Universitatea “Ovidius” din Constanța

Facultatea de Științe Economice

Contabilitate și Informatică de Gestiune
Anul I/ sem. I/ ID

DOCTRINE ECONOMICE
Dimitrie Cantemir

Prof. Conf. Univ. Dr. :

Cosma Sorinel

Student:
Gavrilă Oana-Mihaela

2022-2023
 CUPRINS

1. DIMITRIE CANTEMIR- biografie……………………………………………………….

3
2. “DESCRIEREA MOLDOVEI “ (1716)
…………………………………………………...4
3. PUNCT DE VEDERE PERSONAL ……………………………………………………...6
4. CONCLUZII………………………………………………………………………...…….7
5. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………..8
 1. DIMITRIE CANTEMIR- biografie

Dimitrie Cantemir, (1673 – 1723), este unul dintre cei mai

de seamă reprezentanți ai istoriei și culturii românești. Cărturar
de formație enciclopedică, Dimitrie Cantemir, este cel mai
important promotor al umanismului și preiluminismului
românesc din secolele XVII-XVIII. Născut la 26 octombrie
1673, ca fiu al Anei Bantăș și al lui Constantin Cantemir, domn
al Moldovei între 1685 și 1693, tânărul principe a beneficiat de
o educație complexă și completă, sub îndrumarea lui Ieremia
Cacavelas – învățat, filozof și literat grec – primul dascăl care a sădit în sufletul învățăcelului
său, sămânța cunoașterii. În această perioadă a studiat limbile latină, greacă și slavonă, (ajungând
să stăpânească la un moment dat 14 limbi), noțiunile „artelor liberale”, teologia, strategia militară
și istoria. Dovedește o puternică aplecare spre sinteza și interpretarea cunoștințelor acumulate;
astfel că nu întârzie să elaboreze primele sale lucrări scrise: „Divanul”, ” Metafizica” și
„Logica”.
Dimitrie Cantemir ajunge domn al Moldovei în 1710, iar în timpul scurtei sale domnii
încearcă întemeierea unui stat centralizat domnesc, încheind „Tratatul de Alianță” cu Petru cel
Mare și fiind nevoit astfel, să intervină de partea țarului în războiul ruso-turc.
În urma înfrângerii de la Stănilești, cărturarul este nevoit să se refugieze la curtea lui
Petru cel Mare. În Rusia, Dimitrie Cantemir devine un colaborator apropiat al țarului,
sprijinindu-l în acțiunile sale politice.
Redactează, impulsionat de Leibntz, „Descriptio Moldaviae” – operă în care a dezvoltat
aceeași concepție politică pe care o promovase și din postura de monarh. Ca o recunoaștere a
valorii operei amintite, la propunerea filosofului german, Dimitrie Cantemir este ales membru al
Academiei Regale din Berlin. Aceasta opera are la baza reflecții asupra unor probleme
economice importante, înscriindu-l pe marele om de cultură în cadul curentului mercantilist.
Sfetnic ideal, având în vedere unitatea de concepție statală a celor doi monarhi, inițiază o
serie de reforme radicale, menite dezvoltării rapide a statului. Integrat în această viață de
prefaceri economice și militare a Rusiei, Cantemir își continuă opera literară: „Istoria creșterii și
descreșterii Imperiului Otoman” – lucrare tradusă din latină în toate limbile europene de largă
circulație – și „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”.
Participarea principelui Cantemir la viața politică a Rusiei s-a intensificat după numirea
sa în funcția de ” Consilier Secret și Membru al Senatului”.
Ultima mare acțiune politică la care participă – campania țarului Petru I împotriva
Persiei (1722) – reprezintă izvorul celor din urmă cercetări și scrieri ale lui Cantemir:
„Collectanea Orientalia. Princips Demetrii Cantemiri variae schedae et excerpta e autographo
descripta”- volum de însemnări cartografice și arheologice, de note privind folclorul și
moravurile orientale, de interpretări și comentarii asupra acestora.
La 21 august 1723, eminentul cărturar se stinge din viață la Dimitrievka, moșia dăruită
de țarul Rusiei pentru serviciile aduse.

2. “DESCRIEREA MOLDOVEI” (1716)

Opera lui Dimitrie Cantemir este unică și în ziua de astăzi datorită complexității rezultate
consecutiv formației sale enciclopedice: știința se împletește cu filosofia, istoria și geografia sunt
analizate știintific, iar etica, literatura și muzica, sunt completate de studiul moravurilor și al
folclorului; departe de orice diletantism, toate acestea poartă pecetea metodei științifice și
cunoașterii reale.
"Descrierea Moldovei"(1716) cuprinde cele mai interesante contribuții ale lui D.Cantemir
la dezvoltarea gândirii economice despre feudalismul din Moldova, prefigurand, într-o anumită
masură trecerea spre modernitate. Această lucrare reprezinta o monografie geografica, istorică,
socială, politică, economică și culturală a țării lui de bastină, elaborate la cererea Academiei de
Științe din Berlin care l-a ales ca membru activ al ei, drept recunoastere pentru erudiția sa
remarcabilă și opera sa diversă și valoroasă. Dimitrie Cantemir continua pe o treaptă superioară,
ideile cronicarilor din secolul anterior(XVII).
Concepția umanistă și elementele rationaliste din gândirea lui D. Cantemir, ca și poziția
lui ideologică în multe privințe radicale (adversar al dominației otomane, critic al abuzurilor
boierilor , sustinator al nevoii de reformare a statului feudal etc.), plasează gândirea lui la granița
dintre evul mediu și epoca modernă, el devenind astfel un precursor al iluminismului.
Printre problemele mai importante la care s-a referit D. Cantemir menționăm: originea
marii proprietăți funciare feudale, raporturile antagoniste dintre țărani și boieri, politica fiscală
arbitrară statului feudal, inrobitoare pentru țărani, rolul de frâna al dominației turcesti pentru
economia țărilor romane prin tributul greu care trebuia plătit, precum și importanța economiei
bănești și a comerțului exterior pentru sporirea rezervei de bani si metale pretioase a țării.

Astfel, in analiza genezei marii proprietati funciare boieresti si a relatiilor de dependenta a

taranilor fata de boieri, el pune un accent deosebit pe "daniile domnesti" si pe aducerea unor
tarani serbi din tarile invecinate. In acelasi timp, el releva imprejurari care au dus la extinderea
marilor proprietati funciare boieresti si la transformarea taranilor liberi in serbi, cand scrie despre
"razesii care si-au instrainat mosia lor stramoseasca din pricina saraciei si care asemenea au fost
siliti cu strambatate sa-si puna grumazul in jugul serbiei".
Totodata, desi sustine randuielile feudale, D. Cantemir dezvaluie abuzuri ale boierilor si
statului feudal, aratand ca "taranii sunt siliti sa munceasca cu sarguinta pentru stapanii lor; nu li
se hotaraste dinainte cat sa lucreze, ci sta la bunul plac al stapanului sa hotarasca cate zile trebuie
sa fie pusi la munca" si ca taranul "plateste atatea dari, cate voieste domnia sa-i puna; la aceasta
nu se hotaraste nici felul si nici sorocul de plata". Ca urmare, conchide el, taranii moldoveni
"sunt cei mai nenorociti tarani din lume".
D. Cantemir considera ca dominatia otomana constituie o mare piedica in calea dezvoltarii
economice a tarii, a punerii in valoare a resurselor acesteia in folosul locuitorilor sai. Tributul si
alte obligatii catre Poarta Otomana si diferiti demnitari ai acesteia, precum si desele schimbari de
domnie, insotite de cresterea tributului perceput la fiecare schimbare, ii afecteaza in mod
deosebit pe tarani, intrucat toate obligatiile acestora "nu sunt hotarate dupa puterile supusilor, ci
dupa masura lacomiei turcilor" si "ambitia celui ce nazuieste la domnie". Iar scurgerea peste
hotarele tarii a unor imense sume de bani, pe care "trebuie sa-i dea tara, nu domnul din punga
sa", limiteaza posibilitatile de acumulari banesti si, deci, dezvoltarea activitatilor economice, cu
toate ca tara dispune de numeroase bogatii.
D. Cantemir scrie: "Aceste locuri par niste gradini dintre cele mai frumoase; campiile dau
din belsug roade", iar "muntilor nostri nu le lipseste nici bogatia obisnuita a muntilor, adica
mineralele. Numai din pricina cumpatarii domnitorilor si a lipsei de sapaturi in munte nu s-au
putut face sapaturi mai inainte. In vremea noastra, lucrul il impiedica cunoscuta lacomie a
turcilor si teama ca nu cumva, sapand dupa bogatii, sa-si piarda odata cu tara si truda si roadele
ei".
Imperativul dobandirii independentei tarii este insotit de ideea unirii tuturor romanilor de pe
teritoriul Daciei, "pe care acum Tara Moldovei, Tara Romaneasca si Ardealul stau".
Criza economica si sociala profunda, generata de incursiunile militare externe (conflictul polono-
turc purtat pe teritoriul Moldovei; incursiunile de jaf ale tatarilor si ale cazacilor). Dincolo de
efectele directe ale jafului asupra avutului populatiei, ciocnirile militare si campaniile de prada
au avut efecte negative grave asupra desfasurarii lucrarilor agricole, ceea ce a dus la o acuta
penurie de alimente, respectiv o crestere explosiva a preturilor cerealelor.
 3. Punct de vedere personal

În opinia mea, opera economică a lui Dimitrie Cantermir consider că a fost cuprinzătoare și
revoluționară, actuală chiar și în zilele noastre, atât din punct de vedere teoretic, doctrinar, cât și
din punct de vedere aplicativ. Lucrarea sa punctează foarte bine câteva aspecte economice care
pot fi aplicate pentru evoluția financiară a țării, precum:
 Necesitatea asigurării progresului general al societății
 Echilibrarea relațiilor sociale, de proprietate și de producție
 Necesitatea independenței țării, în special pe plan politic și economic
 Orientarea către țările dezvoltate, civilizate, din lumea occidental
 Exploatarea resurselor naturale ale țării, utilizarea lor pe plan national, cât și exportul
acestora după calcularea necesității acestora pe plan local.

Dimitrie Cantemir a scris o doctrina economică echilibrată și plină de originalitate având

la bază principiile fundamentale ale omenirii:
 Umanitate- favorizează înţelegerea reciprocă, cooperarea şi o pace durabilă între popoare.
 Imparțialitate- mişcarea nu face nici o deosebire de naţionalitate, rasă, religie, condiţie
socială şi apartenenţă politică.
 Neutratitate- mişcarea se abţine să ia parte la ostilităţi şi la controverse de ordin politic,
rasial, religios şi ideologic.
 Independență- Societăţile Naţionale trebuie să-şi păstreze o autonomie care să le permită
să acţioneze totdeauna numai după Principiile Mişcării.
 Voluntariat- Mişcarea este o instituţie de ajutor voluntar şi dezinteresat.
 Unitate- Într-o ţară nu poate exista decât o singură Societate de Cruce Roşie sau Semilună
Roşie. Ea trebuie să fie deschisă tuturor şi să-şi extindă acţiunile umanitare pe întreg
teritoriul.
 Universalitate- Scopul este de a influenţa comportamentul oamenilor cu care lucrăm,
printr-o mai bună înţelegere a principiilor fundamentale şi a valorilor umanitare .
 Pe de altă parte, gândirea economică a lui Dimitrie Cantemir a trecut peste toate testele și
criteriile apreciate de știinta economică.

4. Concluzii

Particularitățile doctrinei economice a lui Cantemir decurg din principalele probleme

politico-economice ale statului feudal românesc sub influența a trei mari imperii: rusesc, turcesc
și austriac.
Din cadrul doctrine sale reținem ca importante următoarele idei generale: necesitatea
realizării unității economice, organizarea unui stat centralizat și înlăturarea conducerii străine
care împiedică dezvoltarea țării și evoluția acesteia. Cantemir mai subliniază faptul că nu este
suficient ca țara să fie înzestrată cu resurse naturale ca aceasta să fie considerată bogată, ci avuția
acesteia sporește numai atunci când crește și hărnicia poporului și se intensifică activitatea
comercială, concomitent cu reducerea consumului extra față de nevoile oamenilor (pierderile).
În concepția sa, Dimitrie Cantemir exprimă necesitatea justiției pentru reducerea furtului,
ocrotirea poporului, pentru obținerea independenței și formarea unui stat capabil sa favorizeze
comerțul și progresul economic.
Opera sa grandioasă a trecut toate testele științifice ale timpului privind valoarea,
utilitatea practică, dăinuind peste veacuri în patrimoniul științific și cultural românesc.
 BIBLIOGRAFIE

1. http://redcross.md/ro/cine-suntem/princiiple-fundamentale-si-valorile-umanitare
2. https://cantemir.ro/despre-noi/dimitrie-cantemir-biografie/
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemir
4. https://cantemir.asm.md/dimitrie/biografi
5. https://www.tocilar.ro/economie/consideratii-economice-in-opera-lui-dimitrie-cantemir-
21225
6. https://administrare.info/domenii/economie/9405-considera%C5%A3ii-economice-
%C3%AEn-opera-lui-dimitrie-cantemir
7. http://oeconomica.org.ro/files/pdf/49.pdf
8. https://www.stiucum.com/economie/istoria-economiei/Dimitrie-cantemirprimul-mare-
g13287.php