II.

DATE SIGNALECTICE

1. Prezentare intervievator: Maria Cebotar lucrător muzical la Instituția de

Educație:Timpurie nr.186 din Chișinău.

2. Prezentare intervievat: Mă numesc Maria Cebotar, născută în r. Călărași data

naşterii 15 septembrie, am absolvit Universitatea conservator ,, Gavril Muzicescu” în
anul 1979.

III. EDUCAȚIA ÎN FAMILIA PÂNĂ LA ÎNMATRICULAREA LA FACULTATE

 Ce vă amintiți despre educația aplicată în familiaDvs. în perioada de până la înmatricularea la

facultate (pedagogia din familie)?
 Pe atunci părinții nu prea aveau timp să se ocupe de educația mea, oamenii aveau pământuri,
mama mea lucra în colhoz și seara venea obosită. Eu mai mult eram de sine stătătoare.
 Ce forme de educație se aplica în familie (munca, lectura etc.)?

Cel mai mult ne stimula în familie,educața față de muncă, față de creație, iată părinții mei tot
iubeau Creația, operele lui Ion Creangă și de Eminescu, încă din copilărie știam ,, Somnoroase
păsărele” .

 Se citeauîn familia Dvs.? Daca da, ce genuri de literatură/cărți se citeau?

Da citeam și ziare, mai mult cărți cu povești ca copiii, făceam lecțiile și joaca ne era în
cap.Bibliotecă în sat nu am avut și nu era de unde să facem rost de cărți pentru a citi.

 Se discuta în familie despre educația din perioada în care Basarabia era încomponența
României?

Da, tot timpul părinții ne spunea că noi suntem români asta e adevărata noastră naționalitatea, la noi
în cămile doar română se vorbea, părinții ne stimula dragostea față de popor și țară.

 Cine a avut un rol educaționalesențialîn familie: părinții, bunicii, alte persoane?

Nimeni, eu singură vroiam să învăț, singură mă motivam, fiindcă știam că trebuie și îmi va prinde
bine în viață.
 Cine v-a îndrumat în alegerea profesiei și instituției de învățământ?

Eu singură, din potrivă pe mine nimeni nu mo trimis să învăț, părinții erau contra ca eu să merg la
școala de muzică, mama nu era de-acord să plec, ea era divorțată de tata și el venea în fiecare zi și
striga la mama de ce duci copilul de acasă și ea spunea ,, eu nu-l duc ea singură vrea”. Eu am
insistat, nimeni nu ma motivat.

 Ce evenimente v-au marcat alegerea profesiei?

Dar ca să merg mai departe la facultatea m-a ajutat profesorii de la școala de internat unde am
învățat din clasa a 7 a acolo, findcămamei îi era greu să achite la școala normală și eu ca să ușurez
situația am plecat de acasă. Mie tare îmi plăcea la casa de copiii, acolo aveam și bursă, bani de
drum ca să plec acasă pentru că mergeam rar acasă mai mult în vacanță plecam și tot acolo făceam
muzica findcăera școala internat cu profil muzical și nu aveam timp doar învățam.

IV. EDUCAȚIA ÎN SISTEMUL EDUCAȚIONAL PREUNIVERSITAR PÂNĂ LA

ÎNMATRICULAREA LA FACULTATE

 Care sunt amintirile legate de primii învățători?

Profesorii care m-au învățat erau foarte buni și înțelegători ca de exemplu Maria Codreanu, Ștefan
Petrache unul din cei buni profesori a fost Valentin Vilinciuc el tare a vrut să ma ia de suflet că nu
avea copiii, dar eu nu am vrut și mama tot nu a vrut să mă dea.

 Din ce manuale se studia la școală?

Din manualele bibliotecii din școală care erau în chirilică toate obiectele din aceste cărți le învățam
nu erau în altă limbă. Lozovan Gheorghe un elev avea un Moș și ne învăța la limba și literatura
Moldovenească.

 Când ați avut primele lecții de limbă rusă (pentru românofoni)/limbă română (pentru rusofoni)?

Lecții de limbă rusă le făceam cu IdaVladimerovna, foarte interesant povestea nu înțelegeam la

început tot dar mai târziu înțelegeam și mai era o doamnă care mă învăța la limba franceză când
cratima se pune ,, ceastița” și sa conjug verbul ,, aller” mă oprea la recreație și mă punea să-l spun
pederost. Foarte responsabili erau profesorii, noi copii mai puțin ne dădeam interesul.
 Ce fel de cărți erau în biblioteca instituției de învățământ?

Erau cărți în chirilică, rusă și franceză, din acestea și studiam.

 Ce vă spuneau învățătorii despre Creangă, Eminescu, Alecsandri etc.?

Învățam după program la școală nu ne vorbea despre alt ceva.

 Vă informați din surse alternative pentru sistemul de învățământ (radio, televizor, ziare)?

Da citeam din ziare priveam televizorul doar emisiuni de la noi, că nu aveam canale multe.

 În școală se făcea doar educațiegenerală sau și educațieideologică? Dacă se făcea și educație

ideologică, care erau formele, metodele acesteia?

Doar educație generală nu ne vorbea profesorii despre alt ceva, doar ceea ce era în programul
curicular.

 Ați fost pioner? (dacă da – cât de activ erați implicat în activitatea acestei organizații?

Da a fost pionier, participam la parada organizată în fiecare an.

 Ați fost comsomolist? (dacă da – cât de activ erați implicat în activitatea acestei organizații?
 Da am fost și comsomolist.
 Cum credeți, care era rolul și misiunea organizațiilor de copii și tineret în URSS: octombrei,
pionieri, comsomoliști?

Așa se obișnuia să facă astfel de organizații eram impuși asta se cerea de la noi fiidcăașa se cerea
de la noi.

 În opinia Dvs., au existat ani sau evenimente istorice care au afectat sistemul de învățământ
preuniversitar și pe care le-ați sesizat din propria experiență?

Știi ce ne afecta pe noi ca copiii? să mergem în mod obligatoriu la paradă, dar noi vroiam să
plecăm acasă dar nu ne dădea voie.

 Ce vă amintiți că vă spuneau profesorii DVS despre istoria noastră, despre limba pe care o
vorbeați?
Profesorii pe timpurile acelea nu erau politici, nu se vorbea deloc în școală puteam să vorbim
despre Pușkin și despre alți scriitori puteam să mai discutăm. Fiindcă profesorii erau vorbitori de
limba rusă.

 Ce vă spuneau învățătorii despre URSS? Dar despre Rusia?

Nu ne spunea nimic din politică, absolut nimic. Ne spunea că Rusia este mare știam toate cele 15
republici surori. Am fost la olimpiadă în Minscși ne mai spunea de alte țări.

 Ce vă spuneau profesorii despre România?

Nu ne spunea nimic deosebit nici despre România, strict ne insufla dragostea față de patrie. Și cel
mai bine este la noi în țară. Alt ceva nu ne spunea, politică nu se vorbea la școală.

 Ascultați emisiuni, priveați TV din România?

Nu fiindcă nu aveam așa multe canale, noi ne duceam la diverse concerte care organiza școala,
balet era organizat la școala noastră de muzică.

 Ați avut alte personalități (decât învățătorii) care v-au influențat formarea?

Da erau multe personalități de la care învățam câte ceva de exemplu: Petru Darienco compozitor,
Veronica Garștea am învățat a dirija corul ,,Doina” la teatru mai plecam și cântam. De la
conservator mulți profesori ne-au învățat lucruri din domeniu.

 Cât de bine credeți că cunoșteați limba rusă la absolvirea școlii medii?

Deja o știam destul de bine, repede am însușit-o nici nu știu când.

 Din ce surse bibliografice v-ați pregătit pentru a fi înmatriculat la facultate?

Din literatura muzicală sovietică și literatura muzicală moldovenească, lucrări corale de Gavril
Muzicescu, Ion Coca ,, Creații” dar eu deja aveam pregătire din școală dacă la noi era cu profil
muzical,
V. EDUCAȚIA ÎN SISTEMUL EDUCAȚIONAL UNIVERSITAR

 Cum ați decis să mergeți la Facultate? Care au fost motivele pentru care ați pledat pentru
continuarea studiilor superioare?

Am terminat școala muzicală și ne- a dus cu o mașină pe toți la conservator.

 Cât de mare era concursul la admitere la Facultate? Care erau criteriile de selecție?

Era o selecție de elevi îi alegeau mai întâi pe cei de la colegii veniți, dar de noi cam se speriau
ziceau că suntem ,, vandarchini” eram ca copiii mai Distrați. Cân eu am plecat să îmi depun actele
la facultate era concurs mare, primea în acel an 299 studenți dar un profesor de la admitere a spus
dați să înmatriculăm 300 de studenți și eu am fost ultima cea de-a trei sutea.

 Cum „v-a primit” facultatea? Cât de ospitalieră a fost facultatea?

Noi nu aveam de ce să ne speriem cei veniți de la școala muzicală fiindcă profesorii de la

conservator care erau la admitere erau de la noi, deja ne cunoșteau și ne era ușor.

 Cum vi se păreau cerințele față destudenți?

Cerințelor au fost mari, de aceea nici nu aveam timp să ne jucăm, dacă vrei să fii muzicant
înseamnă că nu trebuie să ai copilărie. Nu mai rodeam eu cărțile la alte obiecte dar ceea ce ținea de
muzică stăteam ore în șir și învățam.

- Vorbiți-ne despre colegii Dvs. de facultate? Din ce familii proveneau? Din ce orașe, sate? Din
RSSM sau din afara RSSM?

Mă înțelegeam cu toți bine, aveam relație de prietenie între noi, trăiam toți împreună. Din prietene
erau Emilia, Mara Bulmaga părinții erau pedagogi, așa din familii mai nobile. Tare bune ne
înțelegeam toți, mâncam împreună, cumpărăm seara o pâine o rupeam și mâncam toți împreună, a
fost o viață de studenți frumoasă. Nu era diferență dintre studenți că acesta e de la casa de copii sau
alt ceva, din contra acei din oraș veneau la noi la cămin fiindcă era vesel și le plăcea.

- Care discipline erau dificile de asimilat?

Limba și literatura rusă, niciodată nu mi-a plăcut, deloc.Amînvățat-o mă bucur că o cunosc, dar nu
îmi plăcea, la fel și limba franceză nu o iubeam.

 Cine v-au fost profesori? Descrieți profiluri de profesori.

Vreau să spun că profesorii care m-au învățat pe mine, toți au fost foarte buni.

 Care erau relațiile dintre profesori și studenți?

Ultimul an am învățat la Claudia Visarionovna era foarte buna ne înțelegeam foarte bine se
comporta frumos, amabili, ori că eram de la școala internat și îi era jale sau așa le plăcea de noi, ei
ne erau ca niște părinți. Mai erau situații, un moment când eram în clasa 11 - a intra câte un
profesor în clasă și dacă vedea pe cineva cu ceas, zicea: ,,colega cât e ora”ne lua peste picior. Dar
erau amabili, chiar dacă erau mulți profesori evrei se comportau bine, poate ei se gândeau ceva în
mintea lor despre noi dar nu arătau asta, nu am observat, eu le mulțumesc frumos și Dumnezeu sa-i
ierte, au fost oameni buni.

 Care este limba DVS maternă?

Limba în care vorbeam de acasă încă este cea română, moldovenească pe atunci.

 În ce limbă ați studiat Dvs. la facultate?

La facultate am studiat doar în limba rusă.

 Unde vă pregăteați pentru seminare/examene?

În căminele de pe strada Armenească cele de teorie, dar la noi examenele principale era muzica,
trebuia să plec la școală să iau un instrument muzical și învățam, intram într un cabinet unde se afla
pianul sau slt instrument, mai venea câte un profesor și ne controla ce facem, ne mai ajuta dacă nu
înțelegeam și ne explica. Școala muzicală de la Râșcanovca aceea ne era casa noastră și toți aveam
loc.

 În ce limbă erau editate manualele din care Dvs. învățați la facultate?

Manualele erau în limba rusă, importan era să știm notele muzicale fiindcă ele sunt internaționale,
nu conta în ce limbă erau.
 Exista la bibliotecă literatură în limba română?

Nu erau, tot în rusă, rar dacă găseai ceva în română.

- Cum era viața de student în instituția de învățământ superior (vestimentația, mâncarea, condițiile
de cazare, bursa, surse alternative de venit, distracțiile de epocă)?

Cum să înți spun la conservator trăiam pe str. Armenească eram câte cinci în cameră, pe parcurs
eram câte 3 în cameră. Erau și reguli de csrea trebuia să ținem cont, era o cafenea ,,Molocinaia “ .
Pe str. Ștefan cel Mare acolo dimineața mâncam, după lecții la cafeneaua ,,Nistru” în centru unde
se vând tablourile de artă. Acolo toată tinerețea am petrecut-o, la fel și la Casa mare unde acum e
cinematograful ,, Patria”, cel mai mult aici îmi plăcea că era muzică pe fundal și luam masa într-o
atmosferă plăcută. Chelnerii erau tare generoși ne cunoșteau deja și puteau să ne hrănească și pe
datorie. Apropo eu și lucram, aveam și bursă de aceea îmi permiteam să mănânc numai în oraș.
Trei ruble costa un prânz la restaurant și îmi ajungea. Dar și în cămin mai mâncam, dar rar făceam
mâncare fiindcă nu aveam timp să umblăm cu cartofii prin cameră ca să gătim ceva.

 Cum erau amenajate auditoriile? Ce era afișat pe pereți (tablouri, harta URSS, portrete ale
liderilor sovietici etc.)?
În orice clasă era câte un compozitor, din politică nu era nimic
Viața de student a fost foarte frumoasă, Locuiam la cămin câte cinci în cameră.
Ce vă aduceți aminte despre practica sovietică de a trimite studenții pe diferite „șantiere ale Patriei”
– țelină, colhozuri, sovhozuri, fabrici și uzine?
Era interesant, chiar ne duceam la cules struguri, mere la vulcănești, pe la Tiraspol am fost. Toți de
rând mergeam nu erau selectați, indiferent din ce familie proveneau, nu era vre-o diferență, că unul
e mai bogat sau altul nu. Eram copiii egali unul în fața celuilalt

 Cum influențau aceste activități procesul educațional?

Era o educație față de muncă, dar și o distracție. Ne ai remunerat cu niște bani și asta ne motiva mai
mult, dar era în mod obligatoriu să plecăm.

 Care credeți că era misiunea acestor activități?

Moldova era bogată în roade livezi cu prune, mere, nuci foarte multe erau, și era nevoie de
lucrători pentru a o strânge.
 Cum implicarea studenților în muncile agricole?
Plecam toți în mod obligatoriu, ne distram penlânga asta mâncam și noi multe fructe. Se vorbea așa
de bine de Moldova că avea multe roade și se zicea că așa bine e la noi că tare greu era cine să
nimerească ca sa traieascăaici. Dar acum nu prea e mai puțină, fiindcă toți au început să fure de la
conducere, de prin 75 a început să fie tot mai vreau și mai greu.

 Ce discipline vi se predauîn afară de cele de specialitate?

Da erau ,, Comunismul științific” că eu spuneam iată eu termin anul de studiu și vine anul 80 și
Lenin nu-i și mă întrebam după care științăo să învăț și chiar întrebam de o profesoară da ea zicea
să nu mai râdiciacastă întrebare că nu o să mai știi de unde răsare soarele.
În ce limbă vi se predau disciplinele de specialitate? Dar cele ideologice?
Ni se preda în limba rusă dar la cor ne cereau să cântăm unele cântece și erau în limba roamână.

 În ce măsura ați sesizat faptul că materiile de studiu erau ideologizate?

Nu prea la noi se vorbea despre politică strict despre programa școlară.

 Se realiza că există și altă lume, altfel decât ea sovietică?

Da ne spunea și despre România ai puțin dar știam despre Belorusia, Ucraina știa câteceva.

 Ați sesizat vreodată vre-o discriminare pe motive etnice? Inclusiv discriminare pozitivă (adică v-
au susținut /v-au evaluat prea mult doar pentru faptul că erați declarat moldovean/rus/evreu etc?)?
Nu era între colegi vre o discriminare chiar dacă aveam studenți și de alte naționalități nu era ca să-
l numim cumva sau să-l ofensă la noi la muzică toți eram tot una și buni. Chiar ș profesorii se
comportau bine nu făceau diferențe între studenți. Ce a mai mare concurență era că cine mai bine
cântă cine e mai puternic. Da de al cui e el, cine est, de unde este nu conta.

 Ce atitudine manifestau alte etnii față de cei declarați moldoveni?

Dar față de ruși/ucraineni?
Ei se comportau ca și noi tare bine, cel puți eu așa am observat nu sa întâmplat ceva conflicte cu
copiii de astfel de maționalități.La toți regulile erau egale. Trebuia să înveți și atât.
Față de evrei?
Ați sesizat manifestări naționalisteîn instituție?

 Cum era localitatea (descrieți planimetria, clădirile cu destinație socială, istorică, culturală etc.)
unde era plasată instituția de învățământ superior în perioada în care studiați?
Cum se realiza pregătirea ideologică în instituția de învățământ superior?
Am învățat pe strada ,,Kiev” la Râșcani era școala muzicală ,, Eugen Coca” acum se
numește ,,Ciprian Porumbescu” apoi am mers la ,, Gavril Muzicescu” în centru capitalei unde era
Institutul Conservator. Era o clădire foarte frumoasă, veche cu o arhitectură deosebită. Era cu 2
etaje aceasta se afla pe str. ,,Sfatul Țării”.

 În opinia Dumneavoastră, au existat ani sau evenimente istorice care au afectat sistemul de
învățământuniversitarși pe care le-ați sesizat din propria experiență?
Istorice nu doar a fost un eveniment din viața personală atunci când vroiam să particip la un
concurs televizat și soțul nu mi -a permis să merg, deoarece Elena Ștrâmbanuși a omorât pe atunci
pe soțul ei și el nu îmi dădea voie zicându-mi eu în care ,,râpă să te caut?” Și că nu am mers asta pe
mine m -a afectat mult. Și așa am părăsit arena. Am plecat la școală să predau muzica.

- Povestiți-ne despre organizațiile comsomoliste și comuniste de la facultate? Ce activități

realizau?
Aveam politic ceas.Eu mai lipseam de la ele nu prea mă duceam.Știi cum ziceau studenții? ,,fugim
de la lecții?

- Ce sărbători oficiale se serbau și cum se serbau (9 Mai, 7 Noiembrie, Anul Nou

etc.)?

Da le aveam pe toate se serbau toate mai ales ,,Ziua lui Lenin” asta era Doamne ferește ca sănu o
sărbătorim. Făcem paradă eram îmbrăcați corespunzător. Dar noi ca muzicanți participam la
concerte cu marii artiști.

- Cum treceau sărbătorile religioase (Crăciunul, Paştele; Paștele Blajinilor)?

Restricții?
Despre aceste sărbători nu se vorbea,numai unicul Aleabov nu îmi aduc aminte Cum îl chema ,
profesor la institut , atunci când era Crăciunul pe 25 decembriespunea,, Azi e Crăciunul pe stil
nou.” Și de la el mai știam. Toată Europa sărbătorea dar noi învățam. Nu se sărbătoreau la noi
sărbătorile religioase.
Erau organizate nunți comsomolisteînaniistudenției?

Se făceaununți după obiceiuri Moldovenești se începeau Sâmbătăde la mireasăde acasă, duminicăla

cununieși se terminaumarțiseara cu masa mare.

 Cum v-au distribuit în câmpul muncii?

După ce am finalizat facultate am mers la școala muzicală din Călărași și predam acolo, apoi
am venit în Chișinău și am intrat să lucrez la grădiniță ca lucrător muzical până în prezent.