Intrebare: 1. O ONG detine pentru spatiul in care isi desfasoara activitatea un contract de comodat.

Acest
ONG ar vrea sa puna la dispozitie catre niste medici psihologi o parte din spatiu pentru desfasurarea
activitatii lor si pentru care isi vor deschide la Registrul Comertului punct de lucru. ONG nu va percepe
chirie, dar nici nu va plati prestarea de servicii pe care medicii psihologi o vor face pentru ONG, care sunt
acreditati pentru cursuri de formare profesionala - asistenti sociali specializati.

Care este modalitatea legala prin care ONG poate pune la dispozitie o parte din spatiu catre acesti
medici? Cum se va compensa in documente si ce documente va emite fiecare entitate? Care sunt
implicatiile fiscale si modul de inregistrare in contabilitate?

2. O ONG a distribuit catre o comuna ajutoare sociale (rechizite scolare) catre copii defavorizati (romi).
ONG a achizitionat 200 de caiete, 200 de rucsacuri, 200 de pixuri, 200 de creioane etc.

Care sunt documentele pe baza carora se scad din contabilitate? Se va face un contract de donatie catre
primaria din localitate si primaria prin compartimentul de asistenta sociala va furniza dosarele sociale ale
copiilor care sa justifice starea materiala precara? Care sunt implicatiile fiscale si modul de inregistrare in
contabilitate?

• Tip societate: O.N.G.

• Numar de angajati: 1-10 angajati
• Platitoare TVA: Nu
• Cod CAEN: 8559
Raspuns: <p
1)
Contract de comodat – aspecte juridice:
Noul cod civil:
“CAPITOLUL XIII: Contractul de imprumut
SECtIUNEA 1: Dispozitii generale
Art. 2144: Felurile imprumutului
Imprumutul este de doua feluri: imprumutul de folosinta, numit si comodat, si imprumutul de consumatie.
SECtIUNEA 2: Imprumutul de folosinta
Art. 2146: Notiune
Imprumutul de folosinta este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil
sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un
anumit timp.
Art. 2148: Obligatia comodatarului
(1)Comodatarul este tinut sa pazeasca si sa conserve bunul imprumutat cu prudenta si diligenta unui bun
proprietar.
(2)Comodatarul nu poate folosi bunul imprumutat decat in conformitate cu destinatia acestuia determinata prin
contract ori, in lipsa, dupa natura bunului. El nu poate permite unui tert sa il foloseasca decat cu aprobarea
prealabila a comodantului.
Art. 2149: Pieirea sau deteriorarea bunului
(1) Comodatarul nu raspunde pentru pierderea ori deteriorarea bunului rezultata numai din folosinta in scopul
careia bunul i-a fost imprumutat.
(2) Daca insa comodatarul foloseste bunul cu alta destinatie decat aceea pentru care i-a fost imprumutat sau daca
prelungeste folosinta dupa scadenta restituirii, comodatarul raspunde de pieirea sau deteriorarea bunului, chiar
daca aceasta se datoreaza unei forte majore, afara de cazul cand dovedeste ca bunul ar fi pierit ori s-ar fi
deteriorat oricum din cauza acelei forte majore.”
Art. 2151: Cheltuielile facute cu bunul
(1)Comodatarul suporta cheltuielile pe care le-a facut pentru a folosi bunul.
(2)Cu toate acestea, comodatarul are dreptul sa ii fie rambursate cheltuielile pentru lucrarile necesare asupra
bunului care nu puteau fi prevazute la incheierea contractului, atunci cand comodantul, instiintat in prealabil, nu
s-a opus efectuarii lor ori cand, din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a putut fi instiintat in timp util.
[“Art. 578: Categoriile de lucrari
(1)Lucrarile pot fi autonome sau adaugate, cu caracter durabil sau provizoriu.
(2)Lucrarile autonome sunt constructiile, plantatiile si orice alte lucrari cu caracter de sine statator realizate
asupra unui imobil.
(3)Lucrarile adaugate nu au caracter de sine statator. Ele pot fi:
a) necesare, atunci cand in lipsa acestora imobilul ar pieri sau s-ar deteriora;
b) utile, atunci cand sporesc valoarea economica a imobilului;
c) voluptuare, atunci cand sunt facute pentru simpla placere a celui care le-a realizat, fara a spori valoarea
economica a imobilului.”]
Fara a intra in detalii de analiza juridica asupra contractului de comodat, atragem atentia asupra catorva aspecte
care rezida in aceste paragrafe juridice:
a) comodatul este un contract de imprumut asupra unui bun fara titlu oneros, adica fara plata in sarcina
utilizatorului (comodatarului); comodatarul ia cu imprumut bunul respectiv, pentru a-l folosi in scopul stabilit
initial in contract;
b) ca urmare, in sarcina comodatarului intra anumite obligatii, si anume:
b.1) sa restituie bunul la termen;
b.2) sa CONSERVE bunul, in sensul ca nu trebuie sa-i aduca modificari fata de starea initiala in care l-a primit
spre folosinta;
b.3) sa manifeste grija, prudenta ca un proprietar pentru bunul utilizat, ca si cum ar fi al sau (sau chiar mai mult
decat pentru propriile sale bunuri);
b.4) sa suporte cheltuielile firesti generate de utilizarea / folosirea bunului (cum ar fi zugravit, spalat pe jos,
spalat geamuri, reparat peretii daca s-au deteriorat ca urmare a atingerii cu scaunele, sa repare / sa schimbe
baterii, sa repare / sa schimbe prize etc – daca s-au deteriorat ca urmare de folosirii de catre el); nu are obligatia
si nici nu trebuie sa suporte cheltuielile generate de lucrari care cad in sarcina proprietarului, pentru a asigura
utilizarea corespunzatoare a bunului (gen lucrari la instalatia electrica, instalatia sanitara – evident, daca aceste
costuri nu sunt cauzate de utilizarea necorespunzatoare si cu neglijenta din partea comodatarului –, montat
calorifere, lucrari de structura etc);
b.5) sa utilizeze bunul DOAR in scopul care a fost stabilit in contract / sa nu-i modifice destinatia (scopul);
b.6) raspunde si suporta toate costurile legate de “pieirea sau deteriorarea bunului” (indiferent ca apare sau nu
forta majora), daca utilizeaza bunul in alte destinatii / scopuri decat cel specificat in contract (decat cel pentru
care i-a fost dat cu IMPRUMUT);
b.7) sa nu transmita folosinta bunului unei terte persoane, DECAT cu acordul prealabail al comodantului
(proprietarului), caz in care, totusi, bunul trebuie utilizat pentru scopul initial stabilit de primul comodatar cu
insusi proprietarul bunului;
b.8) sa nu obtina foloase directe din utilizarea bunului luat cu imprumut (adica sa nu-l dea, mai departe, spre
folosinta, cu CHIRIE, pe baza unui contract de locatiune);
c) comodatarului ii sunt aplicabile si anumite drepturi:
c.1) sa foloseasca bunul luat cu imprumut;
c.2) nu raspunde daca bunul este deteriorat (pierdut – daca este cazul unui bun mobil), dar nu din vina sa, nu din
utilizarea corecta si cu buna credinta a bunului, conform destinatiei (de exemplu, daca instalatia electrica a
bubuit, deoarece este foarte veche si nu a fost schimbata de proprietar, desi comodatarul a utilizat-o corect, fara
s-o ingreuneze cu aparate electrice multe si consumatoare de energie);
c.3) sa-i fie rambursate cheltuielile facute asupra bunului luat cu imprumut pentru lucrari NECESARE (care cad,
legal, in sarcina propietarului), atata timp cat nu a stiut de acestea la preluarea bunului si comodantul si-a dat
acordul pentru efectuarea lor de comodatar.
Fata de aceste precizari, punerea, de catre ONG, la dispozitia medicilor, a unei parti din imobilul luat cu
imprumut gratuit de catre acesta:
1. trebuie facuta cu acordul prealabil al comodantului – in lipsa acestui acord, punerea la
dispozitie, evident, tot gratuita, nu este conforma cu legea;
2. si, daca proprietarul si-a dat acordul, atunci, din punctul meu de vedere, folosirea acelei parti
din imobil, de catre medici, ar trebui sa fie tot in scopul initial, or, medicii utilizeaza bunul in
scop de cabinet medical (care necesita anumite autorizatii / avize specifice) si nu de sediu
administrativ / social (ca ONG-ul);
OK, sa zicem ca totul este in regula cu aceasta subcomodatare, fiind, mai degraba, o actiune juridica, sa vedem
ce se intampla mai departe.
ONG-ul transmite cabinetului psihologic un drept de folosinta (mai precis, ii da un serviciu).
Cabinetul psihologic ii da ONG-ului un serviciu de asistenta specializata.
Deci, in acest moment, avem, practic si legal, un schimb de bunuri / servicii (adica un schimb de active).
Aspectul practic rezida in actiunile intreprinse de cele doua entitati, una fata de cealalata.
Aspectul legal rezida in:
i) Din punct de vedere juridic - Noul cod civil:
“Art. 1763: Notiune
Schimbul este contractul prin care fiecare dintre parti, denumite copermutanti, transmite sau, dupa caz, se obliga
sa transmita un bun pentru a dobandi un altul.
Art. 1764: Aplicabilitatea dispozitiilor de la vanzare
(2)Fiecare dintre parti este considerata vanzator, in ceea ce priveste bunul pe care il instraineaza, si cumparator,
in ceea ce priveste bunul pe care il dobandeste.”
si / sau
“Art. 1854: Pretul
(1)Pretul antreprizei (serviciului / prestatiei – nota noastra) poate consta intr-o suma de bani sau in orice alte
bunuri sau prestatii.”
ii) Din punct de vedere contabil – Reglementarile contabile aplicabile ONG-urilor aprobate prin Ordinul 3103
din 24 noiembrie 2017 :
“24._
(1)Principiul necompensarii. Orice compensare intre elementele de active si datorii sau intre elementele de
venituri si cheltuieli este interzisa.
(2)Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza de documente justificative.
(3)Eventualele compensari intre creante si datorii fata de aceeasi entitate, efectuate cu respectarea prevederilor
legale, pot fi inregistrate numai dupa contabilizarea creantelor si veniturilor, respectiv a datoriilor si cheltuielilor
corespunzatoare.
(4)In cazul schimbului de active, in contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de vanzare/scoatere din
evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenta, pe baza documentelor justificative, cu inregistrarea tuturor
veniturilor si cheltuielilor aferente operatiunilor. Tratamentul contabil este similar si in cazul prestarilor
reciproce de servicii.”
Asadar, din prevederile legale citate – mai mult decat clare – rezulta:
 fiecare parte presteaza un serviciu in favoarea celeilalte parti;
 astfel, fiecare parte trebuie sa emita document adecvat pentru prestatia sa catre cealalta parte;
 valoarea din documentul / factura emis(a) de catre fiecare parte pentru propria prestare este
cea aferenta serviciului respectiv, urmand ca, apoi, sa se faca o compensare intre cele doua
facturi;
  compensarea se poate face fie pe baza de ordine de compensare, fie, cel mai simplu, prin …
schimb de chitante, fiecare parte eliberand chitanta pentru factura/prestatia sa;
 doar ca, pentru ONG, eliberarea unui document de chirie – pentru partea din imobil dat
cabinetului – nu este tocmai in regula, generand aspecte juridice si fiscale atat pentru ONG,
cat si pentru proprietar, referitoare la o “imbogatire fara justa cauza a comodatarului “ (detalii
juridice profesioniste se obtin de la un specialist jurist); in acest sens, remit mai jos un citat
dintr-un comentariu al AFRASINEI Madalina;colectiv, Noul Cod Civil comentat din 20-feb-
2013, Hamangiu – preluat din programul de legislatie Sintact, propietatea Wolters Kluwer:
“6.Un element de noutate inserat in actuala reglementare a Codului civil este dat de obligatia
instituita in sarcina comodatarului de a obtine aprobarea prealabila a comodantului in situatia
in care intentioneaza sa transmita folosinta bunului unei terte persoane. Consideram ca
transmiterea folosintei bunului in favoarea unei terte persoane nu se poate realiza de catre
comodatar decat cu titlu gratuit, intrucat, in caz contrar, transmiterea cu titlu oneros a
folosintei bunului catre o terta persoana ar presupune o imbogatire fara justa cauza a
comodatarului, avand in vedere ca, initial, transmiterea folosintei bunului de la comodant la
comodatar s-a realizat cu titlu gratuit. in situatia in care comodatarul transmite folosinta
bunului unei terte persoane fara acordul prealabil al comodantului, apreciem ca acesta poate
promova impotriva tertului dobanditor o actiune in revendicare, daca are si calitatea de
proprietar, iar impotriva comodatarului o actiune personala ce deriva din contractul de
comodat.”
 mai mult, ONG-ul trebuie sa aiba cod CAEN adecvat (6820 - Inchirierea si subinchirierea
bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate);
 din punct de vedere fiscal – impozit pe profit –, eventuala chirie facturata de ONG este venit
impozabil, nefiind mentionat expres intre veniturile neimpozabile prevazute in Codul fiscal la
art. 15 alin. (2);
 din punct de vedere fiscal – TVA – inchirierea de bunuri imobile este scutita de TVA, fara
drept de deducere, prin efectul legii, conform art. 292 alin. (2) lit. e) din codul fiscal, insa
ONG-ul fiind, inca, neinregistrat in scop de TVA, nu este afectat;
 pentru cabinet, daca nu ar emite document pentru prestatia proprie, catre ONG, o cota parte
din cheltuielile lui ar putea fi nedeductibile, nefiind acoperite de venit (punctul 7 alin. (4) din
normele date in aplicarea art. 68 din codul fiscal);
 cabinetul are obligatia de a emite document justificativ pentru prestatia sa in conformitate cu
punctele 2 si 3, capitoul III din Ordinul nr. 170 din 17 februarie 2015 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile privind contabilitatea in partida simpla:
“CAPITOLUL III: Norme generale privind contabilitatea in partida simpla si documentele
financiar-contabile
2.Orice operatiune economico-financiara se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un
document care sta la baza evidentierii in contabilitatea in partida simpla, dobandind astfel
calitatea de document justificativ.
3.Documentele justificative care se evidentiaza in contabilitatea in partida simpla angajeaza
raspunderea persoanelor care le-au intocmit.”.
Deci, ce pot sa spun ca raspuns final pentru prima intrebare?
a) fie serviciile sunt …. lasate asa;
b) fie se emite document de catre fiecare entitate in parte pentru propria prestatie (ONG-ul emite factura pentru
chiria aferenta partii din imobil transmisa spre folosinta cabinetului, insa, atentie mare, aici apar alte probleme,
legate de acea nejusta imbogatire – aspecte pe care doar un profesiost jurist le poate detalia – , iar cabinetul emite
factura pentru serviciile psihologice prestate catre ONG) si, apoi, fiecare entitate emite chitanta de incasare (se
face asa numitul “schimb” de chitante).
Totusi, pentru ONG, in cazul variantei de la lit. b), inregistrarile contabile sunt urmatoarele:
1) factura emisa pentru chirie (repet si insist, trebuie avute in vedere anumite aspecte juridice legate de aceasta
“imbogatire nejusta”) fara TVA, cu amendamentul ca trebuie sa aiba si codul CAEN deja precizat mai sus:
4111 / analitic cabinet = 706
Inchirierea este activitate economica, iar venitul 706 este impozabil, fiind luat in calculul impozitului pe profit
conform metodologiei prevazute la art. 15 alin. (3) din codul fiscal si punctului 3 din normele de aplicare.
2) incasarea facturii pe baza de chitanta emisa catre cabinet:
5311 = 4111 / analitic cabinet
3) primirea facturii de servicii psihologice de la cabinet:
628 = 401 / analitic cabinet
4) plata facturii pe baza de chitanta emisa de cabinet:
401 / analitic cabinet = 5311.
2) Referitor donatie bunuri:
Juridic:
Bunurile acordate gratuit copiilor respectivi (fie direct, fiecarei familii, fie prin intermediul Primariei) reprezinta,
pentru ONG, o donatie.
Donatia, in conformitate cu Noul cod civil, are urmatoarele trasaturi juridice:
“Art. 985: Donatia
Donatia este contractul prin care, cu intentia de a gratifica, o parte, numita donator, dispune in mod irevocabil de
un bun in favoarea celeilalte parti, numita donatar.
Art. 1011: Forma donatiei
(1)Donatia se incheie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(4)Bunurile mobile corporale cu o valoare de pana la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu exceptia
cazurilor prevazute de lege. Darul manual se incheie valabil prin acordul de vointe al partilor, insotit de
traditiunea bunului.”
Fiecare contract de donatie, a carui valoare este mai mica de 25.000 lei, NU este obligatoriu a fi incheiat la notar.
Se poate incheia numai sub semnatura privata.
a)
Daca faceti un singur contract de donatie, de exemplu, cu Primaria, si valoarea acestuia (valoarea totala a
bunurilor donate) depaseste 25.000 lei, atunci contractul trebuie incheiat la notar (deci, un reprezentant al ONG-
ului si un reprezentant al Primariei merga la notar pentru semnarea contractului).
Daca faceti un singur contract de donatie, de exemplu, cu Primaria, si valoarea acestuia (valoarea totala a
bunurilor donate) este mai mica de 25.000 lei, atunci contractul NU trebuie incheiat la notar, ci se poate incheia
doar sub semnatura privata (adica semnat doar de ambele parti).
b)
Puteti sa faceti cate un contract de donatie, chiar si cu Primaria, pentru anumite grupe de bunuri (spre exemplu,
un contract pentru ghiozdane si rechizite si un contract pentru caiete si carti), astfel incat valoarea fiecarui
contract sa fie mai mica de 25.000 lei, pentru a nu mai fi obligatorie autentificarea la notar.
c)
Puteti sa faceti cate un contract cu fiecare familie careia doriti sa-i acordati bunurile, astfel incat valoarea per
contract de donatie va reiesi mai mica de 25.000 lei (sincer, personal consider varianta cea mai adecvata
situatiei).

Orice varianta ati adopta pentru intocmirea contractului de donatie, in contract trebuie mentionate urmatoarele
elemente, pe langa datele complete referitoare la partile contractante (pe de-o parte, ONG-ul, in calitate de
donator si, pe de alta parte, beneficiarul bunurilor - Primaria sau un membru al familiei destinatare a bunurilor –
in calitate de donatar):
  natura donatiei – bunuri constand in materiale scolare;
 detalierea bunurilor acordate: denumire, cantitate, pret (este pretul din valoarea de achizitie, cu
TVA inclus), valoare si valoare totala a bunurilor;
 data cand bunurile vor fi transmise efectiv donatarului (spre exemplu, la data semnarii
contractului sau la o data ulterioara, care se va mentiona);
 numele copiilor ce vor beneficia de aceste bunuri (care, probabil, sunt inscrisi la scoala).
Daca se intocmeste contract cu Primaria, in cadrul contractului se mentioneaza si numele familiei careia ii sunt
destinate bunurile, precum si numele copiilor respectivi, care vor beneficia efectiv de rechizite (familia ar putea
sa aiba si copil de … 2 luni, care … nu frecventeaza cursuri de invatamant).
Primaria va distribui, mai departe, bunurile catre familiile respective.
Bineinteles, fiecare contract de donatie se intocmeste in cate 2 (doua) exemplare, toate semnate de a ambele
parti, dintre care un exemplar se inmaneaza donatarului (Primaria sau familia copiilor) si un exemplar ramane la
ONG.
Tehnico-operativ (documentar):
Insa, din punct de vedere tahnico-operativ (documentar), ONG-ul, pe langa contract, are obligatia de a intocmi
anumite documente interne, in conformitate cu OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile.
Aceste documente sunt:
 NIR-ul pentru achizitia materialelor – in baza caruia se inregistreaza intrarea materialelor in
gestiune si contabilitate;
 Avizul de insotire a marfii pentru bunurile care vor iesi din unitate pentru a fi date ca donatie:
la beneficiar se trec datele de identificare ale donatarului, in functie de varianta pe care ati
adoptat-o pentru intocmirea contractului (Fie Primaria, fie numele membrului familiei, caz in
care se intocmeste cate un aviz pentru fiecare destinatar in parte); practic, se intocmeste cate
un aviz pentru fiecare contract de donatie;
 in aviz se inscriu bunurile ce sunt donate (denumire, cantitate, pret, valoare, conform
contractului de donatie la care se refera);
 de asemenea, pe aviz se inscrie mentiunea “fara factura – bunuri donate conform contract
donatie nr. … din data de ...”;
 avizul se intocmeste, la randul lui, in cate 2 exemplare, pe un exemplar destinatarul semneaza
de primire a bunurilor – ramane la ONG – si celalalt exemplar, impreuna cu un exemplar de
contract, se inamneaza destinatarului;
 pe baza avizului, ONG-ul inregistreaza iesirea bunurilor din gestiune si contabilitate.
Contabil:
i) pe baza facturilor de achizitie si a NIR-ului (desi OMFP 2634/2015 nu impune intocmirea NIR-ului decat in
anumite situatii, va recomand, totusi, intocmirea acestuia), se inregistreaza intrarea bunurilor in gestiune si
contabilitate:
3028 = 401 cantitate*pret achizitie cu tva inclus = valoare
ii) pe baza avizului, se inregistreaza iesirea bunurilor donate din gestiune si din contabilitate:
6582 / analitic donatie bunuri = 3028 cantitate*pret achizitie cu tva inclus = valoare
Nota:
Personal va recomand sa dezvoltati analitice la contul 6582, in functie de natura donatiei: in bunuri sau in bani.
Fiscal:
Cheltuiala cu donatia (cont 6582) este nedeductibila la calculul rezultatului fiscal al ONG-ului, daca aceasta
desfasoara si activitati economice, pentru care are obligatia de a calcula si plati impozit pe profit, conform art. 15
alin. (3) din codul fiscal.
Daca ONG-ul nu desfasoare activitati economice (dar, atentie la facturarea … chiriei, cum am precizat in
raspunul pentru intrebarea 1) de mai sus), atunci contul 6582 nu genereaza nici un impact fiscal.
</p