LICEUL TEHNOLOGIC ,,CRIȘAN”

CRIȘCIOR
Nr……./………..

TEMA proiectului:
SERVIREA PREPARATELOR PRIN
SISTEME DE SERVIRE SPECIALE

EXA
MEN
DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR
PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ NIVEL 3

Îndrumător de proiect Prof. Dig Valentina - Ioana

Candidat Benea Bianca –Monalisa
Clasa XI B profesional
Forma de învăţământ Zi
Profil Servicii
Domeniu Turism și alimentație
Calificarea profesională Ospătar (chelner), vânzător în unităţi de
alimentaţie
Anul absolvirii 2020
 CUPRINS
ARGUMENT..........................................................................................................................3

CAPITOLUL I. ORGANIZARE ÎN VEDEREA SERVIRII ÎN UNITĂŢILE

DE ALIMENTAŢIE.......................................................................................4

CAPITOLUL II. SERVIREA PREPARATELOR PRIN SISTEME DE

SERVIRE SPECIALE……………………………………………………...…7

[Link]....................................................................................7
2.2. SERVIREA RAPIDĂ DE TIP FAST- FOOD……………………….…..9
2.3. SERVIREA LA DOMICILIU DE TIP CATERING ………………..……9
2.4. SISTEMUL DE SERVIRE PRIN INTERMEDIUL AUTOMATELOR...9
[Link] DE TIP ROOM – SERVICE…………………………………10
2.6. SERVIREA ÎN UNITĂŢILE DE TRANSPORT………………………..10

CAPITOLUL III. NORME DE SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA MUNCII ȘI

P.S.I.ÎN UNITĂŢILE DE ALIMENTAŢIE………………………………….12

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................14

2
 ARGUMENT

Activitatea de alimentație publică reprezintă îmbinarea unui ansamblu armonios a

operațiunilor de pregătire și prezentare a preparatelor culinare și a băuturilor cu serviciile
specifice determinate de desfacerea și consumul acestora precum și crearea unei ambianțe de
destindere și bună dispoziție în unitățile destinate acestor scopuri.
Unitățile de alimentație publică prezintă unele caracteristici cum sunt:
- îmbină procesele de preparare culinară cu cele de desfacere a produselor obtinuțe din
producția proprie și a mărfurilor în stare neprelucrată.
- oferă cadrul necorespunzător pentru servirea mesei în incinta unității de alimentație
publică.
- preparatele culinare se realizează fie în cadrul unităților care au bază proprie de
producție sau în unități de producție independentă.
Corespunzător acestor activități, atât organizarea proceselor, dotarea unității cât și
pregătirea personalului trebuie să fie în concordanță cu specificul unității de alimentație
publică.
Desfasurarea proceselor operative în unități de alimentație publică se stabileste prin
soluții constructive funcționale, adaptate prin proiectarea și realizarea unităților.
Formarea deprinderilor și însușirea cunoștințelor privind caracteristicile și modul de
manipulare a obiectelor de servire folosite în saloanele unităților publice de alimentație,
precum și regulile de aranjare a meselor, aducere, prezentare și servire a diferitelor preparate
culinare și băuturi se pot materializa și evalua în organizare și servirea succesivă a
componentelor unor meniuri mai simple sau consistente stabilite pentru diferite tipuri de mese
ce se pot oferi pentru satisfacerea opţiunilor diversificate ale clienților.
Pentru organizarea și servirea meniurilor la diferite tipuri de mese se vor stabili
componentele acestora în funcție de care se vor executa operațiuni de aranjare a meselor, de
pregătire, transport și servire a preparatelor și băuturilor.
Rolul și particularitățile activităților de producție și servire se amplifică și se
diminuează în strânsă concondanță cu evoluția cererii și ofertei cu nivelul opțiunii populației
și a posibilităților de satisfacere a acestora.
Activitatea de preparare și servire a hranei se caracterizează prin urmatoarele
particularități specifice:
- creează noi valori, transformând materile prime în preparate culinare care participă
nemijlocit la hrana oamenilor;
- asigură continuarea procesului de producție prin transformarea unor bunuri din sferă
de producție în sferă de consum recuperându-se sub formă bănească;
- realizează relații economice cu alți agenți economici pentru procurarea de materii
prime, utilaje, ustensile, formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a
personalului și concomitent dezvoltă relații și cu alți oameni pentru a le cunoaște
nevoile de consum și asigură servirea lor cu hrană necesară vieții;
- contribuie la progresul societății prin creșterea de la o etapă la alta ,a proximativității
muncii obținută ca urmare a utilizării muncii automatizate în procesul de producție și
servire a preparatelor culinare și a altor produse alimentare;
- oferă populației posibilitatea de a servi hrană în mod organizat cu preparate culinare
realizate în condiții igienico-sanitare corespunzatoare, de către specialiști în domeniu.
- asigură hrană diferențiată în funcție de vârsta, sex, efort fizic, gust sau stare a sănătății.

3
 - educă oameni în sensul însușiirii modului corect de alimentație prin conținutul
preparatelor și al produselor oferite prin structura meniurilor recomandate pe categorii
de populație.
CAPITOLUL I.
ORGANIZARE ÎN VEDEREA SERVIRII
ÎN UNITĂŢILE DE ALIMENTAŢIE

Servirea preparatelor este o activitate complexă ce se desfăşoară în cadrul sectorului

de alimentaţie publică presupune asigurarea condiţiilor optime pentru consumul pe loc al
produselor, pregătirea preparatelor culinare şi a produselor de patiserie-cofetărie, depozitarea
mărfurilor, cât şi crearea unei ambianţe favorabile destinderii şi recreării consumatorilor.
Toate acestea impun ca unităţile de alimentaţie publică, în funcţie de profil, să îndeplinească
anumite cerinţe privind construcţia, asigurarea unui flux tehnologic optim şi dotarea cu
mobilier, utilaje şi inventar pentru servire.
În funcţie de profil şi categoria de încadrare a unităţii, structura meniului, a caracteristicilor
fizice-chimice şi tehnologice a preparatelor şi băuturilor servite, a obiectelor de servire
folosite şi a operaţiilor ce se efectuează, se deprind mai multe forme ale sistemului de servire.
Serviciile se oferă în forme şi sisteme tehnico-organizatorice diferite, efectuarea de operaţii în
procesul servirii mai simple sau mai complexe în prezentarea şi servirea comenzilor la masă
consumatorilor.

Servirea [Link] de servire.

Pentru realizarea unor servicii de calitate în unităţile de alimentaţie presupune

respectarea de către lucrători a următoarelor reguli:
- serviciile trebuie efectuate în linişte;
- înainte de efectuarea mise-en-place-ului se verifică stabilitatea mesei şi starea de
curăţenie a obiectelor de inventar;
- farfuriile se aranjează întotdeauna cu emblema spre centrul mesei;
- pe mese nu se vor aşeza teancuri de farfurii pentru a nu se imprima urma celei de jos;
- mesele neocupate nu vor fi folosite ca mese de serviciu;
- olivierele, muştarierele şi suporturile de scobitori se oferă doar la cerere;
- obiectele căzute de pe masă vor fi întâi înlocuite, apoi ridicate;
- cănile, carafele şi sticlele nu vor fi aşezate pe masă, ci pe tavă acoperită cu şervet;
- la serviciul a la carte se recomandă luarea comenzii integral de la început pentru o mai
bună organizare a servirii;
- pentru fiecare serviciu de servire sau debarasare se cere permisiunea clienţilor;
- se serveşte întâi pâinea şi untul, apoi aperitivul şi apa minerală;

4
 - preparatele calde vor fi servite în farfurii calde iar preparatele reci în farfurii reci
(niciodată în aceeaşi farfurie);
- preparatele montate pe platou vor fi prezentate clientului care a comandat;
- piesele întregi vor fi prezentate pe platou fără garnitură;
- când se efectuează servicii pe partea stângă sau dreapta se pleacă în sens opus.
- după tranşarea sau filetarea preparatelor se reface aspectul iniţial şi se prezintă din
nou;
- tranşarea preparatelor se face întotdeauna pe planşetă de lemn;
- clienţii vor fi informaţi despre durata de pregătire a preparatelor;
- la preparatele cu sos, acesta se pune peste tranşa de carne;
- preparatele gratinate se preiau in vasul în care au fost pregătite;
- cotletul se montează în farfurie cu osul spre centru şi terminaţia spre dreapta;
- preparatele din peşte întreg se montează cu capul spre stânga şi abdomenul spre client;
- toate deserturile se servesc în farfurie de desert, cu excepţia celor montate la cupe şi a
pepenelui verde:
- desertul va fi servit după ce se debarasează farfuria pentru pâine, pentru unt,
presărătorile de sare şi piper, după ce se curăţă firimiturile şi se trag tacâmurile de
desert de o parte şi de alta a farfuriei suport;
- tăvile vor fi întotdeauna acoperite cu şervet;
- vinurile de calitate se prezintă clientului care a comandat;
- înainte de a introduce burghiul tirbuşonului se şterge gâtul sticlei;
- vinul se oferă pentru degustare clientului care a comandat;
- la degustare trebuie apreciate calităţile vinului şi temperatura;
- sticlele cu vin de vinotecă nu se şterg ci se prezintă în starea în care au fost păstrate;
- vinurile de consum curent şi cele la carafă nu se oferă pentru degustare;
- la debuşonarea sticlelor cu vin se roteşte doar tirbuşonul.
Serviciile efectuate pe partea dreaptă a clientului sunt:
- aşezarea şi debarasarea farfuriilor (suport, cu preparate, suport ceaşcă de ceai/cafea);
- aşezarea şi debarasarea cuţitelor şi lingurilor;
- aşezarea şi debarasarea paharelor;
- prezentarea a listelor de preparate şi băuturi clienţilor;
- servirea preparatelor la farfurie, cupe;
- servirea supelor la ceaşcă;
- prezentarea vinului;
- servirea băuturilor porţionate ca şi a celor din sticlă, carafă, ceainic, cană şi cutie;
- prezentarea notei de plată şi încasarea banilor.
Serviciile efectuate pe partea stângă a clientului sunt:
- aşezarea şi debarasarea furculiţelor;
- aşezarea şi debarasarea farfuriei pentru pâine şi a cuţitului pentru unt;
- servirea salatelor în salatiere individuale şi debarasarea acestora;
- prezentarea preparatelor montate la platou.
- servirea preparatelor din platou, timbal, legumieră, sosieră şi supieră în sistemele
direct şi indirect;
- servirea pâinii în sistemul direct şi indirect;
- prezentarea vinului;
- oferirea bolului pentru clătirea degetelor.
Serviciile efectuate pe ambele părţi ale clientului sunt:
- curăţarea firimiturilor înainte de servirea desertului;
- orice serviciu menţionat dacă situaţia plasării la masă a clienţilor nu permite
respectarea regulilor consacrate.

5
Priorităţile la servirea clienţilor obişnuiţi
În servirea clienţilor, priorităţile ar trebui să fie următoarele:
- femeile sunt servite primele, în ordinea vârstei, ultima fiind servită persoana care a
comandat masa;
- bărbaţii sunt serviţi după femei, tot în ordinea vârstei, ultimul fiind servit cel care a
comandat masa;
- copiii şi adolescenţii sunt serviţi ultimii, în ordinea vârstei, de la mare la mic sau
după indicaţiile date de părinţi;
- în cazul unor eventuale incidente sau accidente, se cer scuzele de rigoare şi se
încearcă remedierea acestora. Dacă faţa de masă s-a pătat sau s-a udat, aceasta se
acoperă sau se schimbă, la fel şi vesela sau tacâmurile;
- este necesar ca în salon, în prezenţa clienţilor, să se ia măsuri pentru ca lucrătorii ce
asigură serviciile să evite discuţiile cu colegii, fumatul şi mâncatul în salon,
consumul de băuturi alcoolice, aranjarea ţinutei;
- personalul de serviciu nu va părăsi locul de muncă, nu va purta discuţii în
contradictoriu, va evita gesticulările şi râsul forţat, căscatul, scărpinatul, jocul cu
diverse obiecte.
Etapele efectuării serviciului “a la carte” în unităţile de alimentaţie
Efectuarea unor servicii de calitate în unităţile de alimentaţie pentru turism pentru
serviciul a la carte necesită respectarea cu stricteţe a următoarelor etape:
• primirea şi conducerea clienţilor la masă
• prezentarea listelor de preparate şi băuturi
• luarea comenzilor şi transmiterea la secţii
• completarea mise- en-place-ului mesei în funcţie de comandă
• preluarea de la secţii a preparatelor şi băuturilor şi transportarea în sala de servire
• efectuarea propriu-zisă a serviciilor prin unul din următoarele sisteme de servire:
• direct (englez)
• indirect (francez)
• la gheridon (a la russe)
• la farfurie
• cu platoul pe masă
• debarasarea
• întocmirea şi prezentarea notei de plată
• conducerea clienţilor la plecare.

6
 CAPITOLUL II.

SERVIREA PREPARATELOR PRIN SISTEME DE SERVIRE

SPECIALE

Oferta serviciilor în restaurant, în servirea preparatelor culinare, de cofetărie-patiserie,

băuturi şi alte produse alimentare, se realizează în funcţie de profilul unităţii şi categoria de
încadrare a acesteia.
Efectuarea de operaţii în procesul servirii, mai simple sau mai complexe , în
prezentarea şi servirea comenzilor la masa consumatorilor se face aplicând diferite forme şi
sisteme , în funcţie de încadrarea unităţii.
Principalele forme de servire utilizate în unităţile de alimentaţie sunt:

Sisteme de servire speciale Autoservirea

Servire
rapidă Servirea la Servirea Room Servire
(fast-food) domiciliu prin service în unităţi
automate de transport

[Link]

7
 Autoservirea este o formă de servire ce se practică în unitățile publice de alimentație,
care asigură condiții ca timpul destinat pentru procurarea și eventual consumarea unor
preparate sau băuturi să fie cât mai scurt. Prin această formă de servire, o parte din operațiile
de servire intrî în sarcina consumatorilor (ridicarea preparatelor de la locul unde sunt expuse,
aducerea la masă, așezarea lor pe masă etc.)
În funcție de numărul și volumul operațiilor pe care le efectuează consumatorii,
autoservirea este de două feluri:
1. totală sau liniară- în care clienții realizează un număr și un volum mai mare de operații,
folosind în acest scop o linie de servire (linie de glisare) montată pe utilajul de bază al unității
de prezentare și servire; se practică în restaurantele - cantină, la bufetele din incinta
întreprinderilor și instituțiilor, preparatele și băuturile sunt expuse în vitrine frigorifice,
termice sau neutre sau în alte rafturi de construcții speciale, formând o linie continuă de
prezentare și servire; consumatorii preiau tăvile, le așează pe linia de glisare și trecând prin
fața preparatelor și băuturilor expuse, își aleg meniul dorit și tacâmurile corespunzatoare,
pahare și șervețele, le așează pe tăvi și împingând ușor tăvile se îndreapta spre capătul opus al
liniei unde se găsește casa de marcat; după ce se efectuează plata, consumatorii transportă
tăvile până la mese, unde le consumă stând pe scaune sau în picioare; obiectele de servire
folosite de consumatori se debarasează de către lucrătorii unității care au aceste atribuții (tot ei
curață și blatul mesei).
2. parțială - în care numarul și volumul operațiilor executate de clienți sunt reduse.

[Link] RAPIDĂ DE TIP FAST – FOOD

Acest sistem de servire cunoaște o dinamica de dezvoltare deosebita, completând sau

înlocuind formele de autoservire; preferințele pentru acest sistem de servire sunt determinate
de modificarea modului de viață a unor categorii largi de populație, care consumă hrana
necesară într-un timp redus, faără pretenții prea mari. Realizarea acestui sistem de servire
impune următoarele condiții organizatorice și operații:

8
- produsele agroalimentare sunt supuse unui grad ridicat de prelucrare în unitățile industriei
alimentare;
- spațiile destinate preparării și servirii preparatelor sau băuturilor sunt reduse și sunt folosite
în mod intensiv prin dotarea cu instalații și utilaje moderne cu gabarit mic, consum redus de
energie, adecvate operațiilor ce se execut (cuptoare cu microunde, aparate pentru prăjirea
cartofilor etc.); prepararea, servirea și consumarea se realizează în acelașii spațiu;
- obiectele de servire sunt confecționate din material plastic, folosite la o singură consumație,
fără ăa fie refolosibile;
- operațiile de preparare, servire, debarasare și întreținere a utilajelor, a mobilierului și a
obiectelor de servire sunt mult reduse, serviciile fiind efectuate de 1 - 2 persoane cu o
pregătire profesională specifică.

[Link] LA DOMICILIU DE TIP CATERING

Servirea la domiciliu se practică la casele de comenzi. În unele situații speciale

(organizarea unor banchete sau recepții în afara unității, organizarea revelionului la domiciliul
consumatorului etc.), sistemul se folosește și în alte tipuri de unități.
Consumatorii solicita prin telefon, în scris sau verbal, meniurile pe care le doresc,
indicând cantitatea și ora la care urmează să fie aduse, adresa domiciliului și eventualele
condiții în care se va face transportul și servirea - cu obiecte ale unității, cu personalul unității
etc.

[Link] DE SERVIRE PRIN INTERMEDIUL AUTOMATELOR

9
 Acest sistem se folosește la vânzarea gustarilor, a băuturilor alcoolice și răcoritoare în
unele unități publice de alimentație sau chiar pe străzi, unde sunt amplasate aparate
speciale pentru prepararea și dozarea acestora. Aceste aparate de construcție specială,
actionează electric în urma introducerii unei monede sau a unei fise, cu anumite
caracteristici. Personalului unității îi revine sarcina ca în permanență să aprovizioneze
aparatele respective și să urmărească buna funcționare, să asigure obiectele necesare
servirii și consumării preparatelor sau băuturilor, precum și debarasării acestora de pe
mese după ce au fost folosite.

2.5. SERVIREA DE TIP ROOM - SERVICE

În hotelurile de categorie superioară se asigură clienţilor o gamă variată de servicii

suplimentare cu sau fara plata. Dintre cele cu plata, un loc important îl ocupă servirea în
camera a celor trei mese principale ale zilei (mic dejun, dejun, şi cina) precum şi altor
comenzi pe care turiştii le solicită. Pentru aceste servicii se cere în primul rând promptitudine,
amabilitate şi respectarea regulilor de servire aplicate în restaurant.

În funcţie de categoria superioara a hotelului serviciul la camera poate fi asigurat prin oficiul
special destinat (room-service) plasat într-o încăpere de la unul din etaje, în spaţiul special
amenajat lângă bucătărie sau direct de la acesta.

Pentru hotelurile de 4-5 stele dotarea oficiului cu mobilier, utilaje de inventar de servire, se
face la fel ca la restaurante, asigurând astfel servicii de înalta clasă. Serviciile se efectuează de
brigada special constituită coordonată de un manager, respectiv de un şef de sală, numărul de
chelneri fiind în funcţie de solicitarile concrete ale serviciului.

În cadrul brigăzii de lucru un rol important îl joacă şi casierul, care poate fi şi dispecer
preluând şi centralizând comenzile. De regula în special la hotelurile de categorie superioară,
programul este de 24 de ore din 24 de ore dar poate fi scurtat în funcţie de anumite condiţii.

10
Clienţii sunt informaţi prin listele de preparate şi băuturi aflate în camera de la dispecerat sau
de la recepţia hotelului. Gama sortimentală se aşează pe preparate pregătite la comandă,
precum şi din cele reci mai uşor de servit. Comanda se poate efectua telefonic
la dispecerat, casier, la recepţie sau direct la restaurant când nu exista oficiu special.
Comenzile trebuie preluate corect centralizând iar serviciile efectuate prost în intervalul când
au fost solicitate.

2.6. SERVIREA ÎN UNITĂŢILE DE TRANSPORT

Servirea în unităţile de transport aeriene

Mesele servite la bordul avioanelor trebuie să cuprindă o mare diversitate sortimentală
de la gustări simple , antreuri , preparate de bază şi desert , de băuturi răcoritoare , aperitive ,
vinuri. Servirea este efectuază de echipajele de insotitori de bord care trebuie să dea dovadă
de competenţă, profesionalism, şi promptitudine. Pregătirea acestor servicii revine sectorului
catering al fiecărei companii aeriene care în funcţie de numărul previzibil al pasagerilor ce
urmează a fi transportaţi trebuie să ia măsurile adecvate pentru asigurarea meniurilor.

[Link] în unităţile de transport navale

Pe vasele fluviale sau maritime care asigură transportul regulat de pasageri între
localităţi relative apropriate, ele fiind prezentate de servirea la bar, la bufet sau restaurant a
unor sortimente de gustări, dulciuri, băuturi alcolice şi nealcolice,ceaiuri şi cafele, cu
respectarea regulilor de servire cunoscute.
În cazul vaselor de croaziera servicile sunt mult mai diversificate:
- servicii de primire şi cazare;
- servicii de masă;
- servicii de agrement;
- alte servicii(sociale).

[Link] in unitatile de transport terestre

Serviciile de masă asigurate călătorilor se realizeaza prin următoarele tipuri de vagoane:
11
- vagoane restaurant-clasice
- vagoane bufet
- vagoane salon
- minibaruri în vagoane de dormit sau turist.
Servirea călătorilor se face cu obiecte de servire mai ales nerecuperabile iar inventarul
recuperabil se stabileste în raport cu numărul meniurilor sau de servicii efectuate, precum şi
de posibilitatile de spălare a obiectelor importante.

CAPITOLUL III
NORME DE PROTECȚIE A MUNCII,DE IGIENĂ ȘI PSI

1. Reglementări legale în vigoare privind normele de protecţia muncii

 Responsabilităţile angajatorului conform LEGII nr. 319 / 2006a Securităţii şi sănătăţii în muncă:
 Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate
aspectele legate de muncă.
 Accidentele de muncă pun în pericol viaţa persoanelor şi aduc grave prejudicii
umane, sociale şi economice.
 Pentru a evita accidentele de muncă şi bolile profesionale este necesară prevenirea.
 Prevenire = ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele
procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale.
 Prevenire - evitarea riscurilor:identificare, analiză, eliminare.
 Angajatorul are obligaţia să evalueze riscurile pentru fiecare loc de muncă/post de
lucru, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă şi a substanţelor sau
preparatelor chimice.
 Prevenire - adaptarea muncii la om:
o proiectarea posturilor de muncă;
o alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie,
în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării
efectelor acestora asupra sănătăţii.
 Angajatorul trebuie să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte
securitatea şi sănătatea în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini.
 Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu:
 pregătirea şi instruirea sa;
 instrucţiunile primite din partea angajatorului,

12
  astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât
propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile
sale în timpul procesului de muncă.

Legislaţia pentru protecţia muncii:

 are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor
şi îmbolnăvirilor profesionale.
 prevede sarcinile şi măsurile care trebuie luate, stabileşte cui revine răspunderea şi
cine are sarcina controlului privind modul de îndeplinire a sarcinilor pe linie de
protecţie a muncii.
Potrivit prevederilor legislaţiei, unităţile comerciale sunt obligate, în principal, la aplicarea
următoarelor măsuri:
 să asigure aplicarea normelor de protecţie a muncii, de igienă şi
antiepidemice la proiectarea şi introducerea noilor procese tehnologice, la construcţia
şi exploatarea obiectivelor în care se desfăşoară activitatea la amplasarea utilajelor şi
instalaţiilor, precum şi la utilizarea mijloacelor şi căilor de transport;
 să asigure angajaţilor echipament de protecţie şi de lucru;
 să realizeze şi să verifice însuşirea şi respectarea instructajului general şi pe locul de
muncă, de către angajaţi;
 să prevină atât la locul de muncă cât şi în vecinătate a poluării mediului;
 să asigure mijloace necesare şi să aplice în unităţi, măsurile de dezinfecţie şi
deratizare periodice, ori de câte ori condiţiile de igienă sau situaţia epidemică impune.
2. Regulile de igienă

 LEGEA nr. 98 / 1994 privind Normele de igienă şi sănătate publică.

 igiena personală;
 igiena locului de muncă;
 igiena spaţiilor de depozitare a materiilor prime;
 igiena spaţiilor de depozitare a produselor finite;
o igiena şi calitatea produselor alimentare oferite spre consum.

3. PSI

 LEGEA nr. 307 din 12 iulie 2006 privind Apărarea împotriva incendiilor.
Se au în vedere următoarele noţiuni:

13
 incendiu - ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care
produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie
organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;
 cauză a incendiului - suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care constă,
de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care
s-a aprins, precum şi împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia;
 mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor: sisteme, instalaţii, echipamente,
utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale
destinate prevenirii, limitării şi stingerii incendiilor;
 plan de analiză şi acoperire a riscurilor - documentul care cuprinde riscurile potenţiale
dintr-o unitate de alimentaţie publică, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru
managementul riscurilor respective.
Prevenirea incendiilor prin exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor la parametrii op

BIBLIOGRAFIE

1. E. Dobrescu, S. Stavrositu „Tehnica servirii consumatorilor,cls. XI-XII “EDP

,2003
2. C. Florea „Ghidul chelnerului”, Editura RAI, Bucureşti, 1995
3. Radu Nicolescu „Tehnologia restaurantelor”, Editura All, 1998
4. G. Pârjol „Tehnologia culinară”, EDP, 2003
5. Ştefania Mihai „Alimentaţie publică şi turism”, Editura Niculescu ,2004
6. C. Dincă,Manula Ospătar(chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie publică,an de
completare, Ed. Didactică şi pedagogică,2013
7. Sisteme de servire . Manual pentru clasa a X-a [Link] PRESS
8. [Link]
alimentatie-publica
9. [Link]
[Link]
10. [Link]
unitatile-de-alimentatie-146392
11. [Link]
INSTRUCTIUNI_PROPRII_DE_PROTECTIA_MUNCII_PENTRU_RESTAUR
ANT_BUCATARIE_SI_BAR
12. [Link]
lucrul-in-bucatarie/
13. [Link]
14. [Link]
15. [Link]
Securitate_si_Sanatate_in_Munca/Protectia_muncii_in_alimentatie_publica-
[Link]
16. [Link]
17. [Link]
18. [Link]
19. [Link]
14
 turism-alimentatie-publica-si-transport-persoane-cu-instalatii-pe-cablu-prevederi-
generale-58
20. [Link]
[Link]
21. [Link]
22. [Link]
23. [Link]
24. [Link]
[Link]
25. [Link]
[Link]
Y6bxMI0HElA%2FTnnGcPjl3FI%2FAAAAAAAAAAw%2FLfaM1Bww8BI
%2Fs1600%[Link]&imgrefurl=http%3A%2F%[Link]
%2F2011%2F09%
[Link]&tbnid=t0MPV5W-
03T_3M&vet=12ahUKEwj6oqDbqLvpAhUJ2xoKHWYkAvMQMyg8egQIARB5..i&docid=
10E9b61zxTuDZM&w=1600&h=900&q=servirea%20clien
%C5%A3ilor&ved=2ahUKEwj6oqDbqLvpAhUJ2xoKHWYkAvMQMyg8egQIARB5
26. [Link]
[Link]
27. [Link]
%[Link]%2FLocationPhotoDirectLink-g312741-d301972-
i88238053-Alvear_Palace_Hotel-
Buenos_Aires_Capital_Federal_District.html&psig=AOvVaw2TCkiLG733J6
VgmCVtvsyn&ust=1592412327989000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQ
jRxqFwoTCKjlsK_khuoCFQAAAAAdAAAAABAJâ

28. [Link]
%2F07erkr8uu23f%2Fsisteme-de-servire
%2F&psig=AOvVaw22YHyAn9NTsjhQaG4ZRjER&ust=1592413574197000&so
urce=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTCKi0x4LphuoCFQAAAAAdAAA
AABAD
29.

15