Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOLDOVA
I.P. CENTRUL DE EXELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE
CATEDRA FINANȚE
Chișinău, 2023
CUPRINS
ÎNTRODUCERE…………………………………………………………3
2
INTRODUCERE
În acest studiu am arătat, în partea teoretica: Care sunt principalele instrumente ale politicii
monetar-creditare, conceptele, obiectivele,conținutul politicii monetar-creditare, cererea și
oferta de monedă a pieții monetar-creditare. În partea practică: Politica monetar-creditară a
băncii centrale, evoluția indicatorilor monetari în anul 2022 pe baza unor diagrame și circuitul
monetar in economia de piață. ”Instrumentele și scopuri a politicii monetar creditare din
Republica Moldova” prezintă o analiză statistică a datelor publicate de BNM în privința
instrumentelor politicii monetare, analiza fiecărui tip de instrument de natură economică și
evidența evoluției instrumentelor analizate a Republicii Moldova.
Politica monetară și de credit constituie componente majore ale politicii economice,
dispunând de instrumente și pârghii specifice prin care influiențează cursul vieții economice.
Atât politica monetară cât și cea de credit constituie nucleul instituțiilor bancare și, în primul
rând, al băncii centrale, subordonată intereselor promovate de stat. Între politica monetară
și cea creditară există o strânsă legătură.
Politica valutară pune în evidenţă, în primul rând, intervenţia autorităţilor monetare
asupra evoluţiei cursului. Conţinutul său este determinat, înainte de toate, de caracteristicile
organizării monetare pe plan intemaţional (în special regimul în vigoare al cursurilor de schimb)
şi de obiectivele de politică economică ale ţării respective. Totodată, impactul politicii valutare
este, în aceeaşi măsură, condiţionat de instrumentele utilizat de autorităţile monetare. În acest
context, cursul de schimb devine un important instrument a politicii monetare.
Banca Naţională a Moldovei monitorizează şi anticipează evoluțiile macroeconomice interne
şe cele externe, riscurile și încertidunile asociate evoluției inflației pe termen scurt și mediu, şi
prin aplicarea la momentul oportun a instrumentelor de politică monetară, îşi realizează
mandatul său legal - asigurarea şi menţinerea stabilității prețurilor.
3
Capitolul I. CONCEPTE TEORETICE PRIVIND INSTRUMENTELE
POLITICII MONETAR-CREDITARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA.
4
Intervenţiile pe piaţa valutară. Regimul actual al cursului de schimb al
leului moldovenesc este cel de flotare gestionată, care permite o adaptare
flexibilă a economiei naţionale la şocurile externe şi interne. Intervenţiile pe piaţa
valutară internă reprezintă un set de instrumente auxiliare ale politicii monetare.
5
Operaţiuni pe piaţă deschisă (open-market)
Ratele dobânzii
Asupra cantităţii de monedă în circulaţie se poate influenţa şi prin modificarea ratei de bază
(ratei dobânzii percepute pentru creditele băncii centrale) sau a ratei de rescont (percepute
pentru scontarea titlurilor prezentate de bănci).
Atunci când autoritatea monetară coboară rata sa de bază, ea stimulează interesul băncilor pen
trurefinanţare, respectiv solicitarea mai multor împrumuturi. Acestea se folosesc pentru credit
area economieinaţionale şi provoacă majorarea masei monetare.
În cazul invers, al creşterii ratei de bază, banca centrală „scumpeşte” creditul său, descurajând
practica derefinanţare şi micşorând potenţialul băncilor de a credita economia.
6
Alte instrumente de intervenţie
Politica monetară poate fi definită ca ansamblul măsurilor monetare luate de către stat şi de
banca centrală pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor în circulaţie şi nevoile de ban
i ale economiei sau pentruinfluenţarea într-un anumit sens a conjuncturii economice.
Politica monetară reprezintă un ansamblu de acţiuni prin care autorităţile monetare (banca
centrală, trezoreriaetc.) influenţează asupra cantităţii de monedă în circulaţie, nivelul ratelor
dobânzii, cursurile de schimb valutar şialţi indicatori economico-monetari în vederea realizării
obiectivelor generale ale politicii economice (de stimulare aactivităţii economice, ocupare a
forţei de muncă, stabilitate a preţurilor etc.).
Evoluţia politicii monetare este determinată de evoluţia sistemului monetar şi de evoluţia
gândirii economice.Pe parcursul mai multor secole promovarea politicii monetare se reducea la
luarea deciziilor de batere a monedeimetalice şi de emitere a banilor de hârtie. Crearea primelor
7
bănci centrale (bănci cu drept de emisie monetară) afost influenţată de ideea menţinerii parităţii
bancnotelor în raport cu metalul preţios şi în raport cu bancnotele altor state. Respectiv,
obiectivul politicii monetare a fost menţinerea etalonului aur.
Împreună cu conştientizarea ciclicităţii în activitatea economică (sfârşitul sec. XIX – începutul
sec. XX) s-amodificat şi obiectivul politicii monetare, incluzând şi supravegherea stabilităţii
sistemului financiar.
Crizele şi panicile bancare au impus băncilor centrale rolul de „împrumutător de ultima
instanţă” şi audemonstrat rolul ratei dobânzii în stimularea creditului bancar.
În anii 1980 mai mulţi economişti au început să pledeze pentru independenţa băncilor centrale
de celelalteorgane de stat.
Este important de subliniat că politica monetară are un dublu caracter:
o Monetar, urmărit la nivelul băncii centrale prin modificarea volumului emisiunii
monetare;
o De credit, urmărit la nivelul băncilor comerciale prin modificarea volumului
creditelor acordate în economie.
Teoria politicii monetare, precum şi practica internaţională, cunoaşte următoarele
tipuri de obiective finale:
♦creşterea economică durabilă (rata creşterii economice)
♦ocuparea deplină a forţei de muncă (rata şomajului)
♦stabilitatea preţurilor (rata inflaţiei)
♦stabilitatea ratelor dobânzii
♦stabilitatea externă (stabilitatea cursurilor de schimb valutar şi sustenabilitatea balanţei de
plăţi)
♦stabilitatea sistemului financiar şi alocarea optimă a fondurilor (resurselor) financiare
Banca centrală nu poate să următească toate aceste obiective concomitent.
Obiectivele generale ale politicii economice sunt prea imprecise pentru a servi ca obiective
operaţionale autorităţilor monetare, acestea au nevoie de obiective intermediare.
Aceste obiective, în număr de patru, pot fi din păcate în contradicţie, în sensul că rezultatatele
buneobţinute în realizarea unui obiectiv, pot să acţioneze negativ asupra realizării altui obiectiv.
8
♦un „bun” nivel al dobînzii;
♦un „bun” nivel al cursului de schimb, toate acestea facilitînd –
♦o „bună ” alocare a resurselor financiare ale naţiunii.
Pentru realizarea acestor obiective, banca centrală (autoritatea monetară) trebuie să ţină cont de
patru constrîngeri:
1.să prevină panicile financiare;
2.să evite instabilitatea „excesivă” a ratei dobînzi;
3.să prevină ca anumite sectoare ale economiei să suporte povara politicii restrictive;
4.să cîştige sau să menţină încrederea investitorilor străini.
O politică monetară fără obiective intermediare se poate, însă, realiza doar în condiţii
de independenţă a băncii centrale, astfel încît aceasta să poată interveni atunci cînd inflaţia nu
este generată pe cale monetară.
Prin politică monetar-creditară se subînţelege totalitatea măsurilor întreprinse în sferele
monetare şicreditare, îndreptate spre reglarea dezvoltării economiei, combaterea inflaţiei şi
şomajului, echilibrarea balanţei de plăţi a ţării, etc.
Politica monetar-creditară este una din metodele principale de implicare a puterii de stat în
decurgerea proceselor de reproducere a mărfurilor şi serviciilor. Această politică se elaboreaz
ă de banca centrală în comunacord cu principalele ministere economice ale ţării (ministerul fi
nanţelor, ministerul economiei, ministerulagriculturii, etc.). Se aprobă de organul legislativ a
ţării, de obicei, pe un an şi se realizează de organele nominalizate.
În scopul realizării politicii monetar-creditare, banca centrală influenţează asupra stării pieţei
de capitaluricreditare şi asupra rotaţiei monetare. Influenţând asupra volumului de resurse
creditare ale băncilor comerciale,asupra ratelor dobânzii şi asupra volumului masei monetare,
banca centrală influenţează asupra procesului deinvestiţii de capital, asupra volumului şi
caracterului cererii pe piaţă, asupra nivelului preţurilor şi asupra altor factori care determină
starea economiei.
Există două tipuri de politică monetar-creditară:
1. Politica monetar-creditară de restricţie (îndreptată spre limitarea investiţiilor, încetinirea
ritmului decreştere a volumului masei monetare);
2. Politica monetar-creditară de expansiune (stimularea volumului operaţiunilor de
creditare, reducerearatelor dobânzii creditare, mărirea volumului masei monetare).
9
Politica de expansiune se realizează în condiţiile în care scade volumul de producţie a
mărfurilor şiserviciilor şi creşte şomajul..
Piaţa monetară reprezintă cadrul necesar în care se desfăşoară zilnic raporturile dintre
bănci în legătură culichiditatea soldurilor provenind din operaţiuni reciproce. Pe de o parte,
băncile îşi acordă împrumuturi sau îşirambursează creditele acordate anterior. Pe de altă parte,
din ordinul clienţilor lor, titulari de depozite, băncile efectuează operaţiuni cu alte bănci şi sunt
beneficiare de încasări, de la aceleaşi bănci sau de la altele. Astfel,desfăşurând operaţiuni, bancă
devine creditoare sau debitoare faţă de altă bancă. La finele unei zile, fiecare bancă,în parte, în
raport cu celelalte bănci, are o serie de poziţii şi sume creditoare şi, în consecinţă, este, fie
beneficiaraunui sold creditor, fie titulara unui sold debitor.
Evoluţia practicii bancare a determinat ca necesitate stingerea comună a plăţilor reciproce
într-un cadruorganizat, de regulă sub egida băncii centrale.
Procedeul implică, într-o primă etapă, în prima parte a zilei, reunirea reprezentanţilor
băncilor pentruconfirmarea pretenţiilor reciproce, compensarea plăţilor şi stabilirea soldurilor
aferente fiecărui participant.
În cadrul unei a două etape, către sfârşitul zilei respective, urmează să aibă loc stingerea
soldurilor reciproce. Aceasta se efectuează de către titularii soldurilor debitoare către
beneficiarii soldurilor creditoare. Înraport cu natura soldurilor, unele bănci vor avea poziţii
debitoare şi vor apela la împrumuturi de la colegele lor, iar în sens contrar, altele vor acorda
împrumuturi.
Negocierea disponibilităţilor necesare pentru stingerea obligaţiilor reciproce face obiectul tran
zacţiilor pe piaţa monetară. Pe această piaţă zilnic apar două categorii de participanţii.
Ofertanţii sunt titularii conturilor de disponibilităţi la banca de emisiune şi care au solduri
creditoare. Întrucât depozitele de la bancă de emisiune nu sunt remunerate, aceştia sunt foarte
interesaţi să valorifice acestedisponibilităţi prin negocierea acordării de credite.
Solicitanţii de credite pe piaţa monetară sunt acele bănci care, rămânând debitoare în raport
cu celelalte bănci, caută resurse de acoperire.
Piaţa monetară este piaţa lichidităţilor. În cadrul acesteea se oferă moneda băncii centrale,
contra unei promisiuni de restituire pe termen scurt, adică în credit. Se acordă credit în moneda
băncii centrale.
10
Banca de emisiune poate interveni pe piaţa monetară în mod diferit: fie prin stabilirea
nivelului rateidobânzii, fie prin stabilirea volumului creditului.Caracteristicile pieţei monetare:
11
Capitolul II. ANALIZA PRACTICĂ A INDICATORILOR MONETARI ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
Drept exemplu al obiectivului final al politicii monetare realizate de unele Bănci Centrale
poate servi informaţia prezentată în tabelul de mai jos:
În luna februarie 2022, baza monetară1 s-a micșorat cu 706,1 milioane lei (1,2 la sută)
față de luna precedentă și a constituit 56 743,2 milioane lei, fiind cu 1,2 la sută mai mare
față de perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a majorat cu 725,7 milioane lei sau cu 2,4 la sută
față de luna ianuarie 2022 și a constituit 31 461,4 milioane lei, fiind cu 3,3 la sută mai mare față
de perioada similară a anului precedent.
13
Masa monetară M14 s-a micșorat cu 290,3 milioane lei sau cu 0,5 la sută față de luna
ianuarie 2022 și a constituit 58 246,6 milioane lei, fiind cu 4,3 la sută mai mare față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M25 s-a micșorat cu 684,7 milioane lei sau cu 0,8 la sută față de luna
ianuarie 2022 și a constituit 79 894,0 milioane lei, cu 4,3 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M36 s-a majorat cu 244,4 milioane lei (0,2 la sută) față de luna ianuarie
2022 și a constituit 117 371,7 milioane lei, fiind cu 8,6 la sută superioară celei din luna februarie
2021.
În luna martie 2022, baza monetară1 s-a majorat cu 1 887,9 milioane lei (3,3 la sută)
față de luna precedentă și a constituit 58 631,1 milioane lei, fiind cu 6,6 la sută mai mare
față de perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M14 s-a micșorat cu 2 102,3 milioane lei sau cu 3,6 la sută față de luna
februarie 2022 și a constituit 56 144,3 milioane lei, fiind cu 0,8 la sută mai mare față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M25 s-a micșorat cu 3 284,3 milioane lei sau cu 4,1 la sută față de luna
februarie 2022 și a constituit 76 609,6 milioane lei, cu 0,1 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M36 s-a micșorat cu 5 372,6 milioane lei (4,6 la sută) față de luna februarie
2022 și a constituit 111 999,1 milioane lei, fiind cu 4,1 la sută superioară celei din luna martie
2021.
14
Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a micșorat cu 1 194,8 milioane lei sau cu 3,8 la
sută față de luna februarie 2022 și a constituit 30 266,6 milioane lei, fiind cu 0,5 la sută mai
mică față de perioada similară a anului precedent
În luna ianuarie 2023, baza monetară1 s-a micșorat cu 1 497,8 milioane lei (2,0 la sută)
față de luna precedentă și a constituit 73 481,8 milioane lei, fiind cu 27,9 la sută mai
mare față de perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a micșorat cu 1 114,4 milioane lei sau cu 3,2 la sută
față de luna decembrie 2022 și a constituit 33 291,5 milioane lei, fiind cu 8,3 la sută mai mare
față de perioada similară a anului precedent
Masa monetară M14 s-a micșorat cu 137,8 milioane lei sau cu 0,2 la sută față de luna
decembrie 2022 și a constituit 63 362,0 milioane lei, fiind cu 8,2 la sută mai mare față de
perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M25 s-a majorat cu 997,9 milioane lei sau cu 1,1 la sută față de luna
decembrie 2022 și a constituit 92 037,9 milioane lei, cu 14,2 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent. ( Diagrama 2)
15
Masa monetară M36 s-a majorat cu 549,9 milioane lei (0,4 la sută) față de luna decembrie
2022 și a constituit 126 636,8 milioane lei, fiind cu 8,1 la sută mai mare față de perioada similară
a anului precedent.
În luna decembrie 2022, baza monetară1 s-a majorat cu 583,4 milioane lei (0,8 la sută)
față de luna precedentă și a constituit 74 979,6 milioane lei, fiind cu 30,3 la sută mai
mare față de perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a majorat cu 1 696,9 milioane lei sau cu 5,2 la sută
față de luna noiembrie 2022 și a constituit 34 406,0 milioane lei, fiind cu 8,5 la sută mai mare
față de perioada similară a anului precedent
Masa monetară M14 s-a majorat cu 3 097,3 milioane lei sau cu 5,1 la sută față de luna
noiembrie 2022 și a constituit 63 499,9 milioane lei, fiind cu 4,4 la sută mai mare față de
perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M25 s-a majorat cu 4 363,1 milioane lei sau cu 5,0 la sută față de luna
noiembrie 2022 și a constituit 90 971,2 milioane lei, cu 9,5 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M36 s-a majorat cu 4 464,6 milioane lei (3,7 la sută) față de luna noiembrie
2022 și a constituit 126 018,1 milioane lei, fiind cu 5,2 la sută mai mare față de perioada similară
a anului precedent.
16
În condițiile excesului structural de lichiditate în sectorul bancar al Moldovei. BNM
in prezent vinde saptamanal Certificatele BNM pe termen de 14 zile în scopul absorbției
de lichiditate. Totodată, în vederea îmbunătățirii condițiilor de creditare de către bănci
a economici nationale BNM anunță operațiuni destinate livrării de lichiditate. Aceste
operațiuni se desfăşoară sub formă de operațiuni repo la rată fixă pe termen de 14 zile.
Excesul de lichiditate din sistemul bancar atestat la finele anului 2017 s-a accentuat pe
parcursul anului 2018, inclusiv urmare intervențiilor pe piața valutari (cumpărări nete
de valută in volum de 262,7 milioane dolari SUA (circa 4,2 miliarde lei) și a necesitat
sporirea efortului de absorbţie al bancii centrale, volumul acestor operațiuni majorându-
se comparativ cu anul precedent. Putem observa in figura de mai jos.
17
Din schema 1 este evident că sistema relaţiilor de piaţă este divizată în două domenii: bănesc-
mărfare şi bănesc-nemărfare. Specifica relaţiilor bănesc-marfare constă în faptul că are loc nu
numai circulaţia banilor dar şi circulaţia mărfurilor (costurilor); circuitul banilor aici este legată
cu circuitul invers direcţionat al mărfurilor.
În cadrul relaţiilor bănesc-nemarfare circuitul costurilor n-are loc, se schimbă doar posesorii
banilor. Pe piaţa resurselor creditare , de exemplu, cantitatea banilor la creditor temporar se
micşorează şi corespunzător se reduce capacitatea lui de activitate în alte domenii ale pieţei.
Aşadar, putem formula două probleme majore, care sunt soluţionate circuitul
bănesc deservind sistemul relaţiilor de piaţă:
Circuitul bănesc , distribuind banii între compartimentele sale, asigură trecerea liberă
a capitalurilor între diferite sfere a relaţiilor de piaţă;
Circuitul bănesc creează bani noi, care pot fi folosite în diferite domenii.
18
CONCLUZIE
19
Bibliografie
https://www.bnm.md/ro/content/instrumentele-de-politica-monetara
https://conspecte.com/moneda-si-credit/piata-monetara-si-politica-
monetar-creditara.html
20