Batranul si marea reprezinta incununarea creatiei

scriitorului atat prin sensurile ei profund umane, cat si

prin maretia sobra a mijloacelor de expresie.
Batranul Santiago, pescar sarac dintr-un sat de pe
coasta Cubei, se pregateste sa iasa din nou in larg, la
pescuit, dupa aproape trei luni de truda zadarnica.
In cea de-a optzeci si cincea zi a sosit și ziua in care
dupa cum presimțea batranul, totul ar fi trebuit sa se
schimbe . A reusit sa prinda un uriaș pește-spadă uriaș
doar cu un cârlig . Doua zile si doua nopti a durat lupta
indarjita dintre om si pește , iar cand prada a fost
invinsă, batranul a tarat-o spre casa. In timp ce se
luptau , barca a fost dusă departe pe mare. Deodata,
un grup de rechini au devorat ,,recompensa”
pescarului chiar sub impotrivirea disperata a acestuia .
Revenit la tarm, aduce cu el epuizat doar ,,un trofeu”
si anume un schelet imens . Primul om de pe mal care
l-a intâmpinat a fost credinciosul sau insoțitor,
Manolin, care a fost smuls de lângă bătrân doar din
porunca părintească si din nevoia de a face rost de
mâncare pentru familie . L-a consolat pe bătrân si i-a
spus că nu il va mai părăsi niciodată si va vrea să învețe
de la acesta secretele adevărate ale acestei meserii.
Abia acum i-a fost recunoscută adevărata valoare de
pescar . Se poate observa că între aceste două
personaje s-a legat o poveste de prietenie intre doua
generații . Băiatul îl simte pe bătrânul Santiago ca fiind
o persoană experimentată .
Prin aceasta operă , scriitorul a ridicat tema veșnică
a omului și a naturii, muritorul și eternul, urâtul și
frumosul . Bătrânul si marea este o poveste in primul
rand despre lupta unui om bătrân si obosit și a unui
element veșnic tânăr și puternic. In aceasta operă nu
numai peștele este important, ci și natura . Cu ea o
persoană luptă și nu pierde .
Dacă pescarul ar fi tânăr, povestea nu ar fi atât de
dramatică, ci un film de acțiune . În această operă,
autorul a reușit să emoționeze cititorul . Nu există
dinamică în lucrare , ci o dramă internă . Dacă autorul
nu insista pe detalii si nu ar fi prezentat chinul
bătrânului pe mare , atunci cititorul nu putea simți pe
deplin suferința marinarului . Astfel , lucrarea s-a
dovedit a fi una pătrunzătoare .
Bătrânul Santiago însuși este un simbol al
înțelepciunii. Chiar dacă este invârstă, toate acțiunile
sale sunt drepte și corecte. Numele ,,Santiago”
semnifică ,,om sfânt” . El simboliizează experiența
umană și în același timp limitările acesteia .În vis,
bătrânul visează Africa și lei . Aceștia simbolizează
fericirea și puterea . Santiago este fericit și împietrit în
lupta pentru existență . El este protagonistul
metaforei ,,vieții”. Cu un regim de viață ascetic și puțină
comunicare cu cei din jurul lui , dă dovadă de voință,
perseverență și determinare . Principalul lucru care îl
caracterizează este faptul că este ,,fericit”, neavând
nevoie de bogăție , ci de ,,realizarea de sine” .
Stilul se caracterizează prin veridicitate , acuratețe
și concizia limbajului , calmul rece în descrierile
situațiilor tragice . Tehnica pe care autorul a folosit-o
este cunoscută sub denumirea de ,,principiul iceberg”,
bazându-se pe rolul subtextului și al simbolurilor.
Limbajul este unul sfidător, uscat, reținut, nu este plin
de mijloace artistice . Opera este una scurtă și simplă,
iar caracteristicile personajelor sunt descoperite de
cititor .
Merlinul este adversarul ultim al lui Santiago.

"Dar tot o sa il omor. Cu toata slava si maretia lui.

Desi e nedrept, se gandi el. Dar o sa ii arat ce poate sa
faca un barbat si cat poata sa indure un barbat" .

Confruntarea cu Merlinul il duce pe Santiago la

capatul puterilor si vede cat de mult e capabil sa
indure. El vrea sa arate ca inca e puternic si inca poate
sa stapaneasca marea, chiar daca acum e batran si nu
mai este cum era la tinerețe.In acelasi timp, el vede
Merlinul ca ,,un alter-ego” . Il imagineaza ca fiind
batran si mascul la fel ca el. Asta face ca Merlinul sa
devina Santiago. Cu alte cuvinte, confruntarea cu
Merlinul e doar o confruntare cu ,,el insusi”. Nu
este o lupta de putere , ci de rezistenta, el neacceptând
infrangerea. Nu este vorba despre a prinde un pește
urias, ci doar de a isi invinge slabiciunile. Sa piarda
confruntarea ar insemna ca nu mai e bun de nimic
datorită varstei . Acesta intamplare este asa de
importantă pentru el incat indura durerea pentru doua
zile , dar in cele din urmă câstiga. E important
sa observam ca el are respect fata de Merlin chiar daca
e adversarul lui.

"Şi peştele mi-e prieten, zise el tare. În viaţa mea n-

am văzut un asemenea peşte şi nici n-am auzit de
vreunul la fel. Dar trebuie să-l ucid."

El il indrageste pe Merlin, dar in acelasi timp simte

ca e necesar sa il omoare.Fiind pescar, Santiago nu
exercita o profesiune oarecare, ci indeplineste un
destin, un dat tot atat de inevitabil ca si acela de a fi
om:
„Poate ca n-ar fi trebuit sa fiu pescar ! il strafulgera un
gand. Dar pentru asta am fost facut.”
 Dar bucuria ,,afirmarii, a triumfului” este repede
urmata de pierderea a ceea ce a fost dobandit cu truda
si suferinta: „Era prea frumos ca sa dainuie”- este
gandul batranului la atacul rechinilor. Iar cand isi pune
singur intrebarea: „Si ce te-a infrant ?”, raspunsul
este: „Nimic. Am iesit prea in larg !”, pescarul
aparandu-ne astfel inscris intr-un mit al indraznelii si
semetiei omului, care incepe cu Icar, prabusit fiindca se
apropiase prea mult de Soare.Ca si la eroii tragediilor
antice, ,,maretia” batranului consta in asumarea
curajoasa a esecului, in depasirea lui prin ,,pastrarea
demnitatii umane”:
„Dar omul nu-i facut sa fie infrant. Un om poate fi
nimicit, dar nu infrant” – sunt cuvintele-cheie care
exprima sensul si mesajul cartii .

Atat in patul lui in sat, cat si in barca, Santiago viseaza

leii pe plajele din Africa in care se vedea ca fiind copil.
Leii simbolizeaza ,,tineretea” pierduta pentru el dar in
acelasi timp ,,mandria” . Acum ca Santiago nu mai e
tânăr, nu mai are prieteni, familie si putere, el
vede ,,leii" doar in vise. Leii de fapt sunt toate lucrurile
acestea care au disparut odata cu imbatranirea si le
doreste inapoi. Leii sunt in acelasi timp si un simbol
pozitiv pentru Santiago. Cand avea nevoie de putere el
s-a gandit la visele cu leii si asta l-a ambitionat.
Simbolul ,,scheletului urias” cu care pescarul se
intoarce acasa se opune simbolului mamutei albe
din Comedia moderna a lui Galsworthy. Daca acesta din
urma semnifica blazarea unei lumi superficiale, care
gusta fara efort miezul fructului (adica placerile usoare
ale vietii) si ii arunca nepasatoare coaja, scheletul
pestelui simbolizeaza in mod esentializat victoria
morala a omului, satisfactia pe care i-o da nu castigul in
sine, ci constiinta faptului ca si-a invins propriile
slabiciuni, ca si-a depasit propriile limite.
Lupta cu pestele simbolizeaza,,batalia omului cu
existenta”, ,,incordare surda” (ca atunci cand batranul
strange in mainile sale ranite franghia din care trage din
rasputeri uriasul venit din adancuri), ,, infruntarea pe
faţa”(ca la uciderea marlinului sau la lupta cu rechinii),
iar rarele momente de ,,destindere” inseamna mai ales
efort cotidian, bucuria, victoria si maretia infrangerii.
Impulsul il constituie castigarea traiului de zi cu zi, dar
lupta ajunge sa semnifice, dincolo de satisfacerea
necesitatilor materiale, dorinta omului de a-si afirma
propria valoare, ca justificare a existentei:
„Nu mi-am inchipuit ca este asa mare ! Am sa-l ucid
totusi – adauga el. In toata maretia si mandretea lui !
<< Totusi e nedrept – gandi batranul. Dar am sa-i arat
ce poate face si cate indura un om. I-am spus baiatului
ca sunt un batran cum nu mai e altul – isi zise el. Acum
a venit vremea sa i-o dovedesc !”
SIMBOLURI RELIGIOASE
Hemingway îi aseamănă pe Santiago (om sfânt) și
pe Manolin (prescurtat de la Emanuel) cu Iisus Hristos
de cateva ori in opera sa si mai foloseste si anumite
simboluri religioase. Bătrânul pescar întâmpină cu
umilință , răbdare, toate ăncercările , nu se plânge , nu
înjură, ci doar se roagă în liniște .
Durerile care le avea in mainii dupa ce a tinut
sfoara toata noaptea erau asemanatoare cu cele
suferite de Iisus Hristos cand a fost rastignit , astfel
folosind simbolul suferintei .Dupa calatoria lui, Santiago
era slăbise . Cand căra catargul din barca, s-a oprit de
trei ori datorită greutății care ii apăsa pe umerii lui
asemenea Domnul nostru Iisus Hristos care isi ducea
crucea cu dificultate pe muntele pe care urma sa fie
rastignit . Si in acest caz autorul foloseste simbolul
suferintei si al mortii .
In această operă intâlnim mai multe teme cum ar fi :
tema ,,lucrării”este un test de forță a voinței umane,
caracter, tema singurătății li a destinului uman ,precum
și tema viselorși a victoriei spirituale .
 Această povestire, aparent simpla, reprezinta in
realitate o adevarata parabolă a conditiei umane.