliată (Figura D.27
(a), (b), (c)).
După completarea şi corectarea şirurilor de date extrase la 10 minute,
coloanele corespunzatoare datei şi H automat sunt copiate în sheet-ul
H_luna_10min, în coloanele A, B şi C. Celelalte coloane, cu fond galben conţin
formule şi se completează automat. De asemenea, şi graficele definite se vor
completa automat.
D 21
(a)
(b) (c)
Figura D 25. Exemple de grafice pentru analiza comparative a valorilor inregistrate de
statia automată cu pas de timp de o ora şi a celor manual (12 ore)
În funcţie de variaţia nivelului într-un interval de timp, se pot face analize ale
acestor variaţii. În figura D.28 (a), (b) şi (c) sunt prezentate variaţii ale nivelurilor în
interval de o oră (în exemplu, variaţia orară este mare în intervalul 19.06 şi 26.06).
D 22
(a)
(b) (c)
Figura D.26. Exemplu de analiză a variaţiei orare grafice (a) şi a valorilor pentru cele două
intervale de pe grafic
D 23
Figura D.27. Analiza datelor la 10 minute pentru cele două intervale de timp alese
În exemplele alese, nivelurile medii zilnice calculate după valorile la 10

minute şi după valorile orare, nu prezintă diferenţe semnificative.
În situaţia în care diferenţele sunt semnificative, pentru determinarea valorii
de nivel mediu zilnic, hidrologul poate utiliza datele la 10 minute, valoarea medie a
datelor la 10 minute în interval de o oră sau chiar valoarea maximă produsă în
interval. În hidrografele din figura D.30 sunt prezentate valorile la interval de 10
minute, valorile înregistrate la ora fixă (cele care sunt înscrise în BD DISPECER),
valorile medii orare şi valorile maxime în interval de o oră (în exemplu, diferenţele
nefiind importante, aşa cum a fost meţionat mai sus).
D 24
Figura D.28. Exemplu de hidrograf cu valori de nivel la interval de 10 minute, valorile

înregistrate la ora fixă, valorile medii orare şi valorile maxime în interval de o oră
D 25
Figura D.29. Exemplu de hidrograf cu valorile de niveluri medii zilnice calculate după
datele automate de la ora fixă şi după valorile medii în interval de o oră.
D 26
Anexa I.E. Monitorizarea fluxului de date la nivelul statiilor hidrologice şi serviciilor
hidrologice
ANEXA I. E. MONITORIZAREA FLUXULUI DE DATE LA

NIVELUL STAŢIILOR HIDROLOGICE ŞI SERVICIILOR
HIDROLOGICE
Aşa cum a fost precizat la începutul îndrumarului, Sistemul Naţional Operativ
de Prognoză Hidrologică este primul beneficiar şi cel mai mare consumator de date,
automate şi manuale, măsurate şi observate în timp real. Calitatea datelor este
crucială pentru activitatea de prognoză, dar în special pentru elaborarea avertizărilor
pentru fenomene periculoase. De aceea existenţa celor trei niveluri de verificare şi
validare zilnică elimină cele mai multe erori şi asigură o calitate superioară a datelor
de intrare pentru Sistemul Naţional Operativ de Prognoză Hidrologică – la nivel
bazinal şi naţional.
Pe lângă importanţa calităţii datelor în timp real, validarea primară a acestora
oferă posibilitatea ca datele care intră în analiza şi în prelucrarea studiilor hidrologice
anuale să fie cât mai corecte, astfel încât hidrologul să poată trasa soluţii cât mai
exacte în prelucrarea studiului (cum ar fi trasarea cheilor limnimetrice) şi să poată
avea la dispoziţie oricând un fond de date de cea mai bună calitate pe care să îl
utilizeze în diferite prelucrări, în funcţie de specificul serviciului sau biroului/serviciului
hidrologic bazinal şi naţional (de metodică hidrologică).
Descrierea activitiăţii de monitorizare a datelor măsurate şi a diseminării
produselor sistemului de modelare urmareşte structura sistemului: date de intrare,
sistemul de procesare şi sistemul de diseminare şi afişare a datelor şi produselor
(datele de ieşire). La fiecare dintre aceste trei module sunt prezentate şi aplicaţiile
folosite, astfel încât hidrologul, indiferent de nivelul la care se află din cadrul
organizaţiei , să poată întelege atât parcursul datelor, cât şi procesarea acestora,
deci importanţa calităţii datelor.
Activitatea de monitorizare a funcţionării sistemului de modelare, se face zilnic
la fiecare dintre cele trei niveluri structurate în cadrul Proiectului DESWAT:
Nivel 3 (L3) – reprezentat prin unităţi de colectare de date hidrologice (Staţii
Hidrologice şi SGA), din subordinea unei ABA;
Nivel 2 (L2) – reprezentat prin centrele bazinale (ABA)
Nivel 1 – NAŢIONAL (L1) – reprezentat prin:
A.N. “Apele Române” – DISPECERAT sediul central;
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor - CNPH;
Minister
E1
hidrologice
Aplicaţiile disponibile la fiecare dintre cele trei niveluri structurate în cadrul

Proiectului DESWAT sunt:
Nivel 3 (L3) Nivel 2 (L2) Nivel 1 – NAŢIONAL (L1)
Staţii ABA A.N.A.R. INHGA Minister –

Hidrologice Servicii hidro DISPECERAT DISPECERAT
Dispecerate centrele sediul central - CNPH
SGA bazinale
HydroNet HydroNet HydroNet HydroNet HydroNet

Briefing Briefing Briefing Briefing Briefing
Terminal, Terminal Terminal Terminal Terminal
HIDROLOG HydroThreatNet HYDRAS3 HydroThreatNet ROFFG
NetRad HYDRAS3 HIDROLOG HYDRAS3
DeswatFile HIDROLOG DEAN HIDROLOG
Extractor RFS-IFP ROFFG RFS-IFP
(File_Mover) NMAP pgAdmin RFS-ICP
OTT XNAV RFS-ESP
Communication XDAT NMAP
Manager NetRad XNAV
wkmxfer DeswatFile XDAT
SQL2WKM Extractor XSETS
(File_Mover)
DEAN OTT DEAN
ROFFG Communication ROFFG
pgAdmin Manager pgAdmin
wkmxfer
SQL2WKM
DEAN
ROFFG
pgAdmin
APLICAŢII DE VIZUALIZARE
Pentru vizualizarea şi analiza datelor de intrare şi a produselor generate de
HFMS-DESWAT, în cadrul proiectului DESWAT au fost implementate şi dezvoltate
aplicaţiile: HydroNet Briefing, Terminal HydroThreatNet, HYDRAS3 şi
HIDROLOG si, aşa cum se vede în tabelul prezentat mai sus, sunt disponibile la:
Staţiile Hidrologice/SGA, Centrele Bazinale de Prognoze Hidrologice din cadrul ABA
şi CNPH din cadrul INHGA, ANAR şi Minister.
Cea mai simplă modalitate vizuală de monitorizare a funcţionării sistemului de
modelare este utilizând aplicaţiile de vizualizare dezvoltate în cadrul acestui proiect.
Aplicaţia HydroNet™ Briefing Terminal are o interfaţă uşor de interpretat şi oferă:
- produse radar şi derivate din date radar;
- produse de la modelele hidrologice cu parametri distribuiţi;
- informaţii în timp real de la diferitele tipuri de staţii (hidrometrice,
meteorologice, lacuri de acumulare);
- informaţii de tip serii de timp (hidrografe) pentru secţiunile de prognoză
hidrologică.
E2
hidrologice
HydroThreatNet este o aplicaţie de vizualizare şi analiză a produselor

Sistemului DESWAT, are o interfaţă uşor de interpretat, dar mai complexă decât
aplicaţia HydroNet Briefing Terminal şi oferă, de asemenea, informaţii în timp real
de la staţiile hidrometrice, staţiile meteorologice, staţiile pluviometrice şi lacuri de
acumulare şi informaţii de tip serii de timp (hidrografe) pentru secţiunile de prognoză
hidrologică. De asemenea, aplicaţia mai oferă produse radar şi derivate radar, şi
produse de la modelele hidrologice cu parametri distribuiţi.
În ambele aplicaţii toate aceste informaţii sunt disponibile pe suport GIS, în format
grid, reprezentare grafică de tip hidrograf sau în format text.
O caracteristică importantă a acestor aplicaţii este semnalizarea depaşirii
cotelor de apărare la o staţie hidrometrică clasică sau automatizată printr-un contur
al simbolului staţiei respective colorat corespunzător valorii prag depăşite, indiferent
dacă valoarea este măsurată sau prognozată de unul din modelele de prognoză.
Aplicaţia HYDRAS3 este utilizată atât pentru transmiterea şi colectarea
datelor măsurate de senzori la staţiile hidrometrice, pluviometrice şi de calitate, cât şi
pentru interpretarea şi prelucrarea acestora în sistemul operativ şi nu numai.
Sunt situaţii în care în aplicaţiile de vizualizare HBT/HTN, HYDRAS3 sau în
RFS-IFP lipsesc datele de la staţiile automate dintr-un bazin sau lipsesc date de la o
staţie ori de la un singur senzor. În cele mai multe dintre aceste situaţii, cauzele sunt
generate de lipsa de comunicaţii între staţie şi centrul de colectare (SGA), între
centrul de colectare şi ABA sau între ABA şi nivelul naţional. Completarea şirurilor de
date în cazul lipsei temporare de comunicaţii se face prin metodele descrise în
ghidul de utilizare a aplicaţiei HYDRAS3.
PARAMETRI OBSERVAŢI SAU MĂSURAŢI DE OBSERVATOR
Datele de la staţiile manuale (clasice) sunt colectate prin mijloace specifice –

Radio sau telefon – la Dispeceratele SGA sau la Staţiile Hidrologice, iar cu ajutorul
aplicaţiilor HIDROLOG/DISPECER, datele sunt încărcate în baza de date
DISPECER. Odată ajunse în BD Dispecer de la L3, acestea intră în procesul normal
de replicare între BD (L3 >>L2). La ABA sunt colectate, de asemenea, prin mijloace
specifice – Radio sau telefon – la serviciile hidrologice sau dispecerate şi cu ajutorul
aplicaţiilor HIDROLOG/DISPECER, datele sunt încărcate în baza de date
DISPECER. Ajunse în BD Dispecer de la L2 (fie prin încărcarea celor colectate la L2
fie prin replicarea celor de la L3), datele intră în procesul normal de replicare între
BD (L2 >>L1).
ACTUALIZAREA CHEILOR LIMNIMETRICE
Actualizarea cheilor limnimetrice în BD cu ajutorul aplicaţiei HIDROLOG este

importantă pentru menţinerea calităţii şi operativitătii procesării / arhivării datelor atât
la L2 (Serviciile Hidrologice / Centrele Bazinale de Prognoze Hidrologice care
au rol deosebit în validarea, interpretarea şi prelucrarea datelor hidrologice), dar şi
L1 (INHGA – Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice, cu rolul de elaborare de
diagnoze şi prognoze hidrologice de interes naţional şi transfrontiere, sinteze,
E3
hidrologice
avertizări în caz de producere a fenomenelor hidrologice periculoase). De

asemenea, actualizarea cheilor în HIDROLOG se face pentru prelucrarea datelor în
modulul de flux lent. Ca atare, cunoaşterea procesului de actualizare e important la
oricare dintre nivelurile la care se află hidrologul sau utilizatorul aplicaţiilor.
Aşa cum am prezentat anterior fluxul de date, actualizarea unei chei
limnimetrice la L3 – SGA/SH, prin replicare, ajunge la L2 – ABA, apoi L1 – ANAR de
unde ajunge la L1-INHGA. Actualizarea aceleiaşi chei la L2 – ABA, prin replicare
ajunge la L1 – ANAR de unde ajunge la L1 – INHGA, nu şi la L3 – SGA /SH.
În aplicaţia HIDROLOG, implicit se afişează ultima cheie limnimetrică (cea
mai nouă ) disponibilă în BD (Figura E.1).
Figura E.1. Afişarea cheii limnimetrice grafice în aplicaţia HIDROLOG
Conform procedurilor curente, prelucrarea datelor şi trasarea cheilor

limnimetrice, precum şi actualizarea lor intră în atribuţiile Staţiilor Hidrologice, iar
actualizarea acestora în sistem revine acestora, existând şi situaţii în care
actualizările în sistem se face de cătră serviciile hidrologice, de dispeceratele SGA şi
dispeceratele ABA.
Afişarea cheii limnimetrice, precum şi actualizarea acesteia se face pentru
fiecare staţie hidrometrică, aşa cum a fost prezentat în “HIDROLOG – GHID DE
UTILIZARE MODUL OPERATIV_V.1.0”.
ACTUALIZAREA COTELOR DE APĂRARE
Cotele de apărare urmează practic acelaşi traseu descris la “Actualizarea

cheilor limnimetrice”. Afişarea şi actualizarea cotelor de apărare se face, aşa cum a
fost prezentat în “HIDROLOG – GHID DE UTILIZARE MODUL OPERATIV_V.1.0”.
De menţionat totuşi că actualizarea cotelor de apărare este la fel de importantă
precum actualizarea cheilor limnimetrice (Figura E.2).
E4
hidrologice
Figura E.2. Afişarea şi modificarea cotelor de apărare în aplicaţia HIDROLOG
În activitatea de monitorizare a fluxului de date, principalele probleme sunt:
LIPSA DATELOR DE LA STAŢIILE AUTOMATE

Lipsa datelor în fluxul de date este cauzată, în general, de lipsa de
comunicaţii sau oprirea aplicaţiilor.
La nivelul 3, Staţia hidrologică (sau SGA), în aplicaţia de vizualizare HBT,
apar următoarele situaţii:
- lipsa datelor hidrometrice (automate şi clasice), meteorologice şi de la
acumulări şi a produselor sistemului HFMS-DESWAT pentru întreaga ţară
(lipsa produselor fiind marcată prin colorarea butoanelor în roşu) datorată
lipsei de conexiune între L2 şi L3 din diferite motive (scoaterea cablului,
lipsă servicii internet din motive tehnice etc.).
Verificarea primară a datelor de la staţiile automate se face cu ajutorul
aplicaţiei HBT (deoarece este disponibilă inclusiv la L3), prin afişarea valorilor de
tensiune baterie, deoarece alt parametru (de ex. nivel) poate lipsi din cauza
dezactivării transmisiei senzorului respectiv, ceea ce nu se întâmplă şi în cazul
bateriei.
E5
hidrologice
Figura E.3. Exemplu de afişare a datelor de la staţiile automate şi identificarea lipsei datelor
pentru bazinul Jiu
DATE ERONATE DE LA STAŢIILE AUTOMATE

Datele de la staţiile automate intră în flux în mod automat, conform configurării
transmisiilor fiecăreia. Verificarea manuală a acestor valori se face împreună cu
activitatea de colectare şi validare a datelor.
Cauzele, cel mai des întâlnite, care pot determina apariţia valorilor eronate
sunt:
- senzori de nivel prinşi în gheaţă (Figura E.3);
- pluviometre înfundate (care se desfundă sau se spală turnându-se apă);
- rafale de vânt foarte puternice.
Identificarea individuală a acestor valori eronate este posibilă utilizând
aplicaţiile de vizualizare şi analiză.
În continuare se prezintă un exemplu de transmitere eronată a datelor. În
aplicaţia HBT simbolul unei staţii apare cu chenar corespunzător unui prag de
apărare.
La staţia hidrometrică Arefu (Figura E.4), nivelul apei este peste cotele de apărare,
deşi situaţia hidrometeorologică nu indică condiţii favorabile creşterilor importante de
niveluri şi debite. La afişarea hidrografului se vede evoluţia nivelului, având variaţii
neplauzibile. Având în vedere că ne aflăm în perioada de iarna (09.02.2016) cea mai
plauzubulă explicaţie este că senzorul a fost prins în gheaţă. Până la investigarea şi
remedierea problemei, primul lucru ce trebuie făcut este dezafectarea transmisiei
senzorului respectiv, conform procedurii corespunzătoare acestei operaţii.
E6
hidrologice
Figura E.4. Afişarea hidrografului unei staţii al cărei sensor transmite valori eronate şi
încadrarea simbolului unei staţii cu chenar corespunzator culorii pragului depăşit
Verificarea calitativa a datelor de la statiile automate utilizand aplicatiile

HIDROLOG, HYDRAS3, Portalul INHGA, duce la identificarea valorilor eronate.
DATE ERONATE INTRODUSE MANUAL

Ca şi datele automate, şi valorile introduse manual în sistem, utilizând
aplicaţia HIDROLOG sau DISPECER pot fi eronate, fie din înţelegerea greşită a
transmisiilor, fie prin introducere greşită. Motivele sunt multiple, însă, importantă este
identificarea acestora şi ştergerea într-un timp cât mai scurt. Identificarea lor se
poate face la analiza şi validarea zilnica a datelor, atât la L3, pentru datele introduse
la acest nivel, dar şi la L2, atât pentru cele introduse la L2, dar, mai ales a celor
replicate de la L3. Evident, şi la L1 – INHGA sau ANAR – identificarea lor este
posibilă, dar mai greoaie dacă nu este evidentă, datorită volumului foarte mare de
date de la acest nivel.
În imaginile din figura E.5 (a) şi (b), valorile sunt introduse cu o zi întârziere.
E7
hidrologice
(a) (b)
Figura E.5. Exemplu de date introduse cu altă dată în interfaţa aplicaţiei HIDROLOG
În imaginile din figura E.6, pentru aceeaşi oră sunt introduse trei valori de
nivel diferite.
Figura E.6. Exemplu de introducere de valori multiple, diferite, pentru aceeasi oră în interfaţa
aplicaţiei HIDROLOG
Intrarea datelor eronate în fluxul de date poate fi identificată, utilizând aplicaţia

HIDROLOG (Figura E.7), dar şi aplicaţia HBT, unde datele ajung prin replicare
(Figura E.8).
E8
hidrologice
Figura E.7. Posibilitatea de identificare a valorilor eronate utilizând afişarea hidrografelor

multiple în aplicaţia HIDROLOG.
Figura E.8. Posibilitatea de identificare a valorilor eronate utilizând afişarea hidrografelor în

aplicaţia HBT.
De asemenea, introducerea valorilor eronate, ca ordin de mărime şi replicarea

acestei valori la nivel naţional poate fi identificată, utilizând aplicaţia HIDROLOG
(unde poate să fie şi corectată), aşa cum se vede în figura E.9, precum şi utilizând
aplicaţia HBT (Figura E.10).
E9
hidrologice
Figura E.9. Posibilitatea de identificare şi corectare a valorilor eronate utilizând aplicaţia

HIDROLOG.
Figura E.10. Posibilitatea de identificare a valorilor eronate utilizând afişarea hidrografelor în

aplicaţia HBT.
E 10
hidrologice
Ştergerea valorilor eronate din baza de date DISPECER se face utilizând

aplicaţia HIDROLOG, iar procedeul este descris în “HIDROLOG – GHID DE
UTILIZARE MODUL OPERATIV_V.1.0”.
Odata intrate în fluxul de date, toate aceste valori, fie că sunt automate, fie că
sunt manuale, ajung şi în sistemul de modelare, fiind apoi procesate şi regăsite în
produsele de prognoză, precum şi în bazele de date.
Un exemplu de valori eronate intrate în sistemul de modelare şi propagate
ulterior în aval este ilustrat în figura E.11,în care unde sunt prezentate datele eronate
transmise de un senzor de nivel de la o staţie automata care a fost prins în gheaţă,
acest lucru determinând valori neplauzibile. Pentru înţelegerea importanţei validării
datelor, dar şi al întreţinerii aparaturii şi echipamentelor de măsură, în figura E.12
este prezentată replicarea acestor date eronate în sistemul de modelare (modelul de
prognoză NWSRFS-IFP) şi replicarea produselor generate de acest model pe
aplicaţiile de vizualizare (Figura E.13).
Figura E.11. Exemplu de sensor de nivel de la o staţie automată care a fost prins în gheaţă
E 11
hidrologice
Figura E.12. Replicarea datelor eronate în modelul de prognoză NWSRFS-IFP
Figura E.13. Replicarea produselor generate de modelul de prognoză NWSRFS - IFP pe

aplicaţiile de vizualizare HBT
LIPSA PRODUSELOR GENERATE DE HFMS-DESWAT ÎN APLICAŢIILE

HBT ŞI HTN
Produsele generate de sistemul HFMS-DESWAT sunt împărţite în categoriile
descrise în documentaţiile specifice, iar produsele afişate în aplicaţiile de vizualizare
E 12
hidrologice
HBT şi HTN (corespunzătoare fiecărui buton) sunt descrise în ghidurile de utilizare

ale aplicaţiilor HBT şi HTN.
Figura E.14. Lipsa datelor şi produselor sistemului HFMS-DESWAT în aplicaţia HBT
Atât valorile generate de modelele de prognoză din sistemul HFMS-DESWAT,

cât şi valorile măsurate, în format grid, reprezentare grafică de tip hidrograf sau în
format text ajung în aplicaţiile de vizualizare HBT şi HTN de la nivel naţional –
INHGA. Lipsa lor pentru toată ţara (asa cum a fost prezentat în exemplul din figura
E.14) e generată de cele mai multe ori de nefuncţionare a aplicaţiei NetRad, fie din
cauza lipsei conexiunii la internet (lucru evidenţiat prin tăierea simbolului de lângă
ceas), lucru care trebuie semnalat compartimentului IT&C, fie din cauza opririi
conexiunii la internet. Pentru remediere este necesară deschiderea aplicaţiei sau
restartarea computerului care duce la pornirea automată a tuturor aplicaţiilor. Dacă
aplicaţia NetRad functionează corect şi există conexiune la internet, atunci problema
trebuie semnalată la nivelul imediat urmator L2 sau L1. Dacă produsele unuia dintre
modele (NOAH/TOPLATS/RFS) nu sunt disponibile într-unul din formatele în care
este afişat (grid, hidrograf sau text) pentru bazinul analizat, de asemenea se anunţă
nivelul imediat următor.
E 13
Anexa I.F. Procedura pentru utilizarea aplicaţiei de colectare, transfer, analiză şi
vizualizare date – HYDRAS3
PROCEDURA DE UTILIZARE A
APLICATIEI DE COLECTARE,
TRANSFER, ANALIZA SI
VIZUALIZARE DATE
HYDRAS3
I.F. 1
I.F. 2
Anexa I.F. Procedura pentru utilizarea aplicaţiei de colectare, transfer, analiză şi vizualizare date – HYDRAS3
I.F. 4
Anexa I.F. Procedura pentru utilizarea aplicaţiei de colectare, transfer, analiză şi vizualizare date – HYDRAS3
I.F. 5
II. DESCRIEREA APLICATIEI HYDRAS3

Aplicatia HYDRAS3 este utilizata atat pentru transmiterea si colectarea datelor
masurate de senzori la statiile hidrometrice, pluviometrice si de calitate, cat si pentru
interpretarea si prelucrarea acestora in sistemul operativ si nu numai.
III. DESCHIDEREA APLICATIEI HYDRAS3

In momentul in care computerul este pornit se deschid automat trei aplicatii:
- prima este NetRad :
NetRad se deschide automat odata cu deschiderea
computerului sau se face dublu-click pe iconita de pe ecran;
Atunci cand aplicatia NetRad ruleaza, pe ecran, este o
fereastra in care se incarca date in timp real. In acelasi timp,
pe bara din partea de jos-dreapta a display-ului apare un turn
radar.
Aceasta aplicatie (NetRad) se conecteaza la doua servere de
la INHGA (principal si de rezerva) si receptioneaza produsele
care urmeaza sa fie afisate cu aplicatia HYDRAS3
Nu este recomandat sa se faca modificari fata de setarile

initiale.
Aplicatia NetRad nu trebuie inchisa, fereastra putandu-se

micsora pentru a nu incarca ecranul. Daca se doreste
inchiderea sau daca se apasa accidental butonul de inchidere,
apare o fereastra care cere confirmare pentru inchiderea
aplicatiei!
-cea de-a doua aplicatie este

HYDRAS3. Aplicatia HYDRAS3
se dechide, de asemenea,
automat, odata cu deschiderea
PC-ului; ori pentru deschiderea
manuala se face dublu-click pe
iconita HYDRAS3 de pe
desktop.
Deschiderea acesteia poate

dura cateva minute, de aceea
se intampla frecvent ca
aplicatia sa fie pornita de mai
multe ori. Aplicatia HYDRAS3 s-a deschis in momentul in care apare
Se verifica in Task Manager imaginea de mai sus!
ca ruleaza o singura instanta
pentru procesul hydras3.exe.
I.F. 6
- cea de-a treia aplicatie, Deswat File Extractor este

utilizata pentru conversia fisierelor cu extensia “.MIS”.
Exista doua stari care furnizeaza informatii despre

aceasta aplicatie:
conectata (se primesc produse in fereastra
aplicatiei) si deconectata – iconita este marcata cu
un X rosu ( situatie in care utilizatorul trebuie sa ia
legatura cu administratorul de sistem pentru
rezolvarea problemei).
Setarile meniurilor care nu sunt documentate in prezentul ghid (adica orice

altceva in afara comenzilor uzuale prezentate in acest ghid) este recomandat sa nu se
modifice decat prin consultarea Colectivului de Implementare a Proiectului DESWAT din
cadrul CNPB - INHGA.
IV. UTILIZAREA APLICATIEI HYDRAS3

IV.1. Domenii de lucru, statii, senzori
Aplicatia HYDRAS3 este utilizata pentru afisarea parametrilor masurati de statia
automata (hidrometrica / pluviomentrica / de calitate), oferind totodata si posibiliatea prelucrarii
acestor date.
Informatiile sunt in format text, dar si cu reprezentare grafica.
I.F. 7
Workspace sau domeniul

de lucru (negru)
(la nivelul INHGA exista
doua sisteme: operativ –
NHSv si de rezerva –
SHDE)
Region sau Bazinul (albastru)

(la nivelul INHGA in cadrul
CNPB apar toate cele 11
bazine hidrografie, iar la
nivelul ABA in cadrul CBPH
apare doar bazinul din cadrul
administratiei bazinale
respective)
Station sau Statia hidrometrica

(rosu)
(in cadrul fiecarui bazin sunt
instalate un numar de statii
automate (hidrometrice,
pluviometrice si de calitate)
Sensor sau Senzorul (verde)

(tipuri de senzori)
Deschiderea domeniului de lucru, a

bazinului si a statiei se face cu click
stanga pe semnul “+”.
Afisarea valorilor unui parametru se face cu dublu click stanga pe parametrul respectiv
(nivel, temperatura aer, precipitatii etc).
Aplicatia permite un numar de maxim 99 de domenii de lucru (workspace) si numar
nelimitat de statii si de senzori.
Fiecare statie automata (hidrometrica, pluviometrica sau de calitate) are un cod unic,
numit cod WKM, format din zece cifre ( de exemplu: 0000000001 – SH RODNA sau
000000008H SH SATU MARE sau 000000PP15 statia pluvio FELEACU).
I.F. 8
Tipurile de senzori utilizati in Proiectul DESWAT sunt:
Cod
Parametrul Tipul
senzor Observatii
masurat senzorului
(canal)
10 level (nivel) OPS1
11 level (nivel) Nimbus
12 level (nivel) Kalesto
13 level (nivel) SE200
130 velocity (viteza) SLD
14 level (nivel) SLD
20 water_temp (temperatura apei) OPS1
21 water_temp (temperatura apei) PT100
22 water_temp (temperatura apei) SLD
23 water_temp (temperatura apei) Qsonde
30 velocity (viteza) SLD
31 velocity (viteza) SonicFlow
32 velocity (viteza) BLD
33 velocity (viteza) Kalesto
34 velocity_2 (viteza) Velocity
36 flow Flow
37 flow2 Flow2
38 flow_total Flow
40 ph MS5
41 conductivity (cpnductibilitate) MS5
42 salinity (salinitate) MS5
43 pct_do (oxigen dizolvat pct) MS5
44 abs_do (oxigen dizolvat abs) MS5
45 NH3 (amoniac) MS5
60 air_temp ((temperatura aer) PT100
70 rain (precipitatii) MetOne Pluviometru neincalzit
71 rain (precipitatii) MetOne Pluviometru incalzit
72 rain_6hr (precipitatii) Canal virtual Suma glisanta de precip pe interval
de 6 ore
de 3 ore
de 1 ore
75 rain_30 min (precipitatii) Canal virtual Suma glisanta de precip pe interval
de 30 minute
80 battery_voltage (tensiune Voltage
baterie)
90 door (usa) Door Transmite semnal de usa deschisa
(la panou)
9000 manual_level (nivel mira) level Canal care permite introducere
observ manuale
9001 manual_rain_24hr (precip 24 24-hour Canal care permite introducere
ore) observ manuale
9002 manual_rain_12hr (precip 12 12-hour Canal care permite introducere
ore) observ manuale
I.F. 9
IV.1.1. Pregatirea unui domeniu de lucru

Click pe File, apoi pe
New Workspace
In fereastra New Workspace se

completeaza numarul si numele
domeniului de lucru
(Workspace).
In ex: nr.4,
numele TEST_IANUARIE
A fost creat un nou

domeniu de lucru
4/TEST_IANUARIE
IV.1.2. Configurarea statiei si a senzorului

Click-dreapta pe All Stations,
apoi pe New station, iar
fereastra care se deschide se
completeaza numele si
numarul (codul WKM) statiei.
A fost creata o noua statie

CARTISOARA_TEST/0000TEST_1
I.F. 10
Click-dreapta pe CARTISOARA_TEST/0000TEST_1, apoi pe
New sensor, iar in fereastra care se deschide se completeaza
numele si numarul senzorului.
IV.1.3. Sortarea domeniilor de lucru, regiunilor si statiilor

Sortarea se poate face : Exemple de sortare pe regiuni:
- pe regiuni - statiile hidrometrice
si/sau pluvimetrice din cadrul unei statii
hidrologice (Campulung, Curtea de
Arges), din cadrul unei ABA (Arges-
Vedea, Somes-Tisa etc);
- all stations – toate statiile
existente;
- functie de cautare (schimbarea
sortarii intre nume si numar);
- 0 – afiseaza domeniile de lucru;
- 1 – afiseaza regiunile (bazinele);
- 2 – afiseaza statiile;
- 3 – afiseaza senzorii.
Pitesti
Statia hidrologica Campulung
Statia hidrologica Curtea de Arges
Statia hidrometrica OTIC
Statia hidrometrica AREF
Functia de cautare
I.F. 11
Exemple de sortare pe regiuni:
DAST Cluj
DESWAT AHSS (statii hidrometrice din proiectul DESWAT)
Statia hidrometrica Rodna
Statia hidrometrica Nepos
Statia hidrometrica Beclean
...
MOSES (statii hidrometrice din proiectul MOSES)
Statia hidrometrica Poiana Borsa
Statia hidrometrica Leordina
Statia hidrometrica Bistra
...
DESWAT APSS (statii pluviometrice din proiectul DESWAT)
Statia pluviometrica Alunis
Statia pluviometrica Aschileu Mare
Statia pluviometrica Banisor
IV.2. Reprezentarea grafica

IV.2.1. Setarile graficului (tipul seriei de timp, scara etc)
Tipul seriei de timp.
Valori maxime si minime pentru grafic
I.F. 12
Anexa I.G. Procedura pentru utilizarea aplicaţiei de colectare, transfer, analiză şi vizualizare date – HYDRAS3
IV.2.2. Setarea COTELOR DE APARARE sau Alarm limits

1. - click-dreapta pe senzor (nivel), apoi
pe properties 4. - se selecteaza care praguri se
introduc (in cazul de fata Upper
limits)
3. - apoi se deschide fereastra

2. - se bifeaza Alarm limits, Alarm limits
6. -... iar acestea la final

vor aparea in ordine
descrescatoare cu culorile
corespunzatoare in
campul Upper limits (de
ex.prima cota 150 COTA
DE ATENTIE samd).
5. - se scriu cotele de
aparare, dupa fiecare se
apasa Add,
I.F. 13
Pe hidrograf vor aparea cotele de aparare
Activare / dezactivare cote de aparare
I.F. 14
IV.2.3. Descrierea graficului
Intervalul selectat Valori maxime si minime

inregistrate
pe intregul interval de timp
Nivelul maxim din interval
Nivelul minim din interval
Valoarea Intervalul predefinit

medie pe Nivel
intregul
interval
Durata intervalului selectat si

diferanta intre nivelurile de la
inceputul si sfarsitul
intervalului selectat
Ultima zi a intervalului selectat

Intervalul de timp pentru care se afiseaza hidrograful este predefinit pentru si nivelul corespunzator
Prima zi a intervalului selectat si nivelul corespunzator zece zile, acesta putand fi modificat din Start si End; dupa selectarea
intervalului de timp se apasa butonul Evaluate.
I.F. 15
Pentru modificarea valorilor max/ min se face click pe valoarea

maxima / minima pentru fiecare senzor in parte, se deschide
fereastra alaturata si se modifica valoarea respectiva.
Valorile afisate pe hidrograf

(masurate, zilnice, lunare si
anuale)
Pentru afisarea datelor sub forma tabelara se apasa

butonul Table. Pasul de timp la care sa afiseaza valorile
parametrilor masurati de senzori este de 10 minute.
Activare / dezactivare cote de aparare Tipul seriei de timp poate fi schimbat din
linie continua (“Polygon”) in linie
punctata (“Dots”), bare (“Bars”) etc
I.F. 16
De asemenea, aplicatia permite afisarea

pe grafic a maxim sase serii de timp de la
aceeasi statie sau de la alte statii.
Procedeul consta in dublu-click pe senzor
pentru a deschide graficul, apoi selectarea
senzorului si tragerea acestuia pe grafic
pentru cea de-a doua serie de timp care
se va afisa, urmata de selectarea
senzorului si tragerea acestuia pe grafic
pentru cea de-a treia serie de timp care se
va afisa s.a.m.d. Afisarea seriilor de timp
pe grafic se face pentru acelasi interval de
timp selectat initial.
Butoanele 1,2,3...6 corespund seriilor de

timp afisate pe grafic, iar activarea unuia
dintre ele modifica datele afisate pe grafic.
Stergerea unei serii afisate pe grafic se
face prin activarea butonului si tasta
“Delete” de la tastatura.
In exemplu:
- butonul 1 afiseaza nivelul de la s.h. Reci – culoarea neagra;
Culoarea scarii timpului si a valorilor corespunde culorii - butonul 2 afiseaza nivelul de la s.h. Lemnia – culoarea rosie;
parametrului afisat. In exemplu: valoarea senzorului 0071 de la - butonul 3 afiseaza nivelul de la s.h. Plaiesii de Jos – culoarea albastra.
Plaiesii de Jos, respectiv senzorul de precipitatii afisat cu - butonul 4 afiseaza nivelul de la s.h. Ruseni – culoarea verde;
- butonul 5 afiseaza precipitatii de la s.h. Lemnia – culoarea roz;
culoarea purpuriu - butonul 6 afiseaza precipitatii de la s.h. Plaiesii de Jos – culoarea purpuriu.
I.F. 17
Anexa I.G. Procedura pentru utilizarea aplicaţiei de colectare, transfer, analiză şi
IV.3. Interogare date / managementul datelor primite
IV.3.1. Interogare date

Din diferite motive (mijloace de comunicatii indisponibile, problele de hardware etc
) statia nu poate transmite date, desi parametrii sunt masurati local si stocati in datalogger.
In aceste cazuri, operatia de interogare se face la L2 cu ajutorul acestei aplicatii
HYDRAS3. Interogarea se poate aplica numai statiilor cu modem GSM sau PSTN, in
intervalul de timp in care modemul GSM/PSTN este pornit.
In exemplul urmator, la statia hidrometrica Cartisoara lipsesc date de nivel in ziua de
05.01.2012.
Pentru completarea sirului de date se procedeaza astfel:
click_dreapta pe statie apoi pe Read / Operate
si se deschide fereastra de mai jos:
I.F. 18
Se selecteaza parametrii care vor fi NU SE MODIFICA !

NUMAR TELEFON NU SE MODIFICA !
descarcati. Se bifeaza “All sensors” daca (DE DATE) STATIE
se doreste descarcarea tuturor NU SE MODIFICA ! NU SE MODIFICA !
parametrilor. (Bifa pe “All sensors”
presupune un timp de asteptare mai mare
pentru descarcarea tuturor parametrilor).
Dupa setarea tuturor campurilor, se

apasa “Start” pentru inceperea interogarii
Perioada de interogare (numar intreg de zile): de la – pana la.

Pe durata descarcarii datelor, toate butoanele (cu Nu se recomanda selectarea “All” pentru ca se vor descarca toate
exceptia butonului “Cancel”) devin inactive, iar procesul datele din datalogger si dureaza foarte mult.
de descarcare se poate vizualiza in partea stanga-jos a
ferestrei de interogare.
I.F. 19
Dupa finalizarea procesului

de descarcare a datelor,
butoanele devin din nou
active.
Fereastra de interogare se
inchide apasand butonul
“End”.
Odata interogate statiile la L2, transferul datelor pana la nivel national se face
automat, dar exista situatii cand, din diverse motive (mijloace de comunicatii indisponibile,
problele de hardware etc) datele nu ajung la nivel national. In aceasta situatie, se poate face
o interogare si la nivel national.
Procedeul de interogare este identic, atat la nivel bazinal, cat si la nivel national.
I.F. 20
Pentru incarcarea datelor in baza de date

a aplicatiei Hydras3 se merge in meniul
Communication si apoi in submeniul
Raw data management.
I.F. 21
Se efectueaza transferul in
baza de date a aplicatiei
Hydras3, selectand optiunea de
“delete after”, iar apoi se apasa
butonul “All”
In aceasta zona se pot vizualiza

datele brute descarcate din
statie (numarul statiei, canalul,
perioada de interogare)
Este posibil ca o parte

din canale (de obicei
este vorba de canalele
de observatii manuale si
care nu au date) sa nu
poata fi importate in
baza de date Hydras3.
Aceste date trebuie
sterse din meniul de
Raw data management
(se selecteaza cu
tasta Shift si sageata
sus sau jos, dupa care
se apasa butonul
“Delete”).
I.F. 22
Perioada cu date lipsa.
Datele obtinute prin interogare se

pot vizualiza cu aplicatia Hydras3
(se observa sirul continuu de date
pentru 05.01.2012)
I.F. 23
IV.3.2. Managementul datelor primite

Interogarea statiilor la L2 necesita reintroducerea datelor obtinute prin interogare in fluxul
operativ de date (in
acest fel se completeaza sirurile de date pentru aplicatiile Hydras3 de la nivel national -
INHGA, ANAR si MMGA, in acelasi timp introducandu-se aceste date si in baza de date a
sistemului de modelare si prognoza hidrologica HFMS).
se face click-dreapta pe statia respectiva, se

selecteaza meniul Plugins si apoi submeniul
ExportData.
Practic, aceasta procedura exporta datele in
formatul in care sunt trimise de catre statie.
In fereasta astfel aparuta, se seteaza data si ora

de inceput si de sfarsit a sirului de date care se
exporta, dupa care se apasa butonul “Start”.
I.F. 24
In fereasta de dialog aparuta trebuie sa se seteze numele fisierului, precum si

directorul unde se va salva fisierul cu datele exportate din aplicatia Hydras3.
Calea va fi obligatoriu C:\deswat\WKM\DataExport (acelasi director unde sunt
scrise fisierele cu date care vin direct de la statii).
ATENTIE: numele fisierului nu este important, dar trebuie

sa contina obligatoriu extensia .mis. Fara aceasta
extensie fisierul nu va fi recunoscut de celelalte aplicatii
Hydras3.
Confirmarea exportului se face in

fereastra de status, prin aparitia
cuvantului “Done!”.
Directorul unde a fost exportat

fisierul.
Directorul unde a fost exportat fisierul. Fisierul cu numele

setat in pasii anteriori (obligatoriu cu extensia .mis).
Din acest director de pe computerul HDSS de la nivelul
Serviciului Hidrologic din cadrul ABA, fisierul va fi preluat
de procedurile automate de transfer a datelor si va intra in
fluxul rapid de date.
I.F. 25
IV.4. Export / import date

Aplicatia permite atat importul de informatii, cat si exportul acestora, in diferite
formate.
IV.4.1. Exportul de date

Functia “Export” de date se utilizeaza pentru exportarea valorilor masurate de
senzori, in diferite formate, putand fi utilizate ulterior pentru analize. Exportul datelor se
poate face in doua moduri:
2. Cu optiunea ”Multiple export”
In exemplul de mai jos se va exporta (in diferite
formate), nivelul inregistrat la statia hidrom. Cartisoara
in intervalul 01.05.2012 00:00 – 01.06.2012 00:00.
Procedeul este identic pentru oricare dintre

senzorii oricarei statii (hidormetrice / pluviometrice / de
calitate) din aplicatia HYDRAS3.
Se selecteaza o statie, apoi, pentru un senzor (in

cazul de fata nivel) se deschide fereastra “Evaluation”,
iar din bara de meniu se alege optiunea “Extras”, apoi
“Export”, apoi formatul fisierului.
• format
“Textfile”:
Se selecteaza unde se
salveaza fisierul (in exemplu:
C:\test_ghid), si numele
fisierului (in exemplu este
“cartisoara”).
I.F. 26
Se poate vizualiza cu “Open With” >>

Notepad ...
... sau se poate copia fisierul pe un PC cu Microsoft Excel si vizualiza sub forma tabelara.
Coloana A – codul (wkm) al statiei =287
Coloana B – codul senzorului =10
Coloana C – data = LL.ZZ.AAAA
Coloana D – ora = hh:mm:ss
Coloana G – valoarea parametrului = nivel
I.F. 27
Coloana H – unit masura = cm
• format “Raw data”:

Se selecteaza unde se salveaza fisierul (in exemplu: C:\test_ghid).
I.F. 28
Se poate vizualiza cu “Open”, iar din lista se alege Notepad ...
... si informatiile vor fi in formatul de mai jos.
... sau se poate copia fisierul pe un PC cu Microsoft Excel si vizualiza sub forma
tabelara.
I.F. 29
• format “ZRXP / WISKI”:

Se selecteaza unde se salveaza fisierul (in exemplu: C:\test_ghid), si numele
fisierului (in exemplu este “cartisoara_1”).
Se poate vizualiza cu “Open”, iar din lista se alege Notepad ...
I.F. 30
... sau se poate copia fisierul pe un PC cu

... si informatiile vor fi in formatul de mai jos. Microsoft Excel si vizualiza sub forma
tabelara.
I.F. 31
3. Cu optiunea ”Multiple
export”
Din meniul principal al aplicatiei

HYDRAS3, optiunea “Extras”
>>”Multiple export” ofera
posibilitatea de a stabili o lista
de senzori (canale) pentru care
se vor extrage valorile masurate.
I.F. 32
Se deschide fereastra “Multiple Export” si se completeaza numele configuratiei (in exemplu:

cartisoara_test), iar in fereastra “Sensors” se “trag” canalele (senzorii) pentru care se
doreste exportul de date;
Tipuri de format de date:
- pentru fiecare senzor se

completeaza campurile:
Text delimiter, Filename, si Path.
Pentru campul Path fie se scrie locul
unde se vor exporta fisierele
(C:\test_ghid), fie din butonul din
partea dreapta-jos se va selecta locul
unde se vor transfera aceste fisiere
(C:\test_ghid).
In exemplu, pentru senzorul 0010 /

Nivel numele fisierului este
“cartisoara_H.txt” ...
I.F. 33
pentru senzorul 0020 / Temperatura apa pentru senzorul 0072 / Precipitatii_6h

numele fisierului este “cartisoara_T_apa.txt” numele fisierului este “cartisoara_PP_6h.txt”
Se vor crea trei fisiere diferite “cartisoara_H.txt”, “cartisoara_T_apa.txt”, este

“cartisoara_PP_6h.txt”.
Dupa completarea campurilor, se apasa OK.
Din meniul principal al aplicatiei HYDRAS3, optiunea “Extras” >>”Multiple export” se alege
“Execute”.
Se deschide fereastra ”Multiple export” din care, se alege numele configuratiei

(cartisoara_test) si se completeaza intervalul de timp pentru care se face exportul datelor
(Start si End).
I.F. 34
Fisiere generate
in exemplul
prezentat sunt
pe C:\test_ghid.
Se pot vizualiza cu Notepad sau cu

Microsoft Excel dupa modelele prezentate
mai sus.
I.F. 35
Pentru scrierea datelor de la cei

trei senzori intr-un singur fisier, in
campul Filename se trece acelasi
nume pentru toti cei trei senzori.
In exemplu “cartisoara.txt”.
Procedeul este cel prezentat
anterior.
IV.4.2. Importul de date

Functia “Import” de date se utilizeaza pentru importarea datelor in aplicatie.
Din meniul principal al aplicatiei HYDRAS3, optiunea “Extras” >>”Multiple Import” si se
deschide fereastra ”Multiple Import”.
I.F. 36
Se deschide
directorul
unde au fost
salvate
fisierele
care trebuie
importante,
se
selecteaza
si se “trag”
in fereastra
“Multiple
Import”, apoi
se apasa
butonul
“Import”.
IV.5. Senzori virtuali

Aplicatia permite crearea unor canale virtuale, utilizate in general pentru cumularea
unor valori pe intervale de timp mai mari de 10 minute (ca in cazul precipitatiilor).
Crearea unui senzor virtual se face astfel:
click-dreapta pe
statia pentru care
se creaza
senzorul virtual,
apoi, din
fereastra se
alege “New
sensor” si se
deschide
fereastra
“Sensor
configuration”
I.F. 37
Se completeaza campurile:
Name cartisoara_test
Number 0099
Unit C
Virtual sensor Formula si in partea
superioara a ferestrei mai apare o
optiune Virtual Sensor.
Click pe butonul Virtual sensor si se
deschide o alta fereastra de
configurare pentru senzorul virtual
In fereastra Source sensor se

« trage » configuratia existenta
I.F. 38
Formula pentru senzorul virtual (in

exemplu s-a introdus o operatie
simpla: s-au adaugat 10 grC la
temperatura aerului). X1 (senzorul
0060 – T aer) +10
I.F. 39
Valorile grafice ale celor doi senzori:
V. RAPOARTE
Aplicatia HYDRAS3 este utilizata atat pentru transmiterea si colectarea datelor
masurate de senzori la statiile hidrometrice, pluviometrice si de calitate, cat si pentru
interpretarea si prelucrarea acestora in sistemul operativ si nu numai.
Se selecteaza o statie,
apoi, pentru un senzor (in
cazul de fata nivel) se
deschide fereastra
“Evaluation”, iar din bara
de meniu se alege
optiunea “Extras”, apoi
“Year/Longterm report”...
I.F. 40
... apoi se selecteaza anul pentru

care se intocmeste raportul ...
... si anul de cand se intocmeste

raportul.
Raportul generat de aplicatie.
Exista campuri in care se pot scrie o serie de informatii referitoare la continutul raportului
(click pe campul respectiv – font gri – si se deschide o casuta de dialog). In exemplu, s-au
trecut informatii despre cursul de apa, titlul raportului, cine a realizat raportul etc.
I.F. 41
Exista, de asemenea, posibilitati de printare, adaugare si salvare de text etc.
Functia Save (PNG) permite salvarea raportului in format png.
I.F. 42
I.F. 43
Anexa I.J. Procedura pentru întreţinerea staţiilor automate
PROCEDURA PENTRU INTRETINEREA

STATIILOR AUTOMATE
VERIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI DEPANARE

Intretinerea sectiunii de masurare este un ghid de lucru pentru operatorul
hidrometru care care are in exploatare in sectiunea pe care o deserveste o statie
automata. Metodele si practicile prezentate aici au un caracter scazut de
complexitate si se adreseaza strict muncitorului hidrometru indiferent de gradul de
pregatire al acestuia. Invatarea, deprinderilor si metodelor expuse in prezenta
lucrare va contribui la o mai buna functionare a statiilor automate care deservesc
Proiectului East-Avert.
Implicarea muncitorului hidrometru va avea doua componente:
- componenta activa presupune aportul fizic la asigurarea bunei functionari a
echipamentelor si se va face in baza unui set de instructiuni pe care operatorului
hidrometru va trebui sa si le insuseasca si sa le aplice;
- componenta pasiva foarte utila mai ales atunci cand complexitatea
problemei depaseste gradul de competenta al muncitorului hidrometru. Aceasta
poate sa insemne un simplu telefon catre personalul biroului/statiei hidrologic(e) de
care apartine statia automata si raportarea cat mai detaliat a problemelor constatate.
Atat in cazul masuratorilor clasice cat si al celor automate, existenta in
sectiunea de masura a depunerilor aluvionale (fig. 1), a crengilor copacilor sau a
altor tipuri de obiecte influenteaza calitatea citirilor. Din acest motiv este imperios
necesar ca operatorul hidrometru sa realizeze operatiuni specifice de curatare /
decolmatare a echipamentelor de masura.
Aceste interventii sunt diferite de la sectiune la sectiune fiind puternic
influentate de natura scurgerii (transport mai mare sau mai mic de aluviuni), de
activitatea umana din amonte (locuinte, ferme, gropi de gunoi,etc) si nu in ultimul
rand de viituri.
Manifestarea acestui fenomen la statiile automate presupune depunerea
aluviunilor in interiorul tubului care gazduieste dupa caz plutitorul limnigrafului,
senzorul de nivel prin presiune sau cel de temperatura apa.
Fig.1: sectiune de rau cu tubulatura senzorului de nivel puternic colmatata in

urma viiturii
I.J. 1
In cazul limnigrafului exista posibilitatea ca plutitorul sa fie pur si simplu

suspendat (fig. 2) pe aluviunile din tub sau sa fie blocat in interiorul depunerilor de
mal. Si intr-un caz si in celalalt statia automata va indica o valoare constanta care nu
concorda cu valoarea nivelului apei la mira.
Fig. 2: tubul de acces al apei la

senzorul de nivel ramas complet
suspendat datorita adancirii albiei si a
modificarii curgerii principale pe malul
opus
In cazul senzorului de presiune si a celui de calitate cel mai probabil acesta

va fi blocat in interiorul depunerii de mal (fig. 3). Efectul va fi ca si in cazul plutitorului
o valoare constanta care nu concorda cu valoarea nivelului apei la mira sau chiar
lipsa valorilor masurate si defectarea senzorului.
Fig. 3: senzori colmatati in tubulaturi.
In aceste cazuri se impune interventia muncitorului hidrometru pentru

decolmatarea albiei in zona tubulaturii care gazduieste senzorul. In cazul senzorului
cu presiune si / sau calitate se recomanda atentie sporita pentru a nu deteriora
cablul de legatura al senzorului cu statia. Deasemeni se poate intervenii (in functie
de posibilitati) pentru curatarea tubulaturii prin turnarea apei prin partea superioara
cu galeata sau cu o pompa (interventia trebuie facuta imediat dupa viitura pntru a nu
permite solidificare aluviunilor in jurul senzorului)
De asemenea, in urma unor viituri mai importante s-a constatat modificarea
albiei raului in sectiunea de masura. Aceste modificari pot cauza fie deteriorarea
infrastructurii senzorilor (fig 4) fie aducerea acestora in imposibilitatea de a mai
efectua masuratori. In ambele cazuri lucratorul hidrometru are obligatia de a anunta
personalul de la statiile si serviciile hidrologice si de a recupera, daca este posibil
senzorul aflat in pericol (dupa posibilitate fara a-si periclita viata).
I.J. 2
Fig. 4: Infrastructura senzorilor deteriorati de viitura.
Activitatea de decolmatare trebuie sa fie facuta dupa fiecare viitura si ori de

cate ori s-a constatat o colmatare a acestuia. Se considera util ca la fiecare doua
saptamani, exceptand perioadele de inghet, operatorul hidrometru sa faca o
apreciere asupra colmatarii senzorului de nivel si sa actioneze numai atunci cand
situatia o cere.
In cazul senzorilor de tip radar, este importanta asigurarea accesului direct la

luciul apei. Prin urmare daca in zona situata sub conul de masura al senzorului au
aparut materiale aluvionare (acumulari de peturi, crengi, etc) care stationeaza, este
indicata indepartarea acestora cat mai repede posibil deoarece influenteaza calitatea
datelor. In cazul in care, indepartarea obstacolelor nu se poate realiza de catre
operatorului hidrometru fara a-si periclita viata, este indicat anuntarea imediata a
personalului de la statiile si serviciile hidrologice astfel incat acestia, cu echipamente
adecvate sa poata intervenii la indepartarea acestora.
In perioada de inghet, daca fenomenul este usor (sloiuri, gheata la mal) si nu

pune in pericol senzorii prin incastrarea acestora in gheata, este indicat ca senzorii
sa ramana in apa. Daca fenomenul este puternic, operatorul hidrometru are obligatia
de a sparge gheata in zona din jurul senzorului sau in zona de acces a apei in tubul
de deviatie catre senzor (daca acesta este instalat intr-un put). Se recomanda
prevenirea incastrarii in stratul de gheata a senzorilor de nivel cu presiune sau cu
bule
RECOMANDARI INTRETINERE
Verificarea si intretinerea senzorului de nivel OPS / PLS
Acest tip de senzor este folosit in majoritatea cazurilor cand se doreste

masurarea unor valori de nivel cu grad de precizie foarte bun. Cateva caracteristici
importante ale acestui senzor luate de pe site-ul producatorului sunt:
- domeniul de masurare 0...10m;
I.J. 3
- eroarea de masurare: ±0.05% din domeniul de masura daca este conectat

prin SDI-12 sau ±0.1% din domeniul de masura daca este conectat prin interfata 4-
20mA;
- precizia de masurare este de 1mm daca este conectat prin SDI-12;
- intervalul de temperatura in care functioneaza senzorul: -5°C...+45°C;
- acest senzor masoara si temperatura apei intr-un interval de -25°C...+70°C
Senzor de nivel PLS
Activitatea de intretinere a acestui tip de senzor este foarte importanta

deoarece poate influenta drastic calitatea datelor masurate. Datorita faptului ca este
amplasat tot timpul in apa, acest tip de senzor este supus actiunii factorilor de mediu
– coroziune, colmatare, inghet / dezghet, umiditate crescuta.
Cel mai important factor de mediu care poate influenta calitatea datelor
masurate este umiditatea. Datorita prezentei aerului umed in furtunul de compensare
a presiunii se pot
forma particule de apa care pot obstructiona compensarea presiunii masurate

exercitate de coloana de apa cu presiunea atmosferica. Pot aparea astfel diferente
(in general in plus) la valorile de nivel inregistrate de la o zi la alta. Pentru prevenirea
formarii condensului in tuburile capilare producatorul a conceput un element filtrant
pe baza de silicagel pentru dezumidificarea aerului care intra in capilarul senzorilor
OPS / PLS.
Important! - Se va verifica culoarea acestui cartus si daca este de culoare

alba, atunci observatorul il va scoate din borcanasul de plastic si il va usca in cuptor,
la temperatura mica, lent, pentru cateva ore pana cand devine galben. Apoi se lasa
sa se raceasca intr-un loc uscat si se remonteaza. Procedura de uscare se repeta
ori de cate ori se constata culoarea alba a cartusului de silicagel.
Un alt factor de mediu cu influenta majora si foarte des intalnit pe raurile din
Romania este colmatarea. Pentru a contracara actiunea colmatarii si a pastra
corectitudinea valorilor de masurare este necesara o supraveghere periodica a
I.J. 4
valorilor de nivel masurate si a gradului de colmatare a senzorului de nivel OPS /

PLS. Aceasta presupune o inspectare vizuala a locului unde este instalat senzorul.
Daca sunt urme de colmatare se va scoate senzorul si se va curata intr-o cladare cu
apa fiind atenti sa nu se bruscheze membrana piezoelectrica a senzorului.
Deasemenea este foarte importanta remontarea in locul initial a senzorului. Daca nu
este repus exact in locul unde a fost instalat initial, in acest caz pot apare diferente
de masurare si se va impune corectarea acestora printr-un reglaj de offset. Aceasta
din urma operatie se va face se catre personalul specializat de la nivelul
Administratiei Bazinale de Apa.
Verificarea si intretinerea senzorului de nivel cu bule OTT CBS
O alta optiune pentru masurarea nivelului folosita in cadrul proiectului East-

Avert este senzorul de nivel cu bule – OTT CBS. Printre caracteristicile mai
importante se pot enumera:
- domeniul de masurare 0...15m;
- eroarea de masurare: ±5mm;
- precizia de masurare este de ±1mm;
- intervalul de temperatura in care functioneaza senzorul: -20...+60°C.
Datorita modului de instalare si functionare acest senzor poate fi influentat

foarte puternic de fenomenele de inghet si colmatare.
Montaj senzor de nivel OTT CBS
Prin urmare se impune o verificare periodica a valorilor masurate de acest tip

de senzor. In momentul cand terminatia tubului capilar care intra in apa se
colmateaza sau ingheata se impune o interventie de curatare sau scoatere din
gheata daca raul a inghetat. Daca nu se va actiona in acest sens pe langa faptul ca
valorile masurate sunt total eronate, exista pericolul uzurii premature a motorasului
electric care actioneaza pistonul cilindrului compresor.
I.J. 5
Daca din diverse motive tubuletul capilar este sectionat, atunci valorile
masurate inclusiv in conditii de necolmatare vor fi eronate. In acest caz se impune
verificare integritatii tubului capilar de la iesirea din cutia CBS-ului si pana la
conectarea acestuia la oala de presiune instalata sub nivelul apei.
Daca din diverse motive tubul capilar este sectionat sau nu mai asigura
etanseitatea intre dispozitivul CBS si oala de presiune montata sub nivelul apei,
trebuie intervenit pentru remedirerea problemei. Se poate folosi tub flexibil de plastic
cu diametrul de 2mm sau de 4mm. In functie de posibilitati se alege intre inlocuirea
totala a tubului capilar sau unirea celor 2 bucati rezultate in urma sectionarii
accidentale. Conditia esentiala daca se
opteaza pentru unirea celor doua bucati rezultate in urma sectionarii este de a
pastra etanseitatea tubului la locul imbinarii.
Verificarea si intretinerea senzorului de nivel radar OTT - RLS
Acest senzor este utilizat pentru masurarea nivelului apei utilizand o

tehnologie de tip puls – radar. Aceasta presupune montarea pe un suport undeva
deasupra nivelului apei. Dintre caracteristici se pot aminti:
- domeniul de masurare 0.4...35m;
- eroarea de masurare: ±10mm pentru un nivel al apei cuprins intre 0.8...2m /

30...35m si ±3mm pentru un nivel cuprins intre 2...30m.
- precizia de masurare este de ±0.1% din scala de masurare.
Senzorul de nivel tip radar – OTT RLS
Acest tip de senzor nu necesita operatiuni de intretinere. La instalare trebuie

respectata distanta minima de 0.4m iar adancimea apei nu trebuie sa fie mai mare
de 35m. Periodic se va verifica daca valoarea inregistrata de acest senzor concorda
cu valoarea masurata la mira.
Verificarea si intretinerea senzorului de nivel tip limnigraf – OTT SE200
OTT SE200 este un senzor de nivel tip limnigraf electronic. Este un senzor
ieftin si foarte fiabil pretabil in majoritatea aplicatiilor de hidrologie unde se impune
monitorizarea nivelului apei. In conditii normale poate furniza valori cu un grad de
incredere mare insa
I.J. 6
trebuie avute in vedere conditiile de mediu (inghet / dezghet) si starea raului

(grad de colmatare).
Caracteristicile mai importante ale acestui tip

de senzor sunt:
- domeniul de masurare setabil la 0...1m,
0...10m, 0...30m;
- rezolutia de masurare: 1mm sau 1cm
selectabil;
- eroarea de masurare in functie de modul de
conectare este de 0.003% din scala de masurare
ptr conexiunea SDI-12 sau 0.1% din scala de
masurare pentru o conexiune de tip 4...20mA.
Este necesara o verificare periodica a datelor
furnizate de acest tip de senzor in special in locatiile
unde fenomenul de colmatare este prezent. In
conditii de inghet la suprafata se impune deblocarea Limnigraf electronic pentru
prin actiuni mecanice de spargerea ghetii din jurul masurarea nivelului
plutitorului.
Verificarea si curatirea pluviometrului
Important! Nu se recomanda curatarea pluviometrului prin turnarea unei

cantitati de apa (uneori substantiala) direct in pluviometru. Acest lucru nu este
indicat, din doua motive:
- mai intai, pentru ca se introduc valori de precipitatii false care mai apoi sunt
transmise de statie in fluxul rapid de date;
- al doilea motiv este faptul ca nu se poate observa prea bine daca

pluviometrul s-a curatat sau nu.
Pluviometrul cu cupe basculante
Procedura recomandata de curatare este urmatoarea:
I.J. 7
se demonteaza oala pluviometrului (sunt trei suruburi cu cap stea care

trebuie desfacute in partea de jos a pluviometrului) fara a induce prea multe vibratii
in pluviometru si pilonul acestuia (ideea este ca mecanismul basculant sa nu fie
actionat de prea multe ori – la fiecare basculare se inregistreaza 0.25 mm de
precipitatii);
se verifica si curata dupa caz oala si orificiul prin care se scurge apa
(eventual se poate folosi o sarma subtire);
se verifica mecanismul basculant – trebuie sa se miste liber si usor si nu

trebuie obturat de nimic (au fost cazuri de pluviometre la care acest mecanism nu se
putea misca deloc din cauza unui cuib de viespi de ex.), daca este cazul se curata si
cele doua cupe basculante
se monteaza oala pluviometrului si sitele in pozitia initiala.
CONFIGURARE APLICATIE HYDRAS 3
Aplicatia HYDRAS 3 este utilizata pentru apelarea statiilor automate, transfer,

stocare si convertire date de la statiile automate instalate in teren.
Pentru a fi operationala procedura de transfer date avem nevoie mai intai de

fisierele de configurare ale statiilor automate (denumire.xml).
ETAPA 1 – Obtinerea fisierului cu configuratia statiei de lucru (.XML) si

configurarea aplicatiei Hydras 3 pentru a primi date.
Avem nevoie de laptop si un cablu serial cu conexiune RS232-mama la

ambele capete. Se lanseaza aplicatia OTT Data Logger Operating Program.
Verificam ca in tab-ul Device din panoul principal dein stanga sus sa fie selectata
optiunea LogoSens, DuoSens sau NetDL in functie de ce dispozitiv avem.
Verificam ca in partea dreapta joss a fie selectata correct calea de

comunicatie cu Logger-ul DuoSens si anume – RS232C / V.24, portul COM1 si
viteza 19200.
I.J. 8
- Sa descarcam datele brute din statie utilizand un cablu direct prin conexiune
RS232;
- Sa convertim datele brute in date in format zecimal;
- Sa vizualizam datele pe fiecare canal de masura;
- Sa exportam datele vizualizate grafic intr-o tabela Excell.
ANEXA: Ghid pentru rescrierea/inlocuirea versiunii de Firmware
In cazul blocarii dataloggerului sau a inoirii versiunii de Firmware din

datalogger-ul Logosens 2 se executa urmatoarele operatiuni:
1. Se conecteaza laptopul la datalogger printr-un cablu RS232, se porneste

programul Logosens-Duosens operating program.
2. se apasa combinatia de taste Ctrl+Alt+D. In bara de sus a programului va

aparea imediat dupa denumirea programului starea programului: Debugging/Service
ON. In meniul LogoSens 2 apar 2 noi optiuni dintre care se alege New program code
(BIOS). Sertarile pentru comunicatie (chenarul LogoSens 2 care contine si butoanele
Read si Program) vor fi urmatoarele: pentru tipul conexiunii: RS232/V.24, portul
COM: va fi trecut cel din Windows alocat in Device manager pentru cablul RS 232
(nu are legatura cu portul COM din datalogger-ul LogoSens 2), iar la viteza va fi
selectata optiunea auto pentru ca programul sa gaseasca singur viteza de transmisie
potrivita.
In modul de lucru normal optiunile pentru incarcarea unui nou Firmware/Bios

nu apare intre optiunile din meniul LogoSens 2. Aceste optiuni pot fi activate numai
prin trecerea in mod Debugging/Service ON prin tastarea Ctrl+Alt+D.
I.J. 12
2. Se cauta in calculator dosarul (Folder) unde a fost descarcata versiunea de

Firmware dorita a se incarca in datalogger. (Pe site-ul Ott, la sectiunea Software
Updates este disponibila intotdeauna ultima versiune de firmware)
3. Apare mesajul de confirmare pentru scrierea firmware in datalogger. Se

alege Yes.
4. Sunt afisati pasii de executat pentru scrierea programului in statie:
I.J. 13
- asigurarea ca exista cablu conectat intre laptop si datalogger;
- se deconecteaza sursa de curent de la datalogger;
- se asteapta minim 10 secunde;
- se apasa butonul OK (al ferestrei cu pasii de urmat);
- se alimenteaza dataloggerul si se asteapta, fara a intrerupe in vreun fel,

incarcarea firmwar-ului in datalogger.
5. Dupa ce aceasta operatiuni s-au incheiat cu succes se apasa din nou

combinatia de taste Ctrl+Alt+D pentru a se iesi din modul Debugging/Service ON.
Este recomandat ca aceasta operatiune sa fie efectuata numai de catre

personalul autorizat care se ocupa cu intretinerea statiilor automate de la nivelul
Administratiilor Bazinale de Apa
I.J. 14
Anexa I.K. Programul CAVIS pentru determinarea caracteristicilor undelor de
viitură singulare
ANEXA I.K. PROGRAMUL CAVIS PENTRU

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR UNDELOR DE
VIITURĂ SINGULARE
Programul CAVIS permite determinarea elementelor caracteristice ale undelor de

viitură singulare, propriu-zise sau obţinute prin separarea lor din cadrul viiturilor
complexe.
Caracteristicile undelor de viitură singulare, formate din scurgerea directă (de
suprafaţă) şi scurgerea de bază, care pot fi obţinute cu ajutorul programului CAVIS,
sunt: debitul maxim (de culminaţie) al scurgerii directe şi al viiturii; duratele de creştere,
de descreştere şi totale ale viiturii; volumele de creştere, de descreştere şi totale ale
scurgerii directe şi ale viiturii; debitele de bază iniţiale şi finale ale viiturii; coeficientul de
formă al hidrografului scurgerii directe şi al viiturii; stratul scurs (stratul echivalent al
volumului scurs) al scurgerii directe şi al viiturii.
Pentru determinarea debitului de bază se poate opta pentru unul din cele 5
modele implementate în cadrul programului CAVIS şi anume: modelul constant,
modelul cu pantă constantă, modelul concav, modelul recursiv şi modelul generalizat.
Pentru separarea viiturilor singulare din cadrul viiturilor complexe se utilizează o
relaţie exponenţială, atât pentru ramura de creştere cât şi pentru cea de descreştere,
care exprimă alimentarea şi respectiv epuizarea rezervei de apă din bazinul hidrografic.
Determinarea viiturilor de proiect de diferite probabilităţi de depăşire, într-o

secţiune de închidere a unui bazin hidrografic, reprezintă la ora actuală o problemă de
actualitate având în vedere amenajarea hidrotehnică tot mai complexă a bazinelor
hidrografice din ţară. Metodologia utilizată necesită trasarea automată a formei
hidrografelor viiturilor singulare sintetice produse pe afluenţi, compunerea acestora,
propagarea pe diferite sectoare de râu precum şi atenuarea prin lacurile de acumulare
şi polderele situate în bazinul hidrografic analizat.
Precizarea formei hidrografelor viiturilor singulare, realizată printr-o schematizare
geometrică, se bazează pe determinarea caracteristicilor undelor de viitură.
Programul CAVIS permite determinarea elementelor caracteristice ale undelor de
viitură singulare, propriu-zise sau obţinute prin separarea lor din cadrul viiturilor
complexe.
CARACTERISTICILE UNDELOR DE VIITURĂ SINGULARE

Caracteristicile undelor de viitură singulare, care pot fi obţinute cu ajutorul
programului CAVIS, sunt (figura K.1):
• QmaxV (m3/s) - debitul maxim al scurgerii directe;
• Qmax (m3/s) - debitul maxim al viiturii;
• Tc (ore) - durata de creştere a viiturii;
• Td (ore) - durata de descreştere a viiturii;
• Tt (ore) - durata totală a viiturii;
• WcV (mil. m3) - volumul de creştere al scurgerii directe;
• Wc (mil. m3) - volumul de creştere al viiturii;
viitură singulare
• WdV (mil. m3) - volumul de descreştere al scurgerii directe;

• Wd (mil. m3) - volumul de descreştere al viiturii;
• WtV (mil. m3) - volumul total al scurgerii directe, calculat cu relaţia:
WtV = WcV + WdV
• Wt (mil. m3) - volumul total al viiturii, calculat cu relaţia:
Wt = Wc + Wd
• Qbi (m3/s) - debitul de bază iniţial al viiturii;
• Qbf (m3/s) - debitul de bază final al viiturii;
• GammaV - coeficientul de formă al hidrografului scurgerii directe, egal cu raportul
dintre suprafaţa hidrografului şi dreptunghiul circumscris acestuia, calculat cu
relaţia:
GammaV = WtV / (QmaxV • Tt);
• Gamma - coeficientul de formă al viiturii, calculat cu relaţia:
Gamma = Wt / (Qmax • Tt);
• HsV (mm) - stratul scurs (stratul echivalent al volumului scurs) al scurgerii
directe, care reprezintă grosimea stratului de apă rezultat prin repartizarea
uniformă a volumului scurgerii directe pe întreaga suprafaţă (S) a bazinului
hidrografic, calculat cu relaţia:
HsV = WtV / S);
• Hs (mm) - stratul scurs al viiturii, calculat cu relaţia:
Hs = Wt / S).
Figura K.1. Caracteristicile undelor de viitură singulare
MODELELE DE DETERMINARE A DEBITULUI DE BAZĂ

Prin scurgere hidrologică de bază se înţelege aportul de apă al formaţiunilor
hidrologice subterane, aport care se suprapune peste scurgerea directă generată de
precipitaţiile efective.
viitură singulare
Determinarea scurgerii de apă subterană în cazul cursurilor de apă mari necesită
folosirea procedeelor globale, cum este acela al separării de scurgerea directă.
Considerând hidrograful viiturii singulare, principiul separării scurgerii de bază de
cea directă constă în trasarea, oarecum arbitrară, a unei linii în prelungirea ramurii
iniţiale a hidrografului, care să delimiteze cele două scurgeri.
Trasarea liniei de separaţie este condiţionată de situaţiile în care nivelul afluxului
subteran ajunge deasupra sau sub nivelul curentului din albia râului.
Pentru determinarea debitului de bază se poate opta pentru unul din cele 5
modele implementate în cadrul programului CAVIS şi anume: modelul constant,
modelul cu pantă constantă, modelul concav, modelul recursiv şi modelul generalizat
(figura K.2).
Figura K.2. Variaţia debitului de bază al viiturii determinat cu diferite

modele: (1) - modelul constant; (2) modelul cu pantă constantă; (3) -
modelul concav; (4) - modelul recursiv; (5) - modelul generalizat
Relaţiile de calcul ale debitului de bază sunt:

• Modelul constant (Arnold ş.a., 1995):
Qb(t ) = Qbi
• Modelul cu pantă constantă (Arnold ş.a., 1995):
Qb(t ) = Qb(t − ∆t ) + ∆Qbc
• Modelul concav (Linsley ş.a., 1958):
Qb(t − ∆t ) − ∆Qbd , t ∈ [QbiTime, QmaxTime ]
Qb(t ) = 
Qb(t − ∆t ) + ∆Qbc, t ∈ (QmaxTime, QbfTime ]
• Modelul recursiv (Tularam şi Ilahee, 2008):
Qb(t ) = A ⋅ Q(t ) + (1 − A) ⋅ Qb(t − ∆t )
• Modelul generalizat:
viitură singulare
Qb(t − ∆t ) − ∆Qbd, t ∈ [QbiTime, QbminTime]


Qb(t ) = Qb(t − ∆t ) + ∆Qbc, t ∈ (QbminTime, QbmaxTime]
Qb(t − ∆t ) − ∆Qbd, t ∈ (QbmaxTime, QbfTime]

unde: Q(t), Qb(t) reprezintă debitul şi respectiv debitul de bază al viiturii la momentul t;
Qbmin, Qbmax – pragul minim şi respectiv maxim de variaţie a debitului de bază;
QmaxTime, QbiTime, QbfTime, QbminTime, QbmaxTime – timpul corespunzător
valorilor Qmax, Qbi, Qbf, Qbmin şi Qbmax; ∆Qbc, ∆Qbd – gradientul de creştere şi de
descreştere al debitului de bază; A – un coeficient; ∆t – pasul de timp.
SEPARAREA VIITURILOR SINGULARE DIN CADRUL VIITURILOR COMPLEXE

Pentru separarea viiturilor singulare din cadrul viiturilor complexe se utilizează o
relaţie exponenţială, atât pentru ramura de creştere cât şi pentru cea de descreştere,
care exprimă alimentarea şi respectiv epuizarea rezervei de apă din bazinul hidrografic.
Pentru ramura de creştere se utilizează relaţia:
Qb(t ) = Q(t − ∆t ) ⋅ e Ac
unde: Ac reprezintă puterea funcţiei exponenţiale de bază e (numărul lui Euler având
valoarea aproximativă e ≅ 2,71828 ).
Pentru ramura de descreştere se utilizează relaţia:
Qb(t ) = Q(t − ∆t ) ⋅ e − Ad
unde: (-Ad) reprezintă puterea funcţiei exponenţiale de bază e.
MOD DE UTILIZARE. APLICAŢIE

Realizat la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, programul
CAVIS este o aplicaţie Windows, care are două module principale:
• modului de gestiune a datelor de intrare;
• modulul de calcul a elementelor caracteristice ale undelor de viitură singulare.
Primul modul gestionează fişierele cu date de intrare, de tip ASCII, având
terminaţia *.cavt. Opţiunile disponibile sunt (figura K.3): „New” – crearea unui fişier nou;
„Open” – căutarea şi deschiderea unor fişiere create anterior; „Save” – salvarea
fişierului păstrând acelaşi nume; „Save As” – salvarea fişierului cu posibilitatea de
modificare a numelui acestuia.
La deschiderea programului CAVIS se prezintă pe panoul „Input Data” interfaţa
pentru introducerea datelor într-un fişier nou având numele „Data.cavt”. Se solicită
introducerea datelor referitoare la: numele staţiei hidrometrice; numele râului; suprafaţa
bazinului hidrografic; hidrograful debitelor (timpul sub forma „MM/dd/yyyy hh:mm”, unde
MM reprezintă luna, dd – ziua, yyyy – anul, hh – ora, mm - minutul precum şi debitul
Qm în m3/s); perioada corespunzătoare viiturii analizate; pasul de timp (DT în minute);
modelul de separare a debitului de bază; selectarea opţiunii de estimare a separării
viiturii singulare din cadrul viiturilor complexe.
Dacă fişierul cu date de intrare există, atunci el poate fi deschis selectând
opţiunea „Open”. În figura K.4 se prezintă datele de intrare de la staţia hidrometrică
Balint de pe râul Bega pentru viiturile din septembrie 1968.
viitură singulare
Figura K.3. Interfaţa programului CAVIS pentru introducerea datelor de intrare într-un
fişier nou
Figura K.4. Interfaţa programului CAVIS pentru datele de intrare preluate dintr-un fişier
creat anterior
viitură singulare
Al doilea modul al programului CAVIS permite determinarea elementelor
caracteristice ale undelor de viitură singulare şi se lansează în execuţie prin selectarea
opţiunii „Calculate”. Rezultatele obţinute se prezintă pe panoul „Results” la care
programul basculează în mod automat.
În figurile K.5 – K.9 se prezintă, pentru cazul considerat în această lucrare,
rezultatele obţinute luând în considerare cele 5 modele de calcul al debitului de bază
precum şi opţiunea de separare a viiturii singulare din perioada 5 septembrie 1968 ora
17:00 – 10 septembrie 1968 ora 17:00.
Se menţionează faptul că, graficele realizate, atât ale hidrografelor de intrare cât
şi ale hidrografelor de debit interpolate, pot fi exportate într-o aplicaţie specializată de
grafică. În cazul de faţă s-a utilizat programul gratuit IrfanView, care este un rapid şi
simplu program de vizualizat şi editat imagini, care suportă majoritatea formatelor
importante cum ar fi: BMP, DIB, JPEG, GIF, GIF animat, PNG, PCX, TIFF şi TGA.
Figura K.5. Elementele caracteristice ale viiturii din 5 – 10 septembrie 1968

calculate cu modelul CAVIS luând în considerare modelul constant de calcul
al debitului de bază şi opţiunea de separare a viiturii singulare
viitură singulare

calculate cu modelul CAVIS luând în considerare modelul cu pantă constantă
de calcul al debitului de bază şi opţiunea de separare a viiturii singulare

calculate cu modelul CAVIS luând în considerare modelul concav de calcul al
debitului de bază şi opţiunea de separare a viiturii singulare
viitură singulare

calculate cu modelul CAVIS luând în considerare modelul recursiv de calcul
al debitului de bază şi opţiunea de separare a viiturii singulare

calculate cu modelul CAVIS luând în considerare modelul generalizat de
calcul al debitului de bază şi opţiunea de separare a viiturii singulare
viitură singulare
CONCLUZII
Testările efectuate cu programului CAVIS au scos în evidenţă avantajele
acestuia şi anume:
• uşor de utilizat, datorită interfeţei Windows;
• posibilitatea de import/export a datelor de intrare din/în aplicaţia Excel;
• interpolarea la pas de timp constant a hidrografelor de debit;
• posibilitatea alegerii tipului de model de calcul a debitului de bază;
• posibilitatea de separare a viiturilor singulare din cadrul viiturilor complexe;
• prezentarea grafică sugestivă care permite luarea rapidă a deciziilor;
• posibilitatea de export a graficelor într-un program specializat de grafică;
• portabilitatea programului, scris pe platforma .NET Framework, pe oricare sistem
de operare pe care platforma este instalată.
www.inhga.ro

Indrumar Prelucrare Date Statii Hidro Rauri Vol 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar Prelucrare Date Statii Hidro Rauri Vol 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NAŢIONAL DE HIDROLOGIE

ÎNDRUMAR PENTRU PRELUCRAREA

TABEL CU VERIFICAREA PUNCTULUI "0 MIRA"

1.2. Niveluri anuale (cm '0 mira')

Nivel minim Nivel maxim

1.4. Pentru prelucrarea nivelurilor s-au folosit:

3. Debite de apa (m3/s)

3.2. Situatii de extrapolare

3.3. Debite de apa caracteristice

3.4. Metode de prelucrare a debitelor si aplicatiile utilizate

3.4.1.Metode de prelucrare si de corectie a debitelor si perioadele de timp in care s-au aplicat

4. Masuratori cu abateri > 10% sau eliminate

6. Observatii suplimetare referitoare la factorii care au influentat scurgerea

b. Perioade pentru care datele nu prezinta siguranta:

- datele de la statiile automate, acolo unde este instalata statia automata

c. Perioade cu lipsuri de date completate prin interpolare sau corelatii

6. Observatii suplimetare referitoare la factorii care au influentat scurgerea

d. Mutari amplasamente si perioadele in care s-au facut observatii si masuratori

e. Eroziuni, colmatari, precum si ruperi de maluri in sectorul statiei hidrometrice si

f. Interventii antropice in sectorul statiei hidrometrice (lucari in albie, lucrari de

g. Observaţii cu privire la debitele medii zilnice reconstituite

h. Observatii legate de modul si locul de efectuare a masuratorilor de debite facute

Verificat de: Prelucrat de:

Sef statie hidrologica:

FISA DE NIVELURI MEDII ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI ANUALE

FISA DE DEBITE MEDII ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI ANUALE

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

RECONSTITUIREA DEBITELOR MEDII LUNARE SI ANUALE

3. Calculul debitelor medii lunare

Fol/ac rest bazin

Verificat de: Prelucrat de:

Verificat de: Prelucrat de:

CHEIE LIMNIMETRICA TABELARA

Verificat de: Prelucrat de:

GRAFICUL COMPLEX DE IARNA

GRAFICUL COMPLEX DE IARNA

GRAFICUL COMPLEX DE IARNA

GROSIMEA ZAPEZII DEASUPRA GHETII CM (DECADALA)

CALCULUL CORECTIILOR IN PERIOADA DE IARNA

CALCULUL CORECTIILOR IN PERIOADA DE IARNA

IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE

FISA CU FENOMENE DE IARNA

Specificaţia Durata Grosimea gheţii (cm)

Verificat de: Prelucrat de:

CALCULUL CORECTIILOR DE VEGETATIE

MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTEMBRIE

Verificat de: Prelucrat de:

FISA CU ELEMENTELE NECESARE PENTRU CALCULUL EXTRAPOLARII

3. OBSERVATII ASUPRA MODULUI DE DETERMINARE A PANTEI* (i) SI AL COEFICIENTULUI DE RUGOZITATE (n)

Verificat de: Prelucrat de:

Anul Data H (cm) Q (m3/s) PP SH1 PP SH2

FISA DE TEMPERATURI AER MEDII ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI ANUALE

FISA DE TEMPERATURI APA MEDII ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI ANUALE

FISA DE PRECIPITATII ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI ANUALE

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

FISA CU GROSIMI ALE STRATULUI DE ZAPADA ZILNICE SI CARACTERISTICE LUNARE SI

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

FISA CU ECHIVALENTUL DE APA DIN STRATUL DE ZAPADA

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2. Perioada si metoda de prelucrare

4. Abscisele de recoltare a probelor simple si simplificate:

5. Acoperirea cu masuratori complete/ simplificate/ simple a relatiilor R - Q

7. Daca curgerea este afectata si cauza afectarii:

Verificat de: Prelucrat de: