Partea I : Introducere în cercetarea științifica.

1.Noțiunile de bază.
2. Planificarea experimentului
I. Psihologia, se pare că ,există în umbra științei „adevărate,, ,și unii consideră că se află
în studiu psihoștiințific a dezvoltării.
Începînd cu primele zile a dezvoltării psihologiei ca știință au fost utilizate laboratoarele,
utilajul, metodele experimentale, analiza științifica a datelor și altele, adică instrumente cu
ajutorul cărora putem face concluzii rezumări științifice. La etapa actuală laboratoarele
experimentale au foarte multe compiutere, instrumente necesare pentru efectuarea unei cercetări
științifice.
În zilele noastre cercetările psihologice experimentale asupra gîndirii și
comportamentului sunt bazate pe principiile cercetării științifice.
Obiectele cercetării psihologiei experimentale pot fi diferite:
-relațiile interpersonale dintre oameni cu un statut diferit;
-mișcarea ochilor unui nounăscut;
-trăsăturile de personalitate ale unui om;
-etilogia schizofreniei.
Aceste probleme ca și celelalte pot fi obiectul cercetării științifice.
Condiția principală. Toate rezultatele cercetării, trebuie să fie valide și fidele.
Fidelitatea-o noțiune, care se referă la posibilitatea repetării acestui experiment, și condiția
principală – rezultatele acesteia ( în aceleși condiții ) trebuie să fie aceleași ca și prima dată.
Validitatea-corespundereea metodelor experimentului obiectului cercetat.
II. Planificarea experimentului.
Prin ,,planificare,, subințelegem un anumit control asupra condițiilor axperimentului ,
care ne permite de a face o observație empirică( practică) asupra activității , gîndirii și
comportamentului omului și /sau animalului. În practică unele cercetări se fac în afară anumitor
ipoteze, care pot determina raportul dintre condițiile experimentului și rezultatele așteptate.

Utilizarea principiilor metodei științifice în psihologie experimentală

Metoda științifică , care se utilizează în psihologie și celelalte științe , se bazează pe niște

principii fundamentale:

1.Ordonarea logică

Natura fizică și psihologia a lumii are o anumită ordine ordine ăn esența ei. Ea nu este
întîmplătoare și haotică. Fenomenele separate se află între ele îb relații sistematice, și unele
evenimente provoacă altele în anumită consicutivitate, care poate fi observată și prevăzută.

De exemplu: Animalele flămînde caută mîncare cu o mai mare agresivitate, decît animalele
sătule.

Găsiți vă rog alte exemple , care demonstrează acest principiu.

2.Determinismul
Toate evenimentele au o anumită cauză. Și noi cu ajutorul experimentului putem determina
această cauză.dar aceasta nu este atît de ușor, deoarece între evenimente există o legătură
dublă,adică: primul eveniment poate influența asupra al II-lea , sau al II-lea eveniment provoacă
primul.

Exemplu:Corelație dintre statut social și durata vieții.

1. Acei care au un statut înalt trăiesc mult, deoarece fac investiții în păstrarea sănătăîii.
2. Sau acei care trăiesc mult au timp să crească, și să aibă un statut înalt.(Studiile au fost
făcute la cimitir și sa observat legătura monumentelor la mormînt, și vîrsta omului, a cui
este monument.)

Găsiți vă rog alte exemple , care demonstrează acest principiu.

3.Empirismul

Empirismul se determină ca practica , se bazează pe observare și experiment.Cercetarea empirică

este numai decît legată de măsurare ( și se exprimă în cifre ) , de exemplu :note pentru a arăta
reușita școlară; numărul de baluri , care determină IQ; minute, cheltuite pentru efectuarea unei
activități. Aceste măsuri apoilse transformăm în date , care pot prezenta informația în cifre.

Nu toate datele, acumulate cu ajutorul observației empirice sunt valide. Aceasta poate fi în două
cazuri:

1. Dacă examinatorul are o atitudine preconcepută.

Exemplu :Cercetătorul are o anumită ipoteză,și neconștiind faptul, dorește ca ipoteza să se

confirme. Are loc denaturarea și falsificarea faptelor.

2.Cînd nu conșteintizează cauzele apaiției fenomenului cercetat și face concluzii grăbite, neavînd
în vedere influența acestor factori importanți.

Toate acestea sunt cauzele concluziilor incorecte.

4.Economia dovezilor.

Savanții preferă explicații simple ți economice a unor fenomene complexe. Acest principiu este
inportant pentru a face rezumări și concluzii.Dar nu trebue să ne grăbim, deoarece putem să
facem multe greșeli.

De exemplu:Există jucării femenine și masculine. S-a făcut experiment:a fost măsurată cantitatea
hormonului androgen în sînge la fete și la băieți și s-a stabilit că , cauza comportamentului
feminin/masculin este determinată cantității hormonului androgen.Dar nu putem spune că
transexualii sunt așa cumsunt, numai din cauza că au mai multă cantitate de androgeni în sînge,
există și celelalte cauze, de exemplu educația, comportamentul părinților.Experimentul lui
Berenbaum și Hains.

4.1 Legea economiei dovezilor.

Acest principiu este important atunci cînd efectuăm un experiment asupra unei speță.

De exemplu:mișcarea ochilor nounăscutului este aceleași ca și la noi în Moldova și Europa; și în

Asia, și în Africa, și în America.
 Aceleași situații la cercetările cros- culturale . (acele fenomene , care nu sunt sub influența
factorilor culturali ).Grația acestui principiu putem face generalizări, dar în limitele realității , să
nu fie făcute concluzii grăbite – greșite.

Experimentul psihologic.

Noi utilizăm termenul ,,experiment psihologic,, în raport cu cercetările legate de depistarea

legăturii cauzale dintre fenomene, evenimente, cînd cercetătorul conduce (manipulează,
schimbă) o variabilă. În unele experimente cercetătorul nu poate manipula fizic cu o variabilă,
atunci el influențează prin alegerea eșantionului specific.

De exemplu:cantitatea hormonului androgen nu poate fi schimbată.

Observare în condiții naturale.

De obicei experimentul psihologic este exact pe o anumită ipoteză. Și scopul ecestui experiment
este verificarea ipotezei.

Dar în unele cazuri noi putem descoperi ceva, neavînd la bază o ipoteză, ceva nou , neobișnuit.
Aici este vorba de observații în condiții naturale. Cel mai vestit exemplu de observație în condiții
naturale sunt cercetările lui Ciarlz Darwin.

Observețiile în condiții naturale inclid în sine fixarea sistematică a informației percepute de către
examinator.

Exemplu:copiii la grădiniță.

Pe parcursul timpului observarea naturală a fost considerată ca neștiințifică. Dar nu demult

această metodă a devenit destul de populară și foarte necesară în unele cazuri.

Dar principalul:fixarea rezultatelor obiective și sistematice, să nu apară concluzii greșite legate

de sentimente și înclinații personale.

Metologia științifică

Metologia științifică se bazează pe două principii fundamentale:

1.Observarea științifică este determinată de experiențs senzitixă. Noi auzim , vedem , simțim
acea lume , unde trăin. Dar posibilitățile noastre sunt limitate și majorotatea semnalelor se află în
afara posibilității adecvate, și rămîn neobservate.În realitate aceasta înseamnă. Că acele lucruri
ce sunt observate li se atribuea o semnificație deosebită. Aceasta se numește ,,tirania
sentimentelor,, .

2.Toate observațile organelor de simț sunt organizate în diferite structuri logice- care se numesc
modele.Un psiholog cognitiv poate observa modelul memoriei, observînd diferite tipuri de
momente.

O schemă structurată, crează modele din observații și transformă aceste modele în teorii.