SodaPDF Merged Merging Result

Pe
npt
rt uu
Sanitare
zuu
l zs u
tul
Structura Unităţilor
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
Locul de muncă al asistentului
r
medical
ilo
r nt
ilo e
• În comunitate şi ambulatoriu:
ntud
– dispensar (urban, rural);
dest
– policlinică;
– şcoli, grădiniţe, creşe, leagăne
tul
l zs u
– cămine de bătrâni;
• În staţionar - secţii:
zuu
– interne,
rt uu
– chirurgie,
npt
– pediatrie,
Pe
– obstetrică- ginecologie etc.);

• Inspectoratele de poliţie sanitară - igienă.
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
Spitalul
ilo e
r nt
ilo
r
Spitalul
r
ilo
= Unitatea medicala cu paturi, cu personalitate juridica, care furnizează
r nt
ilo e
1. Serviciile medicale acordate de spital:
ntud
– a. preventive
– b. curative
dest
– c. de recuperare
tul
– d. paleative
l zs u
– e. alte tipuri de servicii de sanatate.
zuu
2. Activităţi de învăţământ medico-farmaceutic
rt uu
(postliceal, universitar si postuniversitar),
3. Activităţi de cercetare stiintifica medicala:
npt
în conformitate cu clasificarea functie de competente stabilita

Pe
prin ordin al ministrului sanatatii.

Spitalul
r
ilo
= Unitatea medicala cu paturi, cu personalitate juridica, care furnizează
r nt
ilo e
1. Serviciile medicale acordate de spital:
ntud
– a. preventive
– b. curative
dest
– c. de recuperare
tul
– d. paleative
l zs u
– e. alte tipuri de servicii de sanatate.
zuu
2. Activităţi de învăţământ medico-farmaceutic
rt uu
(postliceal, universitar si postuniversitar),
3. Activităţi de cercetare stiintifica medicala:
npt
în conformitate cu clasificarea functie de competente stabilita

Pe
prin ordin al ministrului sanatatii.

Spitalul ideal
r
ilo
r nt
• obiective:
ilo e
– Standarde legate de pacient – cunoaşterea şi
ntud
recunoaşterea nevoilor acestuia, a drepturilor şi
dest
obligaţiilor acestuia
– Standarde clare ale activităţii asistenţilor
tul
l zs u
medicali
– Standarde clare ale activităţilor medicilor
zuu
– Standarde clare pentru toţi membrii echipei
rt uu
medicale
npt
Pe
Spitale
r
ilo
r nt
ilo e
ntud
publice,
organizate ca
dest
instituţii publice private,
organizate ca
tul
l zs u
persoane juridice de
zuu drept privat
rt uu
npt
publice
care funcţionează cu secţii private
Pe
Spitale
r
ilo
Spital regional
r nt
Spital judeţean
ilo e
Spital local
ntud
Spital general
dest
Spital de specialitate
Spital pentru bolnavi cu afecţiuni cronice
tul
l zs u
Spital clinic
zuu
Secţii clinice universitare
Institute şi centre medicale clinice
rt uu
Unităţi de asistenţă medico-sociale

npt
Sanatoriu
Pe
Preventoriu
Centre de sănătate
Spitale
r
ilo
Spitalul regional = spital clinic judeţean.
r nt
• Competenţe şi resurse umane şi materiale suplimentare necesare, în vederea
ilo e
asigurării îngrijirilor medicale complete pentru:
ntud
• cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgenţelor şi al pacienţilor
aflaţi în stare critică;
dest
• cazurile care nu pot fi rezolvate la nivel local, în spitalele municipale şi
orăşeneşti, la nivelul judeţului respectiv;
tul
• toate cazurile din judeţele arondate, care nu pot fi rezolvate complet la
l zs u
nivelul spitalelor judeţene, din cauza lipsei de resurse materiale şi/sau umane
sau din cauza complexităţii cazului, în conformitate cu protocoalele în
zuu
vigoare.
rt uu
Spitalul judeţean
npt
• spitalul general organizat în reşedinţa de judeţ.

Pe
• structură complexă de specialităţi medico-chirurgicale – unitate de primire

urgenţe care asigură urgenţele medico-chirurgicale
• acordă asistenţă medicală de specialitate, inclusiv pentru cazurile grave din
judeţ care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale
Spitale
r
ilo
Spitalul general
r nt
• are în structură, două dintre specialităţile de bază: medicină
internă,pediatrie,obstetrică-ginecologie,chirurgie generală
ilo e
ntud
Spitalul local
dest
• spitalul general
• acordă asistenţă medicală de specialitate în teritoriul unde
tul
l zs u
funcţionează: municipiu, oraş, comună;
Spitalul de urgenţă
zuu
rt uu
• structură complexă de specialităţi,
• dotare cu aparatură medicală corespunzătoare,
npt
• personal specializat,
Pe
• amplasament şi accesibilitate pentru teritorii extinse.

• obligatoriu o structură de urgenţă (U.P.U., C.P.U.) ± serviciu mobil
de urgenţă – reanimare şi transport medicalizat.
Spitale
r
ilo
r nt
Spitalul de specialitate
ilo e
• asigură asistenţă medicală într-o specialitate,
ntud
• în conexiune cu alte specialităţi complementare.
dest
tul
Spitalul pentru bolnavi cu afecţiuni cronice
l zs u
• durata de spitalizare este prelungită datorită patologiei.
zuu
• bolnavii cu afecţiuni cronice şi probleme sociale vor fi
rt uu
preluaţi de
npt
• unităţile de asistenţă medico-sociale şi

Pe
• de aşezămintele de asistenţă socială

• după evaluarea medicală.
Spitale
r
ilo
Spitalul clinic
r nt
• are în componenţă secţii clinice universitare care:
• asigură asistenţă medicală,
ilo e
• desfăşoară activitate de învăţământ, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie medicală
ntud
continuă (EMC),
• relaţii contractuale cu o instituţie de învăţământ medical superior acreditată.
dest
• pentru activitatea medicală, diagnostică şi terapeutică, personalul didactic este în subordinea
administraţiei spitalului.
tul
Secţiile clinice universitare
l zs u
• secţii de spital în care se desfăşoară activităţi de asistenţă medicală, învăţământ medical,
cercetare ştiinţifică medicală şi de educaţie medicală continuă (EMC).
zuu
• încadrat cel puţin un cadru didactic universitar, prin integrare clinică.
rt uu
• pentru activitatea medicală, diagnostică şi terapeutică, personalul didactic este în subordinea
administraţiei spitalului.
npt
Institutele şi centrele medicale clinice

Pe
• unităţi de asistenţă medicală de specialitate în care se desfăşoară şi activitate de învăţământ şi

cercetare ştiinţifică medicală, de îndrumare şi coordonare metodologică pe domeniile lor de
activitate, precum şi de educaţie medicală continuă;
• pentru asistenţa medicală de specialitate se pot organiza centre medicale în care nu se
desfăşoară activitate de învăţământ medical şi cercetare ştiinţifică.
Spitale, alte structuri cu paturi
r
ilo
Unităţile de asistenţă medico-sociale
r nt
• Instituţii publice specializate, în subordinea autorităţilor administraţiei publice
ilo e
locale,
• acordă servicii de îngrijire, servicii medicale, precum şi servicii sociale
ntud
persoanelor cu nevoi medico-sociale.
dest
Sanatoriul
• unitatea sanitară cu paturi
tul
l zs u
• asigură asistenţă medicală utilizând factori curativi naturali asociaţi cu celelalte
procedee, tehnici şi mijloace terapeutice.
zuu
Preventoriul
rt uu
• unitatea sanitară cu paturi
• asigură prevenirea şi combaterea tuberculozei la copii şi tineri, precum şi la
npt
bolnavii de tuberculoză stabilizaţi clinic şi necontagioşi.

Pe
Centrele de sănătate
• unităţi sanitare cu paturi
• asigură asistenţă medicală de specialitate pentru populaţia din mai multe localităţi
apropiate, în cel puţin două specialităţi.
Structura organizatorică a unui spital
r
ilo
secţii
r nt
laboratoare
ilo e
ntud
servicii de diagnostic şi tratament
dest
compartimente, servicii sau birouri tehnice economice şi
tul
administrative
l zs u
serviciu de asistenţă prespitalicească şi transport urgenţe
zuu
rt uu
structuri de primiri urgenţe
npt
alte structuri
Pe
• servicii ambulatorii de specialitate;

• servicii de spitalizare de zi:
• îngrijiri la domiciliu;
• servicii paraclinice ambulatorii
Spitalul ideal?
r
ilo
• Un mediu în care:
r nt
ilo e
ntud
Îngrijirea este
Confortul este
dest
un bun care
maximizat
tul
poate fi obţinut
l zs u
zuu
rt uu
npt
Riscul este Rezultatul este

Pe
minimizat maximizat
Pregătirea camerei în care se face examinarea
r
ilo
r nt
Salonul, cabinetul medical
ilo e
• Observarea pacientului
ntud
• Ascultarea informaţiilor
dest
pacientului
• Examen fizic general
tul
l zs u
zuu
Caracteristicile camerei
rt uu
npt
• Depind de numărul de persoane care lucrează acolo +

Pe
pacient
Mobilierul
r
ilo
• Trebuie aşezat astfel încât să asigure:
r nt
– Eficienţă
ilo e
– Confort
ntud
– Libertate în mişcări pentru
dest
personalul medical
tul
l zs u
zuu
Elemente obligatorii în camera de examinare
rt uu
npt
•unul sau mai multe scaune • lampă – lumină

Pe
•pat • paravan
•cântar
Asigurarea condiţiilor de igienă
r
ilo
Controlul infecţiilor
r nt
ilo e
ntud
Amintiţi-vă: Spălatul pe mâini:
dest
• Menţinerea unui • La începutul fiecărei zile
tul
mediu curat • Înainte şi după fiecare pacient
l zs u
• Dezinfecţia tuturor • Înainte şi după folosirea mănuşilor
suprafeţelor • Înainte şi după masă
zuu
• Folosirea obiectelor • După tuse, suflatul nasului
rt uu
de unică folosinţă • După folosirea unui echipament
• După îndepărtarea deşeurilor
npt
• La sfârşitul zilei de muncă

Pe
Condiţii de mediu
r
ilo
r nt
ilo e
• Temperatură • Lumină adecvată – • Camera să fie
ntud
adecvată – pentru pentru a asigura curată, fără
a reduce efortul de posibilitatea mirosuri
dest
adaptare efectuării examinării,
prevenirea
tul
accidentelor
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Condiţii de mediu - siguranţă
r
ilo
r nt
• Reducerea factorilor de risc din mediu
ilo e
ntud
• Asigurarea unor condiţii care să reducă riscul de
dest
accidente:
– Podea
tul
– Mobilă
l zs u
zuu
– Cabluri
rt uu
– Ferestre
npt
• etc.
Pe
Condiţii de mediu – precauţii speciale
r
ilo
• Menţinerea medicaţiei în condiţii de siguranţă
r nt
• Jucării sigure (curate, fără risc de
ilo e
îmbolnăvire)
ntud
dest
tul
l zs u
zuu
• asigurarea condiţiilor speciale,
rt uu
•reducerea riscului de accidentare în
npt
baie, camera de primire urgenţe, in salon

Pe
Prevenirea incendiilor
r
ilo
r nt
ilo e
ntud
dest
• Depozitarea în siguranţă a
substanţelor inflamabile
tul
l zs u
• Marcarea cu afişe: “Fumatul
interzis”
zuu
rt uu
În caz de incendiu
npt
• Existenţa unei căi de

Pe
evacuare.
• extinctoare
Rolul asistentului medical
r
ilo
r nt
• Să creeze condiţiile ca pacientul să stea
confortabil
ilo e
• Pregătirea materialelor şi instrumentelor
ntud
necesare
• Asigurarea condiţiilor de mediu
dest
• Asistarea medicului
tul
• Măsurarea tensiunii, pulsului, temperaturii –
l zs u
notarea în foaia de temperatură
zuu
• Determinarea greutăţii
• Pregătirea rezultatelor analizelor, explorărilor
rt uu
• Pregătirea foilor de observaţie
npt
Pe
Crearea unei atmosfere favorabile

Internarea în spital
r
ilo
Obiective:
• crearea unei stări de încredere în personalul medical,
r nt
• reducerea stresului produs de contactul cu un alt mediu decât cel
ilo e
cu care pacientul e obişnuit,
ntud
• crearea unei stări de confort pentru pacient,
dest
Acţiuni ce trebuie desfăşurate:
• sprijinirea pacientului pentru a se îmbrăca în echipamentul de spital,
tul
l zs u
• îmbăiere  deparazitare,
Pacienţii care se internează provin:
zuu
• din sistemul ambulator - având asupra lor biletul de internare de la
rt uu
medicul de familie,
npt
• de la alte unităţi spitaliceşti,

• din serviciul de urgenţă,
Pe
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
r
ilo
r nt
• serviciul de urgenţă,
în
ilo e
• policlinică,
ntud
• medicul de familie, cu bilet de trimitere
pentru internare, pentru precizare de
diagnostic, pentru investigaţii ce nu se pot • clinici universitare sau spitale de nivel
dest
realiza ambulatoriu, pentru tratamentul naţional,
unor afecţiuni cronice sau acutizate, • în spitale judeţene, municipale sau
pentru recuperare orăşeneşti,
tul
l zs u
• în spitale speciale (de boli infecţioase,
pediatrie, etc.)
prin zuu
rt uu
npt
Pe
organizarea activităţii de internare

r
ilo
• dimineaţă se ia legătura cu secţiile spitalului -
r nt
numărul de locuri libere,
• în cazurile cronice - programări din timp,
ilo e
înainte de • numărul de cazuri recomandate pentru internare
ntud
internare: depăşeşte numărul de locuri - internările se vor
face în funcţie de gravitatea cazurilor prezentate,
dest
celelalte se vor reprograma,
• ! se păstrează pe secţii 1-2 paturi pentru urgenţe.
tul
l zs u
• serviciul de internări sau serviciul de gardă
zuu
• → se va întocmi „capul” fişei de observaţie:
• respectând datele de identitate din buletin,
rt uu
la internare • dacă nu există acte se va menţiona „afirmativ”,

npt
• dacă cel adus este inconştient se vor lua

datele unui aparţinător sau al persoanei care l-
Pe
a adus, numărul ambulanţei, numele medicului

sau al asistentului care a însoţit ambulanţa,
Secţia cu paturi:
r
ilo
Repartizarea pacienţilor în saloane se face în funcţie de:
• sexul pacientului,
r nt
• gravitatea bolii,
• afecţiunile bolnavului; trebuie create condiţii speciale pentru bolnavii:
ilo e
ntud
• cu boli infecto-contagioase; aceştia trebuie izolaţi de alţi pacienţi,
• cu incontinenţă de materii fecale şi urină,
dest
• inconştienţi,
• comatoşi,
tul
• cardiaci,
l zs u
• cu hipertiroidism;
• stadiul bolii,
zuu
După repartizare:
rt uu
• pacientului i se măsoară tensiunea, pulsului, temperaturii, greutăţii,
• se anunţă asistenta dieteticiană asupra pacientului şi a afecţiunilor de care acesta
npt
suferă,
Pe
• i se explică bolnavului regulamentul de ordine interioară,

• i se explică pacientului ce are de făcut în funcţie de analizele care au fost
recomandate sau de tratamentul indicat,
Vizitarea pacientului de aparţinători:
r
ilo
• este permisă în perioade bine stabilite,
• necesită respectarea unor reguli igienice (ex.: halat de protecţie),
r nt
• evitarea vizitelor în perioade de carantină declarate ca urmare a unor
epidemii (gripă, etc.),
ilo e
• necesită instruirea vizitatorilor pentru:
ntud
• a evita supraaglomerarea saloanelor,
•
dest
a evita subiectele ce pot crea o stare de disconfort,
• a nu oferi pacientului alimente contraindicate în afecţiunea de care suferă,
tul
• apelarea telefonică a pacientului trebuie să ţină cont de următoarele
l zs u
elemente:
• folosirea telefonului secţiei să se facă doar în situaţii de urgenţă,
zuu
• transmiterea notelor telefonice să fie făcută fără comentarii din partea
personalului medical,
rt uu
npt
Pe
Externarea:
r
ilo
• anunţarea pacientului asupra zilei şi orei externării,
• anunţarea aparţinătorilor asupra zilei şi orei externării,
r nt
• educarea pacientului pentru a respecta regimul igieno-dietetic şi de viaţă,
• verificarea îmbrăcămintei şi a celorlalte efecte ale pacientului (dacă sunt
ilo e
în bună stare, adecvate anotimpului, etc.),
ntud
• preluarea efectelor spitalului dacă e cazul,
• dacă externarea se face la cererea bolnavului acesta va semna pe decizia
dest
pe care a luat-o,
• bolnavii nu pot fi evacuaţi decât în condiţii speciale şi doar dacă acest
tul
l zs u
lucru nu le pune în pericol viaţa,
zuu
rt uu
npt
Pe
Predarea – preluarea serviciului:
r
ilo
• asigură continuitatea îngrijirilor,
• se face pe baza condicii de predare a serviciului ce trebuie să
r nt
cuprindă:
ilo e
– data şi ora schimbului,
ntud
– numele persoanei care a predat schimbul,
– numele persoanei care a preluat schimbul,
dest
– numărul salonului, patului,
– numele bolnavului,
tul
l zs u
– diagnosticul,
– modificările în starea de sănătate a pacientului, tratamentul,
zuu
explorările ce trebuie efectuate,
rt uu
– modificările în tratament, inclusiv numele celui care a decis
modificarea de tratament,
npt
– indicaţiile de îngrijire pentru următoarele ore,

Pe
• trebuie folosit un limbaj adecvat,

• nu se utilizează prescurtări,
• condica trebuie completat personal,
Transferul în alte secţii :
r
ilo
• pregătirea documentaţiei adecvate (copie după foaia de
observaţie),
r nt
• pregătirea bolnavului de transfer,
ilo e
• anunţarea bolnavului, aparţinătorilor de transfer,
ntud
• pregătirea bolnavului pentru transport,
• anunţarea celorlalte servicii (farmacie, bucătărie),
dest
• însoţirea bolnavului,
• predarea bolnavului la asistenta medicală din secţia unde a fost
tul
l zs u
transferat,
zuu
rt uu
npt
Pe
Rolul asistentei medicale în pregătirea şi
asistarea examenelor clinice şi de laborator:
r
ilo
• asigură pregătirea fizică şi psihică a pacientului:
• asistenta va informa pacientul asupra examenului ce urmează să fie efectuat,
r nt
• se măsoară: temperatura, pulsul, tensiunea, respiraţia,
• va schimba lenjeria de corp, de pat – la nevoie,
ilo e
• ajută pacientul să se îmbrace / dezbrace total sau pe regiunii,
ntud
• asigură schimbarea şi menţinerea poziţiei pacientului,
• asigură intimitatea necesară realizării examenelor:
dest
• pentru vizita medicală: paravan,
• asigură condiţiile de mediu:
• pentru vizita medicală: încălzit, aerisit, ordonat, luminat corespunzător
tul
• asigură materialele şi instrumentele necesare:
l zs u
• pentru vizita medicală:
• stetoscop, spatule linguale sterile, tensiometru, ciocan de reflexe, oglindă frontală, mască,
zuu
mănuşi, creion dermatograf, panglică metrică, tăviţă renală, prosoape curate, săpun,
• se pregătesc medii de cultură şi tampoane pentru recoltări bacteriologice,
rt uu
• pregăteşte documentele: foaia de observaţie, foaia de temperatură, rezultatele explorărilor,
• pentru vizita medicală:
npt
• se pregătesc şi se distribuie foile de temperatură, de observaţie, cele referitoare la alimentaţie,

• se pregătesc rezultatele analizelor de laborator,
Pe
• pregăteşte produsele biologice ale pacientului,

• notează indicaţiile medicale şi prescripţiile legate de medicaţie, administrarea medicamentelor,
examene de laborator,
• efectuează tehnicile de îngrijire indicate de medic,
• instituie primele măsuri de urgenţă.
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
r
ilo
nt
de
st u
Semantică medicală
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Definiţie, obiective şi importanţă

zu
Pe
Terminologia medicală şi farmaceutică =

u
– studiază limbajul specific şi modern al ştiinţelor

pt
care se ocupă de îngrijirea sănătăţii oamenilor.

Studiul acesteia
– doreşte să uşureze înţelegerea termenilor
specifici medicali şi farmaceutici.
1
r
ilo
Definiţie, obiective şi importanţă
nt
Termeni medico-farmaceutici
de
 din limba greacă şi limba latină.
 în evul mediu + din limba arabă.
 + termeni din germană, franceză, slava veche
st u
 + engleză
care s-a impus în toate domeniile de activitate
Termenii medicali şi farmaceutici
r
ul
– au fost şi sunt asimilaţi în limba română.
ilo
– se găseşte într-un proces de modificare şi adaptare continuă.
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Componente de bază ale termenilor

medicali şi farmaceutici
zu
Pe
Majoritatea termenilor medico-farmaceutici sunt formaţi din:

u
pt
prefix rădăcină sufix
• se adaugă la
• se plasează la subiectul sfârşitul
începutul
cuvântului despre rădăcinii
• subliniază
• apare doar care se înţelesul
atunci când se
doreşte vorbeşte esenţial al
rădăcinii
modificarea
rădăcinii
2
r
ilo
nt
de
st u
Modalităţi de compunere ale unui termen
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Termeni formaţi din două rădăcini,

fără prefix sau sufix.
zu
Pe
A. primul cuvânt se termină prin consoană, al doilea începe cu o consoană

u
– se interpune o vocală între cele două rădăcini.

• Cel mai frecvent, între cei doi termeni se interpune vocala „o”.
pt
B. primul cuvânt se termină prin vocală, al doilea începe cu o vocală

– Cele două vocale se inseră între cele două rădăcini
termen Parte Parte componentă Explicație

componentă 1 2
lipofil lip fil afinitatea unui mediu pentru grăsimi

rădăcină Rădăcină
hidrofil hidr fil afinitatea unui mediu pentru apă

rădăcină Rădăcină
Electroimunodifuzie electro imunodifuzie metodă de dozare a unei proteine prin

rădăcină Rădăcină precipitare de către anticorpi incluşi într-un gel
3
r
ilo
Termeni formaţi din prefix + rădăcină
nt
A. prefixul se termină prin consoană, rădăcina începe cu o consoană
B. prefixul se termină prin vocală, rădăcina începe cu o vocală
de
st u
componentă 1 2
hiperfagie hiper fagie = ingerarea de cantităţi excesive de alimente

prefix rădăcină
parenteral pare enteral = în afara căilor digestive
r
prefix ul rădăcină
ilo
hipoestezie hipo estezie = reducerea parțială sau totală a sensibilității în
prefix rădăcină diferite forme (tactile, termice sau durere)
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Termeni formaţi din rădăcină + sufix

zu
Pe
A. rădăcina se termină prin vocală, sufixul începe cu o consoană

u
B. rădăcina se termină prin vocală, sufixul începe cu o vocală

C. rădăcina se termină prin consoană, sufixul începe cu o consoană
pt
– între cele două componente se introduce o vocală, cal mai des fiind vocala „o”.
A. rădăcina se termină prin consoană, sufixul începe cu o vocală
componentă 1 2
hemostatic hemo static = defineşte acţiunea de favorizare a coagulării

rădăcină sufix sângelui
cardită cardio ită = inflamaţie a straturilor inimii

rădăcină sufix
hepatomegalie hepat megalie = mărirea de volum a ficatului

rădăcină sufix
vasectomie vas ectomie = exereza canalelor deferente

rădăcină sufix
4
r
ilo
Sufixe
nt
de
sufix Semnificație exemplu Explicație
algezie durere hiperalgezie = sensibilitate exagerată faţă de stimuli dureroşi
= scăderea sensibilităţii dureroase
st u
hipoalgezie
algie durere abdominalgie = durere abdominală
artralgie = durere articulară
anasto- comunicare ileocoloanastomoză
moză
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe
u
pt
ază enzimă amilază = enzima care hidrolizează amidonul

lipază = enzime care catalizează procesul de hidroliză a
esterilor organici
blast germen histioblast = denumire dată unei celule reticulohistiocitare
foarte tinere
mioblast = celulă embrionară de origine mezenchimală care
dă naştere unei fibre musculare
5
r
ilo
Sufixe
nt
cel tumoră galactocel = formaţiune tumorală lichidiană, dezvoltată într-o
de
mamelă de lactaţie, conţinând lapte
hernie cistocel = hernierea parţială sau totală a vezicii în afara
abdomenului sau a bazinului
varicocel = dilataţii varicoase ale venelor plexului spermatic
st u
centeză întepătură paracenteză = puncţia peretelui abdominal cu ajutorul unui
abdominocenteză trocar, în scop diagnostic şi terapeutic
toracocenteză = puncţia peretelui toracic cu ajutorul unui trocar,
în scop diagnostic şi terapeutic
cid a omorâ gametocid = preparat cu acţiune distructivă asupra gameţilor
germicid = care este capabil să omoare microorganismele
r
ul patogene
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe

u
cit celulă fagocit = celulă dotată cu proprietatea de a ingera bacterii sau

alte substanţe străine
hepatocit = celulă hepatică
pt
leucocit = celulă nucleată din sângele periferic normal

clazie distrugere aortoclazie = ruptura aortei
autoclazie = topirea unui ţesut prin fermenţi proprii
crinie secreţie acrinie = lipsa de secreţie, excreţie a unei glande
apocrine = glande apocrine- glande în care o parte a celulei e
eliminată odată cu secreţia (rămân intacte nucleul şi o
parte a citoplasmei)
holocrine = glande holocrine- glande care îşi elimină conţinutul
prin alterarea structurii proprii
merocrine = glande merocrine- glande în care celulele secretorii îşi
menţin integritatea în cicluri secretorii diferite
6
r
ilo
Sufixe
nt
cultura cultura coprocultura = cultivarea agentului patogen a unei boli infecto-

contagioase, prin însămânţare pe medii adecvate a
de
materiilor fecale
hemocultura = izolarea germenilor din sânge prin cultivarea lor într-un
mediu adecvat
deză fixare artrodeză = metodă chirurgicală de desfiinţare a unei articulaţii, prin
st u
sudura epifizelor osoase
dializă separare hemodializă = denumire dată fenomenului de trecere a sângelui printr-
o membrană semipermeabilă
iridodializă = separarea sau ruperea traumatică, chirurgicală a irisului
de la inserţia sa
diastază separare blefarodiastază = imposibilitatea închiderii complete a fantei palpebrale
r
dipsie sete
ul
polidipsie = sete exagerată
ilo
ectazie dilatare bronşiectazie = dilatarea bronhiilor
flebectazie = dilataţie difuză a venelor
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe

u
ectomie excizie cistectomie = exereza chirurgicală a vezicii urinare
colecistectomie = extirparea chirurgicală a vezicii biliare împreună cu

canalul cistic
pt
ectopie în alt loc corectopie = ectopie pupilară; sediu anormal al orificiului pupilar
emie sânge bacteriemie = prezenţa de scurtă durată a unor bacterii în sânge
amilazemie = concentraţia amidonului în sânge
calcemie = concentraţia calciului sanguin
septicemie = infecţie generală a organismului
7
r
ilo
Sufixe
nt
estezie senzaţie acroestezie = exagerarea sensibilităţii la nivelul membrelor
de
barestezie = sensibilitate la presiune a ţesuturilor profunde
fagie a mânca aerofagie = înghiţirea unei cantităţi mari de aer odată cu saliva sau
cu alimentele rapid ingerate
= tic al unor indivizi caracterizat prin muşcarea buzelor
st u
cheilofagie
fazie limbaj acatafazie = dispunere greşită a cuvintelor în vorbire
bradifazie = tulburare de limbaj constând dintr-o exprimare rară a
cuvintelor
filaxie apărare catafilaxie = alterarea mecanismului natural de apărare a
organismului faţă de infecţii
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe
filie afinitate acidofilie = afinitate pentru coloranţi acizi

predispoziţie,
u
gerontofilie = perversiune constând din atracţia sexuală faţă de persoanele de

înclinaţie spre
vârstă înaintată
fobie teama agorafobie = fobia spaţiilor deschise
pt
claustrofobie = fobia spaţiilor închise
fonie voce afonie = imposibilitatea de a vorbi
disfonie = modificare temporară sau permanentă a vocii, interesând timbrul

şi intensitatea
egofonie = vorbire cu voce asemănătoare cu buhăitul caprei
8
r
ilo
Sufixe
nt
forie a disforie = tulburare a dispoziţiei caracterizată printr-o
de
purta stare penibilă de tristeţe şi frică
hipoforie = tendinţă la deviaţia în jos a axei vizuale a unui
ochi
st u
frenie minte bradifrenie = stare caracterizată prin desfăşurarea lentă a
proceselor psihomotorii
oligofrenie = stare de nedezvoltare psihică globală prin
leziuni cerebrale
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe
naştere adipogeneza = formare de grăsimi

u
geneza
carcinogeneza = procesul de formare a tumorilor maligne
pt
geusis gust hemiageuzie = absenţa gustului pe o jumătate a limbii
hipogeuezie = scăderea sensibilităţii gustative
glosie limba bariglosie = dificultate în pronunţarea cuvintelor
gnozie cunoaştere agnozie = pierderea capacităţii de a recunoaşte obiectele

grafie a scrie agrafie = pierderea posibilităţii de exprimare în scris
disgrafie = tulburare a scrisului
9
r
ilo
Sufixe
nt
de
hidroză sudoare acrohiperhidroză transpiraţie exagerată la nivelul extremităţilor
membrelor
cianehidroza transpiraţie de culoare albastră
iatrie medicină geriatrie ramură a gerontologiei care se ocupă cu studiul
st u
aspectelor fiziopatologice ale vârstei înaintate
psihiatrie ştiinţa medicală care studiază bolile psihice,
tratamentul şi profilaxia lor
ită inflamaţie amigdalită = inflamaţia amigdalelor
r
ul
ilo
apendicită = inflamaţia apendicelui
sinuzită = inflamaţia mucoasei sinusurilor paranazale
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe
u
katalepsis înţelegere acatalepsie = deficienţă a intelectului, nesiguranţă asupra

diagnosticului
kinezie mişcare hipokinezie = scăderea capacităţii de mişcare

pt
lalie vorbire bradilalie = stare caracterizată prin încetinirea anormală a

ritmului vorbirii
ecolalie = repetarea cuvintelor auzite sau citite
lexis cuvânt dislexie = tulburare a înţelegerii cuvintelor scrise
lit piatră bronholit = calcul bronşic

hepatolit = calcul biliar situat intrahepatic
liza distru- citoliza = procesul de distrugere a celulelor
gere = proces de descompunere a fibrinei
fibrinoliza
tromboliza = liza sau topirea unui trombus
10
r
ilo
Sufixe
nt
logie ştiinţă histologie = ramură a biologiei care se ocupă cu structura
microscopică a ţesuturilor
de
cardiologie = ramură a medicinii care se ocupă cu studiul cordului
malacie înmuiere angiomalacie ectazie şi alungire a arterelor, datorită degenerescenţei
st u
mucoide senile
osteomalacie osteopatie decalcifiantă a adultului
manie nebunie cleptomanie tendinţă irezistibilă către sustragerea unor obiecte
dipsomanie impulsie irezistibilă pentru ingerarea de alcool,
apărând în accese
r
ul
piromanie tendinţă patologică de a provoca incendii
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe
megalie mare acromegalie boală caracterizată prin creşterea extremităţilor şi a

u
oaselor late - STH

adenomegalie mărire de volum a ganglionilor
pt
melie, extremitate focomelie anomalie congenitală constând din lipsa unor

segmente intermediare ale unui membre şi ataşarea
segmentului distal direct la centura scapulară sau
pelviană
metrie măsură antropometrie sistem de măsurători ale corpului uman folosit
pentru identificare în medicina legală
craniometrie măsurarea cutiei craniene
mimie imitaţie hipomimie scăderea mobilităţii şi expresivităţii mimicii

patomimie imitarea unor boli, câteodată chiar prin automutilare
mnezie memo rie dismnezie termen generic pentru diferitele forme de slăbire a
memoriei de fixare, păstrare şi reproducere
11
r
ilo
Sufixe
nt
necroză mortifi - liponecroză necroză a ţesutului gras
care
de
osteonecroză necroză a osului
odinie durere mastodinie dureri mamare
otodinie durere auriculară
st u
oma tumoră fibrom tumoare benignă a ţesutului conjunctiv
fibrosarcom formă de sarcom cu malignitate redusă
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe
opie vedere miopie defect de vedere în care razele vizuale se unesc într-un focar
u
înaintea retinei
nictalopie cecitate nocturnă
pt
opsie vedere autopsie deschiderea şi examinarea unui cadavru, în scopul stabilirii

cauzei morţii
zoopsie halucinaţie vizuală (vederea unor animale)
orexie poftă de anorexie lipsa poftei de mâncare
mân hiperorexie poftă de mâncare exagerată
care
hiporexie scăderea poftei de mâncare
12
r
ilo
Sufixe
nt
osmie miros anosmie pierderea totală a simţului mirosului
de
hiperosmie sensibilitate olfactivă exagerată
oză hidrat pentoze monozaharide cu 5 atomi de carbon
de
carbon
st u
stare de spondiloză manifestare vertebrală a reumatismului degenerativ,
boală caracterizată prin osteofitoză, degenerescenţa discurilor
intervertebrale
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe
u
pagus care e fixat craniopagus doi gemeni uniţi la nivelul craniului

para numărul multipară femeie care a născut de mai multe ori
pt
sarcinilor cu
descendenţi nulipară femeie care nu a născut niciodată
viabili primipară gravidă care va naşte pentru prima dată
pareză slăbire hemipareză paralizie uşoară a motilităţii voluntare, limitată la o
jumătate a corpului
patie tulburare adenopatie boală caracterizată prin afectarea ganglionilor
limfatici
angiopatie afecţiune a vaselor
discopatie afectarea unuia sau mai multor discuri
intervertebrale
13
r
ilo
Sufixe
nt
de
penie sărăcie citopenie celule reduse numeric sau volumetric faţă de normal
leucopenie scăderea numărului leucocitelor din sânge
pexie fixare într-o adipopexie fixare sau depozitare de grăsimi pe anumite ţesuturi şi
poziţie normală organe
st u
a unui organ
ptozat
phone voce antifon dispozitiv individual de protecţie a organului auditiv

împotriva undelor sonore
r
bronhofonie
ul transmiterea exagerată a vocii, datorită interpunerii
ilo
unei zone de condensare a parenchimului pulmonar
între căile aeriene şi peretele toracic
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe
u
picnoză condensare eritropicnoza alterare a globulelor roşii caracterizată prin

apariţia unei pigmentaţii metalice brune în
interiorul lor
pt
plastie a forma osteoplastie plastie prin grefă osoasă

rinoplastie operaţie prin care se restaurează piramida nazală,
parţial sau total deformată sau distrusă
plazie a neoplazie formare de ţesuturi noi în sensul unei heteroplazii;

forma tumori maligne
plegie paralizie, hemiplegie paralizie flască sau spastică a unei jumătăţi de corp
lovitură
poieza a face eritropoieză producerea globulelor roşii
leucopoieză formare a diferitelor tipuri de globule albe
poroză trecere condroporoză rarefacţie a ţesutului osos prin procese de liză, cu
apariţia de mici cavităţi
14
r
ilo
Sufixe
nt
ptoză cădere blefaroptoză căderea pleoapei superioare, datorită paraliziei muşchiului ridicător al
pleoapei superioare
de
nefroptoză coborârea rinichiului din locul pe care-l ocupă în mod normal în loja
renală
rafie sutură capsulorafie sutura capsulei articulare, uneori cu plicaturare
angiorafie sutura unui vas sanguin
st u
ragie a curge gingivoragie sângerare gingivală
ree a curge amenoree dispariţia menstrelor
logoree creştere patologică a ritmului, debitului şi tonalităţii exprimării verbale
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe
schizis diviziune cranioschizis absenţa închiderii craniului la nivelul suturii

u
sagitale
glososchizis despicatură linguală
pt
scleroză tare arterioscleroză proces de îngroşare şi pierdere a elasticităţii

pereţilor vaselor arteriale, datorită unei
fibrozări
ateroscleroză proces patologic caracterizat prin prezenţa de
ateroame cu reacţie de scleroză secundară,
ulceraţii şi tromboze, putând duce la
obstrucţia vasului sau la rupturi vasculare
15
r
ilo
Sufixe
nt
scopie a vedea cistoscopie examenul vizual al cavităţii vezicale, cu ajutorul
cistoscopului
de
endoscopie metodă de examinare pe viu a organelor cavitare şi a
orificiilor naturale
sinteză forma re biosinteză apariţia unor compuşi chimici noi în cursul proceselor vitale
st u
stazie reţinere amiostazie denumire generică ce se dă tremurului muscular
hemostază oprirea unei hemoragii
stenie scădere amiostenie scăderea forţei musculare
fonostenie afecţiune constând dintr-o oboseală a vocii
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe
u
stenoză strictură colpostenoză stenoză a vaginului

faringostenoză retracţie cicatriceală, care diminuează lumenul faringian
pt
stomie gură cecostomie deschiderea operatorie a cecului la piele

colostomie deschiderea şi fixarea operatorie la piele a unui segment
al intestinului gros
taxis ordine chemotaxie fenomen de atragere sau respingere a leucocitelor de
către anumite substanţe de natură toxică, inflamatorie
geotaxie sensibilitatea protoplasmei la forţa de gravitaţie
16
r
ilo
Sufixe
nt
terapie trata aeroterapie cură de aer, metodă de tratament cu aer
de
ment
actinoterapie tratament cu ajutorul radiaţiilor de diverse naturi
terme căldură homeoterme animale cu temperatură constantă care nu este în
dependenţă de cea a mediului extern
st u
timie spirit distimie termen prin care astăzi se înţelege modificarea în
sens depresiv a tonusului afectiv
paratimie discordanţa dintre răsunetul afectiv şi conţinutul
faptic de care se leagă
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Sufixe
zu
Pe
u
tom instrumentde adenotom instrument chirurgical pentru sectionarea vegetatiilor

tăiat adenoide
capsulotom instrument pentru efectuarea capsulotomiei
pt
tomie a exciza amigdalectomie extirparea chirurgicală a amigdalelor

apendicectomie extirpare chirugicală a apendicelui
laparotomie deschiderea operatorie a cavităţii abdominale

tonie tonus catatonie stare de fixare tonică persistentă a corpului în anumite
poziţii
hipertonie creştere exagerată a tonicităţii unui ţesut sau organ
hipotonie scăderea tonusului muscular
tripsie zdrobire cefalotripsie intervenţie obstetricală constând din zdrobirea

craniului fetal, în timpul naşterii
trofie nutriţie amiotrofie scăderea marcată de volum a unui muşchi striat
distrofie tulburare de nutriţie
17
r
ilo
Sufixe
nt
tropism afinitate biotropism afinitate pentru materia vie
de
miotropism afinitate pentru ţesutul muscular
neurotropism cu afinitate pentru ţesutul nervos
urie urină acetonurie prezenţa acetonei în sânge
st u
acolurie lipsa pigmenţilor biliari în urină
proteinurie eliminarea în urină a unei cantităţi anormale
de urină
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Prefixe, rădăcini, sufixe

semnificând celule sau ţesuturi
zu
Pe
u
adeno glandă, adenită inflamaţie a ganglionilor limfatici

pt
ganglion
limfatic adenopatie denumire generică pentru afecţiuni ale
ganglionilor limfatici
blast germen blastocel cavitate centrală a blastulei
cario nucleu megacariocit celulă cu nucleu mare
18
r
ilo
nt
cito celulă citocid agent distructiv pentru celule
citofagie înglobarea unei celule de o altă celulă
de
citomegalie creştere exagerată a celulelor
citostatic substanţă care opreşte mitozele
fagocitoză înglobarea şi distrugerea microorganismelor,
st u
fago a
mânca resturilor celulare sau a particulelor străine în
interiorul fagocitelor
fagofobie fobia, teama de a înghiţi
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls

zu
Pe
fibră tumoră benignă glandulară 

u
fibro fibroadenom
hiperplazia epiteliului şi stromei
pt
fibrogastroscop gastroscop flexibil

geno a produce genotip totalitatea materialului genetic
acumulat în genele cromozomiale sau
suma genelor transmise acelui organism
histo ţesut histoliză topirea unui ţesut
histologie ramură a biologiei care se ocupă cu
structura microscopică a ţesuturilor
19
r
ilo
nt
mixo mucus mixocit celula întâlnită în ţesutul mucos
de
mixosarcom mixom malignizat, caracterizat prin prezenţa de atipii
celulare şi mitoze
morfo forma morfogeneză transformări ce includ diferenţierea celulelor şi
st u
ţesuturilor
morfognozie posibilitatea de a depista prin tact forma obiectelor
muco mucus mucocel formaţiune chistică rezultată din retenţia unei secreţii
mucoase
mucolitic substanţă enzimatică cu acţiune lipidică faţă de
r
ul mucusul bronşic (tripsină, a chimotripsină)
ilo
reticulo reţea reticulocit globul roşu incomplet maturizat, fără nucleu care la
coloraţia supravitală prezintă granulaţii
uz
nt
reticulom proliferare tumorală benignă a componentei
reticulare din ganglionii limfatici
de
ru
tu
nt
ls
Termeni legaţi de părţi ale celulelor

zu
Pe
sau de elemente componente ale celulelor

amilo amidon amilază enzima care catalizează hidroliza
u
amidonului
amilazemie concentraţia sîngelui în amilază
pt
amilazurie eliminarea urinară a amilazei

adipo grăsime adipocel hernie a cărui sac conţine ţesut gras
adipogeneză formare de grăsimi
glico glucoză glicogeneză procesul de formare a glicogenului
gluco glicoliza degradare a glucozei
20
r
ilo
Termeni legaţi de părţi ale celulelor
sau de elemente componente ale celulelor
nt
lipo grăsime lipoliză descompunere chimică a lipidelor
de
lipom tumoră benignă a ţesutului adipos
proteo proteină proteinurie eliminarea în urină a unei cantităţi anormale de proteine
proteoliză degradarea, descompunerea proteinelor
st u
steato grăsime steatoliză denumire dată emulsionării şi degradării grăsimilor
steatonecroză proces de necroză a ţesutului gras

steatoză distrofie grasă
steatoree eliminarea de grăsimi în cantităţi mari în materiile fecale
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Prefixe negative
zu
Pe
a,an fără acardie malformaţie embrionară caracterizată prin lipsa

u
formării urinii
anaerob germen microbian ce se dezvoltă în absenţa
pt
oxigenului
analgezie diminuarea marcată sau dispariţia sensibilităţii
dureroase
anemie stare caracterizată prin deficit de hemoglobină
anti contra antiacid care neutralizează aciditatea
antialergic care previne sau suprimă o reacţie alergică
antisepsie metode care urmăresc distrugerea microbilor
prezenţi într-o plagă
contra opus contraincizie incizie a planurilor de înveliş la o distanţă
oarecare de plaga operatorie
contrainsular care se opune acţiunii insulinei
21
r
ilo
Prefixe negative
nt
de fără decerebrare secţionare a trunchiului cerebral sub tuberculii
cvadrigemeni
de
dedentiţie pierderea dinţilor
dis dificil disartrie articulare defectuoasă a cuvintelor
disfagie dificultate de înghiţire a alimentelor
st u
disfonie răguşeală
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Prefixe negative
zu
Pe
u
in nu, fără inapetenţă lipsa poftei de mâncare

incontinenţă incapacitatea de a reţine
pt
insomnie imposibilitatea de a dormi

im lipsă, imperforaţie lipsa unui orificiu
fără impotenţă lipsă de vigoare, neputinţă
dez fără, dezangrenare lipsa de contact a fragmentelor unei
lipsă osoasă fracturi
dezinsecţie metodă de îndepărtare a insectelor
dezinserţie desfacerea traumatică sau chirurgicală a

inserţiei unui tendon sau muşchi
dezvirginare deflorare
22
r
ilo
Prefixe legate de directie
nt
ab de la, abarticular situat în vecinătatea unei articulaţii, fără a avea o
de
separare, legătură cu aceasta
îndepărta abaxial care este situat în afara liniei axiale
re
abductor care face mişcarea de abducţie
st u
ablactaţie oprirea secreţiei lactate
ad către adoral lângă gură
adducţie mişcare prin care un segment anatomic e apropiat de
linia mediană a corpului sau a unei extremităţi
dia prin, dializa separarea substanţelor cristaloide de cele coloide, cu
r
separat,
ul ajutorul unei membrane semipermeabile
ilo
diaree afecţiune caracterizată prin scaune frecvente
per prin percutanat prin tegument
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Prefixe negative
zu
Pe
u
peri în jurul periflebită inflamaţia a tunicii externe a venelor

peritoneu membrană seroasă care căptuşeşte cavitatea
pt
abdominală şi înconjoară viscerele pe care le conţine

trans peste, în transpoziţie poziţie schimbată
altfel transsudat lichid extravazat în ţesuturi sau cavităţi
dincolo
de, prin
23
r
ilo
Prefixe arătând timpul, poziţia
nt
ante înainte antebraţ segment al membrului superior situat între
de
cot şi pumn
anteflexie aplicarea către înainte a unui organ sau părţi
dintr-un organ
st u
antehipofiză lobul anterior hipofizar
pre înainte precapilar metaarteriolă
prefrontal situat în partea anterioară a lobului frontal
al creierului
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls

zu
Pe
prodenţie poziţie orientată vestibular a dinţilor

u
pro înaintea
în
profilaxie totalitatea mijloacelor, metodelor şi procedeelor
fruntea
prin care se acţionează pentru menţinerea stării
pt
de sănătate şi prevenirea îmbolnăvirilor sau a

complicaţiilor bolii
prozo înainte prozodonţie poziţie oblic anterioară a dinţilor frontali
prozoplazie metaplazie care duce la o dezvoltare mai înaltă a
celulelor
post după, postavortum stare clinică imediat după avort
conse-
postpartum starea din primele 6-8 săptămâni după naştere
cutiv
postprandial după masă
24
r
ilo
nt
dextro în dextrocardie anomalie de poziţie a inimii, care se găseşte
de
dreapta situată sau rotată în hemitoracele drept
dextrocerebral situat în emisfera cerebrală dreaptă
sinistro în stânga sinistrocardie deplasarea inimii spre stânga, dincolo de
st u
poziţia normală
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls

zu
Pe
u
ecto în afară ectocranian care aparţine părţii externe a cutiei craniene

extern
pt
ectoderm cea mai externă dintre cele două pături germinale

primare ale embrionului
exo în afara exoftalmie propulsia în afară a globului ocular
mezo mijlo- mezocolon pliu cutanat care leagă colonul cu peretele

ciu abdominal posterior
mezoderm a treia pătură germinală, situată între ectoderm şi
endoderm
25
r
ilo
nt
sin cu, împreună sinartroza formă de articulaţie în care oasele sunt fixe,
de
unite între ele fără întreruperea unei cavităţi
sinoviale
simfiză unire a două structuri (pleură, mandibulă)
st u
tele extremitate, teleopsie viciu în perceperea distanţelor prin care
din obiectele sunt percepute la o distanţă mai
depărtare mare decât sunt în realitate
telesistolic care se situează la sfârşitul sistolei
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Prefixe de comparaţie
zu
Pe
u
homo asemă- homogrefă grefă omogenă, de la un individ de aceeaşi specie

nător
pt
homosexual persoană care în comportarea sexuală prezintă

atracţie pentru acelaşi sex
homeo egal, homeostazie menţinerea la valoarea normală a diferitelor

asemă- constante fiziologice ale mediului intern
nător homeoterme animale cu temperatură constantă
izo egal, la izocorie egalitatea pupilelor la ambii ochi
fel
izogrefă grefă provenind de la indivizii de aceeaşi specie
26
r
ilo
nt
macro mare macrocefalie anomalie constând din dimensiuni anormal de mari
de
ale capului
macroglosie mărire de volum a limbii
mega mare megacefalie dezvoltare exagerată a craniului
megacolon dilataţia unei părţi a colonului
st u
megalo mare megaloblast element nucleat patologic din seria eritropoietică de
dimensiuni mai mari
megaloftalmie glob ocular excesiv de voluminos
micro mic microcefalie craniu de dimensiuni mici
r
ul
microftalmie glob ocular mic
ilo
neo nou, neoartroză articulaţie nou creată
recent
uz
neocerebel partea cerebelului care e filogenetic cea mai recentă
nt
de
ru
tu
nt
ls
zu
Pe
u
normo regle- normoblast element nucleat al seriei roşii care dă

mentar naştere eritrocitului
pt
normotensiv subiect cu tensiune arterială normală

orto drept, ortopnee respiraţie în poziţie şezândă
corect
poikilo felurit, poikiloblast eritroblast cu formă variabilă
neregulat
27
r
ilo
Prefixe legate de cantitate
nt
hiper mai mult, hiperaciditat aciditate crescută peste valoarea
excesiv e normală
de
hiperlordoză exagerarea lordozei fiziologice
hipo mai puţin, Hipoacuzie scăderea acuităţii auditive
redus scăderea voinţei
st u
hipobulie
oligo puţin, oligurie reducerea volumului de urină sub 800 ml / zi

insuficient
pan tot pancardită inflamaţia tuturor straturilor peretelui inimii
r
panto tot pantoterme ul variaţii ale temperaturii corporale care apar fără o cauză
evidentă
ilo
poli mult poligalactie secreţie excesivă de lapte
uz
super excesiv superfecundaţie fenomen biologic constând din fecundarea succesivă a 2 ovule
nt
supra peste, deasu- suprainfecţie infecţie bacteriană secundară în cursul unor boli virale sau la
pra expunerea unor agenţi microbieni
de
ru
tu
nt
ls
Prefixe pentru culoare

zu
Pe
u
ciano albastru cianoză coloraţie albăstruie a pielii şi mucoaselor,

fără extravazare sanguină
pt
eritro roşu eritroblast celula de origine din seria roşie

eritrocianoză eritem de nuanţă violacee
leuco alb leucoree scurgere albă din vagin

leucotrichie decolorare congenitală a părului
melano negru melanoblast celulă primordială formatoare de
melanină
melanurie prezenţa pigmenţilor melanici în urină
xanto galben xantodermie coloraţie în galben a pielii
28
r
ilo
Prefixe legate de numere
nt
de
bi doi, bicuspid termen utilizat în anatomie pentru formaţiuni cu două
dublu vârfuri
bifid despărţit în două
bisexualitate atracţie pentru ambele sexe
st u
di doi, dicephalus făt teratologic cu două capete unite
dublu diglosie limbă bifidă
diplo dublu diplocardie inimă dublă
diplofonie voce bitonală
r
diplopie ul vedere de imagini duble
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Prefixe legate de numere

zu
Pe
hemi jumătate hemiageuezie absenţa gustului pe o jumătate a corpului

u
hemiplegie paralizie a unei jumătăţi de corp

pt
semi jumătate semipermeabilitate proces de difuziune selectivă printr-o

membrană
tri trei triceps formaţiune anatomică având trei capete
tricuspid având trei valve sau vârfuri
multi multe multipară femeie care a născut de mai multe ori

poli mulţi poliartrită inflamaţie simultană a mai multor
articulaţii
policitemie poliglobulie
29
r
ilo
Prefixe legate de poziţie şi direcţie
nt
circum în jurul circumanal în jurul anusului
de
circumoral care înconjoară gura
epi pe, epibulbar deasupra globului ocular
anomalie congenitală constând din prezenţa unui pliu
st u
peste epicantus
cutanat la pleoapele superioare
extra afară extramural situat în afara peretelui unui organ

peste
intra înăuntru intraluminal situat în lumenul unei cavităţi sau într-o
r
ul structură în formă de tub
ilo
infra sub inframastită inflamaţie a structurii conjunctive laxe
retromamare
uz
inter între intercostal situat între 2 coaste
nt
de
ru
tu
nt
ls
Prefixe legate de poziţie şi direcţie

zu
Pe
lângă aflat lângă articulaţii

u
juxta juxtaarticular
juxtaglomerular care se găseşte în vecinătatea glomerulului renal
pt
peri în periadenită inflamaţie a capsulei unui ganglion limfatic şi a

jurul ţesuturilor învecinate
periartrită inflamaţie a ţesuturilor în jurul unei articulaţii
30
r
ilo
Prefixe legate de topografie
nt
antero înainte anterior în faţa planului frontal; ventral
anteroversie deplasarea anterioară a unui organ
de
cranio craniu cranial spre cap
cefalo cap cefalometrie măsurarea segmentelor osoase
st u
craniomaxilare
celio abdomen celiodinie durere abdominală
caudo coada caudectomie rezecţia capului nucleului caudat
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls

zu
Pe
u
inter între intercostal situat între 2 coaste
intra înăun intraluminal situat între lumenul unei cavităţi

pt
tru
extero în afară exteroceptor receptor care primeşte excitaţiile din mediul
înconjurător
exteriorizare manevră chirurgicală prin care un organ sau o tumoră
este scoasă dintr-o cavitate
latero extern, lateroducţie mişcare de la medial spre lateral (de exemplu
lateral deplasarea laterală a globilor oculari)
lateroflexie arcuirea sau încurbarea unui organ spre lateral
31
r
ilo
nt
cervico gât cervicartroză artroză localizată la articulaţiile
intervertebrale ale coloanei cervicale
de
laparo abdomen laparoscopie explorarea cavităţii peritoneale cu ajutorul
laparoscopului
lombo şale lombalgie sindrom algic localizat la masele musculare
st u
lombare
peritoneo peritoneu peritoneu membrană seroasă care căptuşeşte cavitatea
abdominală
peritonită inflamaţia peritoneului
r
ul
ilo
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Prefixe legate de topografia extremităţilor

zu
Pe
u
acro vârf, acroestezie exagerarea sensibilităţii la nivelul extremităţii

extremi membrelor
pt
tate acrofobie fobia locurilor înalte

acromegalie boală caracterizată prin dezvoltarea exagerată a
extremităţilor şi viscerelor
brahio braţ brahialgie durere localizată în membrul superior
brahiotomie secţiune chirurgicală a unui membru superior

cheilo buză cheilofagie obicei al unor indivizi caracterizat prin muşcarea
buzelor
32
r
ilo
nt
de
cheiro mînă cheirofobie frica patologică de a scrie
chiro mîna chirartrita inflamaţie articulară localizată la mâini
st u
pedo picior pedograf aparat pentru înregistrarea dimensiunilor
piciorului
podo picior podagră gută localizată la membrele inferioare
interesând în special degetul mare al
piciorului
r
dactilo deget
ul
dactilomegalie hipertrofia unuia sau mai multor degete de
ilo
la mâini sau de la picioare
dactiloscopie metodă de cercetare bazată pe desenul
uz
nt
liniilor papilare ale feţei palmare a
degetelor
de
ru
tu
nt
ls

zu
Pe
u
dactilo deget dactilofazie procedeu de comunicare prin mişcări

convenţionale ale degetelor, utilizat de
pt
surdomuţi
epizio regiune epiziotomie intervenţie chirurgicală constând din
pubiană practicarea unei incizii care interesează
labia mare, labia mică şi inelul himenal
33
r
ilo
Rădăcini legate de factori fizici
nt
aero aer aerob care se dezvoltă în prezenţa oxigenului liber
de
aerocolie distensia colonului cu gaze
baro greutate baroceptor presoceptor
presiune
calor căldură calorimetrie metodă de determinare a cantităţii de
st u
energie cheltuită de organism
crio frig criocauter aparat pentru efectuarea caute-rizării cu
ajutorul temperaturilor joase produse de o
sursă de dioxid de carbon
r
electro electricitate
ul
electrocardiogramă înregistrarea grafică a curenţilor de acţiune
ilo
ai intestinului
ergo activitate, ergometrie acţiune de măsurare a lucrului mecanic

uz
muncă
nt
efectuat de organism
de
ru
tu
nt
ls

zu
Pe
u
kineto mobili- kinetoterapie terapie prin mişcare

tate
kinezalgie durere musculară care apare la mişcările unor
pt
segmente ale corpului

foto lumină fotoalergie sensibilitate alergică la lumină
fotofobie intoleranţă anormală la lumină

fotopsii fosfene, puncte luminoase, lumină vagă
radio radiaţii radioactiv care emite radiaţii
radioscopie metodă radiologică care datorită fenomenelor de

absorbţie pune în evidenţă forma, structura,
funcţia şi poziţia unor organe sau segmente din
organism pe un ecran luminescent
radioterapie metoda terapeutică prin radiaţii ionizante
sono sunet sonometru aparat pentru înregistrarea intensităţii sonore
34
r
ilo
nt
termo cald termofilie preferinţă pentru temperaturile înalte
de
termolabil care poate fi inactivat sau distrus de
căldură
st u
termometrie metodă de determinare a temperaturii
corpului cu ajutorul termometrului
actino rază actinopatie îmbolnăvire datorită radiaţiilor luminoase
şi ultraviolete
geo pământ geofagie obiceiul de a mânca pământ
r
ul
geomedicină studiul relaţiilor dintre starea de sănătate,
ilo
boală şi condiţiile geografice
uz
nt
de
ru
tu
nt
ls
Rădăcini legate de factori chimici

zu
Pe
u
azo azot azotemie acumulare anormală de produşi azotaţi

neproteici din sânge
pt
fero, feri fier feroterapie folosirea fierului în tratamentul anemiilor;

terapie marţială
feritină metaloproteină existentă în ficat şi splină
formată din fier cuplat cu un complex
proteic; e o formă de depozit
kali potasiu kaliurie eliminare urinară a potasiului

hidro apa, hidrartroză acumulare de lichid la nivelul articulaţiilor
fluid hidrofobie repulsie intensă faţă de apă
hidromasaj metodă de masaj cu ajutorul apei în mişcare
hidroree descărcare abundentă de lichid apos la nivelul
unei mucoase inflamate
35
r
ilo
nt
natri sodiu natremie concentraţia Na în sânge
de
natriurie eliminare urinară de natriu
pneu- aer pneumocel cavitate umplută cu gaz
mo acumulare de aer sau gaz în cavitatea toracică
st u
pneumotorax
sidero fier sideremie prezenţa fierului în plasmă
Sideroblast normoblast care conţine granule de feritină

pneumoconioză caracterizată prin apariţia de
sideroză leziuni pulmonare datorită inhalării de
r
ul particule fine de fier
ilo
aceto acetonă acetonemie prezenţa acetonei în sânge
uz
acetonurie prezenţa acetonei în urină
nt
de
ru
tu
nt
ls
Rădăcini semnificând timpul

zu
Pe
u
crono timp cronofobie fobia (frica) de timp

pt
cronograf instrument de măsurare şi înregistrare a

timpului pe durată scurtă
cronotropism automatism cardiac
nict noapte nictalgie durere care apare în timpul somnului
nictalopie cecitate nocturnă
nicturie condiţie în care ritmul nictemeral de
eliminare a urnii e inversat, volumul
urinii nocturne reprezentând mai mult
de jumătate din volumul total
noct noapte noctambulism somnambulism
36
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
AN I SEM.II
r nt
T.I.B. – Nursing
ilo
r
Curs nr. 3 - Noţiuni de topografie
r
ilo
1. Regiunile topografice ale capului şi gâtului
r nt
2. Liniile convenţionale ale trunchiului
ilo e
3. Regiunile topografice parietale ale toracelui şi regiunile
ntud
umărului,
dest
4. Abdomenul: linii convenţionale, regiuni topografice
5. Regiunile topografice ale membrului superior
tul
l zs u
6. Regiunile topografice ale membrului inferior
zuu
rt uu
npt
Pe
Curs nr. 3 - Regiunile topografice ale capului şi gâtului
r
ilo
1. frontală
r nt
2. parietală
3. occipitală
ilo e
4. temporală
ntud
5. nazală
6. labială
7. mentonieră
dest
8. palpebrală
9. geniană
tul
10. maseteriană
l zs u
11. parotidiană
12. infrahioidiană
13. suprahioidiană
zuu
14. sterno-cleido-mastoidiană
15. laterală a gâtului
rt uu
16. Cefei
npt
a. fosa suprasternală
b. triunghiul submandibular
Pe
c. triunghiul carotidian
d. triunghiul omoclavicular
e. triunghiul omotrapezian
r
ilo
r nt
ilo e
ntud
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
r
ilo
r nt
ilo e
ntud
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Regiunile topografice ale capului şi gâtului
r
ilo
regiunea Limite
fronto-parieto- anterior: glabela şi marginile supraorbitare,
r nt
occipitală: posterior: protuberanţa occipitală externă, liniile nuchale superioare,
lateral: liniile temporale superioare, baza procesului mastoidian
ilo e
temporală inferior: arcul zigomatic,
în rest: linia temporală superioară
ntud
nazală: superior: depresiunea suglabelară,
inferior: linia care trece prin părţile mobile ale septului nazal şi a orificiilor narinare, lateral: şanţurile nazo-
orbitare şi nazogeniene,
dest
labială superior: linia curbă cu concavitatea inferioară ce trece prin marginea posterioară a nărilor, şanţul nazo-labial,
inferior: şanţul mento-labial,
tul
lateral: linii convenţionale situate la 1 cm. lateral de comisurile bucale,
l zs u
mentonieră: superior: şanţul mento-labial,
inferior: marginea inferioară a corpului mandibulei,
lateral: linii convenţionale situate la 1 cm. lateral de comisurile bucale,
zuu
palpebrală marginile aditusului orbital,
rt uu
geniană: anterior: şanţul nazo-genian,
posterior: marginea anterioară a muşchiului maseter,
superior: marginea inferioară a bazei orbitei,
npt
inferior: marginea inferioară a corpului mandibulei,

maseteriană: anterior: marginea anterioară a muşchiului maseter,
Pe
posterior: marginea posterioară a ramurii mandibulei,

superior: arcul zigomatic,
inferior: marginea inferioară a mandibulei,
parotidiană: anterior: marginea posterioară a ramurii mandibulei,
posterior: procesul mastoidian, marginea anterioară a muşchiului sterno-cleido-mastoidian,
superior: porul acustic extern,
inferior: orizontala care continuă marginea inferioară a mandibulei,
Curs nr. 3 - Gâtul
r
ilo
1. regiunea parotidiană
r nt
2. triunghiul submandibular
3. triunghiul submental
ilo e
4. regiunea infrahioidiană
ntud
5. fosa suprasternală
6. triunghiul carotidian
dest
7. regiunea sterno-cleido-mastoidiană
8. triunghiul omotrapezian
tul
l zs u
9. triunghiul omoclavicular
10. regiunea cefei zuu
rt uu
posterior: • linia convenţională care uneşte cele 2 articulaţii acromo-claviculare,
trecând prin procesul spinos al celei de-a 7-a vertebre cervicale
npt
superior: • marginea inferioară a corpului mandibulei, orizontala convenţională ce

Pe
trece prin marginea anterioară a muşchiului sterno-cleido-mastoidian,

muşchiul sterno-cleido-mastoidian, procesul mastoidian, linia nuchală
superioară, protuberanţa occipitală externă
inferior: • incizura jugulară a sternului, faţa superioară a articulaţiei sterno-
claviculare şi a claviculei
Curs nr. 3 - Gâtul
r
ilo
r nt
Regiunea limite
ilo e
suprahioidiană • superior: marginea inferioară a corpului mandibulei,
• inferior: marginea superioară a hioidului,
ntud
• lateral: marginile anterioare a muşchiului sterno-cleido-mastoidian
sterno-cleido- • anterior: marginile anterioare a muşchiului sterno-cleido-mastoidian,
dest
mastoidiană • posterior: marginile posterioare a muşchiului sterno-cleido-mastoidian,
• superior: baza procesului mastoidian,
tul
• inferior: clavicula şi articulaţia sterno-claviculară,
l zs u
laterală a gâtului • anterior: marginile posterioare a muşchiului sterno-cleido-mastoidian,
• posterior: marginea laterală a trapezului,
zuu
• superior: marginile muşchilor sterno-cleido-mastoidian,
• inferior: faţa superioară a corpului claviculei,
rt uu
npt
Pe
Curs nr. 3 - Trunchiul
r
ilo
limite: • superior: incizura jugulară a sternului, faţa superioară a articulaţiei sterno-claviculare şi a
claviculei,
r nt
• inferior: simfiza pubiană, marginea superioară a pubelui, ligamentul inghinal, creasta iliacă, spina
iliacă postero-superioară, vârful coccigelui,
ilo e
ntud
Trunchiul
– deltoidiană ceafa
dest
– axilară rahidiană toracică
rahidiană lombară
tul
– subclaviculară
l zs u
– mamară sacro-coccigiană
gluteală
– costală
zuu
costo-iliacă
– antero-inferioară a regiunii costale
rt uu
costală
– antero-superioară a regiunii costale scapulară
npt
– sternală brahială posterioară

– brahială anterioară
Pe
brahială anterioară
– brahială posterioară deltoidiană
Curs nr. 3 - Regiunile topografice parietale ale
toracelui şi regiunile umărului
r
ilo
r nt
limite: • superior: incizura jugulară a sternului, faţa superioară a articulaţiei sterno-claviculare şi
a claviculei,
ilo e
• inferior: simfiza pubiană, marginea superioară a pubelui, ligamentul inghinal, creasta
ntud
iliacă, spina iliacă postero-superioară, vârful coccigelui,
dest
1. deltoidiană 1. ceafa
2. axilară 2. rahidiană toracică
3. subclaviculară 3. rahidiană lombară
tul
4. mamară 4. sacro-coccigiană
l zs u
5. gluteală
5. costală
6. costo-iliacă
6. antero-inferioară a
7. costală
zuu
regiunii costale 8. scapulară
7. antero-superioară a 9. brahială posterioară
rt uu
regiunii costale 10. brahială anterioară
8. sternală 11. deltoidiană
9. brahială anterioară
npt
10. brahială posterioară

Pe
Curs nr. 3 - Liniile convenţionale ale trunchiului
r
ilo
1. linia mediană anterioară
2. linia parasternală 1. linia mediană
r nt
3. linia medio-claviculară posterioară
4. linia mamelonară 2. linia paravertebrală
ilo e
5. linia axilară anterioară 3. linia scapulară
ntud
6. linia axilară mijlocie
7. linia axilară posterioară
dest
tul
l zs u
• linia medio-sternală - linia mediană anterioară,
• linia parasternală - de-a lungul marginii sternale,
zuu
• linia medio-claviculară: verticala care coboară prin papila mamară (mijlocul
claviculei),
rt uu
• linia axilară anterioară: verticala ce coboară prin marginea anterioară a
şanţului axilar,
• linia medio-axilară - verticala coborâtă prin vârful axilei,
npt
• linia axilară posterioară: verticala ce coboară prin marginea posterioară a

şanţului axilar,
Pe
• linia scapulară: verticala ce coboară prin unghiul inferior al scapulei,

• linia paravertebrală: verticala ce coboară prin vârful proceselor transversale,
Curs nr. 3 - Regiunile topografice parietale ale
r
toracelui şi umărului
ilo
r nt
regiunea limite
ilo e
sternală: lateral: marginile sternului, articulaţiile sterno-condrale,
ntud
superior: incizura jugulară,
inferior: baza procesului xifoid,
dest
costală: anterior: marginea laterală a sternului,
posterior: marginea laterală a musculaturii ce ocupă şanţurile
tul
l zs u
vertebrale,
superior: prima coastă,
zuu
inferior: linia oblică în jos şi înapoi ce trece prin arcul costal, vârful
coastelor XI şi XII,
rt uu
mamară: medial: marginea sternului,
npt
lateral: linia axilară anterioară,

superior: coasta a III-a,
Pe
inferior: coasta a VI, VII,

Curs nr. 3 - Noţiuni de topografie abdominală
r
ilo
Regiunile clinico-topografice:
r nt
ilo e
H, H' hipocondrul drept şi stâng
ntud
Ep- epigastru
F, F' flancul drept şi stâng
dest
O - regiunea ombilicală
I, I' fosa iliacă dreaptă şi stângă
tul
Hp- hipogastru
l zs u
zuu
Regiunile topografice parietale
rt uu
sterno-costo-pubiană
npt
ombilicală
costo-iliacă
Pe
inghinală
Curs nr. 3 - Noţiuni de topografie toracică
r
ilo
Nomenclatura segmentelor pulmonare (similara si pentru bronhiile
segmentare) Segmentele plamanului stang:
r nt
Segmentele plamanului drept: Lobul superior
ilo e
• Lobul superior: Culmenul
1.Apical
ntud
1. Apical
2.Posterior
2. Posterior 3.Anterior
3. Anterior Lingula
dest
• Lobul mijlociu 4.Lingular superior
4. lateral 5.Lingular inferior
Lobul inferior:
tul
5. medial
6.Bazal apical
l zs u
• Lobul inferior: 7.Bazal medial sau paracardiac
6. Bazal apical al lui Deve-Nelson-Fowler 8.Bazal anterior
7. Bazal medial sau paracardiac (Luciene) 9.Bazal lateral
zuu
8. Bazal anterior 10.Bazal posterior
rt uu
9. Bazal lateral
10. Bazal posterior
npt
Pe
r
ilo
Diviziunea clasica a mediastinului
r nt
A1. Mediastin anterior etaj superior timo-
vascular
ilo e
A2. mediastin anterior etaj inferior cardio-
ntud
pericardic
B. mediastin posterior
1. Planul aperturii toracice superioare
dest
2. Stern
3. Coloana vertebrala toraco-lombară
tul
l zs u
4. Mușchiul diafragma
5. Trahee zuu
6. Bifurcația traheei
7. Ligament pulmonar
rt uu
npt
Pe
Curs nr. 3 - Mediastinul posterior
r
ilo
•
r nt
Esofagul
• Aorta descendentă
•
ilo e
nn. Vagus
• Ductus toracicus
ntud
• V. Azigos et hemyazigos
• Ganglionii toracali ai lanţului simpatic
•
dest
Nn. Splahnicus major et minor
• Ganglionii limfatici mediastinali
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Curs nr. 3 - Mediastinul mijlociu
r
ilo
• inima şi pericardul,
r nt
• bifurcaţia traheei şi bronhiile
ilo e
principale,
• aorta ascendenta,
ntud
• trunchiul pulmonar,
• aa. şi venele pulmonare dreapta şi
stangă,
dest
• partea intrapericardica a venei cave
superioare,
tul
• vena azygos,
l zs u
• nervii frenici,
• aa. pericardofernice zuu
• ganglionii limfatici traheobronsici
• plexul cardiac;
rt uu
npt
Pe
Curs nr. 3 - Mediastinul anterior
r
ilo
• între stern şi pericard,
r nt
• conţine
ilo e
• ligamentele steno-
ntud
pericardice,
• aa. Toracica interna şi
• ţesut conjunctiv lax.
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
Curs nr. 3 - Diafragm
r
ilo
r nt
Raporturile diafragmei
ilo e
ntud
Torace
• pericardul
dest
• pleurele
• ficat
tul
l zs u
• stomac
zuu
Abdomen
• splina
rt uu
• Glande suprarenale
• rinichi
npt
Pe
Curs nr. 3 - Pleura
r
ilo
r nt
•Viscerală
ilo e
ntud
•Parietală:
dest
-pleura costală
tul
l zs u
-pleura diafragmatică
zuu -pleura mediastinală.
rt uu
npt
Pe
Curs nr. 3 - Pericard
r
ilo
r nt
•
ilo e
situat între doi saci
ntud
pleurali.
• conţine inima
dest
• anterior – sternul şi
peretele toracelui.
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
r
ilo
Regiunile clinico-topografice:
r nt
ilo e
H, H' hipocondrul drept şi stâng
ntud
Ep- epigastru
F, F' flancul drept şi stâng
dest
O - regiunea ombilicală
I, I' fosa iliacă dreaptă şi stângă
tul
Hp- hipogastru
l zs u
zuu
Regiunile topografice parietale
rt uu
sterno-costo-pubiană
npt
ombilicală
costo-iliacă
Pe
inghinală
r
ilo
r nt
ilo e
Orizontala prin C X
ntud
dest
tul
l zs u
Orizontala prin crestele iliace •
zuu
rt uu
• Verticale prin mijlocul arcadelor
crurale ce intersectează superior
npt
extremitățile C VIII
Pe
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
Curs nr. 3 - Noţiuni de topografie – membrul superior
r
ilo
Regiunile anterioare:
Regiunile posterioare:
1. şanţul delto-pectoral
r nt
1. regiunea deltoidiană
2. regiunea deltoidiană 2. regiunea scapulară
3. peretele anterior al axilei 3. regiunea brahială posterioară
ilo e
4. regiunea brahială anterioară 4. regiunea costală
ntud
5. regiunea plicii cotului 5. regiunea costo-iliacă
6. regiunea antebrahială anterioară 6. regiunea olecraniană
7. regiunea anterioară a gâtului mâinii 7. regiunea antebrahială posterioară
dest
8. regiunea palmară a mâinii 8. regiunea posterioară a gâtului mâini
9. regiunea palmară a degetelor 9. regiunea dorsală a mâinii
10.regiunea dorsală a degetelor
tul
l zs u
zuu
faţă de limite
rt uu
gât: • linia curbă care trece prin marginea superioară a scapulei, marginea
laterală a acromionului, marginea anterioară a claviculei
npt
torace • anterior - verticala coborâtă de la unirea treimii laterale cu cea mijlocie a

Pe
claviculei,
• posterior - marginea medială a scapulei,
• distal - linia orizontală de pe peretele toracic care trece pe marginile
inferioare ale muşchilor pectoral mare, dorsal mare, rotund mare,
r
ilo
regiunea Limite
r nt
deltoidiană • anterior: marginea anterioară a muşchiului deltoid,
ilo e
• posterior: linia ce uneşte unghiului acromionului cu tuberozitatea
ntud
deltoidiană a humerusului,
• proximal: clavicula, acromionul,
• distal: planul ce trece pe sub inserţia muşchiului pectoral mare,
dest
scapulară • medial: marginea medială a scapulei,
tul
• lateral: linia ce uneşte unghiului acromionului cu tuberozitatea
l zs u
deltoidiană,
• proximal: marginea superioară a scapulei,
zuu
• distal: marginea inferioară a muşchiului rotund mare,
axilară • superior: clavicula,
rt uu
• inferior: marginea inferioară a muşchiului pectoral mare,
• lateral: şanţul delto-pectoral,
npt
• medial: verticala coborâtă la unirea treimii laterale cu cele 2 treimi

Pe
mediale ale claviculei

r
ilo
regiunea Limite
Braţul: • proximal: linia circulară care trece prin marginea inferioară a
r nt
pectoralului mare,
ilo e
• distal: planul transversal ce trece la două lăţimi de degete
ntud
deasupra celor 2 epicondili humerali
Cotul • proximal: planul transversal ce trece la două lăţimi de degete
dest
deasupra celor 2 epicondili humerali,
• distal: planul transversal ce trece la două lăţimi de degete sub cei
tul
l zs u
2 epicondili humerali
Antebraţul • proximal: planul transversal ce trece la două lăţimi de degete sub
zuu
cei 2 epicondili humerali,
• distal: planul transversal ce trece la 2 centimetri deasupra
rt uu
procesului stiloidian al ulnei
npt
Gâtul mâinii • proximal: planul transversal ce trece la 2 cm. deasupra procesului

Pe
stiloidian al ulnei,
• distal: planul ce trece pe sub pisiform,
Mâna proximal: planul ce trece pe sub pisiform
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
Curs nr. 3 - Noţiuni de topografie – membrul inferior
r
ilo
limite: • faţă de torace: partea anterioară a tuberculului pubelui, plica inghinală,
creasta iliacă, şanţul intergluteal, şanţul genito-femural
r nt
ilo e
ntud
Regiunile anterioare:
1. triunghiul femural Scarpa
dest
2. scrotul
3. regiunea anterioară a coapsei
4. regiunea anterioară a genunchiului
tul
l zs u
5. regiunea anterioară a gambei
6. regiunea anterioară a gâtului piciorului
7. regiunea dorsală a piciorului
zuu
8. regiunea dorsală a degetelor
rt uu
Regiunile posterioare:
npt
1. regiunea sacro-coccigiană
2. regiunea gluteală
Pe
3. regiunea posterioară a coapsei

4. regiunea posterioară a genunchiului
5. regiunea posterioară a gambei
6. regiunea posterioară a gâtului piciorului
7. regiunea plantară
Curs nr. 3 - Noţiuni de topografie – membrul inferior
r
ilo
regiunea Limite
r nt
gluteală • medial: linia ce uneşte spina iliacă postero-superioară cu vârful coccigelui,
• lateral: linia ce uneşte spina iliacă antero-superioară trohanterul mare şi extremitatea
ilo e
laterală a şanţului gluteal,
ntud
• proximal: creasta iliacă,
• distal: şanţul gluteal
dest
Coapsa: • proximal: linia circulară care trece prin tuberculul pubian, plica inghinală, şanţul
genito-femural,
• distal: planul transversal ce trece la două lăţimi de degete deasupra bazei patelei,
tul
l zs u
Genunchiul • proximal: planul transversal ce trece la două lăţimi de degete deasupra bazei patelei,
• distal: planul transversal ce trece la două lăţimi de degete sub baza patelei
zuu
Gamba • proximal: planul transversal ce trece la două lăţimi de degete sub baza patelei,
• distal: planul transversal ce trece prin baza celor 2 maleole
rt uu
Gâtul piciorului • proximal: planul transversal ce trece prin baza celor 2 maleole,
• distal: planul ce trece la 3 cm sub plica de flexiune talo-crurale,
npt
• lateral şi medial: 1 cm sub vârful maleolelor,

•
Pe
Piciorul proximal: planul ce trece pe sub pisiform,

• lateral şi medial: 1 cm sub vârful maleolelor
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
medicală
tul
Examinarea
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
Elemente ce trebuie evaluate:
r
ilo
Cardiovasculare
Respiratorii
Tipul afecţiunii
r nt
Gastrointestinale
Musculo-scheletice
ilo e
Acuta / Subacuta / Cronica Constituţionale
ntud
Neurologice
Psihiatrice
Genito-urinare
dest
Neclasificate
Multi-sistemice
tul
l zs u
zuu Evaluare
rt uu
Varsta Pacientului
npt
< 18 Sexul
18 – 44
Pe
45 – 64 Masculin
> 65 Feminin
Evaluarea iniţială
r
ilo
r nt
ilo e
• impresia generală
ntud
• status mental
dest
• căi aeriene
• respiraţie
tul
l zs u
• circulaţie zuu
• priorităţile pacientului
rt uu
npt
Pe
OBŢINEREA CONSIMŢĂMÂNTULUI
r
ilo
r nt
ilo e
ntud
• Prezentarea de către personalul
medical – nume şi prenume
dest
• Numele pacientului
tul
l zs u
• Obţinerea consimţământului
zuu
informat
rt uu
npt
Pe
Pregătirea camerei în care se face examinarea
r
ilo
r nt
Salonul, cabinetul medical
ilo e
• Observarea pacientului
ntud
• Ascultarea informaţiilor
dest
pacientului
• Examen fizic general
tul
l zs u
zuu
Caracteristicile camerei
rt uu
npt
• Depind de numărul de persoane care lucrează acolo +

Pe
pacient
Mobilierul
r
ilo
• Trebuie aşezat astfel încât să asigure:
r nt
– Eficienţă
ilo e
– Confort
ntud
– Libertate în mişcări pentru
dest
personalul medical
tul
l zs u
zuu
Elemente obligatorii în camera de examinare
rt uu
npt
•unul sau mai multe scaune • lampă – lumină

Pe
•pat • paravan
•cântar
Asigurarea condiţiilor de igienă
r
ilo
Controlul infecţiilor
r nt
ilo e
ntud
Amintiţi-vă: Spălatul pe mâini:
dest
• Menţinerea unui • La începutul fiecărei zile
tul
mediu curat • Înainte şi după fiecare pacient
l zs u
• Dezinfecţia tuturor • Înainte şi după folosirea mănuşilor
suprafeţelor • Înainte şi după masă
zuu
• Folosirea obiectelor • După tuse, suflatul nasului
rt uu
de unică folosinţă • După folosirea unui echipament
• După îndepărtarea deşeurilor
npt
• La sfârşitul zilei de muncă

Pe
Condiţii de mediu
r
ilo
r nt
reducera riscului
de accidente
ilo e
• Temperatură • Lumină adecvată – • Camera să fie • Podea
ntud
adecvată – pentru a asigura curată, fără • Mobilă
pentru a reduce posibilitatea mirosuri • Cabluri
efectuării
dest
efortul de
• Ferestre
adaptare examinării,
prevenirea • etc.
tul
l zs u
accidentelor
zuu
rt uu
npt
Pe
Condiţii de mediu – precauţii speciale
r
ilo
• Menţinerea medicaţiei în condiţii de
r nt
Copii siguranţă
ilo e
• Jucării sigure (curate, fără risc de
ntud
îmbolnăvire)
dest
tul
l zs u
zuu • asigurarea condiţiilor
speciale,
Pacienţi cu •reducerea riscului de
rt uu
dizabilităţi fizice
npt
accidentare în baie, camera

de primire urgenţe, in salon
Pe
r
ilo
r nt
ilo e
ntud
dest
• Depozitarea în siguranţă a
substanţelor inflamabile
tul
l zs u
• Marcarea cu afişe: “Fumatul
interzis”
zuu
rt uu
În caz de incendiu
npt
• Existenţa unei căi de

Pe
evacuare.
• extinctoare
Rolul asistentului medical
r
ilo
r nt
• Să creeze condiţiile ca pacientul să stea
confortabil
ilo e
• Pregătirea materialelor şi instrumentelor
ntud
necesare
• Asigurarea condiţiilor de mediu
dest
• Asistarea medicului
tul
• Măsurarea tensiunii, pulsului, temperaturii
l zs u
– notarea în foaia de temperatură
zuu
• Determinarea greutăţii
• Pregătirea rezultatelor analizelor,
rt uu
explorărilor
npt
• Pregătirea foilor de observaţie

Pe
Crearea unei atmosfere favorabile

Pregătirea pacientului pentru examinare
r
ilo
• psihic – explicarea necesităţii examinării, a ceea ce se va
r nt
întâmpla
ilo e
ntud
• fizic –
– Poziţie – în funcţie de examinare
dest
şezând
Decubit dorsal, lateral
tul
l zs u
Dorsal recumbent
Genu-pectorală
zuu
Trendelenburg
Fowler
rt uu
– Sprijinirea pacientului să meargă la baie înainte

npt
Pe
Consideraţii speciale
r
ilo
 evitarea stereotipiilor – fiecare individ este o entitate
r nt
 evitarea judecăţilor legate de pacienţi bazate pe experienţa
ilo e
anterioară
ntud
 respectarea diferenţelor culturale
 susţinerea pacienţilor cu dizabilităţi fizice să se deplaseze, să îşi
dest
schimbe poziţia
 examinarea copiilor – mai ales a celor mici în prezenţa părinţilor
tul
l zs u
 examinarea gravidelor – în funcţie de vârsta sarcinii – ! L poziţie
zuu
rt uu
npt
Pe
Tehnicile de bază
r
ilo
r nt
– conversaţia,
– inspecţia,
ilo e
ntud
– palparea,
– percuţia
dest
– Auscultaţia
tul
l zs u
• Aceste tehnici necesită folosirea
zuu
observaţiei şi a unor simţuri:
rt uu
– tactil,
– vizual,
npt
– auditiv,
Pe
– olfactiv.
Conversaţia.
r
ilo
• care sunt simptomele,
• când au apărut pentru prima dată manifestările,
r nt
• cum s-au declanşat simptomele: brusc, gradual,
• dacă a mai prezentat manifestările şi altă dată în trecut sau nu,
ilo e
ntud
• care au fost factorii favorizanţi ai declanşării simptomelor,
• localizarea simptomatologiei (acolo unde acest lucru se poate face; ex.: locul durerii,
iradierii),
dest
• intensitatea,
tul
• frecvenţa, durata,
l zs u
• condiţii de agravare sau ameliorare a simptomatologiei,
•
zuu
manifestările asociate (ex.: greaţa ce însoţeşte vărsătura),
• cum a evoluat în timp simptomatologia,
rt uu
npt
Non-
Pe
verbal
verbal
Inspecţia
r
ilo
a) generale: 1. vârsta biologică,
2. sexul,
r nt
3. starea de nutriţie,
ilo e
4. înălţime,
ntud
5. starea igienică,
6. mobilitatea
dest
tul
l zs u
statura zuu Vârsta Atitudinea
rt uu
npt
Culoarea Expresia
…………
Pe
tegumentului facială
Inspecţia
r
ilo
a) la nivelul capului: 1. particularităţi ale formei capului,
2. distribuţia părului,
r nt
3. expresia facială
ilo e
ntud
a) la nivelul gâtului: 1. pulsaţii ale arterelor, dilatarea venelor,
dest
2. guşa,
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Palparea
r
ilo
r nt
• mărimea, forma, consistenţa şi mobilitatea diferitelor
ilo e
ntud
structuri,
• calitatea pulsului,
dest
• starea oaselor şi articulaţiilor,
• gradul de extindere şi sensibilitate a zonelor afectate de
tul
l zs u
diverşi factori nocivi,
• temperatura cutanată şi calitatea tegumentului,
zuu
• edemele.
rt uu
npt
Pe
Percuţia
r
ilo
• Prin "lovirea" unei părţi a corpului se pot aprecia
poziţia, mărimea şi densitatea unor structuri profunde,
r nt
putându-se aprecia de asemenea dacă o formaţiune
ilo e
este o formaţiune lichidiană sau cu aer.
ntud
dest
• Percuţia poate fi:
– mediată sau indirectă
tul
l zs u
• când degetele unei mâini sunt folosite ca "ciocan" iar degetul
mijlociu al celeilalte mâini ca "nicovală"; ex.: la percuţia toracelui,
zuu
abdomenului persoanelor adulte
– directă
rt uu
• când degetele lovesc direct zona ce se percută; ex:. la percuţia
npt
sinusurilor sau a toracelui copilului

– realizată cu ajutorul pumnului:
Pe
• acesta loveşte dosul mâinii plasat la nivelul zonei ce va fi

percutată; ex.: la percuţia rinichiului sau a spatelui.
Percuţia
r
ilo
• Sunetul obţinut la percuţie trebuie apreciat în funcţie de
anumite calităţi:
r nt
– înălţime,
ilo e
– intensitate,
ntud
– calitate.
dest
• El poate fi:
– mat (asupra sternului, oaselor),
tul
l zs u
– submat (asupra ficatului, diafragmului),
– sonor (asupra plămânului),
zuu
– hipersonor (anormal în: emfizem, pneumotorax),
rt uu
– timpanic (asupra traheii).
npt
• Tehnica percuţiei este folosită de medic, asistenta

Pe
contribuind la aşezarea şi menţinerea pacientului în

poziţie adecvată.
Auscultaţia
r
ilo
• Este procedeul prin care se ascultă sunetele existente la nivelul
r nt
corpului, respectiv la nivelul plămânului, inimii, vaselor sanguine,
viscerelor abdominale.
ilo e
ntud
• Poate fi:
dest
– directă: când urechea este aplicată direct pe tegument
– indirectă: cu ajutorul unui stetoscop.
tul
l zs u
• În timpul auscultaţiei asistenta trebuie să creeze un climat optim,
zuu
îndepărtând celelalte surse de zgomot (TV, radio) şi să solicite
pacienţilor să păstreze liniştea în camera în care se desfăşoară
rt uu
examinarea.
npt
Pe
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
• pulsului
• Palparea
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
Examinarea propriu-zisă a unui pacient respectă
următoarea secvenţialitate
r
ilo
r nt
1. examinarea generală
ilo e
 începe la primul contact cu pacientul prin:
ntud
→ aprecierea stării generale de sănătate,
→ descoperirea stărilor de dificultate (dispnee, durere),
dest
→ aprecierea stării de conştienţă, comportamentului, expresiei faciale, a
dispoziţiei,
tul
l zs u
→ examinarea mobilităţii şi poziţiei persoanei în timp ce merge,
→ aprecierea înălţimii, greutăţii, stării de nutriţie,
zuu
→ starea de igienă, aspectul estetic, hainele,
→ starea tegumentului,
rt uu
→ mirosul,
npt
→ postura, activitatea motorie, deformaţiile fizice,

→ capacitatea de exprimare (limbajul),
Pe
→ vârsta biologică, psihică comparativ cu cea reală,

1.Starea generală de sănătate:
r
ilo
subiectiv  stare de bine, o stare de rău ce durează de mult sau de
puţin timp,
r nt
obiectiv  evaluarea aprecierii subiective,
ilo e
 de ex.: expresia "mă simt rău de foarte mult timp"
ntud
corelată cu un aspect obosit, cu scădere în greutate
(vizibilă şi datorită aspectului tegumentului), cu paloare
dest
sau cu o expresie facială ce ne sugerează starea de
tul
disconfort,
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
2.Starea mentală, psihică
r
ilo
subiectiv  stare de oboseală psihică, existenţa unor factori stresanţi şi
efectul lor asupra organismului,
r nt
obiectiv  cu ajutorul unor întrebări adecvate ne putem da seama
ilo e
dacă e vorba de o persoană bine orientată temporo-
ntud
spaţial,
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
3.Starea de nutriţie
r
ilo
subiectiv  pacientul poate fi conştient de greutatea adevărată,
 poate recunoaşte:
r nt
 dacă e supra- sau subponderal,
 dacă greutatea lui s-a modificat în ultimul timp,
ilo e
 "am senzaţia că încep să cadă hainele de pe mine", "nu mai pot să
ntud
mă îmbrac cu o parte din haine pentru că îmi sunt prea mici", etc.,
dest
obiectiv  asistenta poate observa supraponderea pacientului şi poate
cuantifica greutatea reală cântărindu-l,
tul
l zs u
 obezitatea poate sugera:
 supraalimentaţie,
zuu
 afecţiuni endocrine (hipotiroidism, b. Cushing, insuficienţă ovariană)
 afecţiuni metabolice,
rt uu
 caşexia ne poate sugera:
 o neoplazie,
npt
 o afecţiune endocrină (hipertiroidism, b. Addison)

 o denutriţie cronică,
Pe
4.Igiena şi aspectul estetic:
r
ilo
subiectiv  pacientul poate fi preocupat nu numai de starea de igienă
individuală, dar şi de aspectul său exterior;
r nt
 poate de asemenea sesiza apariţia unei lipse de preocupări faţă de
starea de igienă şi de aspectul estetic ("nu mă mai interesează
ilo e
cum arăt") aşa cum se întâmplă la pacienţii cu nevroze,
ntud
dest
obiectiv  depind de starea de sănătate, de norme culturale, vârstă, statut
socio-cultural,
tul
l zs u
 apă şi săpun ± deodorante, creme,
 aspectul îngrijit sau mai puţin îngrijit dat de modul în care
zuu
pacientul se îmbracă depinde de asemenea şi de starea socio-
economică, gradul de cultură, simţul cromatic, existenţa unor
rt uu
afecţiuni precum schizofrenia,
npt
Pe
5.Halena:
r
ilo
subiectiv  halenă neplăcută poate atrage atenţia pacientului asupra
modificării stării de sănătate,
r nt
 ex.: o mamă care simte o halenă neplăcută la un copil se va gândi
prima dată la faptul că nu s-a spălat pe dinţi, apoi la existenţa
ilo e
unei carii,
ntud
obiectiv  o halenă neplăcută → o igienă deficitară sau carii dentare,
dest
 o halenă alcoolică o intoxicaţie cu alcool, o halenă uremică o
insuficienţă renală, o halenă de acetonă un diabet zaharat, o
tul
halenă amoniacală o afecţiune hepatică,
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
6.Mersul şi postura:
r
ilo
subiectiv  pacientul poate sesiza imposibilitatea de a sta în picioare, de a se
sprijin pe membrele inferioare, de a merge,
r nt
obiectiv  putem constata existenţa unei hemiplegii, a unei sciatici,
ilo e
 trebuie să observăm pacientul în timp ce merge, stă sau îşi
ntud
schimbă poziţia,
 este de asemenea important să recunoaştem modificările
dest
caracteristice,
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
7.Tipul constituţional:
r
ilo
obiectiv  astenic - ectomorf - cu musculatură slab dezvoltată, slab, înalt, cu
gât, torace, abdomen lungi,
r nt
 stenic – mezomorf - cu aspect atletic, cu structură osoasă şi
musculatură bine dezvoltată,
ilo e
 hiperstenic – endomorf – scund, supraponderal,
ntud
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
8.Modul de exprimare verbală:
r
ilo
subiectiv  pacientul poate sesiza o oarecare dificultate în exprimare,
în folosirea cuvintelor
r nt
obiectiv  trebuie să apreciem claritatea, spontaneitatea, viteza de
ilo e
exprimare,
ntud
 folosirea inadecvată a cuvintelor poate sugera o afecţiune
psihică (în caz de neologisme verbale)
dest
 viteza redusă ne poate sugera un hipotiroidism, etc.
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Instrumente şi materiale medicale necesare pentru
efectuarea vizitei medicale
r
ilo
obligatorii  stetoscop,
 termometru,
r nt
 tensiometru,
ilo e
 specul nazal,
ntud
 spatulă linguală,
 ciocan de reflexe,
dest
 lanternă electrică,
 comprese de tifon,
tul
l zs u
 vată,
 mănuşi,zuu
 centimetru,
 tăviţă renală,
rt uu
 alcool medicinal,
npt
 prosoape şi săpun,
 hârtie, pix, creioane colorate, ceas cu secundar,
Pe
Instrumente şi materiale medicale necesare pentru
efectuarea vizitei medicale
r
ilo
opţionale  seringi,
 eprubete,
r nt
 medii de cultură,
ilo e
 sfigmanometru,
ntud
 oftalmoscop,
 otoscop,
dest
 harta Snellen pentru aprecierea acuităţii vizuale,
 oglindă frontală,
tul
l zs u
 diapazon,
 specul vaginal,
zuu
 ace şi esteziometru,
rt uu
npt
Pe
Examinarea se face în următoarea ordine
r
ilo
1. interviul - urmăreşte obiectivele prezentate anterior,
2. pregătirea a) se pregătesc instrumentele şi materialele necesare
r nt
psihică
b) se pregătesc foile de observaţie şi cele de temperatură
şi fizică
ilo e
(inclusiv completate cu rezultatele explorărilor efectuate),
ntud
c) se informează pacientului despre ce va urma pentru a-i
reduce anxietatea,
dest
d) se creează condiţii optime pentru a se putea desfăşura
examinarea: temperatura mediului ambiant, lumină, perdele
tul
l zs u
(mai ales în saloane), aerisire,
e) pacientul trebuie dezbrăcat şi acoperit; pe măsură ce o zonă
zuu
e examinată ea va fi descoperită
rt uu
npt
Pe
r
ilo
2. pregătirea f) se iau măsuri adecvate pentru a proteja atât pe examinator cât şi
psihică şi fizică pe cel examinat de agenţii etiologici cu potenţial infecţios:
r nt
1.ex.: contactul cu produse organice (sânge, salivă, lichid
vaginal sau seminal, LCR, lichid sinovial, pleural, peritoneal,
ilo e
pericardic sau amniotic) presupune luarea unor măsuri speciale
ntud
de protecţie:
→spălarea pe mâini înainte şi după examinarea unui pacient,
dest
→folosirea mănuşilor de protecţie,
a)se folosesc mănuşi de protecţie; utilizarea devine obligatorie
tul
dacă:
l zs u
→examinatorul prezintă o soluţie de continuitate la nivelul
tegumentului,
zuu
→examinatorul vine în contact cu lichidele secretate de
rt uu
organismul pacientului,
→se examinează cavităţi (orală, rectală, vaginală),
npt
→pacientul prezintă o dermatită,

→se efectuează spălarea şi dezinfecţia echipamentului
Pe
folosit în timpul unei examinări,

→se colectează produse biologice
a)se aşează pacientul într-o poziţie adecvată examinării
(examinatorul stă de obicei în partea dreaptă a pacientului),
r
ilo
1. examinarea 1. trebuie realizată sistematic, cu maximă atenţie,
propriu-zisă 2. poate fi precedată de determinarea temperaturii,
r nt
pulsului, tensiunii arteriale, înălţimii, greutăţii,
ilo e
3. în timpul examinării asistenta va informa medicul
ntud
asupra modificărilor produse în starea pacientului,
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
r
ilo
r nt
2. măsurarea semnelor vitale
ilo e
1. pacientul e invitat să stea la marginea patului, întins pe pat sau pe un
ntud
scaun,
dest
2. se determină:
– TA,
tul
– pulsul,
l zs u
– frecvenţa respiratorie,
zuu
– temperatura,
rt uu
npt
Pe
r
ilo
r nt
3. examinarea regiunii craniene
ilo e
ntud
1.se face în decubit dorsal sau poziţie şezând,
2.se apreciază:
dest
prezenţa şi calitatea părului,
mărimea, forma, simetria, netezimea şi sensibilitatea scalpului,
tul
l zs u
palparea  auscultarea arterei temporale,
inspecţia  palparea feţei (grosimea pielii, simetria, ticurile, nodulii,
zuu
sensibilitatea cutanată, mobilitatea),
rt uu
npt
Pe
r
ilo
r nt
examinarea nasului, aprecierea sensibilităţii olfactive,
examinarea ochilor şi a sensibilităţii vizuale (formă, simetrie, gene, sprâncene,
ilo e
glandele lacrimale, conjunctiva, cristalin, cornee, iris, pupilă, mişcarea globilor
ntud
oculari),
examinarea reflexelor pupilare (reacţia la lumină, acomodarea),
dest
 examinarea structurii interne a ochilor cu oftalmoscopului în camera obscură,
notarea deficitului de vedere (ochelari, dioptrii),
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
r
ilo
r nt
ilo e
• examinarea urechilor şi aprecierea auzului (inspectarea şi palparea urechii
ntud
externe - integritatea tegumentelor, structura, forma, simetria, sensibilitatea,
aprecierea capacităţii de a distinge sunetele),
•  examinarea canalului auditiv şi membranei timpanice cu otoscopul: integritatea
dest
tegumentului, corpii străini, culoarea, modul de reflectare a luminii şi configuraţia
membranele timpanice,
tul
l zs u
• notarea existenţei aparatului auditiv
zuu
• examinarea cavităţii orale:
rt uu
• examinarea mucoasei bucale,
• limbii (sensibilitatea, simetria şi mobilitatea),
npt
• obrajilor,
• palatului moale,
Pe
• palatului dur,
• luetei,
r
ilo
4. examinarea regiunii gâtului
r nt
ilo e
1. se face în decubit dorsal sau poziţie şezând,
ntud
2. se palpează nodulii limfatici; se apreciază: localizarea, simetria, consistenţa, sensibi-
litatea, aderenţa la planurile subiacente,
3. se inspectează şi palpează glanda tiroidă: consistenţă, mărime, sensibilitatea,
dest
4. se apreciază musculatura: forţa, tonusul, motilitatea,
5. se palpează şi auscultă arterei carotide,
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Glanda Tiroidă: Glandele paratiroide:
r
ilo
r nt
ilo e
ntud
dest
tul
l zs u
Glandele submandibulare:
Noduli limfatici
zuu
rt uu
npt
Pe
r
ilo
r nt
5. examinarea membrelor superioare
ilo e
1.inspectarea musculaturii, tegumentelor, unghiilor,
ntud
2.aprecierea forţei, tonusului şi motilităţii musculaturii,
3.palparea arterei brahiale, radiale,
4.aprecierea reflexului tendonului muşchiului biceps,
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
r
ilo
6. examinarea toracelui
r nt
•se face în poziţie şezând sau decubit dorsal (la cei gravi),
•anterior:
ilo e
ntud
→inspecţia şi palparea sânilor şi axilei (integritatea tegumentelor, mărimea,
forma, simetria, consistenţa),
→inspecţia, palparea, percuţia şi auscultaţia toracelui anterior (integritatea
dest
tegumentului, mişcările respiratorii, forma şi simetria, vibraţiile, sunetul
tul
obţinut la percuţie, la auscultaţie,
l zs u
→inspecţia, palparea, percuţia şi auscultaţia regiunii precordiale,
•posterior: zuu
→inspecţia şi testarea musculaturii scheletice (forma coloanei vertebrale,
rt uu
tonusul muscular,
→percuţia coloanei vertebrale şi sensibilitatea,
npt
→percuţia rinichilor şi sensibilitatea acestora,

→inspecţia, palparea, percuţia şi auscultaţia toracelui posterior,
Pe
r
ilo
7. examinarea abdomenului
r nt
ilo e
ntud
• inspecţia, palparea, percuţia şi
auscultaţia abdomenului:
dest
• contur şi simetrie,
• integritatea tegumentului,
tul
l zs u
• protuberanţe,
• convexitatea abdomenului,
zuu
• borborisme,
rt uu
• sunetul arterei abdominale,
• tonusul muscular,
npt
• caracteristicile organelor
Pe
abdominale,
• sunetul de la percuţie,
• sensibilitatea
r
•Ficat, vezica biliară •ficat (lobul stâng )
ilo
•pilor •splină
•duoden •Stomac
r nt
•Capul pancreasului •pancreas
ilo e
•Rinichiul drept •rinichiul stâng
ntud
•Flexura hepatică a colonului •flexura splenică a colonului
dest
tul
l zs u
•cec •colon sigmoid
•apendice •colon descendent
zuu
•Colon ascedent •Intestin subţire
rt uu
•Intestin subţire
•ovarul şi trompa
•Ovar şi trompa
npt
stângi
Pe
r
ilo
r nt
8. examinarea extremităţii inferioare
ilo e
1.inspectarea musculaturii, tegumentului, unghiilor - integritate, calitate,
ntud
simetrie, forţa musculară, tonus muscular,
2.testarea mobilităţii,
dest
3.palparea arterelor poplitee, tibială posterioară, pedioasă,
4.aprecierea reflexului rotulian,
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
r
ilo
9. examinarea organelor genitale şi a regiunii pelviene
r nt
ilo e
 la femei:
ntud
1. inspecţia organelor genitale externe: integritatea
tegumentelor, conturul, simetria, poziţia, mărimea,
dest
2. examinarea organelor genitale interne - palparea uterului,
tul
anexelor,
l zs u
 la bărbaţi:
1. inspecţia organelor genitale externe: integritatea
zuu
tegumentelor, conturul, simetria, poziţia, mărimea,
rt uu
 examinarea rectului: tonusul musculaturii, sensibilitate,
sângerări, evacuarea materiilor fecale.
npt
Pe
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
Administrarea medicamentelor
Medicamentul
r
ilo
 = substanţa administrată în scopul de a preveni, ameliora sau vindeca
o boală sau simptom sau care poate fi utilizată în scopul diagnosticării
r nt
unei boli.
ilo e
 constituit din:
ntud
 o singură substanţă
 mai multe substanţe cu efect terapeutic (substanţe active sau
dest
principii active).
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Comparație între medicamente generice și
r
nume de marcă
ilo
r nt
ilo e
Medicament
Medicamente cu
ntud
generic
nume de marcă
dest
• comparabil cu un
tul
• = medicamente medicament de marcă /
l zs u
inovatoare, inovator din punct de
• inventate de companiile vedere al:
zuu
farmaceutice, • indicațiilor
rt uu
• protejate prin brevet • dozei,
• pentru a preveni copierea • căii de administrare,
npt
de către alte companii. • caracteristicilor de

Pe
calitate și performanță.
Comparație între medicamente generice și
r
nume de marcă
ilo
r nt
Asemănări Diferențe
ilo e
ntud
• Pot avea diferite
• Trebuie să conțină aceleași dimensiuni, forme, culori.
dest
ingrediente active. • Este posibil să aibă
• Trebuie să aibă aceeași diferite ingrediente
tul
rezistență a dozajului (de
l zs u
inactive.
exemplu, 20 mg sau 40
zuu • Costurile generice costă
mg). mai puțin decât
• Ele trebuie să aibă aceeași medicamentul cu nume de
rt uu
formă de dozare. marcă.
• Trebuie să aibă aceeași
npt
cale de administrare.
Pe
• Trebuie să furnizeze
fluxuri sanguine cantități
similare de medicament.
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
Cheltuieli pentru medicamente
Cheltuieli globale totale pentru cercetare și dezvoltare
r
farmaceutică din 2010 până în 2024
ilo
(în miliarde de dolari americani)
r nt
ilo e
ntud
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Self-reported use of prescribed medicines by sex,
r
2014 (%)
ilo
Source: Eurostat
r nt
ilo e
ntud
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Self-reported use of prescribed medicines by
educational attainment level, 2014 (%)
r
ilo
Source: Eurostat
r nt
ilo e
ntud
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Obiectivele politicilor medicamentului în Europa
r
ilo
Acces echitabil al pacienţilor la medicamente
r nt

 eficiente,
ilo e
ntud
 sigure şi
 de bună calitate
dest
 Stimularea unei utilizării adecvate a medicamentelor
tul
pentru îmbunătăţirea rezultatelor de sănătate
l zs u
 Asigurarea cost-eficienţei, sustenabilităţii şi protecţiei
zuu
financiare a pacienţilor
rt uu
 Echilibru cu obiectivele politicii industriale
npt
Pe
 Valori de bază: echitate, solidaritate, acces, calitate,

participare
Caracteristici ale organizării asigurării cu
r
medicamente:
ilo
r nt
Noile state independente şi
ilo e
Europa de Vest
ntud
Europa SE
dest
• Buget limitat al ministerelor sănătăţii • Medicamentele sunt în mare parte
finanţate prin MS şi asigurări
tul
• Cheltuieli directe (din buzunar) mari
l zs u
obligatorii de sănătate
• Distribuţie prin farmacii private, unele • Puţine plăţi directe (din buzunar)
ţări menţin farmaciile de stat
zuu
• Guvernele adesea reglementează –
• Sisteme de rambursare cu acoperire (in)direct – preţul medicamentelor şi
rt uu
limitată, concentrate pe grupuri costurile de distribuţie
vulnerabile
npt
• Distribuţie prin reţea de farmacii

• MS menţin procurarea şi distribuţia private, dar MS/ Asigurările de
pentru anumite programe de sănătate şi
Pe
Sănătate plătesc
spitale
• Sistemul de sănătate adesea
promovează prescrierea şi utilizarea
corespunzătoare a medicamentelor
Creşterea costurilor cu medicamentele
r
- cauze -
ilo
Volume mai mari şi preţuri mai mari
r nt
ilo e
 Îmbătrânirea populaţiei
ntud
 Trecere spre medicamente noi în cadrul aceleaşi categorii
dest
terapeutice
 Medicamente noi pentru boli ce nu puteau fi tratate
tul
l zs u
anterior ex. SIDA
 Medicamente de “confort sau stil de viaţă”
zuu
 Accent mai mare pe asistenţa primară
rt uu
În Europa de est:
npt

 creşterea accesului şi reducerea diferenţelor în abord şi tratament
Pe
(comparativ cu Europa de vest)

Dileme
r
ilo
r nt
 Finanţare publică, cheltuielile pentru medicamente şi
cererea în creştere
ilo e
ntud
 Opţiuni pentru cei care decid politicile
dest
 Creşterea bugetelor pentru sănătate: de unde fonduri?
 Limitarea ariei medicamentelor de rambursat: dar
tul
l zs u
pot să nu satisfacă nevoile medicale şi calitatea
zuu
tratamentului
 Creşterea eficienţei (reglementare preţului,
rt uu
prescrierii, utilizării...): necesită finanţare şi programe

npt
susţinute
Pe
 Trecerea cheltuielilor în seama pacienţilor:

echitate, solidaritate …?
Politici ale medicamentelor şi UE
r
ilo
r nt
Cadru UE de reglementare şi legislaţie
ilo e
ntud
dest
reţeaua şefilor de agenţii de
Comisia UE şi EMEA Autorităţi naţionale
reglementare
tul
l zs u
zuu
rt uu
Responsabilităţi naţionale asupra stabilirii preţurilor şi

npt
rambursării (“subsidiaritate”),
Pe
Grup G 10 asupra Reţeaua Autorităţilor

Directiva legată de asigurării cu Competente asupra
Forum farmaceutic
transparenţă medicamente şi stabilirii preţurilor şi
inovaţiei rambursării
Schimbare de concept
r
ilo
r nt
Până 1995
ilo e
Patent = Inovare = Preţ excepţional
ntud
În ultimii ani
dest
Renunţarea la compensarea directă a noilor produse
tul
l zs u
Evaluarea cost-eficienţei şi evaluarea tehnologiilor
zuu
medicale
rt uu
Preţuri de referinţă internaţionale
npt
Preţuri de referinţă pentru terapii

Pe
Mai multe obstacole la intrările pe piaţă

Scăderea numărului de inovaţii
Creşterea utilizării strategiilor de selectare
a medicamentelor finanţate public
r
ilo
r nt
 Listă pozitivă de rambursare (NL, DK, Swe, …)
ilo e
Stabilirea preţului de referinţă, grupuri generice sau
ntud

terapeutice (D, Ita, NL, Por, Rom, …)
dest
 % diferenţiat de rambursare ( Fr, Bul, …)
tul
l zs u
 Evaluarea economică a medicamentelor (Fin, NL, Swe,
UK,…)
zuu
Promovarea utilizării genericelor ( UK, DK, D, Fr, …)
rt uu

npt
 Mecanisme de co-plată (DK, N, Esp, …)

Pe
 Ghiduri standard de tratament (UK, DK, Esp, …)

 …
Criterii de evaluare şi luare a deciziei
r
medicale
ilo
r nt
Pentru intrarea pe piaţă
ilo e
calitate, Pentru rambursare
ntud
eficacitate, Calitate, eficacitate, siguranţă Pentru practica medicală
dest
siguranţă Nevoia medicală, severitatea Evaluare prin reviste
bolii medicale, asociaţii
tul
Câştigul de sănătate şi profesionale a “rolului
l zs u
valoarea terapeutică adăugată terapeutic” al unui nou
medicament
zuu
Cost-eficienţă
Existenţa tratamentelor Consecvenţă între indicaţiile
rt uu
alternative de rambursare şi ghidurile
terapeutice?
npt
Impact bugetar
Avizarea de către comisii
Consideraţii legate de naţionale de evaluare a
Pe
echitate tehnologiilor medicale

…
Clasificarea medicamentelor
r
ilo
medicamente care se eliberează cu prescripție medicală;
r nt
• In funcție de tipul de rețetă:
ilo e
• a) care se reține în farmacie (nu se reînnoiește) sau care nu se reține în
ntud
farmacie (se poate reînnoi);
• b) cu prescripție medicală specială;
dest
• c) cu prescripție medicală restrictivă, rezervate pentru utilizarea în anumite
tul
domenii specializate.
l zs u
• În funcție de indicație
• prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte, dacă
zuu
sunt folosite fără supraveghere medicală;
rt uu
• sunt utilizate frecvent și în mare măsură incorect și ca atare pot prezenta un
pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană;
npt
• conțin substanțe ori preparate ale acestora ale căror activitate și/sau reacții
Pe
adverse necesită investigații aprofundate;

• sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate parenteral.
medicamente care se eliberează fără prescripție medicală.

Ce se administrează?
r
ilo
r nt
ilo e
Medicamentul corect: • știți medicamentul pe care îl administrați
ntud
Doza corectă: • cunoașteți calculul dozelor
dest
Traseul corect: • cunoașteți traseul adecvat
Momentul potrivit: • când se administrează medicament
tul
l zs u
Pacientul corect: • cunoaște-ți pacientul
Documentație corectă: • dacă aveți acces la toate informațiile despre
zuu
pacient
rt uu
Administrat corect • graficul unui pacient este un document legal;
npt
Pe
r
ilo
Sublista A Sublista B ·Sublista C
r nt
• regim de compensare • regim de compensare • alcătuită din
90% din preţul de 50% din preţul de medicamente pentru
referinţă referinţă boli cronice,
ilo e
• este formata doar din • este formata • în regim decompensare
ntud
medicamente generice preponderent din 100%
medicamente originale
la care se adaugă şi
dest
unele generice
tul
l zs u
• Secţiunea C1
• cuprinde DCI-uri de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu al unor
zuu
grupe de boli cronice, în regim de compensare 100% din preţul de referinţă (Anexa 1)
• Secţiunea C2
rt uu
• cuprinde DCI–uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații
incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul
npt
ambulatoriu şispitalicesc în regim de compensare 100% din preţul de decontare

• Secţiunea C3
Pe
• este o listă pe care am putea numi-o socială, pentru că în ea sunt incluse

medicamentele compensate 100% din preţul de referinţă de care beneficiază copiii
până la 18 ani, tinerii de la 18 la 26 ani dacă sunt elevi, studenţi sau ucenici şi nu
realizează venituri precum și gravide și lehuze, în tratamentul ambulatoriu
Denumirea medicamentelor
r
ilo
denumirea chimică: • formula chimică completă
r nt
• Ex:
• C6H4(OCOCH3)CO2H
ilo e
ntud
• denumirea • sugerează structura chimică a
comună medicamentului; figurează
dest
internaţională - obligatoriu pe ambalajul
tul
l zs u
D.C.I: prospectului
• ex:
zuu
• acidum ascorbicum
rt uu
• Acid acetil-salicilic
npt
• denumirea • diferă în funcţie de “casa”

Pe
comercială sau producătoare

“nume depus”: • Ex.: vitamina C, aspirina
r
ilo
•naturală: 1.Vegetală:
r nt
• ceaiuri,
ilo e
•extracte,
ntud
•tincturi, etc.,
2.Animală:
dest
•insulină,
•tiroidă,
tul
l zs u
I)După •plasmă,
origine: zuu 3.Minerală:
•ex. talc,
rt uu
•kaolin,
npt
4.Biologică:
•ex. seruri,
Pe
•vaccinuri,
•de sinteză sau semisinteză,
r
ilo
•cu acţiune 1.pe cale digestivă
r nt
sistemică •de “uz intern”,
ilo e
(generală): 2.parenteral:
ntud
osubcutanat,
ointramuscular,
dest
ointrarahidian,
tul
II) După
l zs u
ointravenos,
acţiune: zuu 3.pe cale respiratorie:
ogaze
rt uu
olichide foarte volatile
npt
oaerosoli,
Pe
•cu acţiune 1.“de uz extern”

locală: • aplicate pe piele sau mucoase,
r
ilo
•puţin • anodine,
r nt
active:
ilo e
•foarte •
ntud
doze maxime (DM),
active: • Farmacopeea Română (FR) -SEPARANDA,
• se păstrează în rafturi sau dulapuri separate,
dest
•toxice şi • sub incidenţa “ legii stupefiantelor”,
tul
l zs u
III După stupefiante: • în Farmacopeea Română - în VENENA,
• se păstrează în dulapuri speciale cu uşi
toxicitate
zuu
duble,
• se eliberează cu menţiunea: OTRAVĂ,
rt uu
• se prescriu pe blocuri de reţetă specială, cu
npt
file numerotate, prevăzute cu timbru sec, sau

• în spitale pe condici speciale, cu file
Pe
numerotate, prescrise în 4 exemplare;

• se prescrie doza pentru 3 zile, neputând
depăşi doza maximă,
r
ilo
r nt
ilo e
•officinale: • au o compoziţie bine
ntud
definită,
• au un mod de preparare,
dest
condiţii de calitate şi
IV. După
tul
conservare prevăzute de
l zs u
modul de zuu Farmacopeea Română,
formulare:
•tipizate: • sunt preparate industrial,
rt uu
•magistrale: • sunt preparate de farmacie

npt
după prescripţia medicului,

Pe
r
ilo
cu pe suprafaţa cutanată şi a mucoaselor,
administrare pe cale digestivă
r nt
directă orală,
ilo e
sublinguală,
ntud
gastrică,
intestinală,
pe cale respiratorie
dest
V. După nazală, traheo-bronşică;
tul
calea de pe cale urinară (uretrală),
l zs u
admi- cu 1. parenteral:
•prin ţesut celular subcutanat,
zuu
administrare
nistrare
indirectă •ţesut muscular,
rt uu
•intravenos,
•intradermic,
npt
2. mai rar:
•intraarterial, seros, intrarahidian,
Pe
intracerebral, medular, epidural, osos,

sinusal (folosite de medici),
Forma farmaceutică
r
ilo
1. solide: 1. pulberi:
r nt
• substanţele sunt fin divizate,
2. comprimate, tablete:
ilo e
• rezultă prin comprimarea pulberilor,
ntud
3. drajeurile:
dest
• comprimate având un înveliş protector,
4. capsule:
tul
• substanţele se află sub formă de pulbere într-un
l zs u
înveliş absorbabil,
zuu
5. supozitoare (rectale, vaginale, auriculare, bujiuri)
• conţin un excipient care se topeşte uşor la
rt uu
temperatura corpului,
npt
Pe
Forma farmaceutică
r
ilo
r nt
2. semisolide 1. unguente,
• conţin una sau mai multe substanţe şi care
ilo e
sau moi:
ntud
se aplică în general pe piele (creme, paste),
2. cerate,
dest
3. săpunuri medicinale,
tul
4. lichide adezive,
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Forma farmaceutică
r
ilo
3. lichide după vehicul:
r nt
1. apoase:
• soluţii apoase, extractive, siropuri etc.,
ilo e
ntud
2. alcoolice:
• tincturi, vinuri medicinale,
dest
3. uleioase,
tul
4. glicerinate,
l zs u
5. eterice,
zuu
6. amestecuri de lichide: hidro-alcoolice,
hidro-glicerinate, etc.,
rt uu
npt
Pe
Forma farmaceutică
r
ilo
4. 1. aerosoli,
r nt
gazoase: 2. lichide foarte volatile,
ilo e
3. gaze,
ntud
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
cantităţi
r
ilo
DOZA: • cantitatea de medicament care se
r nt
administrează bolnavului pentru a
ilo e
obţine efectul terapeutic urmărit,
ntud
Doza utilă: • cantitatea minimă de medicament la
dest
care apare efectul farmacodinamic,
Doza maximă DM: • doza limitată în care se poate
tul
l zs u
administra un medicament o dată sau
în 24 ore,
zuu
Doza terapeutică DT: • cantitatea de medicament cuprinsă
rt uu
între doza utilă şi doza maximă care
npt
dă răspunsurile farmacodinamice cele

Pe
mai bune pentru tratament,

cantităţi
r
ilo
Doza toxică: • cantitatea minimă de medicament
r nt
care poate da efecte nedorite,
ilo e
Doza letală 50- • cantitatea de medicament care
ntud
DL50: produce moartea a 50% din
dest
animalele de experienţă,
tul
• zona maniabilă = zona între doza
l zs u
Zona
terapeutică: zuuutilă şi doza maximă,
Doza de atac: • cantitatea de medicament
rt uu
administrată iniţial, necesară
npt
obţinerii efectului dorit,

Pe
Doza de • doza necesară menţinerii efectului

întreţinere: dorit; e mai mică decât doza de atac,
Pentru copii doza maximă
r
se calculează după diferite formule
ilo
r nt
ilo e
Pentru copii peste 2 ani,
ntud
 formula lui Young: [A: ( A + 12 ) ] x D
dest
 A= vârsta copilului (în ani),
D= doza maximă a adultului,
tul

l zs u
 formula lui Clark: (greutatea copilului în kg: la 70) x D
zuu
 D = doza maximă a adultului
rt uu
Pentru sugari,
formula lui Fried: vârsta în luni: 150 x D
npt

Pe
 D = doza adultului
AM - despre medicamente:
r
ilo
r nt
modul şi calea lor de administrare,
ilo e
ntud
acţiunea şi efectele lor secundare,
dest
tul
l zs u
că se administrează numai după prescripţia medicului,
zuu
rt uu
caracteristicile lor (aspectul exterior, proprietăţile fizice),

npt
Pe
doza terapeutică, doza maximă şi limita inferioară a dozei toxice,

r
ilo
r nt
indicaţia medicamentelor utilizate (eventualele greşeli),
ilo e
ntud
tehnica administrării şi particularităţi ale administrării
dest
tul
l zs u
mascarea gustului sau mirosului neplăcut al unor
medicamente,zuu
rt uu
incompatibilităţile medicamentoase (precipitări, schimbarea
culorii, etc.)
npt
Pe
modul de păstrare a medicamentelor în "farmacia" secţiei =

aparat
r
ilo
r nt
efectul medicamentului, timpul necesar apariţiei acestuia,
ilo e
ntud
efectele secundare ale medicamentelor (pozitive sau negative)
dest
tul
l zs u
trebuie să diferenţieze manifestările afecţiunii de bază de cele
survenite ca efecte secundare,
zuu
rt uu
fenomenele de obişnuinţă şi de acumulare - administrarea
sistematică şi de lungă durată a unor medicamente,
npt
Pe
fenomenele de hipersensibilitate: idiosincrazia, alergia

medicamentoasă,
Circuitul medicamentelor în spital
r
ilo
r nt
ilo e
Vizita
Notare în
ntud
medicală
FO
Farmacie
dest
Reţete exterioară Eliberarea
tul
medicamentelor
l zs u
zuu Notare în condica de
farmacie
secţie
rt uu
Asistenta aparat
şefă Verificarea
npt
medicamentelor
Pe
pacient
Circuitul medicamentelor în afara spitalului
r
ilo
r nt
ilo e
ntud
Medic de
dest
familie
reţetă
tul
farmacie pacient
l zs u
Medic specialist zuu
policlinică
rt uu
npt
Pe
etichetarea medicamentelor
r
ilo
r nt
etichetare cele destinate uzului intern poartă etichete albe cu chenar
albastru, cu menţiunea "intern",
ilo e
ntud
cele destinate uzului extern sunt cu chenar roşu şi menţiunea
dest
"extern",
tul
l zs u
soluţiile injectabile au etichete cu chenar galben cu menţiunea
"injectabil",
zuu
rt uu
substanţele toxice au etichete cu cap de mort cu inscripţia
"otravă",
npt
Pe
la nevoie, medicamentele poartă şi etichete speciale datorită

modului de conservare: "a se feri de lumină", "a se păstra la
rece",
Aparatul
r
ilo
 = un mic depozit de medicamente şi materiale
r nt
 necesare pentru acordarea primului ajutor,
ilo e
ce se găseşte
ntud

 în fiecare dispensar teritorial, de întreprindere, şcolar,
dest
 în cabinetele din dispensarele policlinice,
tul
l zs u
 în camerele de gardă ale spitalelor,
zuu
 blocurilor operatorii, sălilor de naştere,
rt uu
 în secţiile de anestezie şi terapie intensivă, chirurgie, boli
interne, pediatrie etc.
npt
Pe
Aparatul
r
ilo
r nt
dulap special, ţinut închis,
ilo e
ntud
medicamentele şi materialele necesare - conform baremului stabilit de
dest
M.S. pentru fiecare unitate sau secţie,
tul
l zs u
evidenţă separată, zuu
rt uu
medicamentele utilizate în cazul urgenţelor se descarcă în condica
npt
proprie,
Pe
înlocuirea medicamentelor folosite în maximum 24 ore,

Aparatul
r
ilo
r nt
cheia aparatului
ilo e
ntud
• asistentul şef de secţie sau
• asistenta medicală de serviciu,
dest
tul
l zs u
depozitarea şi păstrarea medicamentelor se face conform cerinţelor,
zuu
rt uu
dacă nu se poate asigura consumul medicamentelor înainte de termenul de
expirare, prin transferarea lor la alte secţii, vor fi înlocuite cu altele proaspete,
npt
Pe
medicamentele neutilizate de la bolnavii externaţi mai devreme sau decedaţi, se

înregistrează la aparat şi vor fi administrate ulterior altor pacienţi.
Reguli generale de administrare a medicamentelor:
r
ilo
 legate de medicament:
r nt
 respectarea medicamentului prescris
ilo e
 NU se înlocuieşte cu alt medicament cu efect asemănător fără
ntud
aprobarea medicului,
dest
 identificarea medicamentului de administrat
 se verifică eticheta sau medicamentul însuşi (forma de
tul
l zs u
prezentare, culoare, consistenţă, miros etc.),
 verificarea calităţii medicamentului
zuu
 să nu fie alterat, degradat,
rt uu
 respectarea dozei prescrise,

npt
 evitarea incompatibilităţii dintre medicamente

Pe
 unele asocieri devin ineficace, dăunătoare,

r
ilo
 legate de tehnica administrării:
r nt
 respectarea căii de administrare
 administrarea pe altă cale a unor medicamente poate determina
ilo e
accidente grave: embolie uleioasă la administrarea i.v. a soluţiilor
ntud
uleioase, necroza ţesuturilor în cazul administrării i.m. sau s.c. a
soluţiilor hipertone,
dest
 respectarea orarului şi ritmului de administrare
 substanţe se descompun şi se elimină din organism într-un anumit timp
tul
l zs u
 distanţarea dozelor = anularea efectului terapeutic / rezistenţa faţă de
germeni; zuu
 doză terapeutică apropiată de cea toxică
 = otrăvuri prin acumularea dozelor;
rt uu
 obţinerea efectului terapeutic:
înainte de mese / în timpul meselor / după mese,
npt
 respectarea somnului fiziologic al pacientului

Pe
 orarul de administrare va fi stabilit astfel încât să nu fie necesară

trezirea bolnavului, cu excepţia antibioticelor şi chimioterapicelor,
 luarea medicamentului în prezenţa asistentei medicale,
r
ilo
 legate de tehnica administrării:
r nt
 respectarea succesiunii în administrarea medicamentelor
 tablete, capsule, soluţii, picături, injecţii, ovule, supozitoare,
ilo e
lămurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise
ntud

 I, CI, incompatibilităţi, efecte secundare,
dest
 anunţarea imediată a greşelilor de administrare
 schimbarea medicamentului,
tul
nerespectarea dozei, a orarului sau a căii de administrare
l zs u

 administrarea imediată a medicamentului deschis:
zuu
 soluţiile injectabile - imediat după deschiderea fiolei (păstrarea lor:
infectarea, scăderea eficacităţii medicamentului, degradarea lui,
rt uu
 prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti
npt
 respectarea măsurilor de asepsie şi igiena

 medicamentele nu se lasă la îndemâna pacienţilor cu probleme
Pe
psihice, cu tentative de suicid, depresie,

Timpul administrării medicamentelor
r
ilo
 alimentaţie:
r nt
 înainte de masă cu 15-30 min. - stimulatoare ale organismului,
 în timpul mesei sau imediat după masă - iritare gastrică,
ilo e
ntud
 după mese la intervale mai mici – alcalinizante, pansamentele
gastrice,
dest
 perioadele de odihnă şi activitate:
 atât cât e posibil este important să se respecte timpul de odihnă,
tul
l zs u
 seara, cu 15-30 min. înainte de culcare pentru somnifere
 dimineaţa – diureticele,
zuu
 momentul secreţiilor fiziologice:
rt uu
 medicamentele hormonale - în funcţie de nivelul secreţiilor;
npt
 preparatele cortizonice - 2/3 din doză dimineaţa şi 1/3 după amiaza,

 necesitatea obţinerii eficienţei terapeutice,
Pe
Păstrarea medicamentelor
r
ilo
 perioada de valabilitate:
• este obligatoriu să fie cunoscută şi
r nt
• respectată
ilo e
ntud
condiţii • se prepară la nevoie
dest
speciale • se prepară în cantităţi mici,
• separandum şi Venenum semnifică că trebuie
tul
l zs u
păstrate în dulapuri speciale,
zuu
condiţii pentru 1.lumină:
rt uu
păstrarea unele medicamente îşi modifică caracteristicile
medica- în prezenţa luminii,
npt
mentelor trebuie păstrate în recipiente de culoare

Pe
închisă şi/ sau învelite într-un material protector,

pe ambalaj scrie "ferit de lumină",
ex.: unele colire, adrenalina
Păstrarea medicamentelor
r
ilo
condiţii pentru 2. umiditate:
păstrarea unele medicamente îşi modifică
r nt
medica- caracteristicile în condiţii de umiditate,
se păstrează în recipiente etanş, în loc
ilo e
mentelor
ntud
uscat, împreună cu materiale deshidratante,
ex.: în general comprimatele, pulberile,
dest
caşetele
tul
l zs u
3. temperatură; medicamentele se păstrează:
zuu
la rece: 2-80C,
în loc răcoros: 9-150C,
rt uu
temperatura camerei: 18-250C,

npt
la cald, căldură: 30-400C,

la o temperatură bine precizată,
Pe
particularităţi - condiţii fiziologice
r
ilo
la vârstnici • necesită ajustarea dozelor
r nt
• în funcţie de afecţiunile pe care le au,
ilo e
• de scăderea odată cu vârsta a capacităţii
ntud
de metabolizare a substanţelor,
• apare de obicei scăderea memoriei
dest
• deci administrarea trebuie
tul
supravegheată cu mai multă atenţie,
la gravide
l zs u
• administrarea trebuie evitată
zuu
• dacă acest lucru e posibil,
rt uu
• în situaţii speciale
npt
• trebuie alese acele medicamente care nu

Pe
au efect teratogen sau toxic,

r
ilo
în perioada • trebuie evitată administrarea
r nt
de alăptare medicamentelor care se elimină prin lapte,
ilo e
• sau se întrerupe alăptarea în perioada
ntud
administrării acestora,
dest
la copii • diferenţă între doza copilului şi cea a
tul
adultului,
l zs u
• administrarea se poate face cu greutate
zuu
• trebuie supravegheat de asistenta
medicală, părinţi,
rt uu
• de preferat - forme farmaceutice mai

npt
accesibile
Pe
• comprimate efervescente cu gust de căpşuni,

fragi, etc.,
r
ilo
r nt
în condiţii • în cazul conducătorilor auto
• trebuiesc precizate medicamentele
ilo e
particulare
ntud
care modifică capacitatea acestuia de
a conduce,
dest
• pentru cei care lucrează la înălţime sau
tul
acolo unde deciziile lor greşite
l zs u
• risc de accidente,
zuu
• la pacienţii cu afecţiuni hepatice, renale
rt uu
• doza trebuie ajustată,
npt
Pe
Cinetica medicamentelor
r
ilo
r nt
 Trecerea prin membrane depinde de:
ilo e
ntud
Structura biologică membranară fundamentală
dest

 permeabilitatea pentru moleculele lipofile
tul
l zs u
 canale cu rol de transportori
zuu
rt uu
 Proprietăţile fizico-chimice ale medicamentelor
npt
 Dimensiunea moleculelor, solubilitatea, coeficientul

Pe
de partiţie, ionizarea
Cinetica medicamentelor
r
ilo
 Modalităţi de transfer prin membrane:
r nt
 penetrarea sau filtrarea
ilo e
 trecerea prin pori sau alte elemente de discontinuitate
ntud
 difuziunea simplă
proporţională cu gradientul de concentraţie
dest

 transport specializat
tul
l zs u
 activ
 împotriva gradienţilor de concentraţie sau potenţial electric
zuu
 necesită energie
difuziune facilitată:
rt uu

 Fără consum energetic
npt
 În sensul gradienţilor
pinocitoză
Pe

 activ
 Înglobarea de către celulă a picăturii ce conţine substanţa
activă
Absorbţia medicamentelor
r
ilo
 = procesul prin care de la locul administrării ajung în
sânge
r nt
ilo e
ntud
 Factori care favorizează absorbţia după administrare
orală:
dest
 concentraţia mare la locul administrării,
 suprafaţa mare de absorbţie
tul
l zs u
 vascularizaţia bogată
zuu
 Factori care pot reduce absorbţia:
rt uu
 inactivarea de către:
npt
 aciditatea gastrică (ex. penicilina G),

Pe
 enzimele sucurilor digestive

 medicamente sau alimente administrate
concomitent
r
ilo
 Administrarea intravenoasă
r nt
 nu presupune absorbţie - întreaga cantitate de medicament
ilo e
injectată ajunge în circulaţia sanguină
ntud
 Administrarea intramusculara si subcutanata
dest
 Factori care influenţează absorbţia:
tul
 natura medicamentului
l zs u
 soluţiile apoase se absorb mai bine decât
zuu
suspensiile sau soluţiile uleioase,
 vascularizaţia zonei
rt uu
 i.m. - absorbţia mai rapidă decât s.c.-

npt
muşchiul e mai bine vascularizat

Pe
r
ilo
 Administrarea prin aplicarea medicamentelor pe
r nt
mucoase (sublingual-perlingual, intranazal, intrarectal
ilo e
etc.) sau tegumente (transdermic)
ntud
 medicamente care se metabolizează foarte mult la
prima trecere prin ficat (ex. nitroglicerina) sau in
dest
cazul unor substanţe care sunt distruse in tubul
digestiv (catecolamine, vasopresina etc.).
tul
l zs u

zuu
administrarea pe cale inhalatorie
 o absorbţie foarte rapida
rt uu
 utilizata in anesteziologie, medicamente

npt
antiastmatice inhalatorii
Pe
r
ilo
 biodisponibilitatea
r nt
 = procentul de medicament din cantitatea
ilo e
administrata disponibil pentru acţiune (in principiu,
ntud
medicamentul ajuns in circulaţia sistemică).
 convenţie – intravenos - 100 %
dest
 se calculează cât medicament este disponibil pentru
tul
acţiune in cazul altor administrări, comparativ cu
l zs u
administrarea intravenoasa.
zuu
 bio-disponibilitate mai mică de 100% pierderi:
rt uu
 distrugeri ale medicamentului la locul
administrării,
npt
 absorbţie incompleta,
Pe
 metabolizare a medicamentului la prima trecere

prin ficat in cazul administrării orale etc.
Factori care influenţează biodisponibilitatea
r
ilo
 forma farmaceutică.
r nt
 soluţiile au o biodisponibilitate mai bună decât
ilo e
comprimatele.
ntud
 comprimatele:
 variază de la o firma producătoare la alta,
dest
 în funcţie de excipient sau de modul de preparare
tul
 cel mai adesea nu sunt semnificative clinic
l zs u
zuu
 starea pacientului:
rt uu
 poate fi modificata in afecţiuni ale tubului digestiv;
 pentru medicamentele care suferă un fenomen de prim
npt
pasaj hepatic poate fi crescută in insuficienţa hepatică

Pe
sau in cazul micşorării debitului circulator al ficatului

(insuficienta cardiacă, hipertensiune portală etc.
Biotransformarea medicamentelor
r
ilo
 Medicament activ → metabolit inactiv
r nt
 Ex: morfina, moradrenalina, fenobarbitalul (conjugare, oxidare,
metilare)
ilo e
Compus inactiv → metabolit activ terapeutic
ntud

 Ex: 6 mercaptopurina (conjugare, oxidare)
dest
 Medicament activ → metabolit cu acelaşi efect terapeutic
tul
 Ex. Acid acetilsalicilic (hidroliza)
l zs u
 Medicament activ → metabolit cu efect terapeutic crescut
zuu
 Ex: codeina, fenacetina (oxidare)
rt uu
 Medicament activ → metabolit cu alt efect terapeutic
Fenilbutazonă (oxidare)
npt
Medicament activ → metabolit toxic

Pe

 Mefenitoină (oxidare)
 Compus inactiv → compus toxic
 Paration (oxidare)
Biotransformarea medicamentelor
r
ilo
r nt
 La nivelul ficatului
ilo e
 ajung prin circulaţia generală sau portală
ntud
(absorbţie intestinală)
dest
 Unele se metabolizează f rapid – nu se
administrează oral – ex.: nitriţi
tul
l zs u
zuu
 La nivelul florei intestinale
rt uu
npt
Pe
Eliminarea medicamentelor
r
ilo
 excreţie urinară
 filtrare glomerulara sau / şi secreţie tubulara
r nt
metabolizare hepatică
ilo e

ntud
 metabolizarea sub influenta unor enzime sanguine,
dest
 prin fanere păr, unghii,
tul
 cu importanta toxicologica in cazul arsenicului,
l zs u
 sau cu importanta terapeutica in cazul antimicoticelor,
zuu
 prin saliva
rt uu
 importanta pentru tratamentul unor afecţiuni stomatologice
npt
 prin laptele matern (cu implicaţii pentru sugar)

Pe
 prin respiraţie (importanta, spre exemplu, pentru

determinarea indirecta a alcoolemiei) etc.
Parametrii farmacocinetici şi
r
importanţa lor în practică
ilo
r nt
ilo e
1. Concentraţia plasmatică (C);
ntud
dest
2. Biodisponibilitatea (Bd);
tul
l zs u
3. Timpul de înjumătăţire (t1/2);
zuu
4. Volumul aparent de distribuţie (Vd);
rt uu
npt
5. Clearance-ul medicamentului (Cl).

Pe
1. Concentraţia plasmatică
r
ilo
r nt
 = disponibilul de medicament pentru acţiune
ilo e
 Corelată cu doza administrată ca eficacitate
ntud
terapeutică şi relaţiile toxice
dest
 durata de acţiune a unui medicament este mai mare
decât timpul concentraţiei plasmatice eficace (persistă
tul
l zs u
mai mult în ţesuturi)
utilă pentru medicamente precum:

zuu
rt uu
 digoxina,
 fenitoina,
npt
 antiepileptice,
Pe
 antibiotice
 aminoglicozidice
2. Biodisponibilitatea
r
ilo
r nt
= proporţia de medicament disponibil pentru acţiune
ilo e
= procentul Bd % sau fracţia F din cantitatea de
ntud
medicament administrată oral care ajunge în sânge
dest
Bd % = Cpo/Cpiv * 100 sau
tul
F = Cpo / Cpiv
l zs u
zuu
Tipuri de biodisponibilitate:
rt uu
 absolută,
npt
 relativă,
Pe
 relativă optimală
3. Timpul de înjumătăţire
r
ilo
= timpul necesar scăderii la jumătate a concentraţiei de
r nt

medicament în plasmă
ilo e
Se poate determina în două moduri:
ntud

 - grafic, din curba concentraţiei plasmatice - timp;
dest
 Prin calcul cu formula
tul
l zs u
0,693 x Vd
zuu
t1/2 =
rt uu
Cl
 permite aprecierea timpului in care concentraţia
npt
plasmatică tinde spre 0

Pe
4. Volumul aparent de distribuţie
r
ilo
= volumul total de lichid în care s-a produs
r nt
distribuţia medicamentului în organism.
ilo e
ntud
Se calculează cu formula:
dest
D (mg)
tul
l zs u
Vd = => Vd (l)
zuu
Co (mg/l)
rt uu
 D = doza administrată (de regulă pe cale
intravenoasă)
npt
Pe
 Co = concentraţia plasmatică iniţială

5. Clearance-ul medicamentelor
r
ilo
 Parametrul farmacocinetic primar
r nt
 arată viteza de epurare V, relativ la concentraţia
ilo e
medicamentului în lichidele biologice
ntud
Poate fi definit: Cl = V / C
dest
tul
l zs u
 Clearance-ul plasmatic
 Volumul de plasmă epurat de medicament în unitatea
zuu
de timp
rt uu
 Clearance-ul unui organ (renal, hepatic, al altor organe);
npt
 Clearance-ul sistemic total.

Pe
 = clearence-ul hepatic + Cl. renal + Cl. altor organe

Intoxicaţiile. Dependenţa faţă de medicamente
r
ilo
 acute:
r nt
 supradozări absolute:
ilo e
 accidentală,
ntud
 intenţională,
dest
 supradozări relative:
tul
 se administrează doze normale
l zs u
 din cauza unor disfuncţii hepatice, renale şi mai
zuu
rar, intestinale - acumulări de medicamente în
rt uu
organism - ceea ce duce la intoxicaţii,
npt
 cronice:
Pe
 administrări repetate, timp îndelungat a unor

medicamente,
 poate duce la acumulări ex. barbiturice.
Intoxicaţiile. Dependenţa faţă de medicamente
r
ilo
 Dependenţa = formă de intoxicaţie cronică, caracterizată
prin necesitatea subiectivă şi/ sau obiectivă de folosire a
r nt
medicamentului sau toxicului de care este dependent.
ilo e
ntud
 psihică
dest
 pacientul este „nevoit” să-şi administreze
medicamentul datorită
tul
 efectului plăcut,
l zs u
 înapoierii culturale,
zuu
 anturajului, obiceiurilor proaste,
rt uu
 reclamei exagerate,
npt
 hipocondriei
 fizică
Pe
 pacientul e „nevoit” să-şi administreze medicamentul

datorită atenuării unor simptome,
Tratamentul intoxicațiilor
r
ilo
 Provocarea vomei (NU: subst. caustice, excitante SNC,
r nt
comatoși)
ilo e
 Spălaturi gastrice (NU: subst. caustice, excitante SNC)
ntud
 Purgative
dest
 Spălaturi cu apa (toxicitate cutanata, oculara)
tul
 Diuretice: manitol
l zs u
 Alcalinizarea urinii: fenobarbital, salicilați, s acide.
zuu
 Acidifierea urinii: amfetamina, imipramina, s. bazice.
rt uu
 Epurarea extrarenală (dializa): in insuf. renala

npt
 Susținerea funcțiilor vitale: respirație, circulație

Pe
 Antidoturi specifice
Antidoturi
r
ilo
SUBSTANTA TOXICA ANTIDOT
r nt
Barbiturice, Bemegrida (ahypnon), fiole de 50mg – i.v. lent
50mg initial →200mg
ilo e
anestezice generale
ntud
Pimaclona (kariona) fiole de 15mg si 50mg -
(i.m./i.v.) 50-100mg
dest
Benzodiazepine Flumazenil fiole 0,5 mg, 1 mg – i.v. 0,2 mg
Toxice convulsivante Fenobarbital fiole 200mg – i.m. 50-200mg
tul
l zs u
Diazepam fiole 10mg – i.m./i.v. 2-20mg
Blocante beta-adrenergice Atropina, izoprenalina
zuu
Opiacee, codeina Nalorfina, naloxona
rt uu
Paracetamol Acetilcisteina, metionina
npt
Atropina si Pilocarpina
Pe
parasimpatolitice
Toxice organofosforice Atropina, obidoxima (toxogonin)
Fenotiazine, butirofenone, Trihexifenidil
metoclopramida
Reacţii adverse – efecte toxice:
r
ilo
• Efect advers la medicament
r nt
• reacție nedorită și dăunătoare apărută după administrarea unui
medicament sau a unei combinații de medicamente în condiții
ilo e
ntud
normale de utilizare și care este suspectată a avea legătură cu
medicamentul
dest
•de obicei impune oprirea sau reducerea dozei medicamentului
tul
• Eveniment advers
l zs u
• reacție dăunătoare care apare în timpul tratamentului, indiferent dacă
medicamentul este suspectat a fi cauza acestuia sau nu
zuu
• Efect secundar
rt uu
• orice efect produs de medicament, altul decât cel pentru care a fost
npt
administrat, indiferent dacă este benefic, neutru, sau dăunător

Pe
•De obicei mai puțin dăunător, predictibil și nu impune întotdeauna

întreruperea tratamentului
r
ilo
• Toxicitate medicamentoasă:
r nt
• descrie efectele adverse care apar în urma creșterii
ilo e
ntud
concentrației plasmatice peste intervalul terapeutic,
neintenționat sau intenționat (supradozare)
dest
• Abuzul de medicamente:
tul
• utilizare inadecvată a drogurilor recreaționale sau a
l zs u
medicamentelor care duce la
zuu
• dependență
rt uu
• leziuni fizice grave (rinichi, ficat, inima)

npt
• psihice (comportament anormal, halucinații, pierderea

Pe
memoriei)
• deces
r
ilo
• depind de:
r nt
• doza,
ilo e
ntud
• felul medicamentului,
• starea fiziologică a bolnavului,
dest
• reactivitatea
tul
• antecedentele patologice
l zs u
• tropism, zuu
• nerespectarea căii de administrare,
• unele medicamente au un tropism particular pentru
rt uu
un organ sau sistem.

npt
• Ex. Streptomicina este ototoxică;

Pe
• Cloramfenicolul toxic pentru măduva

hematopoetică,
Reacţii adverse – efecte mutagene:
r
ilo
r nt
• produc modificări ireversibile ale genotipului.
ilo e
• ar putea fi explicat numărul mare de boli genetice care
ntud
apar.
• ex. citostatice şi imunosupresive,
dest
tul
l zs u
Reacţii adverse – efecte carcinogene:
zuu
rt uu
npt
• unele medicamente pot iniţia transformarea canceroasă a

Pe
celulelor.
• ex.: aminofenazona,
Reacţii adverse – efecte embriotoxice:
r
ilo
• medicamente administrate în primele 3 luni de sarcină
r nt
pot duce la moartea embrionului,
ilo e
ntud
Reacţii adverse – efecte teratogene:
dest
• prin administrarea unor medicamente între a II-a şi a
tul
VIII-a săptămână de sarcină
l zs u
• malformaţii ale fătului
zuu
Reacţii adverse – efecte idiosincrazice
rt uu
de intoleranţă:
npt
Pe
• se manifestă ca reacţii neobişnuite la doze normale;

• aceste efecte sunt puse pe seama unor particularităţi
genetice,
Reacţii adverse – efecte alergice - de
r
hipersensibilitate:
ilo
r nt
1. apar independent de doză
ilo e
• uneori la doze minime sau numai mirosind substanţa
ntud
• contact anterior cu substanţa respectivă sau cu o
dest
substanţă înrudită structural,
tul
2. mai frecvent la aplicarea locală, pe mucoase sau
l zs u
tegumente, şi mai rar după aplicare locală sau
zuu
parenterală
rt uu
3. după mecanismul de producere putem deosebi:
npt
1.reacţii alergice de tip anafilactic

2.reacţii alergice citotoxice
Pe
3.reacţii alergice de timp mediate celular

4.reacţii alergice prin complexe imune:
r
hipersensibilitate:
ilo
1.reacţii alergice de tip anafilactic:
r nt
 reacţii de tip imediat,
ilo e
 sistemic la nivelul întregului organism - şoc anafilactic
ntud
 la nivelul unor organe: astm bronşic, angioedem, urticarie,
dest
2.reacţii alergice citotoxice:
• acţiunea toxică se realizează numai asupra unor celule ce sunt
tul
l zs u
distruse,
• granulocitopenii, trombocitopenii, anemii hemolitice, hepatită cr.,
zuu
3.reacţii alergice de timp mediate celular:
rt uu
 reacţii de tip întârziat, medierea prin limfocitele sensibilizate,
npt
 dermatite de contact, exanteme, fotoalergii,

Pe
4.reacţii alergice prin complexe imune:

 acţiune asupra vaselor mici,
 febră, urticarie, adenopatii, artralgii, vasculite, edem Quincke,
eritem polimorf
r
hipersensibilitate:
ilo
r nt
•Profilaxia prin:
ilo e
• cunoaşterea manifestărilor alergice specifice la
ntud
medicamentul respectiv sau la alte medicamente
înrudite,
dest
• evitarea tratamentelor inutile, a aplicării locale timp
tul
l zs u
îndelungat a medicamentelor alergene,
• testarea sensibilităţii,
zuu
•Medicaţia de urgenţă
rt uu
• Hemisuccinat de hidrocortizon,
npt
• adrenalină
• antihistaminic.
Pe
Interacţiuni medicamentoase dorite
r
ilo
r nt
• când asocierea este favorabilă efectului urmărit
potenţând acţiunea acestuia.
ilo e
ntud
• Ex.: asocierea amoxicilinei cu acid clavulonic în
medicamentul Augmentin duce la efecte mărite,
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Interacţiuni medicamentoase nedorite
r
ilo
1. fizice;
• incompatibilităţi de seringă
• mai ales în cazul “cocteilurilor” perfuzabile,
r nt
• coloraţii, opalescenţă sau precipitaţii
ilo e
• duce la inactivarea medicamentului, fenomene toxice,
ntud
2. farmacocinetice:
• modificări de absorbţie, distribuţie metabolizare, eliminare
dest
3. farmacodinamice:
• sinergice
tul
• medicamentele asociate acţionează în acelaşi sens.
l zs u
• alcoolul + hipnotice; simptomimetice (bronhodilatatoare) +
aminofilina,
zuu
• antagonice
rt uu
• antagonism competitiv,
• tind să se fixeze pe acelaşi receptor.
npt
• ex. Histamina + antihistaminice

• antagonism fiziologic
Pe
• acţionează asupra unor receptori diferiţi - efecte contrare, se

anihilează
• Ex.: vasoconstrictor adrenergic + vasodilatator musculotrop
r
ilo
r nt
ilo e
Educaţia terapeutică şi
ntud
dest
farmacoterapeutică a
tul
l zs u
pacienţilor
zuu
rt uu
npt
Pe
r
ilo
 Proces esenţial de optimizare complianţei
r nt
ilo e
 Creşte eficienţa şi siguranţa tratamentului
ntud
 Reduce procesul farmacoepidemiologic, mortalitatea şi
dest
morbiditatea în populaţie
tul
l zs u
 Educaţia asupra automedicaţiei (OTC), reprezintă o
soluţie esenţială, în vederea stopării consumului abuziv,
zuu
neştiinţific şi iraţional.
rt uu
Educaţia farmacoterapeutică a pacienţilor creşte rolul

npt

pacientului în utilizarea sigură a medicamentelor.
Pe
Metodele de educaţie terapeutică şi
farmacoterapeutică a populaţiei
r
ilo
 informaţiile verbale date de personalul medical (asistent
r nt
medical, medic şi farmacist);
ilo e
pliante, broşuri, ghiduri pentru pacienţi, alte materiale
ntud

scrise;
dest
 educaţia în şcoli;
tul
 baze de date, pe internet
l zs u
 informaţii media (televiziune, radio, reviste, ziare);
zuu
 dezvoltarea bazelor de date accesibile publicului larg,
rt uu
privind rezultatele studiilor postmarketing asupra
npt
medicamentelor nou intrate în terapeutică

Pe
CONCLUZII
r
ilo
 Medicamentele, deși sunt utilizate pentru profilaxia, tratamentul
sau diagnosticul bolilor sunt in general produse cu risc pentru
r nt
sănătate.
ilo e
Se apreciază raportul intre risc si beneficiu.
ntud

 Recomandarea si supravegherea de către medicul terapeut.
dest
 Combaterea reclamei exagerate a medicamentelor.
tul
l zs u
 Combaterea abuzului de medicamente (automedicația).

zuu
Atenție la segmentul vârstnic al populaţiei expus excesiv
polimedicaţiei (recomandate de specialişti de diverse specialităţi) şi
rt uu
efectelor interferenţelor medicamentoase în condiţiile deficienţelor
funcţionale consecutive afecţiunii de bază sau comorbidităţilor.
npt
 În plus, la această grupă de vârstă se întâlnesc cele mai frecvente

Pe
abateri de la prescripţia medicală (prin incapacitate de

autoadministrare corectă sau/şi complianţă redusă) ca şi tendinţa
accentuată spre automedicaţie.
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
Reechilibrare
r
hidro-electrolitică
Fiziologia echilibrului hidric și acidobazic
r
ilo
• 3 compartimente:
r nt
ilo e
• celular- spațiu intracelular
ntud
- vascular- spațiul intravascular
dest
- tisular- spațiul interstițial
tul
l zs u
zuu
Lichidele intravasculare și interstițial
rt uu
definesc – spațiul extracelular

npt
Pe
Definiții
r
ilo
• Solvat - substanța dizolvată într-o soluție
r nt
ilo e
• Solvent - lichid care conține o substanță
ntud
dizolvată
dest
• Permeabil - capacitatea unei substanțe,
tul
l zs u
molecule sau ion de a traversa o membrană
zuu
• Semipermeabil - permeabilitate selectivă
rt uu
npt
Pe
Schimburile
r
ilo
• Celulele
r nt
– au membrana permeabilă pentru lichide și
ilo e
ntud
substanțe dizolvate
– permite schimbul de nutrienți către celulă și
dest
eliminarea produșilor de metabolism
tul
l zs u
• Vasele de sânge
zuu
– au membrane permeabile –
rt uu
– arteriolele duc sânge oxigenat și nutrienți la
celule
npt
– venulele transportă produșii metabolici

Pe
• Intre ele spațiul interstițial

Distribuția apei în organism
r
ilo
• apa reprezintă 45-75% din greutatea corporală
r nt
– 2/3 este intracelulară
ilo e
– 1/3 extracelulară --- din care ¼ intravascular și ¾ în spațiul
ntud
interstițial
• în proporție diferită:
dest
– oasele au 1/3 apa
tul
– creierul și mușchii au 70% apă
l zs u
• roluri:
– solvent și transportor
zuu
– Alte roluri ale apei:
rt uu
• dă formă celulelor,
npt
• reglează temp corp,

• lubrifiant articulații,
Pe
• protejează organe,
• menține funcționare energetică
Electroliții
r
ilo
• = compuși care dizolvați în apă disociază în ioni
r nt
• Rol în reacțiile celulare și mecanismele de
ilo e
ntud
control energetic
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Rolul sodiului
r
ilo
r nt
Electrolit Spațiul Spațiul Funcții de bază Sursa
extracelular intracelular
ilo e
( mEq/l) (mEq/l)
ntud
Sodiul 135-154 15-20 Reglează: Sarea de
dest
•volum extracelular bucătărie
•presiunea osmotică (40%),
tul
l zs u
vasculară brânză,
zuu •distribuție lichide lapte,
intre spatii carne
•conducerea procesată,
rt uu
nervoasă pește,
ouă
npt
Pe
Rolul potasiului
r
ilo
r nt
extracelula intracelula
r r
ilo e
( mEq/l) (mEq/l)
ntud
potasiul 3,5- 5 150-155 • Osmolaritate spațiu Banane,
dest
intracelular portocale,
• Conductibilitate fructe uscate,
nervoasă
tul
legume,
l zs u
• Contracția mm carne, nuci
zuu scheletici
• Reglează procese
enzimatice
rt uu
• Participă la
npt
echilibrul acidobazic
Pe
Rolul calciului
r
ilo
r nt
ilo e
( mEq/l) (mEq/l)
ntud
Calciul 4,5-5 1-2 • Structura oase si Produse
dinți lactate,
dest
• Transmitere impuls sardine,
nervos cereale
tul
• Contractilitate
l zs u
integrale,
zuu musculara legume cu
• Coagularea sângelui frunze verzi
• Absorbția vit B12
rt uu
• Activează reacții
enzimatice si
npt
secreția de hormoni
Pe
Magneziul
r
ilo
r nt
(mEq/l) (mEq/l)
ilo e
Magneziul 4,5-5,5 27-29 • Activeaza sisteme • Legume cu
ntud
enzimatice frunze
• asociate cu verzi,
dest
metabolismul vit B • cereale
• Contribuie la integrale,
tul
l zs u
reglarea calciu, • nuci
zuu fosfor, potasiu
rt uu
npt
Pe
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
1. Deshidratări:
r nt
ilo
r
Cauze de deshidratare
r
ilo
• 1) Transpiraţie excesivă
r nt
• 2) Perspiraţie accentuată
ilo e
ntud
• 3) Poliurie (Diabet insipid, zaharat)
• 4) Vărsături, diaree
dest
• 5) Iatrogenă (diuretice)
tul
• 6) Aport insuficient
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
1.a. în funcţie de spaţiul celular afectat:
r
ilo
A) extracelulare: 1. în mod curent se are în vedere sectorul extracelular al
r nt
organismului,
2. apare ca urmare a unui bilanţ hidric negativ şi se
ilo e
ntud
manifestă prin scăderea cantităţii de apă din sectorul
extracelular, intravascular şi interstiţial,
3. bilanţul hidric negativ poate fi cauzat de:
dest
• reducerea aportului de apă ca urmare a:
tul
▪restricţiilor de apă,
l zs u
▪abolirii senzaţiei de sete la comatoşi, psihotici,
▪fobiei faţă de apă (turbare),
zuu
▪imposibilităţii de manifestare a dorinţei de apă
rt uu
la copil,
▪leziuni traumatice ale cavităţii bucale,
npt
faringelui, esofagului, stomacului,

• creşterii eliminării de apă prin:
Pe
▪polipnee,
▪hipersudoraţie,
▪vărsături, diaree,
▪poliurie,
1.a. în funcţie de spaţiul celular afectat:
r
ilo
B) celulare: 1. scăderea cantităţii de apă din sectorul intracelular,
r nt
2. sunt iniţiate de deshidratările extracelulare hipertone
ilo e
când datorită hiperosmolarităţii lichidului interstiţial,
ntud
printr-o reacţie de compensare, conform gradientului
osmotic; apa din celule iese în interstiţiu,
dest
3. se produce deshidratare cu ratatinarea celulelor şi
tul
refacerea temporară a lichidului interstiţial,
l zs u
4. asigurată de o senzaţie puternică de sete (inclusiv prin
zuu
afectarea neuronilor de către procesul de deshidratare,
1. scade cantitatea de apă din ambele sectoare hidrice (extra
rt uu
C) globale:
şi intracelulare),
npt
2. poate fi iniţiată tot printr-o deshidratare hipertonă

Pe
extracelulară,
1.b. după osmolaritatea apei din sectorul
r
extracelular:
ilo
r nt
1. hipertonă 1. creşterea osmolarităţii lichidului extracelular,
ilo e
2. apare în condiţiile unui bilanţ hidric negativ, asociat cu
ntud
aport crescut de sare sau pierderea mai redusă a Na
decât a apei,
dest
3. hipertonia lichidului interstiţial determină exodul de
apă din celule în interstiţiu, determinând deshidratare
tul
l zs u
intracelulară,
2. izotone 1. apare prin hemoragii, plasmoragii (arsuri), pierderi
zuu
digestive de bilă, suc pancreatic, administrare de
diuretice ce duc la eliminare de apă, sare,
rt uu
2. se pierd în cantităţi echivalente apa şi electroliţii,
npt
3. hipotone 1. reducerea volumului hidric extracelular cu scăderea

Pe
osmolarităţii,
1.c. după gravitate:
r
ilo
1. uşoară 1. sub 5% din greutatea corporală,
r nt
2. prezintă: sete moderată, turgor cutanat diminuat, tensiune
arterială în limite normale, puls tahicardic,
ilo e
ntud
2. medie 1. 5-10%,
2. prezintă: sete accentuată, turgor net diminuat, tensiune arterială
dest
scăzută în ortostatism, puls slab foarte tahicardic, diureză foarte
scăzută,
tul
l zs u
3. gravă 1. peste 10%,
2. sete extremă, turgor foarte diminuat, tensiunea arterială foarte
zuu
scăzută, puls filiform, oligo-anurie, obnubilare până la comă,
rt uu
npt
Pe
Turgor
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
2 Hiperhidratări:
r nt
ilo
r
2.a.în funcţie de spaţiul celular afectat:
r
ilo
1.extracelulare: 1. se manifestă prin creşterea sectorului lichidian extracelular,
r nt
2. poate fi determinat de creşterea aportului de apă,
diminuarea eliminării de apă,
ilo e
ntud
1.celulare: 1. de regulă apare în urma hiperhidratării hipotone: în
dest
compartimentul interstiţial e lichid hipoton, iar intracelular
izoton, apa trece în celule, producându-se o intoxicaţie cu
tul
apă,
1.globală:
l zs u
• interesează cele 2 sectoare hidrice,
zuu
rt uu
npt
Pe
2.b. după osmolaritatea apei din sectorul
r
extracelular:
ilo
hipertonă: 1. apare ca urmare a: aportului crescut de sare sau a
r nt
eliminării reduse de Na în condiţii de hiperaldosteronism
primar sau secundar cu creşterea reabsorbţiei Na,
ilo e
ntud
izotonă: • în special în stările de edem
hipotonă: 1. tradusă prin creşterea apei din sectorul extracelular cu
dest
scăderea osmolarităţii acestuia
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
3. Dezechilibre hidrosodice:
3.a. Deshidratarea hipertonă:
r
ilo
• scăderea de apa diluantă a mediului intern, având drept
r nt
consecinţa hiperconcentrarea sa (a mediului intern), cu
deshidratare consecutivă intracelulară,
ilo e
• Se caracterizează prin: deficit de apă pură şi hipernatremie,
ntud
dest
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
r
Sd: carenţa aportului de apă:
ilo
• lipsa sursei de apă;
• incapacitatea ingestiei (astenici, sugari
r nt
neasistaţi),
ilo e
ntud
• tulburări ale senzaţiei de sete (psihopaţi),
pierdere de apă:
dest
• renală: diabet insipid, diabet zaharat,
tul
• digestivă: diaree, peritonite, ocluzii,
l zs u
• cutanată: transpiraţii masive,
zuu
• pulmonară: hiperpnee centrală adaptativă
(expunere la soare prelungită),
rt uu
erori terapeutice: reechilibrarea insuficientă a

npt
unei deshidratări, cu soluţii hipertone,

Pe
Md: • setea – “strigătul celulei după apă” – semn fundamental,
r
• aspectul general al pacientului: adinamie, astenie, stare
ilo
generală alterată, uneori pierdere în greutate,
r nt
• tegumente şi mucoase: uscate, salivaţie absentă, mucoase
uscate,
ilo e
ntud
• aparat cardio-vascular: tahicardie, hipotensiune, până la
colaps,
dest
• aparat respirator: hiperpnee – accentuează pierderea
hidrică,
tul
l zs u
• aparat renal: în cazul unei deshidratări prin pierdere renală
(diabet insipid, diabet zaharat) există poliurie; în alte cazuri
zuu
– oligurie cu hiperdensitate,
rt uu
• semne neuro-psihice: apatie, somnolenţă; delir, halucinaţii,
npt
convulsii; la o pierdere foarte mare de lichid (6-10l) se poate

produce moartea,
Pe
r
ilo
Rp: • bilanţul ingesta – excreta – zilnic,
r nt
• cântărire zilnică a pacientului,
ilo e
• supravegherea permanentă a funcţiilor vitale, a nivelului de
ntud
conştienţă,
dest
• menţinerea integrităţii tegumentelor şi mucoaselor printr-o
igienă riguroasa;
tul
l zs u
• prevenirea escarelor,
zuu
• asigurarea aportului lichidian zilnic:
rt uu
• 2500 ml / zi, din care 1500 ml per os (dacă este posibil)
npt
• iar restul prin perfuzie i.v. cu soluţie de glucoză izotonă,

tamponată (insulină 1 U la 5-10 g),
Pe
Rd: • aprecierea modificărilor de laborator:
r
ilo
• creşterea hematocritului şi a hemoglobinei prin hemoconcentraţie,
• ioni de Na şi Cl crescuţi,
r nt
• hiperproteinemie,
ilo e
ntud
• hiperazotemie;
• densitate urinară crescută,
dest
• albuminurie,
tul
•
l zs u
cilindrurie,
• ioni de Na şi Cl urinar – foarte reduse,
zuu
• aprecierea gradului de deshidratare după gravitatea
rt uu
semnelor clinice şi după natremie. Se utilizează formula:
npt
• Na normal: Na real x apa corporală teoretică (40-60%

din greutatea corpului) = apa reala.,
Pe
• ! deficitul de apă se va calcula scăzând valoarea teoretică

din valoarea reală,
3.b. Deshidratarea hipotonă (hiponatremia de
r
pierdere):
ilo
r nt
ilo e
ntud
• reprezintă pierderea preponderentă de Na, cu
dest
scăderea consecutivă a osmolarităţii plasmei şi cu
tul
l zs u
hiperhidratare celulară.
zuu
rt uu
npt
Pe
r
ilo
Sd: pierderi digestive:
• diaree gravă, vărsături de lungă durată,
r nt
• scurgeri prin fistule (duodenală şi jejunală),
ilo e
• reechilibrare cu apă fără Na,
ntud
pierderi renale:
• faza poliurică a Insuficienţei Renale Acute (I.R.A.),
dest
• sau după înlăturarea unor obstacole de lungă durată,
tul
l zs u
• administrări de diuretice şi concomitent regim alimentar
hipo- sau desodat,
zuu
pierderi cutanate:
rt uu
• transpiraţii profuze, intense,
• reechilibrare cu apă fără Na,
npt
blocarea sodiului:
Pe
• în lichid de ascită, lichid pleural şi evacuarea repetată a

acestora,
r
ilo
Md • sete diminuată sau absentă – semn de hiperhidratare
r nt
celulară,
• stare generală alterată:
ilo e
ntud
• cefalee precoce, tenace, intensă în ortostatism;
• ameţeli, astenie,
dest
• anorexie, greaţă,
• tegumente uscate şi ridate, dar nu în aceeaşi măsură ca
tul
la deshidratarea hipertonă;
l zs u
• turgor diminuat;
zuu
• ochi înfundaţi în orbite, hipotoni,
• cardio-vascular:
rt uu
• tahicardie, hipotensiune, colaps,
npt
• crampe musculare, convulsii, comă;

• dureri la presiunea muşchilor abdominali,
Pe
• oligurie progresivă până la anurie,

r
ilo
Rp • crearea unui mediu de siguranţă (pacient agitat şi confuz).
r nt
• !! la modificările de comportament!
ilo e
• acordarea unui suport psihologic,
ntud
• bilanţ ingesta – excreta zilnic,
dest
• supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative,
tul
l zs u
• igiena riguroasă a mucoaselor şi tegumentelor;
zuu
• prevenirea escarelor,
rt uu
• administrarea şi monitorizarea sol. perfuzabile:
npt
• sol. de ser glucozat 5% sau sol. Ringer;

• în cazuri mai grave se administrează sol de NaCl hipertonă 5%
Pe
• eventual corectarea acidozei sau alcalozei,

Rd: • efectuarea examenelor de laborator:
r
• ionii de Na şi Cl sunt scăzute;
ilo
• hemoconcentraţie:
• poliglobulie, creşterea hematocritului, proteinemiei şi
r nt
ureei,
ilo e
• pH sanguin variabil, uneori scăderea bicarbonaţilor
ntud
(acidoza),
• urina:
dest
• densitate redusă; ioni de Na şi Cl– absenţi;
tul
albuminurie, cilindrurie,
l zs u
• evaluarea deficitului:
• uşor:
zuu
• TA normală, apatie, ionii de Na şi Cl urinari foarte
rt uu
scăzuţi,
• mediu:
npt
• anorexie, greaţă, hipotensiune, oboseală extremă,

Pe
ionii de Na şi Cl absenţi în urină,

• grav:
• inconştienţă, ionii de Na şi Cl în urină absenţi;
• stare de şoc,
4.a. Hiperhidratarea hipotonă
(Intoxicaţia cu apă)
r
ilo
- aport exagerat de lichide hipotone, cu scăderea
r nt
sau în lipsa capacităţii organismului de a elimina
ilo e
ntud
excesul de apa
dest
Sd: • reechilibrări postoperatorii incorecte cu seruri
tul
l zs u
glucozate hipotone,
• aport excesiv, necontrolat, de lichide lipsite de NaCl în
zuu
• I.R.A.,
rt uu
• insuficienţa cardiacă cu edeme,
• ciroza hepatică,
npt
Pe
r
ilo
Md: • este dominată de manifestări neuro-psihice,
r nt
• cefalee, bradicardie,
ilo e
• greaţă, vărsături de tip central: ”în jet”,
ntud
• convulsii,
dest
• stări confuzionale, delir, somnolenţă, apatie, comă,
tul
l zs u
• tegumente lucioase, tensionate, calde, umede, edeme,
• godeu prezent,
zuu
• creştere în greutate,
rt uu
• crampe musculare: semn caracteristic,

npt
• vene turgescente, E.P.A. (edem pulmonar acut),

Pe
• uneori oligurie sau anurie,

r
ilo
Rp: • bilanţ zilnic ingesta-excreta,
r nt
• cântărire zilnică a pacientului,
• supravegherea permanentă a funcţiilor vitale şi a semnelor
ilo e
privind apariţia E.P.A,
ntud
• “cura de sete” – reducerea la minim a lichidelor în regim,
• administrarea sol. perfuzabile:
dest
• sol. hipertonă de glucoză 30-50% - 50 ml;
• la nevoie se poate repeta; sol. de NaCl 3%- 6
tul
ml/kgcorp– cu multă prudenţă,
l zs u
Rd: • examene de laborator:
zuu
• sanguin:
• Na şi Cl scăzute, hemodiluţie cu Ht scăzut,
rt uu
hipoproteinemie şi uree scăzută,
• urina:
npt
• densitate redusă, Na în cantităţi mari,

Pe
5.1. Hipopotasemia (hipokaliemia):
r
ilo
• - scăderea potasiului plasmatic sub 3,5 mEq/l.
r nt
ilo e
Sd: • aport insuficient de potasiu alimentar (rar)
ntud
• postoperator – reechilibrare incorecta cu sol. care nu conţin
ioni de K.
dest
• aport insuficient de K cu eliminare renală,
tul
• absorbţie insuficientă: steatoree, enterite, ocluzii,
l zs u
• pierderi excesive:
zuu
• gastro-intestinale: diaree, vărsături, fistule sau drenaje, spălaturi gastrice
şi intestinale, abuz de purgative
rt uu
• renale: abuz de diuretice, ACTH sau corticoizi,
npt
• cutanate: arsuri pe suprafaţa mare,

Pe
• tulburări metabolice: alcaloză, comă diabetică,

• distrugeri hepatice grave: ciroze, hepatite cronice, atrofie
hepatică,
r
ilo
r nt
Md: astenie generală, slăbiciune musculară; în cazuri grave
paralizii flasce până la areflexie,
ilo e
ntud
anorexie, greţuri, vărsături, meteorism, atonie
intestinală până la ileus paralitic,
dest
tulburări de respiraţie: “respiraţie preagonică”,
tulburări de ritm, tahicardie, hipotonie musculară,
tul
hipotensiune, cianoză,
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
r
ilo
• supravegherea funcţiilor vitale + tulburări de ritm cardiac,
r nt
Rp:
• asigurarea mediului de siguranţă,
ilo e
• bilanţul ingesta-excreta,
ntud
Rd: • examene de laborator: K sanguin sub 3,5 mEq/l,
• aport de K+ (impusă de "normopotasemia" din timpul unor
dest
hemoconcentraţii sau acidoze),
• tratament profilactic:
tul
l zs u
• perfuzarea pacienţilor postoperator cu seruri glucozate cu
ioni de K,
zuu
- tratamentul curativ:
• hipopotasemia acută se tratează 5-7 zile, din cauza
rt uu
pătrunderii relativ dificile a K+ intracelular – se
administrează per os 4-8 g KCl/24h, în doze fracţionate,
npt
sucuri de fructe, legume,

Pe
• în alcaloze prin deficit de ioni de Cl, se administrează sol. de

KCl în glucoza 5%,
5.2. Hiperpotasemia (Hiperkaliemia)
r
ilo
• creşterea K peste 5 mEq/l
r nt
ilo e
• administrarea rapidă, i.v., de soluţii conţinând K, în
ntud
Sd:
insuficienţe renale,
dest
• insuficienţa eliminării:
tul
• insuficienţa renală de orice cauză, cu oligoanurie – cea mai
l zs u
importantă cauză;
zuu
• insuficienţa corticosuprarenala (criza addisoniană),
rt uu
• ieşirea K din celule:
npt
• acidoze,
• coma diabetica netratată,
Pe
• deshidratări grave,
r
ilo
Md: • semnele sunt necaracteristice,
r nt
• semne neuro-musculare:
• astenie,
ilo e
• parestezii peribucale şi la extremităţi,
ntud
• paralizii flasce ascendente, progresive,
• dificultăţi de respiraţie şi vorbire,
dest
• apatie,
tul
• astenie,
l zs u
• stare confuzională,
• semne cardio-vasculare:
zuu
• bradicardie apoi tahicardie,
rt uu
• aritmii ventriculare;
• T.A. poate fi normală sau crescută;
npt
• la valori mari ale potasemiei, T.A. scade până la

Pe
colaps,
• diaree, greaţă, crampe abdominale, iritabilitate, schimbarea
personalităţii,
r
ilo
r nt
Rp: • monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative:
• atenţie la aritmiile cardiace,
ilo e
• asigură mediul de securitate
ntud
• regim alimentar cât mai sărac în K (fructe, legume, etc.) -
constituit din grăsimi şi hidrocarbonate,
dest
• tratament cauzal – se înlătură insuficienţa renală,
tul
• administrare de:
l zs u
• perfuzii de glucoză tamponata cu 1U insulină/2g glucoză;
• gluconat sau clorură de calciu 10% i.v.;
zuu
• testosteron: - anabolizant care reţine K intracelular;
• soluţie de NaCl 5% - 200 ml sau sol bicarbonat de Na 14‰ (30 ml
rt uu
în 200 ml ser glucozat),
• dializa – când K este peste 7mEq/l,
npt
Rd • examene de laborator:
Pe
• potasiul crescut de la 5 mEq/l pana la 10-12 mEq/l,

Evaluarea pacientului cu tulburari ale
r
echilibrului hidroelectrolitic
ilo
r nt
❑ Examen fizic complet
ilo e
❑ Cântărirea zilnică –
ntud
❑fiecare kg pierdut sau câștigat este echivalent
dest
cu 1 litru de lichide;
❑se face la aceeași oră din zi cu același cântar
tul
l zs u
❑ Semne vitale puls, TA si frecvența respirațiilor:
zuu
- creșterea AV și puls slab - pierdere de volum
rt uu
- creșterea pulsului - exces de lichide
npt
- creșterea F resp - dezechilibre acido-bazice

Pe
- scăderea TA - depleție de lichide

Evaluarea pacientului cu tulburări ale
r
echilibrului hidroelectrolitic (continuare)
ilo
r nt
• Bilanț ingesta/ excreta
ilo e
– minim1500 ml aport
ntud
– se monitorizează: setea, aport alimentar
dest
• Edeme
tul
– lichid acumulat în spațiul interstițial
l zs u
– atenție la membrele inferioare, regiune sacrată
zuu
• Turgor tegumentar
rt uu
– elasticitatea normală a tegumentului

npt
– scade în deshidratări și crește în hiperhidratări)

Pe
Evaluarea pacientului cu tulburari ale
r
echilibrului hidroelectrolitic (continuare)
ilo
• Examinarea cavității bucale:
r nt
– buze uscate,
ilo e
– mucoasa bucala uscata cu depozite albicioase,
ntud
– limba crăpată
dest
• Examinarea ochilor:
– conjunctive uscate, fără lacrimi,
tul
l zs u
– ochi înfundați in orbite
• Examinarea venelor jugulare și ale brațelor
zuu
– sunt turgescente în excesul de lichide
rt uu
• Examinarea sistemului neuromuscular
npt
– Semnul Cvostek
Pe
• percuția nervului facial la 2 cm de lobul urechii

• apar fasciculații ale mușchilor fetei
r
ilo
r nt
ilo e
TRANSFUZIA DE SÂNGE și
ntud
DERIVATE
dest
tul
l zs u
zuu
PRELEVAREA ȘI TRANSFUZAREA SÂNGELUI
rt uu
npt
Pe
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
Grupele de sânge
ilo
r
Grupele sanguine umane
r
ilo
r nt
cunoaşterea grupelor sanguine eritrocitare are importanţă:
ilo e
ntud
• pentru evitarea unor accidente posttransfuzionale
• incompatibilitatea dintre: Ac primitorului/eritrocitele donatorului
dest
• atât în momentul transfuziei cât ulterior, la o transfuzie ulterioară
• pentru studiul bolilor hemolitice a nou-născutului
tul
• determinată de incompatibilitatea antigenică între eritrocitele mamei şi cele
l zs u
ale fătului
• în antropologie, genetică, în studiul structurilor de membrană
zuu
• în clinică
rt uu
• pentru că majoritatea mecanismelor de transmitere ale unor boli îşi găsesc
explicaţia în modul de transmitere a grupelor sanguine
npt
Pe
majoritatea anticorpilor sunt Ig G, rareori Ig M.
aprox. 400 de antigene, corespund la tot atâţia aloanticorpi

Grupele sanguine
r
ilo
r nt
 Peste 300 de sisteme antigenice diferite
ilo e
 Sistemul ABO
ntud
dest
 Sistemul Rh
tul
l zs u
 Sistemele Lewis, P, Ii, MNS, Kidd, Kell, Duffy,
Lutheran, Xg, Sid, Cartright, Yk, Chido Rogers
zuu
rt uu
npt
Pe
a. Sistemul 0AB
r
ilo
r nt
Antigenele sistemului 0AB sunt de 2 feluri:
ilo e
• antigene fixate pe celule:
ntud
• eritrocite, leucocite, trombocite, şi celulele tuturor ţesuturilor în afară de fibra
nervoasă, ţesutul conjunctiv, hepatocit şi celulele Malpighi.
dest
• = aglutinogene,
tul
• provoacă aglutinarea suportului eritrocitar în cazul în care sunt puse în contact
l zs u
cu anticorpi omologi.
• antigene libere: zuu
• în salivă, lacrimi, urină, sucul gastric etc.,
rt uu
• secretate de celulele mucoase,
• sub dependenţa următoarelor sisteme genetice: Sese, Lewis, Hh, 0AB
npt
Pe
Subgrupele antigenelor A şi B.
• mai multe subgrupe A (cele mai cunoscute fiind A1, A2, A3, Am, Ax, Ael),
• mai multe subgrupe B (ex.: B3, Bx, Bm, Bel).
a. Sistemul 0AB
r
ilo
r nt
Un număr redus de indivizi au forma alelă a genei H
ilo e
• fenotipul lor 0h = fenotip Bombay.
ntud
• eritrocitele
• nu posedă antigenele H, A sau B
dest
• nu reacţionează cu serurile care conţin anticorpi anti-A, anti-B, anti-H,
• serul persoanelor cu fenotip Bombay
tul
l zs u
• conţine întotdeauna anticorpi anti-H, anti-A şi anti-B,
• nu pot fi transfuzate decât cu sânge provenit de la persoane cu acelaşi fenotip.
zuu
Anticorpii de tip natural
rt uu
• au o moleculă mare, fiind anticorpi de tip Ig M sau Ig A,

npt
• provoacă imediat aglutinarea eritrocitelor ce conţin antigenul omolog.

Pe
• anticorpii anti-A şi anti-B de tip imun sunt Ac cu moleculă mică Ig G;

• apar în urma unor procese de
• aloimunizare (sarcini incompatibile, transfuzii incompatibile) sau
• heteroimunizare (diverse preparate farmaceutice de origine animală, ce conţin
substanţe de grup A sau B).
Sistemul ABO
r
ilo
r nt
Grup sanguin Ac Incidenta
ilo e
ntud
(Europa)
A Anti B 45%
dest
tul
l zs u
B zuu Anti A 8%
rt uu
AB - 4%
npt
O Anti-A, anti B 43%

Pe
b. Sistemul Lewis
r
ilo
r nt
sunt singurele Ag. sintetizate de către celulele tisulare,
ilo e
ntud
secretate în plasmă şi secreţiile şi de aici adsorbite pe suprafaţa
eritrocitelor.
dest
sistemul Lewis la nou-născut nu este acelaşi ca la adult.
tul
l zs u
• Nou-născutul secretă în plasmă o cantitate foarte mică de Ag Lewis care nu se fixează şi pe
eritrocite.
zuu
• În timp individul traversează următoarele stadii: Le a-b-, la copil a+,b-, la adult a+b+, la
vârstnic a-b+ ,
rt uu
npt
este realizat de Ac de tip Ig M

Pe
• care nu traversează placenta

• nu sunt implicaţi în boala hemolitică a nou-născutului.
• joacă un rol important în transfuzia de sânge, deoarece sunt mari activatori de sistem
complement,
c. Sistemul Rhesus
r
ilo
r nt
ilo e
format din peste 30 de Ag.
ntud
Ag sistemului Rh
dest
• sunt bine dezvoltate la naştere,
tul
• apar în săptămâna a 6-a de viaţă intrauterină.
l zs u
• printr-o incompatibilitate materno-fetală, mamă Rh negativ cu făt Rh pozitiv, la
unele gravide se pot întâlni Ac anti Rh, chiar din luna a treia de sarcină,
zuu
Semnificaţia sistemului Rh:
rt uu
• incompatibilitatea de sarcină, în primul rând prin intermediul factorilor d/ D şi

npt
apoi C/c şi e/E duce în anumite procente la boala hemolitică a noului născut,
• incompatibilitatea transfuzională, apărută de obicei la un interval de 7-10 zile
Pe
după prima transfuzie,

• este utilizabil în cercetările de filiaţie,
• este utilizabil în cercetările antropologice (rasă, mişcarea populaţiei),
Sistemul Rh
r
ilo
r nt
 Este codat de 2 gene de pe cromozomul 1
ilo e
 46 de antigene diferite relaționate de sistemul Rh
ntud
dest
 D, C, c, E, e
tul
 Ac corespunzători
l zs u
 D – prezent – Rh + (80-85% din populație)
zuu
 D – absent – Rh –
rt uu
 Dezvoltă Ac anti D doar după expunere
 Transfuzie cu sânge Rh +
npt
 Sarcină
Pe
d. Sistemul MNSsU
r
ilo
r nt
importanţă la bolnavii supuşi la dializă renală,
ilo e
ntud
• apare un anti-N-like, indiferent de fenotipul MN,
dest
• poate fi considerat un autoanticorp.
• Ag MN - alterate în timpul expunerii lor la formaldehidă
tul
l zs u
(element de sterilizare a aparatului respectiv).
zuu
implicat în:
rt uu
• accidentele posttransfuzionale
npt
• boala hemolitică a noului născut- când Ac prezenţi = de tip Ig G,

Pe
• sistemele de filiaţie - sunt caractere bine dezvoltate la naştere

şi stabile tot restul vieţii
e. Sistemul P
r
ilo
r nt
ilo e
implicat (rar):
ntud
• în reacţii hemolitice grave
• la persoanele ce au primit o transfuzie incompatibilă faţă de acest anticorp,
dest
• în cadrul incompatibilităţii materno-fetale:
• în avorturi repetate
tul
l zs u
• boala hemolitică a nou-născuţilor,
• în anemii hemolitice autoimune.
zuu
rt uu
npt
f. Sistemul Kell, Duffy, Lutheran, Kidd,

Pe
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
sângelui
r nt
ilo
r
Donarea și stocarea
Prelevarea sângelui, donarea de sânge
r
ilo
r nt
 = actul medical prin care este prelevată o cantitate de sânge
ilo e
corespunzătoare unei doze terapeutice care se foloseşte pentru
ntud
transfuzii la alte persoane sau pentru producţia de preparate derivate
de sânge
dest
tul
 Cine poate să doneze?
l zs u
 orice persoană sănătoasă cu vârsta între 18-65 ani; voluntar
zuu
rt uu
npt
Pe
Donatori
r
ilo
Contraindicații permanente
r nt
•vârsta sub 18 ani, peste 65 ani;
ilo e
•Afecțiuni:
ntud
• anemie; subponderalii;
• hiper şi hipotensivii, (TA > 200 mmHg sau < 100 mmHg); tulburări de ritm, cardiopatii
• TBC activ; hepatită B, non A non B, purtătorii sănătoşi de AgHBs.
dest
• accidente cerebrale, hemoragii digestive;
• alte afecțiuni: ciroze, cancere de orice natură, policitemie, leucemie, silicoză, epilepsie, tetanie,
tul
poliartrită evolutivă, reumatism articular acut;
l zs u
Contraindicații relative (pentru o perioadă de timp)
zuu
rt uu
•Femeile în timpul ciclului menstrual, în timpul sarcinii şi al alăptarii;
•Cei care prezintă oboseală accentuată înainte de donare;
npt
•Cei care au venit în contact cu un bolnav de hepatită în ultimul an;

•Cei care au alergii, astm, urticarie în ultima lună;
Pe
•Cei care au făcut acupunctură în ultimul an;

•Cei care au suferit intervenţii chirurgicalle (apendicectomii, amigdalectomii, colecistectomii),
fracturi, ulcer gastric duodenal în ultimele 3-6 luni;
•gripă,herpes,parotidită epidemică,stafilococie cutaneomucoasă,streptococie necomplicată
•Cei care au fost vaccinaţi în ultima lună;
Materiale necesare
r
ilo
Legate de donator
r nt
• Fişa donatorului
• Carnetul de donator
ilo e
• Buletin sau act de identitate
ntud
Legate de tehnică
dest
• Garou
• Tampoane sterile
tul
• Pense porttampon
l zs u
• Soluţie pentru dezinfecţia pielii (alcool iodat, alcool 70° , clorhexidin gluconat)
• Leucoplast zuu
• Mănuşi
• Vacutainere pentru probe de laborator
rt uu
• cântar electronic Hemomixer - în timpul recoltării printr-o mişcare de balans asigură
amestecarea sângelui recoltat cu substanţa anticoagulantă din pungă
• pensă pentru brasat tubulatura
npt
Legate de depozitarea și transportul sângelui

Pe
• Punga în care se face prelevarea

• Aparat pentru sudat tubulatura pungii.
Înainte de puncţionarea venei se face identificarea donatorului

Tehnica prelevării sângelui de la donatori
r
ilo
r nt
ilo e
Asistenta se spală pe mâini
se dezinfectează îşi pune mănuşile.
cu apă şi săpun,
ntud
dest
tul
l zs u
Se dezinfectează plica
Se aplică garoul sau zuuSe alege o venă mare de la cotului cu tinctură de iod
manşeta tensiometrului. plica cotului. sau alcool iodat pe o zonă
cu diametru de 5 cm.
rt uu
npt
Pe
Se îndepărtează iodul cu un Punga se aşează pe cântarul

tampon steril fixat pe o electronic cu balans,
Se închide clapa cântarului.
pensă porttampon, înmuiat trecând tubulatura pe sub
în alcool de 70°. clapa cântarului.
Tehnica prelevării sângelui de la donatori
r
ilo
r nt
Se puncţionează vena,
ilo e
Se îndepărtează capacul Se fixează acul cu bandă
fără anestezie cu acul
ntud
de protecţie al acului. având bizonul în sus. de leucoplast.
dest
tul
l zs u
Când cantitatea recoltată
Se slăbeşte garoul sau se
a ajuns la cantitatea Se recoltează sânge în
reduce presiunea programată la cântar,
zuu
manşetei aparatului de clapa se închide automat, vacutainere.
tensiune. balansul se opreşte.
rt uu
npt
Pe
Donatorul este rugat să

Se scoate acul şi se
apese tamponul direct la
Se desface garoul. aplică un tampon steril pe locul puncţiei, cel puţin 10
locul puncţiei. min., cu braţul întins
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
Accidentele generale ale donatorului
r
ilo
r nt
ilo e
1. LIPOTIMIA
ntud
2. SINCOPA 3. ACCIDENTE
VASCULARĂ CARDIOVASCULARE
dest
tul
l zs u
• donatorul acuză • accident cu
senzaţia de ameţeală, pierderea
căldură şi slăbiciune, cunoştinţei,
zuu
• scădere de • sunt foarte rare
• paloare, puls slab şi
tensiune, puls
rt uu
rapid, transpiraţii reci,
scăderea controlului slab, uneori crize
psihic şi motor până la convulsive.
npt
stare de leşin şi cădere.

Pe
Accidentele locale
r
ilo
r nt
ilo e
ntud
1. 2. 3.
HEMATOMUL HEMATOMUL ACCIDENTE
dest
SUPURAT, ALERGICE LOCALE
• tehnică defectuoase • periflebita cu • după badijonare cu
tul
de puncţionare a limfangită şi soluţii ce conţin iod,
l zs u
venei adenopatie satelită • prevenite prin
• perforarea • complicaţie chestionarea
peretelui posterior zuu infecţioasă: donatorilor - dacă
al venei • lipsa de aseptizare prezintă alergie la
• sufuziunii ce apare a braţului la locul iod.
după puncţie, puncţiei
rt uu
• dacă donatorul nu • antrenarea în
ţine corect vârful acului a
npt
pansamentul germenilor
compresiv existenți pe pielea
donatorului,
Pe
Produse sanguine utilizate în terapie
r
ilo
r nt
produsul se recoltează valabilitate: se păstrează: se transportă:
ilo e
Sânge total unitate • pungă simplă • 35 de zile • 2-8°C, • în valize
ntud
adult - STUA- • la frigider frigorifice
Concentrat eritrocitar • pungi duble • 42 de zile • 2-8°C, • în valize
dest
resuspendat unitate sau triple • la frigider frigorifice
adult - CERUA
tul
Plasmă proaspătă • 12 luni • - 25°C - 40°C,
l zs u
congelată PPC • la congelator
Concentrat trombocitar • 5 zile • 22-24°C,
zuu
standard • pe sistem de
rt uu
agitare
npt
Pe
Stocarea sângelui
r
ilo
r nt
 Anticoagulant – citrat
ilo e
ntud
 Fosfați – sistem tampon
dest
 Dextroza – sursa de energie
tul
 Adenozina – precursor de ATP
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Stocarea sângelui
r
ilo
r nt
 frigidere - special concepute pentru stocarea de sânge
ilo e
 temperatura trebuie monitorizata si înregistrată zilnic,
ntud
 între +2ºC şi +8ºC.
 administrarea în 30 de minute de la scoaterea din frigider
dest
 administrarea de sânge total, eritrocite si plasma proaspătă
tul
congelata
l zs u
 dacă transfuzie nu poate fi începută
zuu
 produsele sanguine vor trebui stocate la o temperatura
rt uu
între +2ºC şi +8ºC.
 unitățile de sânge neutilizate
npt
 vor fi returnate centrului de transfuzie, astfel încât

Pe
returnarea și redistribuția acestora să fie înregistrată

Preluarea produselor de sânge de la
r
centrul de transfuzie
ilo
r nt
 Se vor aduce documentele de identificare a pacientului
ilo e
 Se vor verifica următoarele informații pe eticheta de
ntud
compatibilitate ataşată de unitatea de sânge, care trebuie
dest
să se potrivească perfect cu cele din documentele
pacientului:
tul
l zs u
 Numele şi prenumele pacientului
zuu
 Numărul foii de observație a pacientului
rt uu
 Numărul salonului, sala de operaţie sau clinica
npt
 Grupa de sânge ABO şi RhD ale pacientului

Pe
 Se completează informaţiile necesare în registrul de preluare

a sângelui.
Pe
npt
rt uu
zuu
l zs u
tul
dest
ntud
ilo e
r nt
ilo
r
Transfuzia de sânge
r
ilo
r nt
 = metodă terapeutică, care constă în introducerea de sânge în sistemul
circulator al bolnavului
ilo e
ntud
 administrarea sângelui de la donator la primitor,
 direct,
dest
 după o fază intermediară de conservare, din pungă, picătură cu picătură.
tul
l zs u
 = transplant de elemente figurate (eritrocite, trombocite, leucocite),
zuu
 trebuie să respecte compatibilitatea în sistemul 0AB şi Rh.
rt uu
OBLIGATORIU:
npt
 Determinarea grupelor sanguine 0AB (la donator şi primitor);

Pe
 Determinarea factorului Rh (D) (la donator şi primitor);

 Compatibilitatea transfuzională;
 Recoltarea şi etichetarea corectă a probei de sânge de la pacient;
r
ilo
r nt
1492 – 1628 – 1667 –
1665 –
prima încercare de William Harvey Jean Denis - prima
prima transfuzie în Anglia
ilo e
administrare a sângelui - descoperă circulația transfuzie la om, de la
cu ajutorul câinilor
oral sângelui oaie la om
ntud
dest
1818 1900 1914
1907
- J.B.Blundell - prima – Karl Landsteiner - anticoagulante
tul
- primul tip de sânge și
transfuzie reuşită de la dezvoltate pentru
l zs u
grupele sanguine potrivire încrucișată
om la om conservarea sângelui
zuu
1930 – 1940
1940 1947
rt uu
1937 Charles Drew –
- albumina, globulina - testarea ABO și sifilis
– Alexander Wiener sângele separat în plasmă
gamma și fibrinogenul și celule roșii; pentru fiecare unitate de
factorul Rh.
npt
utilizate clinic sânge

plasma înghețată separat.
Pe
1971
1985
- testarea pentru
– testarea pentru HIV
hepatita B
32
TRANSFUZIA DE SÂNGE
r
ilo
r nt
 Antigenii sunt situaţi pe eritrocite, iar anticorpii numiţi aglutinine, se află în
plasmă.
ilo e
ntud
 Antigenii de pe eritrocite sunt numiţi aglutinogene “A” şi “B”, iar anticorpii
sunt numiţi aglutinine “α” şi “β”.
dest
 Repartizarea aglutininelor în serul uman se face după “regula repartiţiei
reciproc inversă”- Landsteiner, adică nu poate coexista aglutinina de acelaşi
tul
fel cu aglutinogenul
l zs u
 Fiecare individ are un anumit sistem de aglutinogene, fapt care împarte
zuu
oamenii în diferite grupe sanguine.
rt uu
 Landsteiner a împărţit oamenii în patru grupe sanguine, după cum posedă
sau nu pe eritrocite aglutinogene A şi B.
npt
 Există 4 grupe sanguine: grupa 0 (I) care nu are aglutinogen şi doar

Pe
aglutininele α şi β, grupa A(ll) care are aglutinogen A şi aglutinină β, grupa

B(lll) care are aglutinogen B şi aglutinina α, grupa AB(IV) care are
aglutinogenele A şi B.
GRUPELE DE SÂNGE – sistemul ABO - Rh
r
ilo
r nt
Grupa Rh Aglutinogen Aglutinină Frecvenţa Etichetă Observaţii
ilo e
ntud
+ Albă Donator
O(I) _ α,β 36% (verde) universal
dest
_
tul
l zs u
A(II) + A
Subgrupe A1; A2 40% Albastră
1,2 _
zuu β
rt uu
+
B(III) B 17% Roşie
α
npt
_
Pe
+ Primitor
AB(IV) AB _ 7% Galbenă universal
_
r
ilo
BETH – VINCENT SIMONIN
(sânge de cercetat + seruri test cunoscute) (hematii test + serul de cercetat)
r nt
anti B anti A anti Rh hematii A hematii B
ilo e
ntud
A AII + A
dest
B B
tul
BIII+
l zs u
zuu
O OI + O
rt uu
npt
AB ABIV+ AB
Pe
- aglutinare Pentru Rh - aglutinare prezentă = Rh +

- aglutinare absentă = Rh -
TRANSFUZIA DE SÂNGE
r
ilo
 Prin determinarea grupei sanguine şi a Rh-ului se stabileşte
r nt
compatibilitatea între sângele primitorului şi cel al donatorului.
ilo e
ntud
 Practic nu se poate administra sânge care să conţină
aglutinogenele de pe eritrocite de acelaşi fel cu aglutininele din
dest
plasma primitorului
tul
l zs u
 Corect este să se administreze sânge izogrup izo Rh
 Excepţie:
zuu
 până la o anumită cantitate de sânge transfuzat (250-270 ml)
rt uu
● grupele:
npt
 O(l) - donator universal , la care aportul de aglutinina se diluează şi nu se produc

reacţii
Pe
 AB(IV) - primitor universal are neposedând aglutinine pot primi limitat sânge din
celelalte grupe.
Testele de compatibilitate
r
ilo
r nt
 Se tipează sânge recipientului și cel al donorului
ilo e
 Se caută Ac iregulari (Ac anti I)
ntud
dest
1. Testarea în sistemul ABO-Rh (obligatorie)
 Hematiile donorului se pun în contact cu ser ce conține Ac anti A și Ac anti B
tul
l zs u
 Confirmare: serul donorului se pune în contact cu hematii cu antigen A și B
 Hematiile donorului se pun în contact cu Ac anti D
zuu
 Confirmare: serul donorului se pune în contact cu hematii ce expun Ag D
rt uu
 Probabilitatea de a dezvolta Ac antiD dupa o singura expunere : 50-70%
npt
Pe
Probele de compatibilitate obligatorii în
r
sistemul O A B şi Rh
ilo
 Determinarea grupei sanguine:
r nt
 Proba Beth-Vincent: caută aglutinogenele A şi B:
ilo e
ser hemotest + sânge de cercetat
ntud
 Proba Sinonim: caută aglutininele α şi β :
hematii cunoscute OAB + plasmă de cercetat
dest
 Proba Jeambreau la rece: proba directă:
tul
sânge donator + plasmă primitor
l zs u
 Proba Jeambreau la cald: în termostat la 3°C.
zuu
 Determinarea Rh-ului:
rt uu
ser antiRh + sânge de cercetat cu martori Rh (+) şi Rh (-)
npt
 Determinări globale
Pe
 Proba Beth-Vincent la flacon: verificarea etichetei flaconului

 Proba Beth-Vincent din degetul bolnavului
 Proba Oelecker (probă biologică): se transfuzează 20 ml sânge
şi se observă dacă bolnavul are reacţii de incompatibilitate 42
Transfuzia de sânge - Recoltarea şi etichetarea
corectă a probei de sânge de la pacient
r
ilo
r nt
 Eşantioanele destinate testelor de grup sanguin şi Rh trebuie să fie
identificate într-un mod precis.
ilo e
ntud
 Înaintea prelevării trebuie să ne asigurăm că elementele de
identificare ale pacientului care figurează pe eticheta eprubetei sunt:
dest
 numele, prenumele, secţia, CNP-ul;
tul
 data recoltării
l zs u
 semnătura persoanei care a recoltat proba de sânge.
zuu
 La pacienţii cu identitate necunoscută
rt uu
 se trec datele de pe brăţara ataşată la articulaţia pumnului,
npt
după reguli bine determinate.

 Acest control este obligatoriu,
Pe
 chiar dacă pacientul este cunoscut de către persoana care

prelevează proba şi care trebuie să semneze documentul ce
însoţeşte prelevarea.
Transfuzia de sânge – indicații
r
ilo
r nt
 Rol:
ilo e
refacerea volumului sanguin
ntud

 ameliorarea capacităţii de transport a oxigenului
dest
 corectarea defectelor de hemostază.
tul
l zs u
 Indicaţiile sânge integral:
zuu
 indicaţii din ce în ce mai restrânse
rt uu
 șoc hemoragic, traumatic
npt
 exanghinotransfuzie
Pe
 dializă renală
 circulaţia extracorporală
Transfuzia de sânge indicații
r
ilo
 Masa eritrocitară
r nt
obţinută prin centrifugarea sângelui integral, extracţia plasmei şi

ilo e
înlocuirea cu soluţie de resuspendare, nutritivă pentru eritrocite;
ntud
prelungeşte timpul de stocare la 35-56 zile.
 Masă leucocitară
dest
 se obţine printr-un aparat programat de centrifugare şi absorbţia
tul
stratului dintre plasmă şi eritrocite.
l zs u
 Concentrat eritrocitar resuspendat se transfuzează în:
zuu
 Anemie cu hipoxie tisulară
rt uu
 Hb prag – 7g/dl; Hb tinta – 8-10 g/dl
Excepție: pacienții cu patologie cardiaca
npt
 Concentrat eritrocitar sărac în leucocite şi trombocite

Pe
 Sensibilizare la transfuzii anterioare (reacţii febrile) sau prezenţa de

anticorpi antileucocitari.
 Prevenirea sensibilizării unui pacient care aşteaptă transplant renal.
r
ilo
r nt
 Concentrat de trombocite
ilo e
 Transfuzii masive
ntud
 Coagulare intravasculară diseminată
dest
 după oprirea coagulării anormale
 Trombocitopenie si/sau trombocitopatie
tul
l zs u
 in prezenta semnelor de sângerare
zuu
 Profilactic in trombocitopeniile severe (<5000-10000/mm3)
rt uu
 La valori sub 50.000 /mm3 daca pacientul va fi supus unei
intervenții chirurgicale sau unei proceduri invazive cu risc

npt
crescut de sângerare
Pe
 Valoarea țintă 100.000/mm3

 1U/10 kgc
 1U CT creste numărul de plachete cu 10.000 – 20.000/mm3
r
ilo
 Plasmă proaspătă congelată
r nt
 Conține toate proteinele plasmatice, inclusiv factorii de coagulare
ilo e
ntud
 la minus 60°C se conservă mai multe luni;
 la minus 30°C păstrează toţi factorii labili V-VIII.
dest
 Este însă vector de patologie virală.
tul
 Deficit de factori V, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XII.
l zs u
 Se utilizează pentru corectarea tulburărilor de coagulare
zuu
 Izolate (deficit izolat de factori)
rt uu
 Induse medicamentos
npt
In cadrul altei patologii (insuficienta hepatica, coagulopatie de

consum, postraumatică etc.)
Pe
 Nu se utilizează ca soluție de repleție volemică

 1U PPC creste nivelul de factori ai coagulării cu 2-3%
 Doza terapeutica 10-15 ml/kgc
r
ilo
r nt
Concentrat granulocitar
ilo e
ntud
 Se prepara prin leucofereza
 Se indica la pacientul neutropenic, cu infectii bacteriene
dest
severe, ce nu răspund la antibiotice
tul
l zs u
 Se administrează zilnic (T1/2 foarte scurt); cele mai
zuu
frecvente reacții adverse alergice
rt uu
npt
 Tinde sa fie înlocuit de G-CSF / GM - CSF

Pe
r
ilo
r nt
 Crioprecipitat
ilo e
ntud
 Deficit izolat de factor VIII (V)
dest
 In coagulopatii, asociat cu PPC
tul
 Plasmă decrioprecipitată

l zs u
Deficit de factor II, V, VII, IX. X, XII, XIII
zuu
rt uu
npt
Pe
Transfuzia de sânge - înregistrarea
r
ilo
r nt
 înainte de administrarea produselor de sânge
ilo e
ntud
 să se menţioneze în fişa pacientului motivul pentru care se
efectuează transfuzia.
dest
 ! Notele înregistrate în fişa pacientului constituie cea mai bună
protecţie în cazul în care ulterior apar probleme medico-legale.
tul
l zs u
 În documentele pacientului se vor înregistra următoarele date:
zuu
 dacă pacientul şi/sau rudele acestuia au fost informaţi despre
rt uu
transfuzia propusă;
npt
 motivele transfuziei;
Pe
 semnătura medicului care a prescris transfuzia;

Transfuzia de sânge – înregistrare/
r
verificare
ilo
 Verificarea pre-transfuzională a:
r nt
 unităţii de sânge (la livrarea în salon/sala de operații +
ilo e
înainte de transfuzie)
ntud
 etichetei de compatibilitate
dest
 identităţii pacientului;
 semnăturii persoanei care a efectuat verificarea înainte de
tul
l zs u
transfuzie;
 Transfuzia: zuu
 tipul şi volumul fiecărui component transfuzat;
rt uu
 număr unic al unităţii de sânge (pentru fiecare unitate
transfuzată);
npt
 grupa sanguină şi Rh-ul fiecărei unităţi transfuzate;

Pe
 ora la care s-a început transfuzia pentru fiecare unitate;

 semnătura persoanei care a administrat;
 Orice reacţii transfuzionale
Transfuzia de sânge - materiale
r
ilo
Materiale necesare efectuării transfuziei:
r nt
 masă de tratament acoperită cu câmp steril
ilo e
 trusă pentru perfuzat sânge, sterilă
ntud
 punga de sânge izogrup, izoRh cu teste de compatibilitate directă
efectuate din eşantionul ataşat
dest
 stativ pentru suspendarea pungii
tul
 seringi cu ace sterile, branulă
l zs u
 2 – 3 pense zuu
 garou
rt uu
 soluţie pentru dezinfectat tegumentele (alcool, tinctură)
 tampoane de vată, comprese sterile
npt
 leucoplast
Pe
 muşama
 medicamente necesare pentru eventualele accidente
posttransfuzionale, aparat de oxigen, pături
Transfuzia de sânge – pregătirea
r
pacientului
ilo
r nt
 Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului
ilo e
se anunţă bolnavul despre importanţa tehnicii;
ntud

 bolnavul nu va mânca;
dest
 bolnavul va fi aşezat în decubit dorsal, cât mai comod, cu
antebraţul în extensie şi pronaţie.
tul
l zs u
zuu
rt uu
npt
Pe
Transfuzia de sânge - tehnica
r
ilo
r nt
 asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, se dezinfectează cu alcool;
 se desface trusa de perfuzie şi se închide complet prestubul
ilo e
ntud
 se rupe una din cele două urechi de plastic ale pungii de sânge, situată în
partea de sus a pungii prin tragere simultan în lateral stânga şi dreapta;
dest
 se îndepărtează teaca de pe acul trusei de transfuzie şi se pătrunde cu
acesta în pungă prin tubul scurt al pungii protejat de ureche;
tul
l zs u
 se suspendă punga pe stativ

zuu
se scoate aerul din tubul trusei de perfuzat - se efectuează puncţia
venoasă;
rt uu
 se îndepărtează garoul şi se adaptează amboul dispozitivului de perfuzie la
npt
ac (sau branulă);
 se reglează cu prestubul ritmul de picături/min (50 – 60/min în funcţie de
Pe
necesităţile clinice);
r
ilo
r nt
 se fixează acul şi tubul cu benzi de leucoplast pe piele şi se
ilo e
supraveghază ritmul de perfuzie la nivelul picurătorului;
ntud
 se lasă să curgă 20 – 30 ml de sânge prin picurător, apoi
dest
 se strânge prestubul reducând ritmul la 10 -15 picături/min;
 se continuă administrarea sângelui în acest ritm, timp de 5 minute şi
tul
l zs u
 se supraveghează bolnavul (proba biologică Oleker).
 dacă în acest timp nu apar semnele incompatibilităţii de grup –
zuu
 senzaţie de frig, frison, tahicardie, urticarie
rt uu
 se repetă operaţia introducând din nou 20 ml sânge,
npt
 după care se reduce ritmul la 10 -15 picături/min;

Pe
r
ilo
r nt
ilo e
 dacă nu a apărut nici un simptom de incompatibilitate în următoarele 5
ntud
min se continuă transfuzia în ritmul prescris;
 se pregăteşte următoarea pungă dacă este necesară; când mai sunt 5 –
dest
6 ml de sânge în pungă, se închide prestubul, se aplică pensa
tul
hemostatică între ambou şi tubul de control;
l zs u
 se scoate acul din venă şi se comprimă vena cu un tampon steril îmbibat
zuu
în substanţă dezinfectantă;
 se aplică un pansament steril şi se fixează cu un leucoplast;
rt uu
 asistenta se spală pe mâini.

npt
Pe
r
ilo
r nt
 Substanţele farmaceutice şi produsele de sânge
ilo e
ntud
 este interzisă adăugarea, la unităţile de sânge, a
medicamentelor sau soluţiilor perfuzabile;
dest
 în cazurile în care este nevoie să se administreze un alt fluid
tul
intravenos, în afară de ser fiziologic, concomitent cu produsele
l zs u
sanguine, se utilizează o altă cale de abord venos.
zuu
rt uu
npt
Pe
Transfuzia de sânge - Monitorizarea
r
pacientului transfuzat
ilo
r nt
 Pentru fiecare unitate de sânge transfuzat se va monitoriza pacientul:
 cca 15 minute după ce s-a început transfuzia
ilo e
ntud
 cel puţin la fiecare oră în cursul transfuziei
 la terminarea transfuziei
dest
 la intervale de câte 4 ore după terminarea transfuziei
 În fiecare din aceste stadii se vor înregistra următoarele date în fişa pacientului:
tul
l zs u
 aspectul general al pacientului
 temperatură, puls, presiune arterială, ritmul respirator
zuu
 echilibrul lichidian: aport oral şi intravenos de fluide, debitul urinar
rt uu
 Se vor mai înregistra următoarele
 ora la care s-a început transfuzia
npt
 ora la care s-a terminat transfuzia

Pe
 volumul şi tipul tuturor produselor transfuzate

 cod unic de donare al produselor transfuzate
 orice efecte adverse
Transfuzia de sânge – după transfuzie
r
ilo
r nt
 Îngrijirea bolnavului după transfuzie
ilo e
se aşează bolnavul într-o poziţie comodă
ntud
 se asigură o temperatură optimă în salon;
dest
 se administrează bolnavului lichide călduţe şi se supraveghează;
 se alimentează bolnavul la 2 ore după terminarea transfuziei (dacă
tul
l zs u
alimentarea este permisă).
 Reorganizarea locului de muncă
zuu
 se îndepărtează stativul;
rt uu
 punga cu sânge este dusă la punctul de transfuzie sau se pune la
npt
frigider;
 se aruncă trusa de perfuzie;
Pe
 se notează transfuzia în foaia de temperatură, codul pungii.

Transfuzia de sânge - incidente
r
ilo
r nt
 aparatul de transfuzie se poate înfunda
ilo e
 cu un cheag, peliculă de leucocite,
ntud
 se va schimba trusa;
dest
 dacă sângele conţine cheaguri sau pelicule de fibrină care se depun
pe filtru astupându-i orificiile
tul
l zs u
 se schimbă punga;
 ieşirea acului din venă

zuu
 se înţeapă o altă venă;
rt uu
 perforarea venei
npt
 se schimbă vena;
Pe
 coagularea sângelui refulat pe ac

 se schimbă acul
Transfuzia sanguină – complicațiile
r
ilo
r nt
ilo e
Hemolitice Non-hemolitice
ntud
• acute • reacții febrile
dest
• întârziate • urticaria
tul
• reacție anafilactică
l zs u
zuu • edem pulmonar
acut noncardiogen
rt uu
(TRALI)
• purpură
npt
postransfuzională
Pe
• Imunosupresia
Transfuzia de sânge - accidente imunologice
r
ilo
r nt
 Incompatibilitate in sistem OAB
ilo e
 transfuzie incompatibilă
ntud
 alternanţă sânge O/ doze izogrup
 transfuzie sânge total O (± periculos) la alt grup
dest
tul
In caz de incompatibilitate - șoc hemolitic prezentând:
l zs u
 dureri lombare puternice,
zuu
 dispnee, senzaţie de constricţie toracică,
cefalee,
rt uu

 faţă hiperemică la început, apoi palidă,
npt
 greţuri, vărsături,
Pe
 stare generală alterată: frison, febră ridicată, hTA, puls mic şi

neregulat
r
ilo
 Măsuri terapeutice:
r nt
 întreruperea transfuziei, înlocuirea transfuziei cu perfuzie cu soluţii cristaloide
(se schimbă trusa);
ilo e
ntud
 antihistaminice, corticoizi;
 substituţie volemică,
dest
 forţarea diurezei Manitol, Furosemid (pentru diureză - 1 ml/ kgc/oră);
 bicarbonat pentru alcalinizarea urinii (împiedică precipitarea Hb în tubii renali);
tul
l zs u
 terapia şocului: volemice, antiacidotice, corticosteroizi;
 hemodializă. zuu
 Analizele cerute după 6 ore de la transfuzii incompatibile:
rt uu
 bilirubina,
 timpul de protrombină,
npt
 trombocitele,
Pe
 fibrinogenul.
 Restul sângelui din flaconul incompatibil se trimite la centrul de recoltare şi
conservare a sângelui pentru cercetare, probe de compatibilitate refăcute,
serologice (Coombs-anti IgA).
r
ilo
 Probe la bolnav:
r nt
 probe de compatibilitate, serologie,
ilo e
 hemoculturi,
ntud
 ex.urină (hemoglobinurie, methemoglobinurie),
 controlul anticorpilor la 24 de ore, la 10 zile,
dest
 bilirubinemia la 24 de ore, la 10 zile.
 Tratamentul hemolizei posttransfuzionale
tul
l zs u
 oprirea transfuziei;
 diureza să fie peste 75-100 ml/h;

zuu
 perfuzii cu glucoza, NaCI, Manitol 12,5-50 g în 5-15 minute;
rt uu
 dacă sunt ineficiente - Furosemid 20-40 mg i.v.
 alcalinizarea urinii: bicarbonat de Na;

npt
 evaluarea Hb-plasmatice şi urinare

Pe
 trombocitele, PTT, timp de protrombină;
 returnarea sângelui nefolosit la transfuzii;
 sângele de la pacient la control - căutarea anticorpilor şi test
antiaglutinogenic;
 menţinerea TA.
r
ilo
r nt
Reacțiile hemolitice întârziate
ilo e
ntud
 Hemoliza extravasculara
 Ac iregulari
dest
 Factori favorizanți:
tul
 transfuzii anterioare,
l zs u
 sarcinile (expunerea la eritrocitele fatului)
zuu
 După o transfuzie izogrup izo Rh pacientul are șansa de 1-1.6%
rt uu
de a dezvolta Ac la Ag eritrocitare ale donorului (sistem Kidd)
npt
 Frecvența 1 caz/12.000 transfuzii

Pe
r
ilo
r nt
Reacțiile hemolitice întârziate
ilo e
ntud
 Reacțiile apar la 2-21 zile după transfuzie
 Simptomatologie ușoară: febră, stare de rău, icter
dest
 Ht scade în absența sângerărilor și în ciuda transfuziei
tul
l zs u
 Crește bilirubina
zuu
 Diagnostic: testul Coombs
rt uu
 Direct: se detectează anticorpi împotriva membranei
hematiei
npt
 Tratamentul: suportiv
Pe
r
ilo
Reacțiile imune nonhemolitice
r nt
1. Reacții febrile
febra, dar in absenta stigmatelor de hemoliza
ilo e
-
ntud
- Senzitivizare la Ag leucocitare sau trombocitare
2. Urticaria
dest
- eritem, prurit, fără febra
- Relativ frecvent (1%)
tul
l zs u
- Senzitivizare la proteinele plasmatice
- Tratament: antihistaminice, corticosteroizi
zuu
3. Reacții anafilactice
rt uu
- Foarte rare (1 caz/150.000 Tf)
- Tipic: pacient cu deficit de IgA, care are in ser Ac anti IgA, ce vor reacționa cu
npt
IgA din sângele transfuzat

Pe
- Prevalenta deficitului de IgA (1/600-800 p)

- Tratament: fluide, blocanti H2, corticosteroizi, adrenalina sc in cazurile
severe, terapie suportiva
- P trebuie sa primească in viitor eritrocite “spălate”, concentrat eritrocitar
deglicerolizat, sânge IgA free
r
ilo
Reacțiile imune nonhemolitice
r nt
4. Edem pulmonar acut noncardiogen (TRALI)
ilo e
ntud
 Leziuni ale membranei alveolo-capilare
 Tratament: similar ARDS (VM); se rezolva in 24-48 ore
dest
5. Purpura postransfuzională
tul
l zs u
 Trombocitopenie severa (anticorpilor antiplachetari)
zuu
 Tratament: corticoterapie, plasmafereza
rt uu
6. Imunodepresia posttransfuzională
npt
 efectul imunodepresiv - nu este bine elucidat.

Pe
 toleranţa grefelor renale - mult ameliorată după transfuzii. P

 transfuziile favorizează proliferarea tumorală şi infecţioasă.
r
ilo
r nt
Complicații infecțioase
 Infecții virale
ilo e
ntud
 Hepatita C (1 caz la 63.000 Tf – 1 caz la 1.600.000);
 75% din cazuri evoluează fără icter, 50% evoluează spre cronicizare
dest
 HIV (1 caz/ 1.900.000 Tf)
 testele de depistare sunt fiabile în 96% din cazuri;
tul
l zs u
 perioada de pozitivare de 3 luni a testelor face ca riscul SIDA la transfuzii să
nu poată fi înlăturat complet.

zuu
 Infecţia cu virus citomegalic (CMV)
un virus herpetic constatat la 10% din donatorii sănătoşi, 50% din adulţi
rt uu

prezintă anticorpi antiCMV. Virusul se află şi în genomul limfocitelor B.
poate determina pneumopatii interstiţiale, hepatite grave, meningo-
npt

encefalite.
 Infecţia cu virus Epstein-Barr
Pe
 un virus herpetic care după 4-8 săptămâni se manifestă ca un sindrom

mononucleozic.
 Infecții parazitare
 Infecții bacteriene
r
ilo
Complicații infecțioase
r nt
 Infecții virale
ilo e
 Infecții parazitare
ntud
 Malarie,
 incident de luat în considerare în ţările endemice şi la donatorii care au vizitat sau trăit în
dest
aceste zone
 toxoplasmoza,
tul
 boala Chagas
l zs u
 Infecții bacteriene zuu
 Când sângele nu este corect stocat/transportat/administrat
 Contaminarea bacteriană - a doua cauza de deces asociata cu Tf
rt uu
 Gram pozitivi sau Gram-negativi
npt
 Sângele se administrează în maxim 4 ore de la preparare

 Boli bacteriene cu transmitere prin sânge: sifilis, bruceloza, salmoneloza,
Pe
rickettioze etc.
 stocarea sângelui la 4°C omoară spirocheta.
 Concentratul trombocitar este actualmente considerat susceptibil de transmiterea sifilisului,
deoarece se păstrează la temperatura camerei
Transfuzia masivă
r
ilo
r nt
 = administrarea de peste 1-2 volume de sânge
 Complicații:
ilo e
ntud
 Coagulopatia diluțională
 trombocitopenie diluțională și diluția factorilor coagulării
dest
 dg: de laborator (timpii de coagulare, nr. trombocite, TEG)
tul
 tratament de substituție
l zs u
 Toxicitatea citratului
zuu
 hipocalcemie (mai ales la pacienții cu insuficienta hepatica,
rt uu
hipotermie)
 depresie miocardica
npt
 alcaloza metabolică (transformarea citratului si lactatului in ficat in

Pe
bicarbonat)
Transfuzia masivă - Accidente
r
ilo
r nt
 Reacţii pirogene:
ilo e
 frison, febră instalate brusc la 30 min de la începutul transfuziei,
ntud
 cefalee,
 tensiunea arterială nu scade
dest
 Reacţii alergice:
tul
 apariţia bruscă a elementelor urticariene, la 5- 10 min de la începutul
l zs u
transfuziei, prurit,
zuu
 rareori fenomene grave de astmă.
 Boli infecţioase
rt uu
 Hepatită B, C, Sifilis, Malarie, HIV
npt
 simptomatologie caracteristică,
Pe
 durată lungă de incubaţie 3 – 6 luni.

Transfuzia masivă–accidente
r
ilo
r nt
 Accidente prin supraîncărcare:
ilo e
 edem pulmonar acut:
ntud
 dispnee, tuse,
dest
 turgescenţa jugularelor,
 raluri la bazele pulmonare.
tul
l zs u
 hemocromatoză:
 pigmentarea bronzată a pielii hipersideremie,
zuu
hepatosplenomegalie
rt uu
 Embolii:
npt
 sufocare, cianoză, prăbuşirea T.A.

Pe
 Injectarea de produs infectat:

 frison rapid, febră mare,
 colaps vascular periferic.
Atitudinea în faţa unui accident de
r
incompatibilitate transfuzională
ilo
r nt
 Oprirea imediată a transfuziei la semne :
ilo e
 subiective: - nelinişte, lombalgie
ntud
 obiective: - frison, febră, greţuri, relaxări sfincteriene, hipotensiune,
hemoragie în plaga operatorie “en nappe”
dest
 Verificarea incompatibilităţii
tul
 Tratamentul stării de şoc şi a colapsului cardiovascular:
l zs u
 transfuzarea de sânge sigur compatibil
zuu
 de plasmă, albumină sau un substituent artificial de volum sanguin ca
dextran, ser glucozat sau chiar ser clorurat
rt uu
 injectarea i.v. 100 mg Hemisuccinat de hidrocortizon

npt
 Păstrarea pungilor incriminate

Pe
 Păstrarea probelor de sânge de la bolnav (recoltate anterior şi ulterior

transfuziei)
 Raportarea cazului pe linie tehnică şi administrativă
 Reanalizarea respectării curente a tuturor prevederilor regulamentare.
Transfuzia de sânge - Profilaxia accidentelor
r
transfuzionale
ilo
r nt
 Se vor face
ilo e
ntud
 grupa, Rh din unitatea de sânge şi de la primitor
 proba de compatibilitate directă Jeanbreau.
dest
 Vom considera femeile cu sarcini în antecedente şi politransfuzaţii ca
“primitor periclitat” şi vom face proba de compatibilitate cu testul
tul
l zs u
papainat.
 Vom fi atenţi la alternarea de sânge de grup O cu izogrup A sau B.
zuu
 La mai mult de trei pungi de grup O nu se poate continua cu sânge
rt uu
izogrup fără compatibilitate in vitro sau pauză transfuzională de 24 ore.
npt
Pe
Transfuzia de sânge - Profilaxia
r
accidentelor transfuzionale
ilo
r nt
 Vom transfuza numai sânge sau produse
ilo e
care să nu prezinte fenomene de hemoliză, cheaguri, flocoane,
ntud

aspect necorespunzător.
dest
 care au inscripționate pe eticheta pungii grupa, Rh, eventual
fenotipul, data recoltării, data expirării, precum şi menţiunea
tul
l zs u
“VALIDAT”.
 Vom fi atenţi la reacţiile alergice.
zuu
 Vom măsura şi supraveghea ritmul de administrare (! Edem
rt uu
pulmonar).
npt
Pe
Transfuzia in urgenta
r
ilo
r nt
 Daca grupul este cunoscut
ilo e
ntud
 se face doar crossmatch rapid
dest
 se confirma compatibilitatea in sistemul ABO
 Daca nu se cunoaște grupul:
tul
l zs u
 se administrează sânge grup O Rh – (donator universal)
zuu
rt uu
npt
Pe
Transfuzia autologă
r
ilo
r nt
Cererea de sânge depăşeşte cu mult oferta (Fr. 7% donatori)
ilo e
ntud
 produşi care să înlocuiască sângele:
dest
 sângele artificial bazat pe flurocarboni (captează O2, îl
cedează ţesuturilor);
tul
l zs u
 hemodiluţia - prin substituenţii de plasmă (dextrani, gelatinele
zuu
şi amidonii) până la Ht 25-30% pentru a scădea cantitatea de
rt uu
sânge transfuzat.
npt
Transfuziile autologe :
Pe
 autotransfuzia peroperatorie
 hemodiluţia preoperatorie.
Transfuzia autologă
r
ilo
r nt
constă în recoltarea de o unitate de sânge pe săptămână,
cu 4-5 săptămâni înainte de operaţie,
ilo e
sângele fiind recoltat pe soluţii speciale CPDA-1, CPDA-2,
ntud
ultima prelevare fiind cu 72 de ore înainte de operaţie.
în timpul intervenţiei se restituie sângele recoltat sub formă de
dest
sânge integral sau masă eritrocitară + plasmă proaspătă congelată.
tul
l zs u
Medico-legal pacientul trebuie să aibă Ht 34% şi Hb 11 g/100 ml
sânge şi să fie între 18-65 de ani.
zuu
Autotransfuzia peroperatorie
rt uu
 constă în prelevarea aspirativă a sângelui din plagă, (Cell Saver).
npt
 nu se aplică în chirurgia septică şi oncologică.
Autotransfuzia cu hemodiluţie preoperatorie

Pe
 constă în prelevarea la inducţia anestezică a 750-1500 ml sânge prin

compensare cu plasmă expander şi restituirea sa după timpul operator
hemoragie.
Transfuzia de sânge - ! Atenție
r
ilo
r nt
 ! Reacţiile severe
 apar cel mai frecvent în primele 15 minute ale transfuziei.
ilo e
ntud
 Toţi pacienţii, în special cei în stare de inconştienţă,
 vor fi monitorizaţi pe parcursul acestei perioade şi
dest
 în primele 15 minute ale transfuziei fiecărei unităţi de produs.
 Transfuzia fiecărei unităţi de sânge trebuie să se termine în 4 ore de la instalare.
tul
l zs u
 dacă se depăşeşte timpul de 4 ore, se întrerupe administrarea.
 Se incalzeste sângele la temperatura corpului
zuu
 Perfuzor cu filtru
rt uu
 Concentratele eritrocitare din care s-a îndepărtat plasma sunt preferabile pentru
situațiile in care se transfuzează sânge compatibil non-izogrup
npt
 In cazul transfuziei de plasma, se poate administra plasmă de la donatori de grup

Pe
AB oricărui pacient care aparţine grupurilor ABO, deoarece această plasmă nu

conţine nici anticorpi anti-A şi nici anticorpi anti-B
r
ilo
r nt
Erori/greșeli:
 erori de etichetare a probei recoltate de la pacient
ilo e
ntud
 erori de identificare a la recoltarea unității pentru transfuzie
 nerespectarea procedurilor de identificare finală a pacientului și unității de
dest
transfuzat înainte de transfuzie.
 în unele stări de boală, anticorpii anti-A și anti-B pot fi greu de detectat prin
tul
testele de laborator uzuale.
l zs u
 copiii mici au anticorpi de grup sanguin IgG trecuți transplacentar de la
zuu
mamă.
 după naștere, copilul începe propria producție de anticorpi de grup
rt uu
sanguin.
npt
 Nu transfuzaţi dacă unitatea de sânge nu are un aspect normal, dacă

este deteriorată, sau dacă a stat (sau se poate să fi stat) mai mult de
Pe
30 de minute afară din frigider!

 Informaţi imediat Centrul de transfuzie!
r
ilo
r nt
 orice semn de hemoliză
 sângele a fost contaminat, a suferit un
ilo e
proces de congelare, a fost expus la
ntud
căldură.
 ! la linia de separare dintre eritrocite şi
dest
plasmă.
 o modificare a culorii eritrocitelor
tul
l zs u
 nuanţă mai închisă, aproape neagră -
contaminate bacterian. zuu
 prezenţa cheagurilor
 sângele nu a fost bine amestecat cu
rt uu
anticoagulantul în timpul recoltării,
npt
 contaminare bacteriana datorata

utilizarii de citrat, prin proliferare
Pe
bacteriana.
 Semne care indică fisurarea pungii şi
scurgerea conţinutului sau semne care
sugerează că punga a fost deja deschisă.
r
ilo
 Identitatea pacientului
r nt
 să se identifice: nume, prenume, data naşterii şi orice alte informaţii
ilo e
complementare
ntud
 dacă este inconştient, cereţi unei rude sau altui membru al echipei să spună care
este identitatea pacientului
dest
 Verificaţi identitatea şi sexul pacientului prin confruntare cu:
 • Brăţara de identificare a pacientului
tul
l zs u
 • Datele medicale ale pacientului
 eticheta de compatibilitate ataşată de unitatea de sânge

zuu
 Datele se potrivesc exact cu datele din documentele pacientului şi cu datele
rt uu
înscrise pe brăţara de identificare:
 verificaţi să nu existe discrepanţe între
npt
 grupul de sânge ABO şi RhD marcat pe: unitatea de sânge și eticheta de

Pe
compatibilitate
 numărul unic de donare înregistrat pe: Unitatea de sânge / eticheta de
compatibilitate
 verificaţi ca data de valabilitate înregistrată pe unitatea de sânge să nu fie depăşită

SodaPDF Merged Merging Result

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SodaPDF Merged Merging Result

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pe

– obstetrică- ginecologie etc.);

în conformitate cu clasificarea functie de competente stabilita

prin ordin al ministrului sanatatii.

în conformitate cu clasificarea functie de competente stabilita

prin ordin al ministrului sanatatii.

Unităţi de asistenţă medico-sociale

• spitalul general organizat în reşedinţa de judeţ.

• structură complexă de specialităţi medico-chirurgicale – unitate de primire

• amplasament şi accesibilitate pentru teritorii extinse.

• unităţile de asistenţă medico-sociale şi

• de aşezămintele de asistenţă socială

Institutele şi centrele medicale clinice

• unităţi de asistenţă medicală de specialitate în care se desfăşoară şi activitate de învăţământ şi

bolnavii de tuberculoză stabilizaţi clinic şi necontagioşi.

• servicii ambulatorii de specialitate;

Riscul este Rezultatul este

• Depind de numărul de persoane care lucrează acolo +

•unul sau mai multe scaune • lampă – lumină

• La sfârşitul zilei de muncă

baie, camera de primire urgenţe, in salon

• Existenţa unei căi de

Crearea unei atmosfere favorabile

• de la alte unităţi spitaliceşti,

organizarea activităţii de internare

la internare • dacă nu există acte se va menţiona „afirmativ”,

• dacă cel adus este inconştient se vor lua

a adus, numărul ambulanţei, numele medicului

• i se explică bolnavului regulamentul de ordine interioară,

– indicaţiile de îngrijire pentru următoarele ore,

• trebuie folosit un limbaj adecvat,

• se pregătesc şi se distribuie foile de temperatură, de observaţie, cele referitoare la alimentaţie,

• pregăteşte produsele biologice ale pacientului,

Definiţie, obiective şi importanţă

Terminologia medicală şi farmaceutică =

– studiază limbajul specific şi modern al ştiinţelor

care se ocupă de îngrijirea sănătăţii oamenilor.

Componente de bază ale termenilor

Majoritatea termenilor medico-farmaceutici sunt formaţi din:

prefix rădăcină sufix

Termeni formaţi din două rădăcini,

A. primul cuvânt se termină prin consoană, al doilea începe cu o consoană

– se interpune o vocală între cele două rădăcini.

B. primul cuvânt se termină prin vocală, al doilea începe cu o vocală

termen Parte Parte componentă Explicație

lipofil lip fil afinitatea unui mediu pentru grăsimi

hidrofil hidr fil afinitatea unui mediu pentru apă

Electroimunodifuzie electro imunodifuzie metodă de dozare a unei proteine prin

hiperfagie hiper fagie = ingerarea de cantităţi excesive de alimente

parenteral pare enteral = în afara căilor digestive

Termeni formaţi din rădăcină + sufix

A. rădăcina se termină prin vocală, sufixul începe cu o consoană

B. rădăcina se termină prin vocală, sufixul începe cu o vocală

hemostatic hemo static = defineşte acţiunea de favorizare a coagulării

cardită cardio ită = inflamaţie a straturilor inimii

hepatomegalie hepat megalie = mărirea de volum a ficatului

vasectomie vas ectomie = exereza canalelor deferente

algezie durere hiperalgezie = sensibilitate exagerată faţă de stimuli dureroşi

= scăderea sensibilităţii dureroase

sufix Semnificație exemplu Explicație

ază enzimă amilază = enzima care hidrolizează amidonul

cel tumoră galactocel = formaţiune tumorală lichidiană, dezvoltată într-o

sufix Semnificație exemplu Explicație

cit celulă fagocit = celulă dotată cu proprietatea de a ingera bacterii sau