Biochimie Medicală –

Constituenţii materiei vii

Conf. Dr. Edward SECLAMAN

10:53 1
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:
Biochimie Medicală – Constituenţii materiei
vii, A. Anghel, E. Seclaman, etc.
Editura UMFT, 2014....

Opţional:
Color atlas of biochemistry 3rd edition,
Koolman, Roehm, Thieme 2013

10:53 2
Dacă înţelegi, lucrurile sunt aşa
cum sunt, dacă nu inţelegi,
lucrurile sunt tot aşa cum sunt!

Gesha, maestru Zen

10:53 3
Ce este BIOCHIMIA?

- ştiinţă a vieţii (anatomie, biofizică,

genetică, biologie celulară ...)
- studiază procesele chimice din
organismele vii

10:53 4
 Ce este ştiinţa?

Arhimede Charles Darwin Stephen Hawking

c. 287 BC – c. 212 BC 1809 - 1882 1942 - 2018

10:53 5
 Metode ştiinţifice
◼ O cale logică în rezolvarea unei
probleme.
◼ OBSERVAŢIA – înregistrarea
informaţiilor şi faptelor
◼ Emiterea unei IPOTEZE – o explicaţie
pentru faptele observate (TREBUIE
verificată prin EXPERIMENT care poate
valida sau invalida ipoteza)

10:53 6
Rezultate:

◼ TEORIA – un set de ipoteze BINE

VERIFICATE care oferă o explicaţie generală
a unui fenomen natural (o teorie încearcă să
explice DE CE s-a întâmplat; se poate
modifica!!!!)
◼ LEGEA – aceeaşi observaţie aplicată la un
număr mare de sisteme diferite (o lege
sumarizează CE s-a întâmplat!)

10:53 7
ESTE INTERNETUL O SURSĂ DE
ÎNCREDERE???

◼ .edu în general instituţie de educaţie

◼ .gov site guvernamental
◼ .org site organizaţie non-profit, pot fi surse
bune de informaţie ştiinţifică! (Wikipedia)
◼ .com etc cu precauţie!!!
◼ Documentarea ştiinţifică se face din reviste şi
din cărţi de specialitate!

10:53 8
 http://www.wiley.com/college/pratt/0471393878/student/

10:53 9
Noţiunea de izomerie
IZOMERI

STRUCTURALI STEREOIZOMERI

ENANTIOMERI DIASTEREOIZOMERI

10:53 10
 Acid fumaric
p.t. = 287 C

Acid maleic
p.t. = 130 C

10:53 11
10:53 12
Tipuri de reactii biochimice
◼ reacţii de oxidare şi reducere

◼ reacţii de transfer de grup

10:53 13
◼ reacţii de hidroliză

◼ reacţii de formare sau eliminare de duble

legături

10:53 14
◼ reacţii de izomerizare

◼ reacţii de formare de legături simple

+ ATP + NH3 → ADP + PO43- +

10:53 15
Heterocicli în biochimie

FURAN – glucide 4H (forma furanozică) PIRAN – glucide 4H (forma piranozică)

PIROLIDINA – prolina (AA)

IMIDAZOL – histidina (AA)

INDOL – triptofan (AA)

10:53 16
 PURINA – baze azotate PIRIMIDINA – baze azotate PIROL – hem, B12

TIAZOL – vit. B1 PTERIDINA – vit. B2 (benzopteridina) PIRIDINA – vit. B6

TIOFEN – biotina (4H) CROMAN – vit. E

10:53 17
 Noţiuni fundamentale de
compoziţie şi organizare a lumii vii

Metzler – Biochemistry 2nd Ed

Esenţial pentru toate Esenţial pentru câteva Considerat esenţial Posibil esenţial
animalele şi plantele clase de animale şi pentru o serie de pentru o serie de
plante specii specii

10:53 18
 Constituent Masă Procente
(kg) atomice
Oxigen 45.3 25.5 %
Carbon 12.7 9.5 %
Hidrogen 7.0 63 %
Azot 2.2 1.4 %
Calciu 1.4 0.2 %
Fosfor 0.7 0.2 %

Bărbat 70 kg, constituţie normală

10:53 19
10:53 20
 Bărbat de Bărbat de
70 kg, 100 kg,
constituţie obez
normală
Apă 60 % 47 %
Proteine 17 % 13 %
Lipide 17 % 35 %
Glucide <1% <1%

10:53 21
◼ Grupa 1, grupa metalelor alcaline
Litiul-folosit in tratamentul maniei şi depresie
Sodiul-principalul cation extracelular
Potasiul-principalul cation intracelular

10:53 22
◼ Grupa a 2-a, metalele alcalino-pământoase
Magneziul-enzimele implicate în sinteza ADN și ARN,
toate enzimele care sintetizează sau folosesc ATP
Calciul-90% se găsește în oase și dinți, hidroxilapatita
Ca10(PO4)6(OH)2
Stronţiu-tratamentul osteoporozei şi fracturilor
◼ Grupele 3-12, metalele tranziționale

Titanul-biocompatibil, implanturi
Cromul-controversat! Din 2011 NON-ESENŢIAL! Cr+6
toxic
Manganul-cofactor enzimatic (10 mg la adult) SOD-
Mn

10:53 23
Fierul - esențial pentru toate organismele,
prezent în hemoglobina, mioglobina, citocromii
Cobaltul-radioterapie şi
vitamina B12. Mutagen şi
cancerigen în cantităţi mai
mari!

10:53 24
Cuprul-cofactor enzimatic, Cyt c oxidaza, SOD
Zincul-2-4 g/adult, al 2-lea tranzitional ca
abundență în organism, rol în metabolismul
ADN și ARN
Molibden - xantinoxidaza
◼ Grupa a 13-a

Aluminiul- nu are rol biochimic

◼ Grupa a 14-a

Carbonul-vezi chimia organică

◼ Grupa a 15-a

Azotul-constituent al aminoacizilor și acizilor

nucleici
10:53 25
Fosforul-sub formă de anioni fosfat se găsește
în acizii nucleici, ATP; 90% se găsește în
oase și dinți
◼ Grupa a 16-a

Oxigenul-esențial pentru respirație, folosit în

mitocondrii
Sulful-intră în compoziția unor aminoacizi
Seleniul-aminoacidul selenocisteină
Grupa a 17-a
Fluorul-nu este esențial pt organism, este
folosit în prevenția cariilor dentare

10:53 26
Clorul-anionul este component majoritar
extracelular, rol în echilibrul acido-bazic (85 %
din medicamente conţin sau se fabrică cu clor)

Aripiprazole

Vancomycin

10:53 27
Bromul- rol biochimic recunoscut în 2014

Iodul-cel mai greu element chimic cu rol

biochimic cunoscut la om. Intră în compoziția
hormonilor tiroidieni
10:53 28
◼Grupa 18
Xenon – promitator in anestezie (cardio- si
neuroprotector)

10:53 29
 Energia
- capacitatea de a efectua lucru (joule)

fotosinteza Energie
Energie chimicã radiantã

electrolizã pile ardere

galvanice
transformãri
Energie electricã Energie termicã
fizice

10:53 30
 TERMODINAMICA în sistemele vii

◼ Termodinamica - descrierea cantitativă a căldurii

şi a interconversiei formelor de energie precum
şi a echilibrului chimic.
◼ Ce este CĂLDURA?
◼ Din secolul 19 – teoria cinetic moleculară: toate
corpurile sunt alcătuite din atomi sau molecule
într-o mişcare permanentă. Cu cât se mişcă mai
repede cu atât corpul e mai fierbinte!

10:53 31
◼ Energia internă a unui corp – energia cinetică
+ potenţială asociate cu mişcarea haotică şi
permanentă a particulelor care alcătuiesc
corpul!
◼ Termenul de căldură se referă la energia
transferată! Tehnic, un corp cald NU are
căldură!
◼ În cazul în care sistemul termodinamic este o
reacţie chimică, căldura se numeşte
entalpie. Entalpia evaluează căldura
absorbită sau emisă şi se notează cu H.

10:53 32
 1 cal = 4.186 J

◼ 1000 calorii = 1 Calorie (energia din hrană)

◼ Temperatura şi energia internă sunt mărimi înrudite
dar nu reprezintă acelaşi lucru!
◼ Energia internă depinde de masa de substanţă şi de
energia cinetică a moleculelor.
◼ Temperatura este independentă de masă! Depinde
numai de energia cinetică a moleculelor.
◼ Scala de temperatură: Fahrenheit, Celsius, Kelvin

F = 1.8  C + 32; K =  C + 273.15

10:53 33
 Tabelul 1. Valoarea energetică a alimentelor

Valoarea energetică/gram
Glucide 4.1 kcal 17 kJ
Glucoză 3.75 kcal 15.7 kJ
Lipide 9.3 kcal 39 kJ
Proteine 4.1 kcal 17 kJ

10:53 34
 ◼ Metabolismul bazal – cantitatea de energie/h
de către organism în repaus absolut,
postprandial, la temperatură neutră

- 154 kJh-1m-2 (femeie tânără) şi 172 kJh-1m-2

(bărbat tânăr)  1835 Cal/24h (bărbat)

- 600 Cal/h în activitate fizică

10:53 35
◼ Conductivitatea termică este o constantă de
material care descrie cât de uşor se transferă
căldura prin acel material!
◼ Conductivitate mare: ex....
◼ Conductivitate mică (izolatori): ex....

10:53 36
Legile termodinamicii

◼ Principiul 0: dacă un obiect A se găseşte în

echilibru termic cu obiectul B, care la rândul
lui se găseşte în echilibru termic cu C atunci
A şi C se găsesc în echilibru termic.
◼ Principiul I: întotdeauna energia se conservă!
Poate sa-şi schimbe forma dar energia totală
rămâne constantă.

10:53 37
◼ Două corpuri se găsesc în echilibru termic
dacă au aceeaşi temperatură.

cald căldură rece

26 °C 26 °C

10:53 38
◼ Principiul II: orice proces natural presupune o
creştere a entropiei Universului! Entropia (S)
este o măsură a stării de dezordine a unui
sistem. Căldura se va transferă
ÎNTOTDEAUNA de la corpul cald la cel rece ca
o consecinţă a acestui principiu!

timp

10:53 39
◼ Factorul entalpic în biochimie e neglijabil (-10
kcal....)
◼ ENTROPIA e forţa motoare!!!
◼ Creşterea entropiei solutului e asociată
scăderii entropiei solventului

10:53 40
◼ Entropia şi entalpia demonstrează că toate sistemele
tind spre cea mai înaltă dezorganizare şi cea mai joasă
energie.
◼ Josiah Gibbs introduce termenul de energie liberă ca
fiind partea din energia totală care poate fi utilizată în
efectuarea unui lucru util (mecanic, caloric etc):
G = H - TS

Cdiamant → Cgrafit
?
G = - 693 cal/mol

10:53 41
10:53 42
10:53 43
10:53 44
10:53 45
Metzler - Biochemistry (The Chemical Reactions of Living Cells)
 ◼ ATP – moneda de schimb energetic a celulei!

ATP + H2O → ADP + Pi

Go = -33kJ/mol
ATP + H2O → AMP + PPi
Go = -33kJ/mol
Dar PPi →2Pi Go = -33kJ/mol
10:53 46
 ◼Cuplarea unei reacţii nefavorabile Go < +30
kJ/mol
ATP + H2O → ADP + Pi

◼Cuplarea unei reacţii nefavorabile Go < +60

kJ/mol
ATP + H2O → AMP + 2Pi

10:53 47
CINETICA CHIMICĂ

◼ O reacţie “termodinamic posibilă” poate avea

loc sau nu – imposibil de prezis de TD!
◼ Cu destulă certitudine ne permite doar să
afirmăm că o reacţie “termodinamic
imposibilă” nu va avea loc spontan!
◼ Cinetica chimică în sensul restrâns se ocupă
cu măsurarea vitezelor de reacţie.

10:53 48
 Cresterea temperaturii cu 10 C
dubleaza viteza de reactie!

10:53 49
10:53 50
◼ a A + b B → cC + dD
1 [ A] 1 [ B] 1 [C ] 1 [ D]
v=− =− = =
a t b t c t d t

ordinul parţial de reacţie în raport cu A, B

v = k [A]X [B]Y
constanta de viteză Ordinul 2, v = k [A]2

Ordinul 1, v = k [A]

Ordinul 0, v = k

10:53 [A] 51
 Cataliza
Energie Stare de tranziţie
Energie
(reacţie necatalizată)
Molecule activate

E
E
E’
Reactanţi Intermediar
G cataliză
Produşi

Coordonata de reacţie Coordonata de reacţie

Catalizatorul determină sau accelerează numai reacţii termodinamic

posibile, adică reacţii care decurg spontan cu creşterea entalpiei
libere de reacţie.

10:53 52
 Descompunerea peroxidului de hidrogen

Catalizator Viteza de reacţie Energia de

relativă activare
(kcal/mol)

Necatalizat 1 18

Ioduri 8 x 102 14

Pt 2 x 104 12

Catalaza 3 x 1011 5

10:53 53
10:53 54
ECHILIBRUL CHIMIC
◼ ECHILIBRU = balanţă de forţe
◼ Echilibru chimic = echilibru dinamic
◼ Două procese opuse care se desfăşoară la aceeaşi
viteză

10:53 55
 Dacă se modifică unul din factorii care determină un echilibru
chimic, echilibrul se va deplasa în sensul în care modificarea
factorului variabil este diminuată (principiului lui Le Chatelier)

◼ concentraţia;
◼ temperatura;
◼ presiunea

N2 + 3H2 → 2NH3 H<0

10:53 56
◼ Echilibrul chimic nu este niciodata atins in
sistemele vii!!!
◼ Numai dupa moartea organismului se poate
atinge echilibrul chimic.
◼ Termodinamica non-echilibrului poate explica
cum organismele vii apar din dezordine.

10:53 57
Legea acţiunii maselor

aA + bB cC + dD
vreacţie directă = k1[A]a[B]b
La echilibru sunt egale
vreacţie inversă = k2[C]c[D]d

K=
C  D 
c d
K, constanta de echilibru
A B 
a b
Go = - RT ln K
Lipsa oricărei modificări detectabile într-un sistem chimic nu
implică automat stabilirea unei stări de echilibru chimic. Termenul
de echilibru poate să aibă şi conotaţii termice, mecanice etc.

10:53 58
ELECTROCHIMIE

◼ “O forta pe care numai electricitatea putea sa

mi-o dea! se grabi sa raspunda capitanul
Nemo.” — Jules Verne, 1870, in 20000 de
leghe sub mari
◼ Reactiile de oxido-reducere - esentiale pentru
schimbul de energie in sistemele biologice

10:53 59
 Pompa Na+K+ATPaza
– inhibata de
digoxin si ouabain!

10:53 60
◼ Oxidarea = proces de pierdere de electroni
◼ Reducerea = proces de câştig de electroni.
◼ Reactantul care cedează electroni, oxidându-
se, se numeşte agent reducător. Reactantul
care acceptă electroni şi se reduce se
numeşte agent oxidant.
ox + ne-  red

ox1 + red2  red1 + ox2 – reacţie REDOX

10:53 61
◼ Pile galvanice

Zn → Zn2+ + 2e- Conductor metalic Cu2+ + 2e- → Cu

e le c t r o n i

Zn Cu
Punte
salină

Ioni Zn2+ Ioni Cu 2+

semicelulă
10:53 62
◼ Oxidarea = proces de pierdere de electroni
◼ Reducerea = proces de câştig de electroni.
◼ Reactantul care cedează electroni, oxidându-
se, se numeşte agent reducător. Reactantul
care acceptă electroni şi se reduce se
numeşte agent oxidant.
ox + ne-  red

ox1 + red2  red1 + ox2 – reacţie REDOX

10:53 63
◼ Pile galvanice

Zn → Zn2+ + 2e- Conductor metalic Cu2+ + 2e- → Cu

e le c t r o n i

Zn Cu
Punte
salină

Ioni Zn2+ Ioni Cu 2+

semicelulă
10:53 64
◼ Cu cat potenţialul de reducere e mai mare
(matematic!) cu atat tendinţa de a accepta e-
e mai mare!
◼ F2(g) + 2H+ + 2e− → 2HF(aq) E0=+3.05 V
◼ Li+ + e− → Li E0=−3.04 V
◼ Potenţialele de reduce ne ajută să indicăm
sensul unei reacţii redox

10:53 65
ΔE° = E°catod − E°anod
(se folosesc tabelele cu ΔG° = −nFΔE°
potenţiale de reducere!)

Zn + Cu2+ → Zn2+ + Cu

Zn2+ + 2e- → Zn, E0= -0,7618 V

Cu2+ + 2e- → Cu, E0= +0,340 V

ΔE° = E°catod − E°anod=+0,340-(-07618)=+1.10V

ΔE° > 0, proces spontan (celulă galvanică)

ΔE° < 0, proces nespontan (celulă electrolitică)

10:53 66
 ◼ Aplicaţii în biochimie
ΔE° = E°catod − E°anod
Semireacţia E°(V)
CH3COOH + 2 H + 2 e → CH3CHO + H2O -0.58
+ -

anod
2 H + 2 e → H2
+ -
-0.42
NAD + H + 2 e → NADH
+ + -
-0.320
catod
NADP + H + 2 e → NADPH
+ + -
-0.320
Piruvat + 2 H + 2 e → lactat
+ -
-0.190
FAD + 2 H + 2 e → FADH2
+ -
-0.04 ΔE° = − 0.190 − (− 0.320)
O2+ 2 H + 2 e → H2O2
+ -
+0.30
= + 0.130 V
O2 + 4 H + 4 e → 2 H2O
+ -
+0.82

oxidare

piruvate + NADH + H+ → lactat + NAD+

reducere
10:53 67
10:53 68
10:53 69
Apa, H2O
Caracteristici fizice ale apei Valori
Punctul de topire , oC 0oC !!!!
Punct de fierbere , oC 100 oC !!!!
Densitatea, g/cm3 la 0 oC – solid 0,91608
- lichid 0,999868
la 4 oC 1,000000
la 20 oC 0,998230
frame star fastplate
Căldura specifică la 15 oC, J/g 4,18 !!!!
Căldura de topire, kJ/mol 6,0
Căldura de vaporizare, kJ/mol 40,7
Constanta dielectrică la 25 oC 78,54
Momentul electric, Debye 1,85
Conductivitatea la 18 oC, Ω-1· cm-1 4· 10-8

10:53 70
10:53 71
10:53 72
10:53 73
 Interactii hidrofobe

10:53 74
10:53 75
Acizi şi baze. pH

◼ Acid într-un solvent ionolitic → substanţă

dizolvată (mai mult sau mai puţin disociată în
ioni) şi al cărei ion pozitiv este identic cu
acela care rezultă din disocierea solventului.

10:53 76
◼ Bază într-un solvent ionolitic → oricare
substanţă dizolvată, mai mult sau mai puţin
disociată în ioni şi al cărei ion negativ este
identic cu acela care rezultă din disocierea
solventului.

10:53 77
◼ Apa este o substanţă amfoteră
◼ Din disocierii apei rezultă ioni de hidroniu
(H3O+) şi hidroxil (HO-).
◼ Pentru simplificare, în continuare ne referim la
ionul hidroniu = ion de hidrogen (H+)

+ -
H2O H + HO

10:53 78
 ◼ pH-ul unei soluţii este o măsură a
concentraţiei sale în ioni de hidrogen.

pH = log
H
1
 
+
= − log H 
+

pH=7 neutru
pH>7 bazic
pH<7 acid

10:53 79
◼ consideră reacţia de ionizare a unui acid în
soluţie apoasă:
HA + H2O H3O+ + A-

 H O  A 
+ −

K=
3

 HA  H O 2

 A− 
pH = pKa + log
 HA
Ecuaţia
Henderson-Hasselbalch

10:53 80
◼ Soluţia tampon - un amestec chimic care are
proprietatea de a păstra aproape constantă
concentraţia ionilor de hidrogen atunci când se
adaugă un acid sau o bază tare.
◼ Soluţia unui acid slab şi sarea acestui acid cu o bază
tare (de exemplu sistemul tampon acid acetic/acetat
de sodiu CH3COOH/CH3COONa)
◼ Soluţia unei baze slabe şi sarea acestei baze cu un
acid tare. (de exemplu sistemul tampon NH3/NH4Cl)

10:53 81
Homeostazia acido-bazică

◼ pH sange 7.38-7.42, urina 4.8-7.5, intestin

subţire >8, stomac 2
◼ Sisteme tampon extracelulare: bicarbonat
(respiraţie) şi amoniac (renal)
◼ Sisteme tampon intracelulare: proteine şi
fosfaţi
◼ pH celulă (citoplasma)? 7.0 – 7.3 eritrocite,
muşchi etc. Scade la 6.2 în 10 min hipoxie şi
la 6.1 în efort extrem! In lizozomi pH=5.
10:53 82
Aminoacizi (aa)

◼ Funcțiune mixtă –NH2 și –COOH

◼ 300 aa naturali, numai 20 + 2 (aa proteinogeni)
intră în compoziția proteinelor tuturor formelor
de viață. În proteine apar și derivați ai aa
proteinogeni (hidroxiprolina, hidroxilizina,
cistina)
◼ O serie de aa neproteinogeni liberi au rol
funcțional

10:53 83
◼ Toți aa proteinogeni - -aa!

◼ R nepolar, hidrofobic: Alanină, Valină, Leucină,

Isoleucină, Metionină, Prolină, Fenilalanine și Triptofan
◼ R polar, fără sarcină*: Glicină, Serină, Treonină,
Asparagină, Glutamină, Tirozină, Cisteină
◼ R polar cu sarcină*: Lizină, Arginină, Histidină, Acid
Glutamic, Acid Aspartic

10:53 84
 Pirolidină

E641

10:53 85
10:53 86
 Umami
E620

Indol

10:53 87
 Imidazol

E642
Guanidină
10:53 88
 Pirolizina – în archea metanogenice, nu apare la organismele superioare

Selenocisteina – prezentă în câteva zeci de proteine umane!

10:53 89
 Pirolizina – în archea metanogenice, nu apare la organismele superioare

Selenocisteina – prezentă în câteva zeci de proteine umane!

10:53 90
 ◼ Aminoacizi esențiali sau parțial esențiali:

◼ Triptofan ◼ Cisteină
◼ Treonină
◼ Metionină ◼ Ac. glutamic
◼ Lizină
◼ Histidină ◼ Glicină
◼ Valină
◼ Leucină ◼ Tirozină
◼ Fenilalanină
◼ Izoleucină ◼ Arginină
◼ Proteine complete: furnizează toții aa
esențiali și parțial esențiali. Proteinele
vegetale sunt în general incomplete!

10:53 91
◼ Proprietăți fizice:
❖ Puncte de topire peste 200C
❖ Solubili în apă, mai puțin solubile în solvenți
nepolari: eter, benzen
• Proprietăți optice
➢ Toții aa proteinogeni cu excepția glicinei au
cel puțin un atom de carbon asimetric!
➢ Izoleucina și treonina au 2 atomi de C chirali

10:53 92
◼ Activitatea optică - abilitatea de a roti planul lumii
polarizate: (+) dextro și (-)levo. NU POATE
PREZICE CONFIGURAȚIA ABSOLUTĂ!
◼ Conform convenției FISHER configurația
absolută se raportează la cea a gliceraldehidei:
toate legăturile orizontale ies din planul hârtiei
iar toate legăturile din direcție verticală se
găsesc în spatele planului hârtiei!

10:53 93
 Formula geometrică

Proiecția Fisher

L (-) gliceraldehida D (+) gliceraldehida

10:53 94
 L(-) gliceraldehida

L-alanina L-aminoacid

10:53 95
 Proiecția Fisher

10:53 96
◼ Toți aa proteinogeni au conformația L! Numai
L-aa pot fi încorporați în proteine.
◼ Hidroxiprolina și hidroxilizina întra în
compoziția colagenului
◼ D-acidul glutamic se găsește în peretele
celular al bacteriilor iar D-serina la om,
şobolan...
◼ Acidul -amino butiric este neurotransmițator
◼ -alanina intră în structura vitaminei B5 şi a
carnozinei

10:53 97
 VEZI LUCRAREA DE
LABORATOR!!!!!
10:53 98
 ◼ Proprietăți chimice
➢ dezaminare, transaminare, acilare, alchilare,
formare de baze Schiff cu aldehidele,
amidificare cu gruparea –COOH de la alt
aminoacid (reacții ale grupării amino)
➢ esterificare, anhidrizare, decarboxilare (cu
formare de amine), amidificare, de ex. cu
gruparea –NH2 de la alt aminoacid cu
formarea legăturii peptidice

10:53 99
◼ Reacții ale grupărilor funcționale ale lui R

10:53 100
◼ Asp și Glu au o a doua grupare -COOH și
prezintă caracter acid
◼ Lis, Arg, His au o grupare –NH2 suplimentară
și prezintă caracter bazic
◼ Cis, Ser, Tir (OH și SH) sunt acizi slabi, buni
nucleofili

10:53 101
◼ Reacția de identificare cu ninhidrina

ninhidrina Violet Ruhemann

◼ Permite identificarea cantităților mici de

ordinul g aa (separarea prin cromatografie
sau electroforeză – vezi laborator)

10:53 102
◼ Formarea legăturii peptidice – obținerea de
amide substituite de tipul peptide și proteine:

◼ Peptidele au în general o masă moleculară

mai mică de 5000 Da, proteinele au masa
cuprinsă între 6000 și 40000000 Da

10:53 103
◼ Legătura peptidică este neutră la pH-ul
fiziologic
◼ Prezintă caracter parțial de dublă legătură

Leg. pept.

60% 40%

Plan amidic

10:53 104
 Structuri de
rezonanţă

Structură mezomeră

10:53 105
◼ 26 litere în alfabet ◼ 20 Aminoacizi….
◼ ABCDEFGHIJKLMNO ◼ Leucină, Izoleucină,
PQ….
Metionină, Serină
…………
◼ Intră în alcătuirea
fiecărui cuvânt ◼ Intră în compoziția
fiecărei proteine
◼ ORDINEA CONTEZĂ!
◼ ORDINEA CONTEZĂ!
CAR  ARC  RAC
Ala-Ser  Ser-Ala

10:53 106
 Ala-Ser

Capătul N-terminal
Capătul C-terminal

Ser-Ala

10:53 107
 Numărul de combinații posibile de legare
a AA este uriaș!!!!
Se consideră o peptidă formată din 2, 3 și 50 aa
AA1 AA2
20 x 20 = 400 molecule diferite

AA1 AA2 AA3

20 x 20 x 20 = 8000 molecule diferite

Pentru 50 de aa numărul de combinații posibile este:

20 = 1.12x10
50 65

Rețineți că numărul total estimat a atomilor în Univers este: 9x10 78

10:53 108
◼ Legătura peptidică din proteine este
metastabilă
◼ Hidrolizează eliberând ~3 kcal/mol (energie
liberă)
◼ Formele de rezonanţă stabilizează legătura
comparativ cu gruparea esterică
◼ Moment de dipol mare ~3.5 D ceea ce
favorizează structura secundară

10:53 109
◼ proteinele cu funcţie catalitică (enzimele) catalizează
toate reacţiile metabolice;
◼ exprimarea informaţiei genelor necesită activitatea unui
mare număr de proteine: replicarea ADN, sinteza ARN
şi a proteinelor;
◼ asigură contracţia musculară, mobilitatea celulară,
procese de transport intra şi intercelular;
◼ asigură imunitatea celulară şi procesele de transmitere
a semnalelor nervoase şi hormonale;
◼ rol energetic, cca. 20% în energetica organismului
provenind din oxidarea aminoacizilor proteinogeni.

10:53 110
 H
H H
H ++ H
C
C αα C
C ++ C
C  H αα
C
CPP N
N C
CPP N
N C
CPP N
N
--
C
C -- C
C  C
C
O
O O
O O
O

II IIII trans III

III

10:53 111
◼ Dispunerea spaţială a catenelor laterale are
un rol determinant în organizarea spaţială a
proteinei, a stabilităţii conformaţiei acesteia şi
îndeplinirea rolului acesteia în celulă.

10:53 112
Organizarea structurală a proteinelor

1. Structura de bază (primară) - constituită pe

baza naturii chimice, proporţiei şi succesiunii
aminoacizilor componenţi.
2. Conformaţia sau organizarea superioară,
rezultat al orientării tridimensionale a catenei
polipeptidice

10:53 113
 ◼ Determinarea secvenței primare a peptidelor:
metoda Edman S
C
N NH
H
O H NH2
S O H
+ N CH
C N C R C N CH
N N CH C R
H R' O
H R' O
izotiocianat de fenil
H+
n it ro me t a n H 2O

O O
C NH2 S
N CH +
N NH
H R' C
10:53
O R 114
feniltiohidantoină
◼ Sinteza peptidelor

protejare
Formare
leg.
peptidică

protejare deprotejare

10:53 115
Peptide mai importante: glutationul
◼ tripeptidică atipică (γ–Glu–Cis–Gli)

◼ participă la procese de oxido-reducere în

majoritatea ţesuturilor (cu rol deosebit în
hematii) şi ca activator al multor sisteme
enzimatice.
S-S
CH2 SH NADPH

CO N CH CO NH CH2 COOH

 CH2

CH2

H2N CH COOH

10:53 116
◼ insulina, parathormonul, ACTH-ul, calcitonina, au
structură peptidică. Angiotensina II, cel mai
puternic hormon hipertensiv, este un octapeptid.
◼ Endorfinele şi encefalinele, substanţe
endogene cu rol funcţional şi cu efect analgezic
puternic, au structură peptidică
◼ Peptidele antibiotice sunt produse de
microorganisme. Au o structură peptidică, deseori
ciclică şi pot conţine şi D–aminoacizi

10:53 117
Structura primară
AR Homo sapiens

10:53 118
 Structura secundară
Integrina Homo sapiens

10:53 http://opm.phar.umich.edu/protein.php?pdbid=2k1a 119

 Mioglobina – structura terţiară

Ordway G A , and Garry D J J Exp Biol 2004;207:3441-3446

10:53 120
 Hemoglobina – structura cuaternară

https://en.wikipedia.org/wiki/Hemoglobin

10:53 121
◼ Este suficientă cunoaşterea structurii primare?

10:53 122