Infracțiuni de abuz în serviciu

1. Infracțiune de abuz în serviciu 15.02.2019

Prin cererea înregistrată, reclamanții B. V. (primar) și S. L. (șeful postului de poliție) au

chemat în judecată pârății B. V. și D. I., solicitând instanței că prin hotărârea ce se va
pronunța, pârâtii să fie obligați la plata sumei de x lei, pentru fiecare cu titlu de daune morale.
În motivarea cererii, reclamanții arată că de mai multă vreme, pârâții au o atitudine
șicanatoare și că au depus nenumărate sesizări nejustificate la poliție, reclamând fapte
imaginare. Ei susțin că B. V. Și D. I. au urmărit compromiterea demnității reclamanților, prin
acuzații de luare de mită și abuz în serviciu. De asemenea, se demonstrează că daunele morale
solicitate vizează acoperirea suferințelor psihice, cauzate de comportamentul necorespunzător
al pârâților.
Pârâtul B. V. a solicitat respingerea cererii, întrucât nu sunt întrunite condițiile impuse de
text. Pârâtul arată că nu a adus acuzații reclamanților cu scopul de a le afecta iremediabil
imaginea, ci că sesizarea a fost depusă ca un cetățean de bună-credință, având dreptul să fie
interesat de felul în care se cheltuie banii publici.
Situația de fapt a relevat faptul că cei doi parati (locuind în aceeași localitate) au depus o
plângere la parchet prin care sesizau faptul că reclamanții au pretins și primit suma de 500 de
euro de la numitul B. D., pentru a fi eliberată o adeverință din care să rezulte în mod
neadevărat (fiind plecat în Belgia) că a executat un număr de ore în folosul comunității.
Obligația aceasta derivă dintr-un dosar penal în care B. D. a fost cercetat pentru infracțiunea
de conducere sub influența alcoolului. Prin urmare, acesta a fost obligat la muncă în folosul
cumunității pe care nu a prestat-o cu adevărat.
În cauză, nu se poate reține un prejudiciu moral suferit, față de împrejurarea că în acest caz
reclamanților le revenea sarcina probei în sensul producerii unor argumente și indicii din care
să rezulte atât existența prejudiciilor morale, existența vătămării, cât și măsura în care
drepturile nepatrimoniale ocrotite de lege le-au fost afectate, nefiind suficientă simpla
susținere referitoare la afectarea imaginii și demnității.
Declarațiile martorilor audiați în cauză sunt lipsite de elemente concrete și nu se
coroborează cu niciun alt înscris care să ducă la concluzia unui prejudiciu moral concret al
reclamanților.
Așadar, nu s-a făcut dovada lezării imaginii reclamanților, nefiind dovedit un prejudiciu real
și concret suferit de reclamanți, pe lângă aprecierile personale cu privire la sine, astfel
constatându-se neîntemeiată acțiunea.
În concluzie, instanța hotărăște ca fiind neîntemeiată cererea formulată de reclamanții B. V. și
S. L., ambii având domiciliul procesual ales în Focsani, în contradictoriu cu pârâții B. V., cu
domiciliul în x și D. I., cu domiciliul în comuna Vrâncioaia.

http://rolii.ro/hotarari/5cb929a1e49009f00a000030

2. Infracțiune de abuz în serviciu 7.03.2019

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului I., petentul-condamnat B. C. D. a solicitat

aplicarea legii penale mai favorabile .
În motivare, petentul-condamnat a solicitat să se facă aplicarea în cauză a principiului legii
penale mai favorabile și, pe cale de consecință, să se constate dezincriminată fapta de abuz în
serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, pentru care a fost
condamnat. Astfel, s-a impus să se dispună încetată executarea pedepsei de doi ani de
închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice
cu consecințe deosebit de grave; să se dispună încetarea executării pedepsei de patru luni de
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual săvârșit în scopul de a ascunde și
de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor
publice cu consecințe deosebit de grave; să se dispună încetarea executării pedepsei
complementare și accesorii a interzicerii dreptului de a ocupa orice funcție de execuție în
domeniul financiar-contabil sau orice altă funcție de conducere în cadrul ANAF pe o perioadă
de doi ani după executararea pedepsei principale și să se înlăture obligațiile civile stabilite în
sarcina petentului.
Prin urmare, s-a învederat faptul că, sub aspect procedural sunt pe deplin aplicabile
chestiunile dezlegate de paragraful 50 și 51 din Decizia Curții Constituționale nr.
651/25.10.2018.
De asemenea, petentul a arătat că nu mai exista nici infracțiunea de fals intelectual săvârșit în
scopul de a ascunde și de a realiza scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în
serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave, pentru că, potrivit hotărârii
de condamnare, această infracțiune a fost săvârșita cu scopul de a ascunde și de a realiza
scopul urmărit prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu
consecințe deosebit de grave. Totodată, dacă nu mai exista infracțiunea de abuz în serviciu,
lipsește si „premisa” obligatorie a săvârșirii aceste infracțiuni, respectiv săvârșirea unei
infracțiuni de abuz în serviciu.
Cu toate acestea, în ceea ce privește infracțiunea, contestația formulată de către petentul-
condamnat B. C. D. este vădit neîntemeiată, de vreme ce prin decizia C.C.R. 405/2016,
infracțiunea de fals intelectual nu este în niciun fel luată în discuție.
În concluzie, instanța hotărăște ca fiind ca neîntemeiată cererea formulată de petentul-
condamnat B. C. D. Totodată, contestatorul-condamnat este obligat la plata sumei de 100 de
lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

http://rolii.ro/hotarari/5e3e216ce490099414000048

3. Infracțiune de abuz în serviciu 15.03.2019

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. M., petentul N. N., în contradictoriu cu

intimata Primăria C.V. S. M., a solicitat anularea procesului-verbal nr. 4, încheiat în data de
30.07.2018 sau reducerea acestei amenzi la jumătate, conform legilor în vigoare sau chiar
schimbarea ei în avertisment.
În fapt, el a arătat că prin procesul-verbal indicat a fost amendat cu suma de 1000 de lei,
pentru că, în urma controlului efectuat în data de 30.07.2018, s-a constatat că a început
lucrările construcției fără autorizația corespunzătoare. De asemena, procesul-verbal s-a
realizat fără să fie prezent, deci nu a fost de față, lucru încercuit și pe procesul verbal de
contravenție.
Astfel, petentul a precizat faptul că a solicitat autorizația pentru construirea unei anexe
gospodărești, care este în curs, între timp începând lucrarea menționată. N. N. A mai
menționat că avea acordul verbal al primarului Szucs Szabolcs. A depus în acest sens și
dovada, urmând să depună la dosar certificatul de urbanism și autorizația de construcție.
Se consideră că primarul face abuz în serviciu. Fiind vecini și cunoscându-se bine, i-a dat
acordul verbal, iar petentul a început lucrarea. Între timp a solicitat de la forurile competente
actele necesare pentru această construcție. Primarul face toate acestea cu scopul de se răzbuna
pe petent, fiindcă a pierdut două procese avute cu N. N.. Petentul l-a reclamat la Direcția de
Sănătate Publică, motiv pentru care Szucs Szabolcs a trimis comisia să verifice dacă are actele
necesare pentru această construcție, încălcând convenția verbală dintre ei.
Ulterior, N. N. a arătat că Szucs Szabolcs a depus la Primăria C.V S. M. o sesizare,
menționând că a constatat începerea lucrărilor de construcții de către petent, fără a deține
autorizație de construire.
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, petentul a fost
sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1000 de lei, potrivit dispozițiilor art. 26
alin. 1 lit. a din Legea 50/1991. În cuprinsul procesului-verbal s-a reținut că petentul a început
lucrările de construire, respectiv a săpat fundația și a turnat 10 cm de beton pe o parte, fără
autorizație de construire.
Așadar, sub aspectul legalității , instanța reține că procesul-verbal este întocmit cu respectarea
prevederilor art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001, fiind cuprinse în conținutul acestuia mențiunile
obligatorii prevăzute de art. 17 din actul normativ menționat.
În concluzie, instanța respinge plângerea formulată de petentul N. N., în contradictoriu cu
intimata Primăria C.V. S.M., ca neîntemeiată.

http://www.rolii.ro/hotarari/5cd77c22e490090c21000047

4. Infracțiune de abuz în serviciu 27.03.2019

Prin plângerea introdusă și înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara, petenții M. C., M. A.

F. și M. D. A., prin reprezentanții legali M. C. și M. A. F. au formulat plângere împotriva
ordonanței nr.1294/P/2018 din data de 29.11.2018, dispusă de Parchetul de pe Tribunalul T.,
menținută prin ordonanța din data de 31.01.2019, dispusă de prim-procurorul Parchetului de
pe lângă Tribunalul T., solicitând admiterea plângerii, desființarea soluției atacate și trimiterea
cauzei procurorului pentru începerea urmăririi penale față de agenții de politie D. G. și M. I.,
cu scopul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu.
În motivarea plângerii, petenții au arătat că, la data de 22.06.2018, a fost înregistrată
plângerea formulată de către soții M. C. și M. A. F., prin care aceștia solicitau ca organele de
urmărire penală să efectueze cercetări cu privire la săvârșirea de către Kashefi Mohsen, soția
acestuia și angajații x, a unor infracțiuni contra persoanei, patrimoniului și de evaziune
fiscală.
Prin aceeași plângere se solicita efectuarea de cercetări și față de agenții de poliție, care, după
cinci sesizări efectuate la Serviciul unic de urgențe 112 (după aproximativ 2 ore de la primul
apel) s-au deplasat la sala de evenimente „Laylla”, unde au refuzat să întocmească acte
procedurale din care să rezulte ce au constatat la fața locului și faptul că mai multe persoane
(printre care și un nou-născut) erau lipsite de libertate de mai multe ore.
În plus, cei doi agenți de poliție au refuzat să dispună măsuri de ridicare a sumei de 17050 de
lei, de care persoanele vătămate au fost deposedate și să le înapoieze acești bani care le-au
fost luați în mod ilegal. Prin urmare, petenții au solicitat cercetarea celor doi polițiști pentru
săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu.
În cuprinsul actului de sesizare, numiții M. C. și M. A. F. arată că la data de 02.06.2018 au
organizat o petrecere (pentru celebrarea căsătoriei și botezului fiului lor) la sala de evenimente
,,Laylla” , aparținând societății X, reprezentată de numitul Kashefi Mohsen, în calitate de
administrator. Astfel, pe 02.10.2017 au încheiat un acord de colaborare, stabilind ca prețul
pentru un meniu să fie de 150 de lei, iar plata pentru serviciile ce urmau a le fi prestate să fie
făcută în prima zi lucrătoare de după data evenimentului. La data încheierii acordului de
colaborare, numiții M. C. și M. A. F. au achitat în avans un cuantum de 1000 de lei, suma
pentru care a fost emisă factura fiscală.
În consecință, numiții M. C. și M. A. F., reclamă faptul că la terminarea petrecerii, dimineața,
au fost agresați de angajații societății X, precum și de administratorul Kashefi Mohsen și de
soția acestuia, care nu le-au permis să părăsească localul pana nu achită suma de 18840 de lei,
în loc de suma de 14255 de lei, cât ar fi trebuit să plătească, conform înțelegerii scrise. Cu
aceeași ocazie, numiților M. C. și M. A. F. le-a fost luată suma de 17050 de lei, care se afla pe
o masă din sala de evenimente, fără a le fi eliberată factură .
Numitul I. M., a apelat Serviciul 112, solicitând prezența unui echipaj de poliție. În jurul orei
09:00, la fața locului, s-a prezentat un echipaj de poliție, format din doi agenți.
Numiții M. C. și M. A. F. au solicitat efectuarea de cercetări și față de cei doi agenți de poliție
sosiți la fața locului, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizarea
făptuitorului, întrucât aceștia nu au dispus măsurile legale care se impuneau în acea situație.
În acest sens, se reține faptul că nu rezultă din actele dosarului că la data de 03.06.2018, cu
ocazia intervenției la sala de evenimente „Laylla”, că agenții de poliței D. G. și M. I. ar fi
omis să îndeplinească vreun act sau ar fi îndeplinit în mod defectuos, prin încălcarea legii.
În concluzie, instanța respinge ca nefondată plângerea formulată de către petenții M. C. și M.
A. F. Totodată, în temeiul art. 275 alin. 2 Cod Procedură Penală, obligă petenții la plata sumei
de 100 de lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

http://rolii.ro/hotarari/5cb7d7f0e49009c409000063

5. Infracțiune de abuz în serviciu 28.03.2019

Prin cererea înregistrată, petenții C. R. I. și R. D., au solicitat strămutarea cauzei care face
obiectul dosarului nr. X al Judecătoriei Sibiu, cauză în care au formulat o plângere împotriva
Ordonanței de clasare dispusă de procuror în dosarul penal nr. X, aflat pe rolul Parchetului de
pe lângă Judecătoria Sibiu, soluție confirmată prin Ordonanța procurorului ierarhic superior,
din dosarul penal nr. X al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu.
În motivarea cererii formulate, petenții au arătat că există o suspiciune rezonabilă că
imparțialitatea judecătorilor de la Judecătoria Sibiu este afectată din cauza calității părților.
Petenții au preciza că plângerea din cauza respectivă a fost formulată împotriva membrilor
Consiliului Local al Municipiului Sibiu, împotriva apăratului primarului și împotriva fostului
și actualului primar, pentru fapte de abuz în serviciu.
S-a menționat că atât din Consiliul Local Sibiu, cât și din apăratul primarului, în prezent, fac
parte mai multe persoane dintre foștii membri ai Consiliului, împotriva cărora petenții au
formulat plângerea, iar alte persoane dețin funcții de certă autoritate locală, într-o atare
situație aflându-se numita F. A., care, în prezent, este Primar al Municipiului Sibiu.
În concret, petenții au demonstrat prin cererea de strămutare formulată că dosarul penal a fost
mușamalizat într-o manieră abuzivă prin neadministrarea de probe, prin falsuri intelectuale la
care s-a ajuns fără a administra probe și prin neaplicarea legii, prin calcularea arbitrară a
termenelor de prescripție.
Petenții au mai arătat că au înțeles să depună plângeri împotriva modului în care a fost
soluționat dosarul, la Ministerul Justiție, la Senat și posibil la câteva ambasade, pentru a
scoate în evidență maniera în care se poate face justiția în țară atunci când sunt implicați
reprezentanți de seamă ai orașului în calitate de învinuiți.
Pe de o parte, din datele cauzei nu rezultă niciun indiciu cu privire la vreo influență concretă
exercitată asupra magistraților Judecătoriei Sibiu de către intimat, în legătură cu soluționarea
cauzei.
Pe de altă parte, din acest punct de vedere, chiar și aparențele pot fi semnificative. Ceea ce
este important este încrederea pe care instanțele de judecată trebuie să o inspire publicului
într-o societate democratică.
În concluzie, instanța admite cererea de strămutare formulată de petenții C. R. I. și R. D., cu
privire la dosarul penal nr. X aflat pe rolul Judecătoriei Sibiu .De asemenea, conform art. 71
Cod Procedură Penală, se dispune strămutarea judecării cauzei care face obiectul dosarului
penal nr. X al Judecătoriei Sibiu. Instanța hotărăște că cheltuielile judiciare în prezenta
procedură rămân în sarcina statului.

http://www.rolii.ro/hotarari/5ca01d51e490093c15000034

6. Infracțiune în abuz de serviciu 18.03.2020

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul N. M., în contradictoriu cu pârâtul B. K., a

solicitat obligarea pârâtului la încetarea încălcării drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului
și de a se abține pe viitor să le mai încalce, la plata sumei de 20000 de lei, cu titlu de daune
morale, la publicarea, pe cheltuiala sa, a prezentei hotărâri, într-un ziar de mare publicitate,
constatarea a caracterului ilicit a faptei săvârșite de pârât, constând în încălcarea drepturilor
nepatrimoniale ale reclamantului, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că acesta se face vinovat de încălcarea dreptului său la
imagine, onorare și demnitate, întrucât începând cu anul 2018, pârâtul a început o campanie
denigratoare la adresa sa, pe contul personal al rețelei de socializare Facebook, distribuind
comentarii și susțineri referitoare la persoana reclamantului.
Reclamantul precizează faptul că toate aceste afirmații neadevărate, îl poziționează într-o
situație delicată în cadrul comunității locale, dar și printre colegi, autorități publice, în viața de
zi cu zi, reprezentând o veritabilă încălcare a drepturilor la onoare și reputație, la o imagine
nealterată, fiind de natură a-i distruge renumele în societate.
În egală măsură, reclamantul a subliniat că sunt îndeplinite condițiile pentru atragerea
răspunderii civile delictuale ale pârâtului, existând o faptă ilicită, un prejudiciu, o legătură de
cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul, precum și vinovăția reclamantei.
Pârâtul menționează faptul că scopul său nu este nici pe departe să-i creeze reclamantului o
imagine distorsionată, negativă, în fața cetățenilor, dar își dorește ca în urma semnalelor pe
care le trage, oamenii care îi conduc să reacționeze și să ia atitudine.
În fapt , în perioada iulie-noiembrie 2018, pârâtul a publicat pe contul propriu de Facebook
articole, acestea făcând referire la persoana reclamantului N. M., cu referire la perioada în
care ocupa funcția de primar la Primăria Comunei Rașova.
Astfel, pârâtul a distribuit la diferite intervale de timp în perioada iulie -noiembrie 2018, în
spațiul public, coment arii la adresa reclamantului prin care enumeră mai multe neajunsuri ale
primăriei, din perspectivă personală, și nemulțumiri privind distribuirea banilor publici.
Deși noțiunea de demnitate nu este definită de legiuitor, din interpretarea textului de lege se
desprinde concluzia că noțiunea juridică se circumscrie prevederilor art. 72 alin. 2 NCC, care
exprimă, astfel, conținutul dreptului la demnitate. Ca atare, demnitatea unei persoane vizează,
în principal, onoarea și reputația acesteia, prima noțiune fiind înțeleasă în speță ca element al
patrimoniului moral al personalității umane.
În ceea ce privește libertatea de opinie, prin includerea acesteia în cadrul art. 10, s-a avut în
vedere consacrarea libertății de exprimare a opiniilor, a judecăților de valoare în legătură cu
diverse subiecte.
În drept, susținerile reclamantului vor fi analizate prin prisma prevederilor art. 1349 Cod
Civil, potrivit cărora orice persoana are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care
legea le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale drepturilor sau
intereselor legitime ale altor persoane.
De asemenea, se apreciază faptul că reclamantul , în calitatea sa de om politic, și-a asumat
acest risc în momentul în care acesta a decis să candideze la funcția de primar.
În concluzie, instanța respinge acțiunea având ca obiect cererea privind apărarea drepturilor
nepatrimoniale formulată de reclamantul N. M., în contradictoriu cu pârâtul K. B., ca
neîntemeiată. Totodată, se obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 3000 de lei,
reprezentând onorariu avocat.

http://www.rolii.ro/hotarari/5e7c17bee49009180f00002c

7. Infracțiune de abuz în serviciu 10.09.2020

Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului O., petentul D. G. a contestat

soluția pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul O., prin care s-a dispus clasarea cauzei
privind pe intimatul P. G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu.
În motivarea plângerii, petentul a menționat că soluția este netemeinică, întrucat aceasta a
fost dispusă în urma unui probatoriu incomplet administrat.
În susținerea plângerii, au fost depuse acte din care rezultă parcurgerea procedurii prealabile.
Au fost depuse la dosarul cauzei și alte înscrisuri.
Petentul D. G. a sesizat organele de urmărire penală cu privire la faptul că intimatul P. G., în
calitate de agent de poliție la Postul de Poliție Slătioara, nu și-a exercitat în mod
corespunzător atribuțiile de serviciu cu referire la instrumentarea unei cauze penale ce avea ca
obiect infracțiunea de distrugere și tulburare de posesie, fapte reclamate de petentul D. G., ca
fiind săvârșite de numitul T. M..
Apreciind că fapta de abuz în serviciu reclamată ca fiind săvârșită de către intimatul P. G. nu a
existat în materialitatea sa, s-a dispus clasarea cauzei față de P. G. cu privire la săvârșirea
infracțiunii de abuz în serviciu, faptă prevăzută de art. 297 Cod Penal, întrucât fapta nu există.
La data de 03.09.2020, intimatul P. G. a depus la dosar copia sentinței penale nr. X,
pronunțată de către Judecătoria Slatina în dosarul X, sentință prin care a fost respinsă
plângerea formulată de către petentul D. G., împotriva ordonanței de clasare din data de
30.10.2019.
Având în vedere manifestarea de voință a petentului D. G., în sensul că renunță la plângerea
ce face obiectul prezentei cauze, va lua act că petentul renunță la plângerea formulată
împotriva ordonanței nr. X din 30.10.2019, a Parchetului de pe lângă Tribunalul O..
În concluzie, instanța hotărăște că petentul D. G. renunță la plângerea formulată împotriva
soluției dispusă în dosarul X al Parchetului de pe lângă Tribunalul O.. Totodată, petentul D.
G. Este obligat la plata sumei de 100 de lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

http://rolii.ro/hotarari/5f7d1e71e490097c0700002f

8. Infracțiune de abuz de serviciu 19.11.2020

Prin cererea de chemare în judecată, inculpatul N. O. G. Este acuzat de infracțiuni de corupție

și abuz în serviciu.
Astfel, pedepsele aplicate inculpatului N. O. G. pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra
intereselor publice, asimilate infracțiunilor de corupție, sunt majorate de la câte un an
închisoare, la câte doi ani. De asemenea, se aplică inculpatului, alături de fiecare pedeapsă
principală, şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a exercita funcţia de primar
pe o perioadă de 2 ani, pedeapsă ce se va executa doar în condiţiile art.66 Cod Penal 1968,
dacă pedeapsa principală devine executabilă.
Totodată, se menţine anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de un an şi
șase luni de închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. X, pronunţată de Tribunalul
Maramureş, pedeapsă pe care o contopeşte cu cele aplicate prin prezenta, în final, de executat
fiind pedeapsa rezultantă de doi ani de închisoare.
Cu toate acestea, se păstrează modalitatea de executare a pedepsei închisorii (suspendarea sub
supraveghere) cu măsurile de supravegehre stabilite de prima instanţă, dar pe un termen de
încercare de cinci ani, care curge de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. X,
pronunţată de Tribunalul Maramureş.
În baza art. 249 Cod Procedură Penală, art. 20 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, dispune luarea
măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului N. O. G.
până la concurenţa sumei de 19767 de lei.
În concluzie, instanța respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul N. O. G.,
împotriva aceleaşi sentinţe penale. În temeiul art. 275 alin. 2, 3, Cod Procedură Penală,
inculpatul apelant N. O. G. Este obligat să plătească 300 de lei, cheltuieli judiciare către stat,
restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel rămânând în sarcina acestuia.

http://portal.just.ro/33/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=10000000000106560&id_inst=33#P
%C4%83r%C5%A3i

9. Infracțiune de abuz în serviciu 10.12.2020

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara, la data de 30.09.2020, petentul A.

A. a solicitat infirmarea soluției de clasare din data de 22.07.2020, cu privire la dosarul de
urmărire penală înregistrat cu nr. X al Parchetului de pe lângă Judecătoriei Timișoara, în care
s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra
intereselor publice (referitoare la dispoziția de primar), neglijență în serviciu, abuz în serviciu
contra intereselor publice (referitoare la emiterea avizului pentru obiectivul „amenajare pasaj
interior Jiul”, care include și trecerea de pietoni de către Comisia de Circulație constituită în
data de 11.07.2013 și la fapta de a nu realiza un plan sau strategie de control pentru reducerea
poluării, respectiv, de a nu implementa măsurile prevăzute de lege pentru controlul și
reducerea poluării).
În motivarea plângerii, petentul a arătat că soluțiile pronunțate sunt netemeinice, motivat prin
aceea că toate probele depuse la dosar au fost ignorate, atât de procurorul de caz, cât și de
primul procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, aceștia nefăcând niciun
efort de a căuta noi probe în dovedirea vinovăției unor angajați ai Primăriei Timișoara,
neîncercând, deși legea îi obliga, să ia măsuri de limitare a consecințelor care au apărut ca
urmare a modului defectuos în care a fost executată trecerea de pietoni din cadrul obiectivului
„amenajare pasaj interior Jiul”, precum și a consecințelor poluării aerului din Timișoara.
Prin plângerea penală înregistrată, petentul A. A. a solicitat tragerea la răspundere penală a
numiților N. R., primar al municipiului Timișoara, și B. B., funcționari publici în cadrul
Primăriei Timișoara pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu.
În motivarea plângerii. petentul a menționat că persoanele vizate de plângerea penală au
încălcat dispozițiile legale.
Printr-o nouă plângere penală înregistrată la același dosar de urmărire penală, la data de
01.11.2019, petentul A. A. a reclamat săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și neglijență
în serviciu, care ar fi fost săvârșite de numitul N. R., primar al municipiului Timișoara. Prin
urmare, A. A. A demonstrat că primarul Municipiului Timișoara se face vinovat de
nerespectarea obligațiilor, privind calitatea aerului înconjurător. Nerespectarea obligațiilor ar
fi dus la încălcarea dreptului fundamental la un mediu de trai curat și sănătos.
Cu toate acestea, nu pot fi reținute criticile aduse de petent cu privire la săvârșirea acestor
infracțiuni în formă continuată, fiind vorba de reclamarea săvârșirii unei infracțiuni cu referire
la emiterea unui singur act administrativ, așa cum nu pot fi reținute criticile aduse ordonanței
de clasare, potrivit căreia nu ar fi analizat emiterea unor alte acte administrative menționate în
plângerea formulată în fața judecătorului de cameră preliminară. Totodată, nu poate fi primit
raționamentul expus de petent care consideră că infracțiunea reclamată nu ar fi fost prescrisă,
deoarece termenul de prescripție a răspunderii penale ar fi început să curgă de la data
producerii unui accident rutier soldat cu victimă în condițiile în care emiterea actului
administrativ reclamat nu are nicio legătură cu accidentul rutier din data de 01.10.2019.
În concluzie, instanța respinge ca nefondată plângerea formulată de către petentul A. A.,
împotriva soluției de clasare cuprinse în Ordonața de clasare emisă de D. D. D. D. D. D.. De
asemenea, petentul A. A. este obligat la plata sumei de 100 de lei cu titlul de cheltuieli
judiciare față de stat.

http://www.rolii.ro/hotarari/5fdec29fe49009cc0c00004c

10. Infracțiune cu abuz în serviciu 11.02.2021

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm-Sărat, la data de 31.07.2020, petentul A. A.

a chemat în judecată intimatul B. B. pentru nerespectarea atribuțiilor de serviciu, pentru
încălcarea obligațiilor pe care le are în calitate de primar, pentru abuz în serviciu și
discriminarea unei persoane cu dizabilități. În acest sens, va depune la dosar documente, după
cum urmează: certificat de handicap permanent, referat medical, scrisori medicale, cerere
formulată către primărie și nr. de înregistrare.
În motivarea de fapt a cererii, petentul a arătat că în anul 2017 a formulat cerere la primărie în
care a solicitat punerea în posesie a unui teren în suprafață de 8500 m 2, pe malul râului Rm-
Sărat, zona Toropălești și eliberarea titlului de proprietate.
Petenta a arătat că primarul avea obligația să inițieze procedura de constituire a comisiei
locale de fond funciar, privind procedura, atribuțiile și obligațiile de serviciu ale primarului.
Petentul a mai arătat că primarul avea obligația să efectueze acte premergătoare pentru
punerea în posesie a terenului agricol, să facă măsurători, schițe, planuri parcelare, să
redacteze procesul-verbal de punere în posesie, după care, să trimită toată documentația la D.
D. și prefectură pentru emiterea titlului de proprietate.
Petentul A. A a precizat că în tot acest timp, primarul a profitat de faptul că este o persoană cu
dizabilități locomotorii, netransportabilă, cu probleme mentale. Abuzând de această situație,
primarul menționat i-a încălcat drepturile asupra terenului și drepturile de persoană cu
handicap permanent.
Petentul a mai menționat că intimatul a făcut toate acestea cu agentul agricol, N. A., care se
face vinovată de aceleași infracțiuni ca primarul.
De asemenea, petentul a mai precizat că, în anul 2020, a formulat din nou cerere la Primăria
cu scopul punerii în posesie a terenului numit, în care a solicitat primarului să inițieze
procedura de constituire a Comisiei locale de fond funciar care să-l pună în posesie și să
efectueze actele premergătoare, să redacteze procesul-verbal și să trimită documentele la D.
D., pentru emiterea titlului de proprietate, după care să i se elibereze de către agentul agricol
N. A. adeverință pentru APIA, să poată primi subvenția.
Deși avea obligația ca în termen de 30 zile să îi comunice un rezultat pentru a putea face
contestație la D. D., nici până la această dată nu a primit niciun răspuns.
Petenta a mai demonstrat că înainte de a formula această cerere de punere în posesie pentru
eliberarea adeverinței APIA, primarul B. B. a mințit că îi eliberează adeverință, dacă prezintă
la primărie o declarație pe proprie răspundere, autentificată la notariat, ceea ce a și făcut.
Deoarece este netransportabilă, a solicitat notarului să se prezinte la domiciliul său și a dat
declarația pe propria răspundere. Acest lucru l-a costat suma de 300 lei. Primarul nu a mai
recunoscut această declarație.
Prin urmare, petenta a precizat că a solicitat primarului să îi comunice documentația întocmită
de către C. C. ( schițe, planuri parcelare, proces-verbal), actele premergătoare de trimis la D.
D., pentru obținerea titlului de proprietate și nici până la această dată nu a primit niciun
răspuns. În consecință, primarul a încălcat și dispozițiile acestei legi.
În plus, a mai arătat că, pe cale de consecință, în urma cererilor formulate, Primarul B. B., în
calitate de președinte al Comisiei locale de fond funciar al X, a făcut ceea ce trebuia să facă.
Din acest motiv, solicită primarului daune cominatorii în cuantum de 100 de lei pentru fiecare
zi de întârziere de punere în posesie a terenului mai sus menționat.
În motivarea de fapt a întâmpinării, intimatul a menționat că a fost chemat în judecată prin
cererea formulată de petentul A. A., pentru neefectuarea punerii în posesie pe suprafața de
teren de 8500 m2, situată pe malul râului Râmnicu Sărat, posesie solicitata în baza unei
declarații notariale fără acte de proprietate și fără evidențiere în registrul agricol și registrul
fiscal din anii 1950 și până în prezent.
Totodată, intimatul a arătat că, din conținutul cererii de chemare în judecată, nu reiese
obiectul acestuia, întrucât se fac aprecieri cu privire la încălcarea unor atribuții de serviciu,
discriminarea unor persoane cu dizabilități pe care le-ar fi făcut în calitate de primar. Raportat
la aceste aspecte și având în vedere neclaritatea acestor precizări, cât și faptul că a fost chemat
în judecată în calitate de primar, înțelege să invoce lipsa calității procesuale pasive a sa în
această cauză.
În plus, intimatul a precizat că au fost respectate toate drepturile persoanelor cu handicap
stabilite de legislația în vigoare, față de petent, printre acestea nefăcând parte și punerea în
posesie, de Comisia Locală, în mod obligatoriu, pe o suprafață de teren pentru care nu sunt
prezentate acte.
În cauză, din ansamblul materialului probator administrat, reiese faptul că petentul nu a
formulat cerere de reconstituire și mai mult decât atât, nici terenul cu privire la care solicită
punerea în posesie și eliberarea ttilului de proprietate nu face obiectul legilor fondului funciar,
motiv pentru care petentul nu se poate adresa instanței cu solicitarea eliberării unui titlu de
proprietate.
În concluzie, instanța admite excepția inadmisibilității capătului prinicipal de cerere având ca
obiect „fond funciar”, invocată de instanță din oficiu. De asemenea, respinge capătul principal
de cerere având ca obiect „fond funciar” formulat de petenta A. A., în contradictoriu cu
intimații C. C. B. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și D. D. D.,
pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, ca inadmisibil. Instanța admite
excepția inadmisibilității capătului de cerere ce vizează obligarea primarului comunei B., la
plata daunelor cominatorii. În plus, respinge capătul de cerere ce vizează obligarea primarului
comunei B., la plata daunelor cominatorii, ca inadmisibil și dispune avansarea onorariului
avocatului desemnat din oficiu (M. E. S.) în cuantum de 940 de lei din fondurile Ministerului
Justiției.

http://www.rolii.ro/hotarari/60274094e49009fc01000033