LICEUL TEHNOLOGIC ,,CRIȘAN”

CRIȘCIOR
Nr……./………..

TEMA proiectului:
SERVIREA BĂUTURILOR
ALCOOLICE ŞI NEALCOOLICE

EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR
PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ NIVEL 3

Îndrumător de proiect Prof. Dig Valentina - Ioana

Candidat Pasc Amalia - Nicoleta
Clasa XI B profesional
Forma de învăţământ Zi
Profil Servicii
Domeniu Turism și alimentație
Calificarea profesională Ospătar (chelner), vânzător în unităţi de
 alimentaţie
Anul absolvirii 2020

ARGUMENT..........................................................................................................................3

CAPITOLUL I. Tehnici de servire a băuturilor……………………...................4

1.1.Servirea la pahar a băuturilor aperitiv..................................................................................4

1.2.Servirea vinurilor îmbuteliate...............................................................................................4
1.3.Servirea şampaniei…………………………………………………………………..……..6
1.4.Berea.....................................................................................................................................7
1.5. Coniacul şi lichiorul.............................................................................................................7
1.6.Băuturile răcoritoare……………………………………………………………………….7
1.7.Băuturile nealcolice-cafeaua……………………………………………………………….8

CAPITOLUL II. SERVIREA BĂUTURILOR ÎN AMESTEC……………...10

2.1.Obiecte de inventar pentru servirea băuturilor în amestec………………………………..10

2.2. Reguli de servire pentru băuturile în amestec……………………………………………10
2.3. Debarasarea obiectelor de inventar………………………………………………………11

CAPITOLUL III. NORME DE PROTECȚIE A MUNCII,DE IGIENĂ ȘI PSI

ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ………………………………………………….......12

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................14

2
 ARGUMENT

Băuturile se consuma împreuna cu preparatele culinare şi alte produse alinentare

pentru stimularea poftei de mancare şi digerarea mai rapidă a grăsimilor. Băuturile se servesc,
de regulă în urmatoarea ordine: aperitivele, vinurile, vinurile spumante (şampania) şi
lichiorurile.Coniacul,berea,băuturile răcoritoare, sucurile din fructe, amestecul de
băuturi(cocteil,fizz,etc)se servesc după preferinţele clienţilor.
Clasificarea băuturilor:
În funcţie de ordinea consumării lor în cadrul unui meniu, băuturile servite
consumatorilor în unităţile publice de alimentaţie sunt de mai multe feluri.
- Băuturile aperitiv au o tărie alcoolică mare sau au un gust puţin amărui ,stimulând apetitul,ca
de exemplu:ţuica,şiboviţa ,rachiul, vermutul,berea etc.Se servesc la începutul şi în timpul
consumări gustărilor.
- Vinurile albe seci, de exemplu riesling sau de regiune superior ,se servesc la temperaturi de
8-10˚C la consumarea preparatelor din peşte din legume şi carne.
- vinurile albe demiseci de exemplu (fetească ,pinot gris ,aligote traminer)se servesc la
temperatura de 8-10˚C ,la toate preparatele din carne de pasăre ,din paste făinoase etc.
- Vinurile roşii se servesc la temperatura camerei (şampania) la 18-20˚C la toate fripturile de
vacă ,porc ,ovine, şi din carne de vânat.
- Vinurile spumoase pot fi şampanizate (şampania) sau gazeificate (vin spumos),se servesc la
începutul mesei(cele seci)sau la desert (cele demiseci şi desert)
- Coniacurile şi lichiorurile se servesc la desert.
- Apă minerală sau carbogazoasă se serveşte împreuna cu vinurile, fie separat, fie în amestec
cu acestea, realizandu-se spritul,sau în amestec cu siropurile de fructe .
- Băuturile racoritoare şi sucurile din fructe se servesc după terminarea consumării tuturor
preparatelor prevăzute în meniu sau în tot timpul zilei.
-Băuturile nealcoolice calde ca : ceai, cafea, lapte, cacao, ciocolata se servesc la micul dejun
sau la fiecare masa, după preferinţă.
- Amestecurile de băuturi alcoolice şi nealcoolice preparate la bar după reţete speciale
(cocteil, flips, cobbler, egg-nog etc.), se consumă în tot timpul zilei.
Înainte ca băuturile să fie aduse la masă, se va avea grijă ca pe masă să existe paharele
necesare servirii lor. În funcţie de băuturile comandate în meniul respectiv, pe masă tebuie să
existe paharele : pentru băururi aperitiv, pentru vin alb, vin roşu, apă minerală şi dacă spaţiul
permite ,cupa pentru şampanie . Paharele pot fi aşezate în formă de semicerc, în diagonală
spre mijlocul mesei, sau alte forme alese în funcţie de spaţiul de pe masa. În cazul în care
băuturile aperitiv sunt aduse şi servite de chelner porţionate în pahare, de la secţia bar, pe
masă trebuie să existe loc pentru aşezarea acestora.

3
 CAPITOLUL I
TEHNICI DE SERVIRE A BĂUTURILOR
Servirea băuturilor poate fi realizată în mai multe feluri, în funcţie de felul băuturii, de
numărul şi preferinţele clienţilor.
1.1 .Servirea la pahar a băuturilor aperitiv

Chelnerul va ridica băuturile de la secţia bar, în pahare de 50-100 ml puse pe o tavă

acoperită cu un şervet din pânză. Tava se aşează pe antebraţul şi palma stângă acoperită cu
ancărul şi se transportă la masa.
Cu mâna dreaptă se ia paharul de pe tavă şi se aşează pe masă pe partea dreaptă a clientului
în dreapta vârfului lamei cuţitului, în partea dreaptă a paharului existent pe masă, care poate fi
pentru vin sau apă minerală.

1.2. Servirea vinurilor îmbuteliate

Băuturile îmbuteliate se ridică de la secţia bar şi se aduc în salon pentru a fi prezentate.

Sticla se aşează pe ancăr, pe palma stângă acoperite cu ancarul.
În cazul vinurilor mai vechi, prezentarea se va face în coşuleţe speciale, trasportându-se cu
mare grijă, pentru a evita tulburarea conţinutului.
După alegerea vinului de către client, acesta se aduce de la secţie la masă astfel : vinurile
albe îmbuteliate consumându-se răcite, se aduc la masa în frapiere cu gheaţă, însotite de apă
minerală sau apă gazoasă, acoperite cu un şervet din pânză. Frapiera adusă la masă se aşează
pe suport lângă unul din colţurile mesei, de preferinţă în partea dreaptă a clientului care
conduce masa.

4
 Vinurile roşii - se servesc la temperatura camerei, se pot aduce în frapiere speciale,
acoperite cu şervet de pânză care se poate aşeza direct pe masă.
Debuşonarea sticlei se face astfel : se fixează sticla în mâna stângă, iar cu mâna dreaptă, cu
ajutorul unui individual sau de la tirbuşon, se taie de jur-împrejur capsula de hârtie, staniol sau
material plastic, care acoperă dopul şi care se va introduce în buzunarul de la bluză . Apoi, tot
cu manerul se introduce tirbuşonul în dop fără să-l perforeze în întregime şi se scoate încet,
fără să producă zgomot. Această operaţiune se poate executa luând sticla în mâna stângă şi
tirbuşonul în mâna dreaptă sau aşezând sticla pe blatul mesei. Când scoaterea dopului opune
rezistenţă se apasă mai întâi tirbuşonul şi după aceea se trage în afară. Nu este permis să se
sprijine sticla de pulpa piciorului sau să se prindă între genunchi sau sub braţ. Dopul împreuna
cu tirbuşonul se introduc în buzunar sau se aşează pe o farfruie-suport, dar în nici un caz nu
se depozitează în frapieră. Se şterge gura sticlei cu ancărul pentru a se îndepărta eventualele
resturi ale capsulei sau dopului.
Pentru servirea băuturii se trece sticla din palma stângă în palma dreaptă .Se prinde
sticla de la mijloc, cu degetul mare de o parte, îndreptat spre gâtul sticlei şi celelalte pe partea
opusă. Se va căuta ca eticheta de pe sticlă să nu fie acoperită de ancăr şi să fie îndreptată spre
consumator.Se ridică lent baza sticlei în aşa fel ca lichidul să treacă în pahar, în şuvoi
continuu, să se prelingă pe marginea interioara a paharului evitându-se stropii. Paharul nu se
va umple complet.
În cazul în care sticla nu are etichetă, turnarea băuturii se face din sticla înfaşurată în
ancăr, după cum urmează:cu mâna stângă se prinde gâtul sticlei şi se ridică din frapieră. Se
introduce cu mâna dreaptă un colţ al ancărului sub degetul mare al mânii stângi şi gâtul sticlei,
iar cu mâna dreaptă se înfăşoară în ancăr, toată sticla.
Se ridică colţurile de sub sticlă şi se prind cu mâna dreaptă la mijlocul sticlei.Cu mana
stângă se răsuceşte în jos colţul de la gâtul sticlei. Prinsă astfel sticla, luându-se aceeaşi
poziţie descrisă mai sus, băutura se toarnă în aceleaşi condiţii.
După ce au fost serviţi toţi clienţii, se apucă din nou gâtul sticlei cu mâna stângă, se
desfăşoaăa ancărul cu mâna dreaptă şi se pune la loc în frapieră sau pe tavă.
Atunci când clienţii doresc să servească vinul cu apă carbogazoasă sau minerală,
paharul va fi umplut cu vin numai pe jumătate, iar cealaltă jumatate se umple cu apă minerală
sau carbogazoasă.
În cazul folosiri sifonului cu butelie, din care se trece conţinutul în paharul clientului,
pentru a fi servit ca atare sau la prepararea şpriţului, lucrătorul, chelnerul sau picolo
procedează astfel :
- ridică paharul pentru apă carbogazoasă cu mâna dreaptă, printr-o uşoara fandare pe
piciorul drept, prin partea dreaptă a clientului, trece paharul în mâna stângă ,la o distanţă
de circa 30 cm , în spatele clientului şi şpriţează sifonul în paharul prins între degetul
mare şi cel mijlociu, apoi sifonul se trece pe degetul inelar.
Pentru prepararea şpriţului cu sifon procedeaza la fel, cu deosebirea că lucrătorul
chelnerul sau picolo foloseşte sticla de vin şi sifonul, pe care le transportă în mâna stângă,
sticla cu vin prinsă între degetele mic şi inelar şi palma, iar sifonul se apuca cu degetul
mijlociu al mâinii stângi.
Dacă la masă se foloseşte frapiera, atunci se poate proceda şi alfel cu condiţia ca la
masă să fie doar unu sau doi consumatori şi anume :
- chelnerul sau picolo ridică paharul de pe masă cu mâna dreaptă, îl trece în mâna stângă,
toarnă vinul într-o poziţie cât mai în spatele clientului după care lasă sticla iîn frapieră,
apoi completează cu sifon capacitatea paharului lăsându-l gol circa 1 cm, pe care-l trece
prin partea dreaptă a fiecărui client, la locul ocupat de paharul pentru şpriţ sau sifon. În
acelaşi mod se procedează şi în cazul când la masă se solicită completarea paharelor cu
sifon pentru diluarea unor băuturi alcoolice şi nealcoolice, whisky, concentrate din citrice.

5
 Utilizarea buteliilor de sifon încarcate sub presiune au însa şi unele reguli de protecţie
atât a personalului din unitate, cât şi a clienţilor şi anume : buteliile pentru sifon nu se
introduc la gheaţă sau la temperaturi mai scăzute de 10-15˚C, întrucat prezintă pericol de
explozie. Din această cauză, se recomandă utilizarea sifonurilor îmbracate în plasă de
proctecţie sau folosirea unor sifoane confecţionate din otel inoxdidabil, rezistente la presiune
ridicată. Pentru ca şpriţul preparat cu sifon să întrunească condiţiile de calitate, sifonul
trebuie să fie pregătit cu apa de izvor, verificata din punct de vedere al calităţi, iar acidul
carbonic folosit să întrunească condiţiile de calitate impuse. Pentru ca sifonul să-şi păstreze
intacte calităţile, încarcarea sifonului se realizează în funcţie de consumul zilnic,
recomandându-se ca pe lângă fiecare unitate să funcţioneze o fabrică de încărcare sifoane
proprii.
În ceea ce priveşte necesarul de apă gazoasă folosit la pregătirea unor băuturi
răcoritoare în baruri sau centre de răcoritoare, se pot folosi aparate speciale pentru pregătirea
sifonului sau pot fi dotate cu recipiente şi care se pot încarca la orice centru de umplut
sifoane. Păstrarea buteliilor de sifon se realizează în lăzi de câte 10 buteli,care se pastrează în
spaţii necirculate ,aşezate în stivă cu capetele sifoanelor către perete.
Manipularea lăzilor cu sifon, precum şi a sifoanelor individuale se realizează cu multă
atenţie, fără mişcări brutale sau loviri cu alte corpuri dure prezentate pericol de explozie.
Transportul lăzilor cu sifon se recomandă să se facă cu mijloace de transport izoterme ,
evitându-se trasportul în contact cu razele solare ,cand în aer temperatura este de peste 25˚C
sau în cazul când afară temperatura scade sub 0˚C .
Consumul mare de băuturi răcoritoar, mai ales în timpul veri , impune luarea unor măsuri de
reconsiderare a pregătiri apei gazoase şi utilizării acestuia ca înlocuitor al apelor minerale
unor izvoare cu apă minerală de masă , de o calitate deosebită ,dar care nu au o exploatare
raţională bine organizată ,creându-se goluri în aprovizionarea, atât vara cât şi iarna.

1.3. Servirea şampaniei

Şampania se serveşte bine racită, folosindu-se o frapieră specială în care au fost

aşezate, pe lângă sticlă, straturi de gheaţă măruntă şi sare. Pentru a se răci mai bine, sticla se
învarteşte înainte şi înapoi cu ajutorul unei sfori, sau se învarteşte gâtul sticlei între mâini.
Şampania se aduce la masa în frapiere speciale, acoperite cu un ancăr sau un şerveţel.
Desfăşurarea sticlei cu şampanie se face în felul următor : scoate sticla din gheaţă cu
ajutorul mâinii stângi, se acoperă dopul şi gâtul sticlei cu ancărul. Se apucă dopul acoperit, cu
mâna stângă, iar cu mâna dreaptă introdus sub ancăr, se desface sârma de singuranţă, apoi cu

6
mâna stângă se va trece uşor dopul. Se acoperă sticla pentru a se evita ca dopul să sară şi
şampania să se scurgă în afară. În timpul desfacerii dopul, sticlei se va ţine înclinată,
permiţând ieşirile excedentului de dioxid de carbon.Se servesc şi pişcoturi speciale cu care,
uneori, clientul agită lichidul din cupă pentru a se elimină aciditatea .

1.4 Berea

Poate fi consumată, după preferinţele clienţilor, atât în timpul unei mese cât şi în restul
timpului, între mese. Servirea se face în sonde speciale sau în căni (halbe).
Berea de la butoi se poţtionează în sonde sau căni la secţia bar, se transportă pe mâna stângă
cu ajutorul tăvii sau a farfruriei, asezându-se pe masa, pe un suport special sau farfruia-
suport, pe partea dreaptă a fiecăriu client.
Berea îmbuteliată se serveşte, de regulă, în sonde ce se găsesc pe masa clientului. De la
secţia bar, sticlele cu bere sunt aduse la masa cu ajutorul frapierei, acoperite cu un şervet şi se
aşează pe suportul respectiv. Cu mâna stângă, pe care se găseşte ancărul, se ridică fiecare
sticlă în parte, desfăcându-se capsula cu cheia speciala, ţinută în mâna dreaptă. Capsula se
introduce în buzunarul din dreapta al hainei de lucru, urmând să se depoziteze în oficiu,în
recipiente speciale. Din mâna stângă, sticla cu ancărul trece în mâna dreaptă şi apropiindu-se
pe partea dreaptă a fiecărui client se toarnă lent, ţinând la început gura sticlei cât mai aproape
de marginea paharului şi apoi, depărtând-o pentru a da posibilitatea ca şuvoiul de bere să cadă
cât mai de la distanţă pentru a produce spumă. Turnarea se face cu multă atenţie pentru a nu
păta faţa de masă.
Desfăşurarea capsulei şi turnarea berii în sonde sau căni se poate efectua şi la secţia bar ,
transportul lor urmând să se facă pe tavă sau farfurie întinsă. Aşezarea pe masă se face în
aceleaşi condiţii, descrise mai sus.
1.4. Coniacul şi lichiorul

Se consuma de regulă, la desert sau între mesele p principale, împreună cu produsele de

cofetărie şi de patiserie sau cu cafea. Servirea acestora se face în baloane şi respectiv pahare,
porţionate efectuându-se la secţia-bar şi se aduc pe tava, sau pe o farfurioară-suport când se
transportă un singur balon sau pahar. Se aşează pe masă, pe partea dreaptă a clientului servit.

7
 1.6. Băuturile răcoritoare (sirop, limonadă, citronadă, suc din fructe, etc.) se
servesc la cererea clienţilor în tot timplul zilei. Se servesc în pahare-sondă însoţite de pai, sau
în pahare pentru apă minerală. Se transportă pe tava de serviciu, în cazul când se servesc mai
mulţi consumatori, sau pe câte o farfruie întinsă, atunci când se servesc 1-2 clienţi. Se aşează
pe blatul mesei, pe suportul respectiv, pe partea dreaptă a clientului.

Băuturile răcoritoare îmbuteliate se aduc de la seţtia bar pe tavă sau pe farfruie, se desfac
capsulele de la sticlă şi se servesc pe partea dreaptă a consumatorilor, în paharele mari ce se
găsesc pe masă. Capsulele se reţin şi se duc oficiu, pentru a fi depozitate în recipiente
speciale.

1.7. Băuturile nealcoolice-cafeaua se serveşe în ceşti, însoţite de farfurioare-

suport şi linguriţe, ce se aşează pe masă, pe partea dreaptă a clienţilor în partea dreapta a
vârfului cuţitului pentru gustări. Farfruia se aşează cu emblema spre mijlocul mesei, ceaşca cu
mânerul spre dreapta, iar linguriţa cu căuşul în sus pe marginea farfuriei sau cu căuşul în jos,
sprijinit de marginea farfuriei şi cu mânerul sprijinit pe masă.
Transportul de la oficiu se face cu ajutorul tăvii, peste care a fost aşezat un şervet,
farfurioarele aşezate în set, pe cea superioara aşezându-se o ceaşcă, ceştile pe tavă, iar
linguriţele pe marginea dinspre persoana care efectuează aceasta operaţie, cu mânerele spre
dreapta.

Băuturile nealcoolice calde se servesc de regulă neîndulcite. Pentru a da posibilitatea

clienţilor să-şi îndulcească băutura după preferinţe, se aduce la masă în zaharniţă, zahăr tos
sau cubic preambalate, însoţite de linguriţă sau respectiv cleşte pentru zahăr. Acestea se
aşează pe blatul mesei, la o distanţă accesibilă mai multor persoane
Băuturile nealcoolice (ceai, lapte, cacao, etc.)se pregătesc la secţia de producţie
(bucătărie, bufet), se toarnă în ceainic, lapieră sau cafetieră cu ajutorul cărora se transportă în
salon, folosindu-se o farfuruie-suport, ce este prinsă între degetele mâinii stângi, acoperite cu
ancăr , degetul mare deasupra pe margine ,iar celelalte degete răsfirate sub farfurie .
Trecerea conţinutului din vasul respectiv în ceaşcă sau cană se face pe partea dreaptă a
clienţilor astfel : farfuria suport rămâne în mâna stângă apropindu-se cât mai mult de ceaşca,

8
cu mâna dreaptă se prinde toarta şi capacul, înclinându-se orificiul de turnare până deasupra
ceştii, facilitând scurgerea lichidului, fără să se prelingă pe farfruia suport sau pe faţa de masă.
De regulă pentru servirea ceaiului se pregateşte la secţia de producţie numai apa fierbinte,
care se transportă şi se toarnă în cană, urmând ca pregătirea ceaiului se se facă de către client,
folosind plicul de ceai adus de celner, odată cu ceainicul sau mai înainte, aşezat pe masă pe o
farfurie support la o distanţă accesibilă mai multor persoane la fel ca şi zaharniţa cu linguriţă
sau cleşte.

9
 CAPITOLUL II. SERVIREA BĂUTURILOR ÎN AMESTEC

2.1.Obiecte de inventar pentru servirea băuturilor în amestec

Servirea băuturilor în amestec se face respectându-se următoarele etape:

 alegerea obiectelor de inventar
 aplicarea regulilor de servire specifice
 debarasarea obiectelor de inventar

Pentru servirea amestecurilor de bar în funcție de sortiment sunt necesare următoarele

obiecte de inventar:
 pahare de diferite tipuri și capacități pentru consumarea amestecurilor de băuturi:
sonde, tumblere, pahare pentru cocktail, flute;
 lingurițe corespunzătoare ca mărime cu înălțimea paharului cu cocktail;
 farfurioare suport sau rondele de hârtie;
 tăvi;
 șervete de pânză;
 port – paie.

2.2. Reguli de servire pentru băuturile în amestec

Servirea băuturilor în amestec trebuie să se facă cu o atenție deosebită pentru a scoate
în evidență calitățile băuturilor oferite, respectându-se următoarele reguli:
 se va utiliza inventarul adecvat, specific fiecărui tip de băutură;
 la oferirea băuturilor în amestec și mail ales, la acelea cu un conținut ridicat de alcool
nu se vor neglija produsele de însoțire cum ar fi: apă minerală, apă tonică, cuburi de
gheață, zahărul, apa potabilă, apa plată, gustările, produsele de patiserie – cofetărie
(covrigi, stixuri, saleuri, bomboane fine etc);
 băuturile în amestec se servesc în pahare specifice fiecărui sortiment și se așază pe
masă prin dreapta clientului;
 băuturile porționate la pahar se preiau pe tavă acoperită cu șervet sau pe farfuria –
suport cu șervețel în cazul unui singur pahar. Transportul tăvilor, se face pe mâna și
antebrațul stâng,
 barmanul va urmări cu discreție clientul pentru a-l servi promt;
 paiele nu se pun niciodată pe farfuria suport, lipite de pahare sau în pahare, nu se
folosesc pentru amestecul băuturilor;
 când băuturile servite au în conținut fructe, gheață sau când clientul trebuie să
amestece componentele (în cazul sucurilor naturale cu fructe) se oferă linguriță cu
coadă lungă sau de mărime corespunzătoare paharului;

10
  paharele, cănile, carafele și sticlele se pun pe masa clienților pe farfurioara – suport cu
șervețel sau rondea de hârtie;
 lingurițele se așează pe farfuria – suport, alături de pahare, evitând punerea lor direct
în pahar

2.3. Debarasarea obiectelor de inventar

O atenție deosebită se acordă modului în care se efectuează debarasarea. Aceasta se
face promt, în măsura efectuării serviciului și a consumării de către client a produselor
comandate.
Debarasarea paharelor se face atunci când clienții au consumat băutura respectivă și au
trecut la sortimentul următor.
Paharele se debarasează pe tavă a coperită cu șervet de pânză iar unul singur pe
farfurie cu șervețel.
Se așează tava pe palma și antebrațul mâinii stângi iar cu dreapta se prinde paharul de
picior cu trei degete (mare, arătător și mijlociu) și se aranjează pe tavă începând dinspre braț
spre vârful degetelor.
La debarasarea paharelor trebuie să ținem seama de următoarele reguli:
 nu se prin paharele cu toată mâna sau din interior;
 nu se așează unul lângă altul la distanță mai mică de 0,5 cm deoarece se pot atinge
producând zgomot în timpul transportului;
 nu se așează unul lângă celălalt pentru că aceasta denotă lipsă de profesionalism și
nerespectarea normelor de protecția muncii.
Tava cu obiectele de inventar folosite se transportă la oficiul de spălat pahare.

11
 CAPITOLUL III
NORME DE PROTECȚIE A MUNCII,DE IGIENĂ ȘI PSI
ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

1. Reglementări legale în vigoare privind normele de protecţia muncii

 Responsabilităţile angajatorului conform LEGII nr. 319 / 2006a Securităţii şi sănătăţii în muncă:
 Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate
aspectele legate de muncă.
 Accidentele de muncă pun în pericol viaţa persoanelor şi aduc grave prejudicii
umane, sociale şi economice.
 Pentru a evita accidentele de muncă şi bolile profesionale este necesară prevenirea.
 Prevenire = ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele
procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale.
 Prevenire - evitarea riscurilor:identificare, analiză, eliminare.
 Angajatorul are obligaţia să evalueze riscurile pentru fiecare loc de muncă/post de
lucru, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă şi a substanţelor sau
preparatelor chimice.
 Prevenire - adaptarea muncii la om:
o proiectarea posturilor de muncă;
o alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie,
în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării
efectelor acestora asupra sănătăţii.
 Angajatorul trebuie să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte
securitatea şi sănătatea în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini.
 Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu:
 pregătirea şi instruirea sa;
 instrucţiunile primite din partea angajatorului,
 astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât
propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile
sale în timpul procesului de muncă.

Legislaţia pentru protecţia muncii:

 are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor
şi îmbolnăvirilor profesionale.

12
  prevede sarcinile şi măsurile care trebuie luate, stabileşte cui revine răspunderea şi
cine are sarcina controlului privind modul de îndeplinire a sarcinilor pe linie de
protecţie a muncii.
Potrivit prevederilor legislaţiei, unităţile comerciale sunt obligate, în principal, la aplicarea
următoarelor măsuri:
 să asigure aplicarea normelor de protecţie a muncii, de igienă şi
antiepidemice la proiectarea şi introducerea noilor procese tehnologice, la construcţia
şi exploatarea obiectivelor în care se desfăşoară activitatea la amplasarea utilajelor şi
instalaţiilor, precum şi la utilizarea mijloacelor şi căilor de transport;
 să asigure angajaţilor echipament de protecţie şi de lucru;
 să realizeze şi să verifice însuşirea şi respectarea instructajului general şi pe locul de
muncă, de către angajaţi;
 să prevină atât la locul de muncă cât şi în vecinătate a poluării mediului;
 să asigure mijloace necesare şi să aplice în unităţi, măsurile de dezinfecţie şi
deratizare periodice, ori de câte ori condiţiile de igienă sau situaţia epidemică impune.
2. Regulile de igienă

 LEGEA nr. 98 / 1994 privind Normele de igienă şi sănătate publică.

 igiena personală;
 igiena locului de muncă;
 igiena spaţiilor de depozitare a materiilor prime;
 igiena spaţiilor de depozitare a produselor finite;
o igiena şi calitatea produselor alimentare oferite spre consum.

3. PSI

 LEGEA nr. 307 din 12 iulie 2006 privind Apărarea împotriva incendiilor.
Se au în vedere următoarele noţiuni:
 incendiu - ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care
produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie
organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;
 cauză a incendiului - suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care constă,
de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care
s-a aprins, precum şi împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia;
 mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor: sisteme, instalaţii, echipamente,
utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale
destinate prevenirii, limitării şi stingerii incendiilor;

13
 plan de analiză şi acoperire a riscurilor - documentul care cuprinde riscurile potenţiale
dintr-o unitate de alimentaţie publică, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru
managementul riscurilor respective.

BIBLIOGRAFIE

1. Burghiu,F.,şi colectiv , Tehnologia culinară şi tehnica servirii (manual pentru clasa a

XII-a), Editura Didactica şi Pedagogică,Bucureşti,1988;
2. Dobrescu,E.,Stavrositu,S.,Tehnica servirii consumatorului,Editura Didactică şi
Pedagogică ,Bucureşti 2003;
3. Florea,C.,Manualul Ospătarului,Editura Sun Grafic,Bucureşti,2004;
4. Dincă,C.,Manual pentru calificarea „Ospătar(chelner),vânzător în unităţi de
alimentaţie”Anul de completare ,Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 2012
5. Florea,C-tin.,Serviciile în restaurant şi bar,EdituraA.P.,1995
6. https://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/tehnica-servirii-bauturilor-alcoolice-
215951.html
7. https://ro.scribd.com/doc/91261961/tehnica-servirii-bauturilor
8. http://bdmasterchef.blogspot.com/2013/02/sortimentul-si-tehnica-servirii.html
9. https://www.scrigroup.com/sanatate/alimentatie-nutritie/Tehnica-servirii-
bauturilor53834.php
10. https://www.tocilar.ro/turism/tehnica-servirii-bauturilor-alcoolice-62434
11. http://www.academia.edu/15923438/
SUPORT_DE_CURS_PENTRU_BARMANI_Notiuini_introductive_privind_servirea
_consumatorilor
12. https://www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/REGULI-DE-ETICA-SI-TEHNICA-
A-S17.php
13. https://vdocuments.site/servirea-bauturilor-in-amestec.html
14. http://aee.edu.md/sites/default/files/document/attachments/tehnologic_chelner.pdf
15. https://www.slideshare.net/marianamindrila/servirea-preparatelor-si-bauturilor
16. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fking.ro%2Fblog%2Ftop-
10-cocktailuri-celebre-i-modul-lor-de-
preparare.html&psig=AOvVaw1aMiIVDnYbP6_zJw_b-
b36&ust=1591771105630000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCNC
2ztyP9OkCFQAAAAAdAAAAABAJ
17. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.croaziere.net
%2Fblog%2Fnoile-pachete-de-bauturi-all-inclusive-de-la-msc-cruises
%2F&psig=AOvVaw3eRW4gTj66yBXpWo1wGo-
K&ust=1591771403268000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCJjo6O
SQ9OkCFQAAAAAdAAAAABAF
18. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fadevarul.ro%2Flife-style
%2Fstil-de-viata%2Fartaservirii-vinului-reguli-baza-greseli-frecvente-
1_5c03b42edf52022f750b974e%2Findex.html&psig=AOvVaw0Hj-
pObwC_DxGEZKww7qu3&ust=1591772027936000&source=images&cd=vfe&ved=
0CAIQjRxqFwoTCID1lLGT9OkCFQAAAAAdAAAAABAD
19. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fvinul.ro%2Fsampania-
trebuie-turnata-ca-berea-spun-
francezii.html&psig=AOvVaw2nh_wMUZJryHzwW7RuVaki&ust=15917723160140
00&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCMj2vJCU9OkCFQAAAAAdA
AAAABAD

14
20. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fziare.com%2Fviata-
sanatoasa%2Fsanatate%2Fberea-una-dintre-cele-mai-sanatoase-bauturi-alcoolice-
1024061&psig=AOvVaw2G-
WIvYRel7WrsdVRtSR_F&ust=1591772674155000&source=images&cd=vfe&ved=0
CAIQjRxqFwoTCOCYmb6V9OkCFQAAAAAdAAAAABAD
21. https://www.google.com/imgres?imgurl=https%3A%2F%2Fi1.wp.com
%2Fwww.avecrisdrinks.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2018%2F12%2Fcum-sa-
bei-coniac.jpg%3Ffit%3D768%252C368%26ssl%3D1&imgrefurl=https%3A%2F
%2Fwww.avecrisdrinks.ro%2Fcum-sa-bei-coniacul
%2F&tbnid=rdQ3lsZUNHZpYM&vet=12ahUKEwiNqt_2lfTpAhXP0qQKHTSAC2A
QMygHegUIARDEAQ..i&docid=IGscO7IQy2ZEJM&w=768&h=368&q=coniacul
%20%C5%9Fi
%20lichiorul&ved=2ahUKEwiNqt_2lfTpAhXP0qQKHTSAC2AQMygHegUIARDE
AQ
22. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.bautura-online.ro
%2Fblog%2Flichior-de-oua
%2F&psig=AOvVaw1yah3zo_wrO2Vn4tnuhzrt&ust=1591772806328000&source=i
mages&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCLiSsZ6W9OkCFQAAAAAdAAAAABAJ
23. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.risco.ro%2Fsuport
%2Favantaje-servicii-risco%2Ftop-5-producatori-de-bauturi-racoritoare-din-romania-
1305&psig=AOvVaw08H-
o_giMrlmmikT_Fn_7D&ust=1591773601583000&source=images&cd=vfe&ved=0C
AIQjRxqFwoTCPi84vmY9OkCFQAAAAAdAAAAABAE
24. https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.stiripesurse.ro
%2Fcum-sa-faci-cea-mai-sanatoasa-
cafea_1268679.html&psig=AOvVaw0q9mmwgixwusbfVheqK_2D&ust=1591773830
037000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCJjfmuSZ9OkCFQAAAAA
dAAAAABAD

15