Gimnastica

vederii

Curs practic sustinut de Dan Chihaia

Dupd Leo Angart

www. orofi-tra i ino. ro

n
office@ profi-tra i n i nq. ro

tel: 0722 375 025

Elemente de baza ale cursului ,,Gimnastica vederii"
o Ne nagtem cu un aparat vizual perfect, mai putin de Lo/o dintre
oameni avand defecte structurale ale ochiului;
. Vederea este in mod principal o funclie a creierului, ochii fiind doar
organele periferice cu rol de ,,senzori";
. Vederea, ca si mersul sau limbajul, se inva!5 si se intreline;
. Lipsa acuitatii vizuale este direct determinata de gradul de oboselS
a9a cum capacitatea de reactie motorie este in strans5 leEaturE cu
starea mugchilor;
o To[i muschii aflati sub control voluntar pot fi antrenali;
o Forma si dimensiunile ochiului se pot modifica intre anumite limite
prin modificarea tensiunii musculaturii oculare.

Motivatia acestui workshop e simpla: asa cum facem migcdri de

intretinere pentru un fizic mai placut si un corp mai sanatos, asa vom face
si gimnastica pentru intretinerea unei vederi sEnbtoase.
tn cazul in care am purtat ochelari o anumit5 perioadS, ochii au nevoie de
un timp de revenire la starea de sdn5tate perfectS. Ca urmare, miopia,
hipermetropia, astigmatismul nu sunt boli ci doar stdri de obignuin!5 a
vederii. Ele pot si sunt corectate cu exercilii gi, mai ales, cu dorin!5
sincera de schimbare.
Acest workshop igi propune rec5p6tarea unei vederi perfecte cu ajutorul
unor exercitii simple, la indem6na oricuil.

Elemente de anatomia si fiziologia vederii

Omul vede nu cu ochii, ci prin intermediul acestora, de unde informalia se

transmite prin nervul optic, chiasmS, tractele optice in anumite zone ale
lobului occipital al scoartei creierului, unde se formeazd acel tablou a lumii
exterioar€, P€ care o vedem. Toate aceste organe constituie analizatorul
nostru vizual sau sistemu[ vizual.
Posesia a doi ochi ne permite sd facem vederea noastrb stereoscopic5
(adicd sb form5m imaginea tridimensionalS). Partea dreapt5 a retinei a

www.profi-training,ro I office@profi-training,ro | 072237502s 10726265666

fiecdrui ochi transmite prin nervul optic "partea dreaptS" a imaginii tn
partea dreaptd a creierului, analogic functioneaz5 gi partea stdng5 a
retinei. DupE care dou5 pErti ale imaginii - dreapta gi st6nga - sunt unite
de creier.
Astfel cd fiecare ochi percepe tabloul "sdu", in cazul dereglSrii migcdrii Tn
comun a ochiului drept gi a celui st6ng poate dereglatE vederea
fi
binocularS. Cu alte cuvinte vi se va dubla imaginea sau veti vedea in
acelagi timp doud tablouri complet diferite.

Ir isuL

Hernhrans
vascular€
Fup i Ia

NervuI
Camera Bpt i'l
anteE loqre
a ochiului

Cr:istalinuL

Pe,=nm.rrnrri uegtran

Constructia ochiului

Ochiul poate fi numit un aparat optic complicat. Sarcina lui principalS este
de a "transmite" imaginea corect5 nervului optic,
Functiile principale ale ochiului:
o sistemul optic, care proiecteaz5 imaginea;
o sistemul de primire gi "codare" a informaliei primite pentru creier;
o sistemul de "deservire" a asigur5rii necesitSlii vitale.
Corneea este o membrand transparent5 care acoperd partea anterioar| a
ochiului. Ea nu are vase sangvine, insE posedE o putere mare de refraclie.
Intr5 Tn sistemul optic al ochiului. Corneea are hotar comun cu membrana
exterioare netransparent5 a ochiuluri - sclera.
Camera anterioare a ochiului reprezint5 un spaliu intre cornee gi iris.
Aceasta este umplutd cu lichid intraocular.
Irisul reprezint5 dup5 form5 un cerc cu o gaur5 in mijloc (pupila). Irisul
este constituit din mugchi, datoritb c5rora m5rimea pupilei se schimbS. Ea
intr5 Tn sistemul vascular al membranei ochiului. Irisul este responsabil
pentru culoarea ochisor (daca este de culoare albastrd - Tnseamnb cb
sunt putine celule de pigrnent, iar dacS sunt cEprui - atunci sunt multe).
Efectueaz5 aceeagi functie ca gi diafragma Tn aparatul de fotografiat,
regleazb fluxul de luminS"
Pupila reprezintb o gaurd Tn iris. Mbrimile acesteia depind de obicei de
nivelul iluminbrii. Cu c6t este mai mult5 lumin5 cu at6t pupila este mai
mic5.
Cristalinul este o "lentilS naturalS" a ochiului. Este transparent, elastic -
poate s5-gi schimbe forma, aproape instantaneu "reglSnd focalizarea",
datoritd cEruia omul vede bine at6t aproape c6t gi departe. Este amplasat
in capsulS gi se mentine cu ajutorul zonei ciliare. Cristalinul, la fel ca gi
corneea, intr5 in sistemul optic al ochiului.
Corpul vitros este o substant5 transparent5 gelatinoasS, amplasatb in
partea posterioard a ochiului. Corpul vitros menline forma globului ocular,
participb la schimbul de substante intraocular. Intrd in sistemul optic al
ochiului.
Retina este constituit6 din fotoreceptori (acegtia sunt sensibili la luminb)
gi celule nervoase. Celulele-receptori annplasati in retinE se impart in doud
tipuri: conuri gi baghete. in aceste celule, care produc fermentul de
rodopsin, are loc transformarea energiei luminii (fotoni) in energie
electric5 a tesutului nervos, adicS reac[ia fotochimicS.
Baghetele posedd o fotosensibilitate inalt5 gi ne permit sE vedem la
luminE proastS, de asemeni ele sunt responsabile pentru vederea
perifericS. Conurile dimpotrivS, necesit5 mult5 luminE pentru activitatea
sd, insE tocmai acestea ne permit sE observbm detaliile mici (sunt
responsabile pentru vederea centralS), oferE posibilitatea de a diferentia
culorile. AglomerErile cele mai mari ale conurilor se aflS in gropila
centralS (maculS), rbspunz5toare pentru cea mai inaltd acuitate a vederii.
Retina adereazb pe membrana vascularS, ins5 nu uniform pe toat5
suprafata. Anume in aceste portiuni are tendinla sE se seclioneze in cazul
diferitor afectiuni ale retinei.
Sclera este o membrand exterioar5 netransparentd a globului ocular, care
trece in partea anterioar5 a globului ocular Tn cornee transparentS. 6
mugchi oculomotori se fixeaz5 de scler. tn ea se gbsesc o cantitate micb
terminatii nervoase gi capilare.
Membrana vascularb - acoperd sectiunea posterloar5 a sclerei de care
aderb retina, cu care este str6ns legat6. Membrana vascularH este
responsabilS pentru alimentalia sangvinE a structurilor intraoculare. tn
cazul afectiunilor retinei membrana vascularE deseori este implicatd in
procesul patologic. tn membrana vascularE nu sunt terminalii nervoase,

www.profi-training,ro I office@profi-training,ro | 0722 375 025 | 0726 265 666

de aceea in cazul afectiunii acesteia nu apar dureri, care semnaleaz| de
obicei anumite neregularitEti.
Nervul optic - cu ajutorul acestuia semnalele de la terminaliile nervoase
sunt transmise creieruluri.

Structura corneei

Stratul epiteliului - este suprafata de protecgie a stratului, in cazul lez|rii

se restabilegte. Deoarece cornee este un strat fErE capilare, pentru
"livrarea oxigenulu[" rbspunde epiteliul, care il extrage din membrana
lacrimalS, care acoperd suprafala ochiului. Epiteliul de asemeni regleazb
intrarea lichidului Tn interiorul ochiului.
Membrana lui Bowman este amplasat5 imediat sub epiteliu, este
responsabilS pentru protectie gi participE la alimentarea corneei. tn cazul
lezbrii nu poate fi restabilitS.
Stroma partea cea mai voluminoas5 a corneei. Partea principalS a
acesteia - fibre de colagen, amplasate Tn straturi orizontale. De asemeni
contine celule care sunt responsabile pentru restabilire.
Membrana Descemetov desparte stroma de endoteliu. posed| o
elasticitate sporitS, este rezistentS in cazul lezdrilor.
Endoteliul - este responsabil pentru transparenla corneei gi participE la
alimentarea acesteia. Se restabilegte foarte greu. Executb o funclie foarte
importantd a "sondei active", care este responsabilS pentru faptul ca
surplusul de ilichid sd nu se adund in cornee (de altfel va avea loc
edematierea). Astfel endoteliul mentine transparenla corneei,
Cantitatea celulelor endoteliale scade in timpul vielii de la 3500 celule pe
mm2 la nagtere p6nd la 1500-2000 celule pe mm2 la v6rsta inaintatS.
Scdderea desnitdtii acestor celule poate fi cauzatb de diverse afecliuni,
traume, intervenlii chirurgicale, etc. tn cazul densit5lii mai mici de 800 de
celule pe mm2, corneea devine edemaliatd gi Tgi pierde transparenla. Al
gaselea strat al corneei deseori este numit membran5 lacrimalS de pe
suprafata epiteliului, care de asemeni are un rol important in
paticularitdtile optice ale ochiului.
ochiul uman este un organ magic care ne penmite sa vedem si sa
percepem lumea din jurul nostru.
Hai s5-l ingrijim gi s5-l folosim la adevbratur sbu potenlialt
 SuccesrrI este.dte nepre[uit. impreurri i[ tacerr il
.ri

mUsclli 0(:ulomrllot

:iclor0lte.i

f;iilllgra .lnlgrtorttil f gtlna

,'jJln+!'A rs ' tg'l-.1r;!

llts
ritnOlirta sl*0iSd
irr.rprlS il A{,rii3
f.(itflg*
t-.. t j-*
* \
_ P,trn'-Jpl!;
f rrsl€llrl

_ cil{l} iilros
(:onluRCllvA --*

Elemente de nutritie a oclriului

O nutritie echilibratS es;tr: necesarb intregului corp nu numai ochilor. insa

sunt elemente ce ajutS vederea sunt:
Vitamina A: vitalS pentru vederea naturalS. Se pierde prin expunerea la
cSldura si
Iumind str5lucitoare, lumini fluorescenten monitoare de
calculator gi ecrane tv, De asemenea, aIcoolul si nicotina arcl vitamina A.
Vitaminele B complex: dis;truse de stres, necesare musculaturii oculare,
Vitamina C: este vital p,entru sbnEtatea cristalinului. Cristalinul contine de
7 ori mai multd vitamina C dec6t oricare altb parte a corpului.
Vitaminele D gi E: controleazb nivelul calciului si buna irigare cu s6nge a
ochiului.
Calciul are efect pozitiv as;upra miopiei, retinei desprinse si glaucomului.

www,proi'i-irriniri5i.rr: I n1'fict.,-.(cDprol'i"training.ro | 0'/,t/ 375 0,ll; I A7,'.(: t.6itrtj6

Testarea acuitatii vizuale
Vederea normalS permitea citirea ultimului r6nd de pe optotip de la o
distantb de 3 m.
Dacb apare o diferent5 de acuitate vizualS intre cei doi ochi inseamna ca
se manifest5 aniztropia

OS=

OD=

Care este starea vedererii voastre cu gi fErb ochelari?

Care crezi ca e motivul pentru care vederea ta a ajuns aga cum e acum?

Cum se schimbE viata ta daca de m6ine vederea arfi perfectdl Cum arfi?
Ce bucurii am tr5i? Ce am putea depSgi?

Vedem perfect de dimineatS! Prin ce e diferitb aceast5 zi?

Cum ar fi diferit5 relatia cu ceilalli?

tn afara faptului cd nu mai purtali ochelari, ce credeli c5 ar remarca
ceilalti ca fiind diferit la voi?

Ce fel de persoanb ati fi?

Dacb ati fi avut o vedere perfectb in ultimii 5-10 ani ce ar fi schimbat in

viala voastrd acum? tn ce mod ar fi contat acest lucru?

www,profi-training.ro I office@profi-training,ro | 0722 375 025 | 0726 265 666

 I nvata sa respiri corect ca sa fii sanatos si sa
traiesti mai mult

Cand ne nastem stim sa respiram corect, dar stilul de viata modern,

sedentarismul si
stresul altereaza aceasta capacitate si sfarsim prin a respira disfunctional.
A sti sa faci
acest lucru corect este cea mai buna cale de a castiga energie
si sanatate.
oxigenul este indispensabil vietii, iar buna oxigenare a celulelor si
tesuturilor poate face
diferenta intre viata si moarte, intre sanatate si boala. o respiratie
corecta este suficienta
pentru a sustine sistemul cardiovascular, creierul si functiile
de baza ale organelor. Cu alte
cuvinte daca inveti sa respiri corect si faci asta tot timpul este cel
mai bun antrenament pe
care il poti face.
Din fericire, a reinvata sa respiri corect nu este foarte greu. primul pas
este sa intelegi care
sunt muschii respiratorii: dlafragma, musculatura abdominala, musculatura
intercostala.
Intarirea si stimularea acestor muschi nu doar ca-ti imbunatatesc
respirata, dar cresc
rezistenta generala, reduc stresul, imbunatatesc functiile gastno-intestinale
si stimuleaza
sistemul imunitar.
lata care sunt aceste exercitii care imbunatatesc radical respinatia.
Trebuie facute timp de 14
zie si apoi incluse in pachetul de exercitii fizice sau repetate
macar o data pe saptamana.
1' stai drept si tine o mana ridicata, astfel incat bratul sa atinga
urechea. lnspira si expira.
Apoi inspira in timp ce te incllni in partea opusa bratului ridicat.
Repeta cu celalalt brat, Fa 3-
4 exercitii cu fiecare mana.
2' concentreaza-te pe expiratie. cand te gandesti la respiratie deseori este neglijata
expiratia' cheia pentru o respiratie buna este o expiratie ampla. In
mod normal, omul
elimina doar 30% din aerul din plamani, iar o expiratie buna poate
creste acest procent la
70%.
Exercitiile de respiratie cresc perfromanta sportiva!
Forteaza expiratia cat de mult poti, ajutandu-te de muschii
abdominali. La fiecare sesiune de
exercitii incearca cel putin cinci inspiratii normale, urmate de expiratii
cat mai complete.
3' stai jos, dar intr-o pozitie relaxata si inspira. lnspira lent si mergi cu inspiratia
pana la
maximum posibil' Expira normal, relaxeaza-te cateva secunde
si reia inspiratiile profunde.
Repeta de 5-6 ori. senzatia de ameteata usoara este dovada
ca o faci corect.
4' Fa exercitiul yoga numit "sufla in lumanare". Exercitiile sunt de doua
tipuri. pe de o parte,
concentraza-ti inspiratia in asa fel, incat sa stingi flacara lumanarii
fara ca aceasta sa palpaie.
Al doilea consta in perfectionarea tehnicii de respiratie. Expira suftand
in ftacara unei
umanari, astfel incat aceasta sa nu se stinga. Exercitiile pot
fi repetate de 20-30 ori. scopul
unui antrenament eficient este sa ajungi la 100 de exercitii,
Un exercitiu inseamna ciclul
inspiratie, expiratie.
 presopunctura pentru
energizarca vederii

ivelul intregului sistem vizuat.

incepeli prin a vi freca energic palmele timp de S secunde.

t masali ugor pdn apdsiri blande muchia pometetut,

l*l,jin"." ta rdddcina
4' C! deg.etere mari masali ugor din5untru spre afar6
margrnea de sus a orbitei
5, ete apisali brdnd pe muchia de jos a orbitei,
prrn apdsdri succesive
cu
a degere (aretetor 9i mijtociu) masati cu
mi9cari circutare collut extem al
#fll"T
7. MasalitAmplele cu 1-2 degete,

lar cu degetele mari punctele

iti.acesi exerc\iu de energizare de fiecare

dale inainte de a incepe orlce tel .
de

Asttel, eficienla exercitiilor

va cregle. i
 l2
11 1

ro 2

g
3

I 4

7 5

-if .

OD:

OS:
 Exercifiile pentru reducerea miopiei

Aceasta se folosegte astfel:

- de la 3 m, identificalicare este rAndulcel rnai mic pe care-l putelivedea clar.
exemplu, rAndul nr. 6. De

luri lim zig_

rilor, rer mai
cutd ere deti

cdteva litere. Balansali_

irea de-a lungul rdndului_
ochiitimp de aprox. B0 secunde.
Repetati acest exercilir_l de 4 ori pe zi.

de acest punct, menlinAnd

are imaginea rdmAne clard.
0 ori. Face[i pauzd minim GO minute inainte

iferitd. Alegelifontul cel mai mic pe care_l

ul cu 1-2 d
paragraf ai
la o lung
ll. Mio I D)
Exerci
de optotip, identificati nandul cu literele
cete mai mici pe care-t puteli
9;J

ma0Jos.
literele de rAndul5. O datd ce ali ajuns
2,5mdeo tip.

d schirnba[i ocherarii ra fiecare sciidere a miopiei cu cate 2 D

L

e optotip, identificali randul cu titerere

$:Jl cele mai micipe care-t puteli

eva litere de pe rdndul imediat de

;operifi- aprox. 30 secunde.
maijos. capacitate crescutd
deti rnd de Pe un rand gi
mar los.
literele de pe rAndul S. O datd ce ali
ajuns
1,5 m de optotip,
in nou rf,ndul b de la 1,b rn. epdrta{i_vd
uati cu exerci[iile de la pct. I

i doi och r
lucra do
d cu cea n_
 Exerci[iile pentru reducerea prezbitismutui

I 6culare, dar qi
I la reeducarea vederii,
imelor semne.

chi biectiv al exercifiilor

do iul mai stab pAnb
ea t ochi. Apoi, veli con_

Exercllllle pentru reducerea hipermetropiei

u astigmatism.
ca reci. Acestea au ca rol relaxarea
sa e la nivelul ochilor.

de miciin-lensiuni, de la distanle
fesdturd Capacitatea de a vedea
i rnai ma a musculaturii oculare.
 t 0 pagi spre performan(i

insugi nu ai e,xercifiile din acest

este i ortant sd urmdrim acegti 10 papr.

an
Ni' e timpul. Deprinderea unei
ilitefl este dedicatd obt

5' Pentru cd exerci{iile de ve.lere sunt

ceva ele reprezinti o schimtrare a rutinei
stabiliepte Precis orele sau rnomentele tare zilnice, I,entrrr a fi eficient,
de-a 'ro*,
lurgul,^tli
fi upor si le faci. Nu uita, ceea ce e upor de fhcut, S14 ;"u ;;;:-..citiile. Dace,.,* r* ...,ria"ri o prioritate, va
^u sau e la fet .tJ,rior si Jrngnd pune_fi un post-it
calcr-llatorului prergrameazd alanna tle la teleron 19fecgt. pe monitorul
sn ru.," iuL" iii* ,p" inc6t sil-fi aminte5ti s5 le faci.

ld
in .:l.r';".,-
Il-

lr

:::.1*
ta2 ObrF:l

ir'
ri A nrorit
cl-l
a-l' rf
I

v
I

N,1
\LA&\-

/tI
z. ui
I