ZAMFIR

611BA

Potențiale termodinamice și derivatele parțiale ale acestora

1. Introducere
Termodinamica este o ramură fundamentală a fizicii care se ocupă cu studiul schimbului și
transformării energiei în sisteme fizice. În cadrul termodinamicii, există conceptul de potențial
termodinamic, care reprezintă o funcție de stare ce caracterizează starea de echilibru a unui sistem
termodinamic. În acest proiect, ne propunem să explorăm potențialele termodinamice și să
analizăm derivatele parțiale asociate acestora. Vom examina în special energia, energia liberă,
entalpia și entalpia liberă, precum și relațiile matematice care le leagă.

2. Energia
Energia reprezintă capacitatea unui sistem de a efectua lucru mecanic sau de a produce
căldură. Ea poate fi clasificată în mai multe forme, cum ar fi: energia cinetică, energia potențială
și energia internă. Energia internă a unui sistem termodinamic reprezintă suma energiilor cinetice
și potențiale ale particulelor care alcătuiesc sistemul. Ea poate fi exprimată prin relații matematice
și poate fi măsurată în unități de energie, cum ar fi jouli (J).
Energia cinetică (EC) este energia asociată cu mișcarea particulelor și poate fi calculată
folosind formula:
1
𝐸𝐶 = ( ) . 𝑚 . 𝑣 2
2
unde EC reprezintă energia cinetică, m este masa particulei și v este viteza acesteia.
Energia potențială (EP) este energia stocată într-un sistem datorită poziției sau configurației
sale. Există mai multe forme de energie potențială, cum ar fi energia potențială gravitațională sau
energia potențială elastică. Formula generală pentru energia potențială este:
𝐸𝑃 = 𝑚 . 𝑔 . ℎ
unde EP reprezintă energia potențială, m este masa, g este accelerația gravitațională și h este
înălțimea sau poziția sistemului în raport cu un punct de referință.

Energia internă (U reprezintă suma energiilor cinetice și potențiale ale particulelor care
alcătuiesc un sistem. Aceasta include energia de vibrație, rotație și translatare a particulelor,
precum și energia interacțiunilor între ele. Energia internă nu poate fi măsurată direct, ci poate fi
determinată prin diferența dintre energia inițială și cea finală a sistemului într-un proces
termodinamic.
Relația fundamentală a termodinamicii leagă energia internă (U) cu energia liberă (F),
entalpia (H) și entropia (S) și este dată de:
𝑈 = 𝐹 + 𝑇𝑆 = 𝐻 − 𝑃𝑉
Această relație indică că energia internă poate fi exprimată în funcție de celelalte potențiale
termodinamice și variabilele de stare, cum ar fi temperatura (T), entropia (S), presiunea (P) și
volumul (V).

3. Energia liberă
Energia liberă este un potențial termodinamic important în studiul sistemelor chimice și
fizice. Este o măsură a energiei disponibile pentru efectuarea unui lucru mecanic într-un sistem la
temperatură și presiune constante. Energia liberă se notează de obicei cu litera F și poate fi
exprimată prin relații matematice, cum ar fi relația fundamentală a termodinamicii:
𝐹 = 𝑈 − 𝑇𝑆,
unde U este energia internă, T este temperatura absolută și S este entropia.

4. Entalpia
Entalpia reprezintă o altă măsură importantă în termodinamică și este definită ca suma
energiei interne a unui sistem și a lucrului mecanic efectuat asupra sau de către sistem la o anumită
presiune constantă. Entalpia se notează de obicei cu litera H și poate fi exprimată prin relații
matematice, cum ar fi relația fundamentală a termodinamicii pentru entalpie:
𝐻 = 𝑈 + 𝑃𝑉,
unde P reprezintă presiunea și V reprezintă volumul sistemului.

5. Entalpia liberă
Entalpia liberă este un alt potențial termodinamic important și este definită ca energia
disponibilă pentru efectuarea unui lucru mecanic într-un sistem la temperatură și presiune
constante. Entalpia liberă se notează de obicei cu litera G și poate fi exprimată prin relații
matematice, cum ar fi relația fundamentală a termodinamicii pentru entalpie liberă:
𝐺 = 𝐻 − 𝑇𝑆,
unde H este entalpia, T este temperatura absolută și S este entropia.

6. Derivatele parțiale
Derivatele parțiale ale potențialelor termodinamice sunt deosebit de importante în analiza
proceselor termodinamice. Aceste derivate reprezintă ratele de schimbare ale potențialelor
termodinamice în funcție de variabilele de stare, cum ar fi temperatura, presiunea sau volumul. De
exemplu, derivatele parțiale ale energiei libere, entalpiei și entalpiei libere pot oferi informații
despre sensul și magnitudinea schimbărilor în aceste potențiale termodinamice în urma
modificărilor variabilelor de stare.
Derivata parțială a energiei libere (F) în funcție de temperatură (T) la presiune (P)
constantă:
𝜕𝐹
( ) 𝑃 = −𝑆
𝜕𝑇
Această derivată parțială reprezintă variația ratei de schimbare a energiei libere în funcție
de temperatură, la presiune constantă. Ea este egală cu opusul entropiei sistemului.

Derivata parțială a entalpiei (H) în funcție de temperatură (T) la presiune (P) constantă:
𝜕𝐻
( ) 𝑃 = 𝐶𝑃
𝜕𝑇
Această derivată parțială reprezintă variația ratei de schimbare a entalpiei în funcție de
temperatură, la presiune constantă. Ea este egală cu capacitatea termică la presiune constantă (𝐶𝑃 )
a sistemului.
Derivata parțială a entalpiei libere (G) în funcție de temperatură (T) la presiune (P)
constantă:
𝜕𝐺
( ) 𝑃 = −𝑆
𝜕𝑇
 Similar cu derivata parțială a energiei libere, această derivată reprezintă variația ratei de
schimbare a entalpiei libere în funcție de temperatură, la presiune constantă, și este egală cu opusul
entropiei sistemului.

Derivata parțială a energiei interne (U) în funcție de volum (V) la temperatură (T)
constantă:
𝜕𝑈
( ) 𝑇 = −𝑃
𝜕𝑉
Această derivată parțială reprezintă variația ratei de schimbare a energiei interne în funcție
de volum, la temperatură constantă. Ea este egală cu opusul presiunii sistemului.

7. Aplicații
Problemă 1: Calculul variației energiei libere în funcție de temperatură și entropie.
𝜕𝐹
Dacă energia liberă a unui sistem este dată de relația 𝐹 = 2𝑇 2 − 3𝑆, să se calculeze (𝜕𝑇) 𝑆 și
𝜕𝐹
( 𝜕𝑆 ) 𝑇.
Soluție:
𝜕𝐹
a) Pentru a calcula (𝜕𝑇) 𝑆 , derivăm expresia energiei libere în funcție de T, păstrând S constant:
𝜕𝐹 𝑑𝐹 𝑑(2𝑇 2 − 3𝑆)
( )𝑆 = = = 4𝑇
𝜕𝑇 𝑑𝑇 𝑑𝑇
𝜕𝐹
b) Pentru a calcula ( 𝜕𝑆 ) 𝑇 , derivăm expresia energiei libere în funcție de S, păstrând T constant:
𝜕𝐹 𝑑𝐹 𝑑(2𝑇 2 − 3𝑆)
( )𝑇 = = = −3
𝜕𝑆 𝑑𝑆 𝑑𝑆
𝜕𝐹 𝜕𝐹
Prin urmare, (𝜕𝑇) 𝑆 = 4𝑇 și (𝜕𝑆 ) 𝑇 = −3 .

Problemă 2: Calculul capacității termice la presiune constantă.

𝜕𝐻
Dacă entalpia unui sistem este dată de relația 𝐻 = 3𝑇 3 − 2𝑃 , să se calculeze ( 𝜕𝑇 ) 𝑃 .
Soluție:
𝜕𝐻
Pentru a calcula ( 𝜕𝑇 ) 𝑃 , derivăm expresia entalpiei în funcție de T, păstrând P constant:
𝜕𝐻 𝑑𝐻 𝑑(3𝑇 3 − 2𝑃)
( )𝑃 = = = 9𝑇 2
𝜕𝑇 𝑑𝑇 𝑑𝑇
𝜕𝐻
Prin urmare, ( 𝜕𝑇 ) 𝑃 = 9𝑇 2 .
8. Concluzie
Potențialele termodinamice, cum ar fi energia, energia liberă, entalpia și entalpia liberă,
sunt concepte esențiale în termodinamică și oferă informații despre starea de echilibru și
transformările sistemelor fizice. Derivatele parțiale ale acestor potențiale permit analiza și
caracterizarea proceselor termodinamice. Înțelegerea acestor concepte și relațiile matematice
asociate cu potențialele termodinamice este fundamentală în domeniul științelor fizice și chimice.
9. Referințe

• Atkins, P., & de Paula, J. (2018). Physical Chemistry. Oxford University Press.
• Callen, H. B. (1985). Thermodynamics and an Introduction to Thermostatistics. John Wiley
& Sons.
• Vlădescu, M., & Ionescu, C. (2006). Termodinamică și transfer de căldură. Editura
Didactică și Pedagogică.
• Păun, M., & Ionescu, V. (2002). Termodinamică. Editura Tehnică.
• Păun, M., & Radulescu, F. (2010). Termodinamică. Editura Matrix Rom.
• Vulpe, S., & Fîntânaru, V. (2005). Termodinamică pentru studenții facultăților de inginerie.
Editura Politehnica.
• Cosmin, I., & Mitu, N. (2016). Termodinamică. Editura Universității din Pitești.