UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Facultatea de Științe
Str. Calea Mărășești, nr. 157, Bacău, 600115

Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-571012

www.ub.ro; e-mail: stiinte@ub.ro

PROGRAMUL DE STUDII MASTER

INFORMATICĂ APLICATĂ ȘI ȘTIINȚELE TEHNOLOGIEI

PROIECT
Codul de etică
Comisia de etică. Etica academică

Student masterand:
Păduraru Crina Daniela

1
 Cuprins

Etica și deontologia profesională.......................................................................................pag. 3

Necesitatea eticii în cadrul academic.................................................................................pag. 6

Reguli morale și de etică în spațiul academic...................................................................pag. 8

Tipologia codurilor de etică................................................................................................pag. 9
Specificul eticii academice ca și cadru normativ..............................................................pag. 10
Comisia de etică...................................................................................................................pag. 12

Bibliografie...........................................................................................................................pag. 13

2
 1. Etica și deontologia profesională

Comunicarea este modul de a transmite informația către o altă persoană, iar actul
de comunicare este stabilit de următoarea succesiune de pasi:
- Cui comunicăm,
- Ce comunicăm,
- Cum comunicăm.
Orice formă de comunicare pote fi influiențată de diferite forme de abuz.
Comunicare produce efecte asupra mediului în care ste transmisă și de aceea prezintă și
un caracter moral ce trebuia avut în vedere. Din punct de vedere moral comunicarea se
supune nu numai unei rigori a eficacității ci trebuie să trecă și prin filtrul unor criterii,
principii, norme etice etc. Cerinţa exercitării corecte a regulilor şi îndatoririlor unei
profesii decurge, atât din necesitatea prevenirii efectelor adverse cauzate de abaterea de
la acestea, cât şi din necesitatea prevenirii riscului afectării reputaţiei unor profesii cu
mare impact social.

Valorile morale trebuie să îndeplinească umătoarele funcții:

- Oferă un ghid pentru judecata mortală a unei persoane;

- Oferă un ghid pentru judecata mortală a societății;
- Creează doctrine sub forma de legi sau reguli care inglobează un set de
obligații ce se impun în conștiința societății sau invidului sub forma unui ideal
- Sunt create și transmite prin intermediul idologiilor, religiilor și comunităților
umane.
Filosifia morală ca și disciplină are ca bază de studiu corectitudinea acțiunilor sau
justificarea lor morală și imoralitatea acțiunilor pe care le face un individ sau un grup de
oameni. Filosofii morali au ca studiu de analiză dilemele etice căutând principiile etice
fundamentale și motivația.

Etica este o discilină filosofică și științifică și are ca obiect de studiu “morala”, se

poate aplică în diferite asptecte ale existenței umane de la mediul familial, social și până

3
la cel profesional. Când etică se aplică în domeniile socio-profesionale ea poartă
denumirea e etică profesională. Etica reprezintă sistemul de valori prin care o persoană
stabiliește ceea ce este bine sau rău, corect sau greșit, drepte sau nedrept, îndreptăţit sau
neîndreptăţit. Etica se face simțită în multe situații prin comportamentul moral pe care îl
are un interlocutor fie că este cel care comună sau cel care ascultă.

Etica generală care portă numele și de filisofie morală prezintă o devoltare pe trei
niveluri principale:

- Etica primului nivel sau etica normativă. Are ca bază de cunoștere studierea
teoriilor și marilor doctrine etice.
- Etica de pe nivelul al doilea poartă denumirea de meta-etică. Are ca bază de
cunoasterea studierea profundă a limbajului moral adică cu ceea ce numim
conceptele etice, utilizate în etica normativă şi încetăţenite în limbajul comun.
- Etica aplicată. Are ca bază de cunoaștere studierea anumitor cazuri sau
fenomene sociale cu caracter deosebit din mediul politic, antreprenorial,
administrativ, relațiilor publice etc. prin utilizarea criteriilor, teoriilor și a
conceptelor stabilite de etica normativă și meta-etica. Robert C. Solomon ,
profesor la University of Texas at Austin – catedra de “Business and
Philosophy” introduce termenul de „bussines ethics” (etica în mediul
antreprenorial sau etica în afaceri).
Ricardo Maliandi profesor universitar, cercetător și scriitor argentinian a avut ca
domeniu de studiu etica. A primit premiul Knoex Prize , în Germania, în anul 1986
pentru activitatea sa în studierea eticii. În urma lucrărilor sale se cristalizează o distincție
între mai multe niveluri ale discursului etic :

- Nivelul moral – este considerat ca un nivel reflexiv și poartă caracteristicile

discursului moral, predicii morale sau care prezintă consecințe morale.
- Nivelul etico-normativ – este nivelul care explică de ce trebuie să facem ceva
nu ce trebuie să facem. Este propriul discurs normativ (are ca efect aplicarea
rațiunii asupra ethosului (caracterului)).
- Nivelul metaetic – acest nivel discursiv prezintă o neutralitate axiologica.
Utilitarismul la nivelul metaetic este considerat o forma de naturalism și

4
 constă în afirmația ca semnificația termenilor etici (corect, incorect, bine rău)
depinde de capacitatea de a maximiza fericirea (în termeni de cea mai mare
mare plăcere posibilă pentru cel mai mare număr posibil de subiecţi).
- Nivelul etico-descriptiv – are aspectul unui nivel neutru. Se caracterizează
printr-o “facticitate normativă” și are ca fundament teoretic baza observațiilor
antropologice, sociologice și psihologice care implică o metodologie
comparativă. La acest nivel trebuie să intre în cadrul procesului de verificare o
multitudinte de factori influențatori cum ar fi : sociatatea, cultura, clima,
caraterul etc.

Etica are în componența s-a mai multe funcționalități sau funcții ce trebuie să se
realizeze pentru a da comunicării caracterul etic. Funcțiile eticii sunt:

- Funcția cognitivă este funcția principala – funcția cunoașterii, fără a se

realizarea acestui cadru funcțional celelalte aspecte ale eticii nu pot avea loc.
La rândul ei funcția cognitivă se împarte în mai multe niveluri:
o Nivelul descriptiv - oferă o sistematizare a vieții morale. Este nivelul
de studiu al dezvoltării caracterelor prin elaborarea elementelor morale
pozitive și negative care definesc un caracter.
o Nivelul analitico-sintetic – are la bază analiza conexiunilor interne și
externe ale fenomenelor morale (relațiile, conștiința, valorile,
manifestarea, priceperea, etc).
o Nivelul explicativ – este format de studierea factorilor sau
evenimentelor care cauzează moralitatea.
- Funcția normativă nu constă în crearea de norme, ele se cristalizează în viața
normală care definește o colectivitate.
- Funcția persuasivă reprezintă funcția de convingere. Ca realizarea acesteia să
atingă un nivel optime este necesar sa fie indeplinite primele două funcții,
adică cea cognitivă și normativă.
- Funcția educativă își are originile din antichitate , fiind dezvoltată de Platon
și Aristotel. Pentru cunoașterea binelui are un efect educativ și generează

5
 respectul și practicarea lui. Moralitatea unui individ este definită de
Aristotel prin două elemente: cunoașterea binelui și experineța repetată și
fixată în obișnuință.

2. Necesitatea eticii în cadrul academic

Rolul universității în societatea modernă nu este doar acela de a învăța și

specializa pe un anumit domeniu de sutdiu și cercetare ci și a forma oameni inteligenți,
culți , personalitați cu un caracter moral înalt. Mediu este factorul care determină
formarea calităților morale pe care le poseda un individ. Multe instituții de invățământ
superior , reprezentând cel mai înalt grad de specializare la nivel educațional, și-au
propus ca “misiune” obiectivul de a avea un grad înalt de integritate și moralitate.

O universitatea se poate caracteriza ca morală dacă practicile sale curente

stimulează membrii săi să adopte o conduită morală. Aceasta deoarece universitățile
constituie la rândul lor, un mediu în care se dezvoltă un cumul de practici
organizaționale ce pot fi supuse evaluării morale, așa cum susțin Kaptein și Wempe.

Mediul universitar ar un efect puternic asupra membrilor săi, fie ei cadre didactice
sau studenți, în ceea ce privește procesul decizional etic, prin faptul că poate constrânge
sau nu, în funcție de caz, stimularea membrilor universității să acționeze moral sau
imoral. Acest lucru se poate exprima în doua feluri:

- Explicit - prin întermediul procedurilor și politicilor pe care le adoptă o

instituție.
- Implicit - prin atitudini, tradiții perpetue, valori asumate ale instituției.

Comportamentul imoral în universitate și consecințele ce pot apărea

Crearea unie mediu moral în cadrul universităților pare un ideal mai degrabă decât
un lucru practic ce trebuie implementat. Ingnorând dimensiunea morală a vieții
universitare va duce la apariția unor daune pe mai multe niveluri, cum ar fi: reputația,

6
satisfacția muncii, pierderi financiare, calitatea educației, interesul facă de procesul de
invățare, etc.

Un sondaj informal realizat în cadrul Universității din Bucureși a arătat că

principalele comportamente imorale ar fi, oridinea în care sunt clasificate indică frecvența
cu care au fost menționate în sondaj:

- Relația viciată profesor-student: adresare, hărțuire, tratarea arogantă a

studenților;

- Plagiat;

- Conflict de interese, nepotism, concurență neloială;

- Probleme de evaluare etică a proiectelor de cercetare;

- Trafic de influență ;

- Corectitudinea notării – corupție ;

- Încălcarea dreptului la confidențialitate (în notare, în calificativele finale, în

datele statistice etc.);

- Statutul micilor cadouri instituționale;

- Probleme de etichetă la ore și în serviciile administrative;

Lipsa unor sisteme anti-plagiat dintr-o universitate a dus la critici care asociau
respectiva instituție cu o “fabrică de diplome” iar aceste două lucruri vor duce la scăderea
reputației atât în cadrul academic cât și printre viitorii studenți. În mod contrar rigorile
eticii academice dacă sunt impuse vor declanșa o creștere a stadardelor educaționale,
comportamentale și sociale din facultatea respectivă.

Cum se poate crea o universitate morală?

Cu ajutorul managementului eticii se va implementa și internaliza o serie de

virtuți organizaționale în cadrul tuturor proceselor și practicilor interne pe care le are
instituția, sau dacă nu există ele se vor crea. Cu ajutorul acestor virtuți se va crea un cadru

7
organizațional pentru toți cei implicați în mediul universitar astfel încât comportamentul
etic și corectarea comportamentului imoral sa reprezinte barierele cadrului ce nu vor fi
depășite.

Vom exemplifica modul în care se poate evalua prezența virtuților organizaționale

în cadrul unei universități morale:

- Claritatea – reprezintă gradul în care standardele universității legate de

conduita morală a membrilor săi sunt corecte, complete și coerente.
- Consistența – reprezintă gradul în care aşteptările universității cu privire la
conduita morală a membrilor sunt coerente, univoce, neambigue şi
compatibile.
- Realizabilitatea – reprezintă măsura în care aşteptările universității cu privire
la conduita morală a membrilor pot fi îndeplinite de aceștia, prin asigurarea
resurselor organizaționale necesare.
- Susținerea – reprezintă măsura în care universitatea îi sprijină sau îi
împiedică pe membri să adopte un comportament etic (ex. prin motivație
adecvată).
- Vizibilitatea – reprezintă gradul în care poate fi observată și monitorizată
conduita membrilor, dar şi consecințele acesteia.
- Criticabilitatea – reprezintă gradul în care universitatea asigură un mediu
deschis spre discutarea dilemelor și comportamentelor morale.
- Sancționabilitatea – reprezintă măsura în care universitatea aplică sancţiuni
pozitive / negative pentru conduite responsabile / iresponsabile.
În Romania diferite probleme de etică și de integritate academică au primit un
caracter legal prin următoarele documente:

- Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea

tehnologică – prevede cadrul de organizare a activităților de cercetare-
dezvoltare, cuprinzând cercetarea ştiinţifică.
- Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea
tehnologică şi inovare – definește abateri precum plagiatul și autoplagiatul,
confecționarea și falsificarea de date.

8
 - Ordinul nr. 4492/2005 privind promovarea eticii profesionale în universități
- Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii
educaţiei.
- Legea Educației Naționale nr. 1/2011 – prevede înființarea Consiliului de
Etică și Management Universitar (CEMU) drept organism consultativ al
Ministerului Educaţiei Naţionale, fără personalitate juridică, a cărui
misiune este dezvoltarea culturii eticii şi integrităţii în universităţile din
România.

3. Reguli morale și de etică în spațiul academic

Mediul universitar reprezintă spațiul care facilitază transmiterea cunoașterii în cadrul

activităților didactice și de cercetare. Regulile morale și cele de etică au caracteristici
diferite, în timp de regulile morale își au originea din valori și principii și impun restricții
stricte de comportament în societate , regulile de etică au ca origine sfera convențiilor de
politețe cu o arie de aplicabilitate mai restrânsă.

Principiile etice prezintă forma unor criterii majore care stau la temelia regulilor de
conduită, ele țin de fundamentele moralității.

Considerăm o facultate care iși definește principiile etice astfel:

1. Principiul autonomiei - Trebuie să respectăm dreptul fiecărei persoane de a

decide liberă alegerile, scopurile și proiectele proprii, fără interferența altora, pe
baza propriilor credințe și valori.
2. Principiul demității - Ființa umană trebuie respectată ca valoare supremă și
incomparabilă, tratată ca scopul cel mai înalt, niciodată ca mijloc.
3. Principul dreptății - Trebuie să distribuim echitabil (nepărtinitor) bunurile și
serviciile universității, să nu discriminăm persoanele, să le apreciem după merit,
nevoi, contribuție și responsabilitate, ținând cont de resursele disponibile.

9
 4. Tipologia Codurilor de etică

Orice universitate trebuie să își elaboreze și sa-și actualizeze codurile de etică din
cadrul instituției.

DEFINIȚIE : CODUL DE ETICĂ ESTE UN ANSAMBLU COERENT DE

REGULI MORALE (INTERDICȚII SAU OBLIGAȚIUNI MORALE).

Regulile morale pot exista sub forma unor interdicții sau obligații morale.
Codurile de etică vor avea caracterul unui ghid pentru colectivul universtitar, astfel încât
acesta să știe ce nu trebuie să facă și să nu facă din punct de vedere moral.

Codul de etică poate să îndeplinească, în cadrul unei universități, mai multe

funcții:

- Aspirațional - exemple de coduri aspiraționale : “Universitatea își propune

să respecte în cadrul procesului de cercetare cele mai înalte standarde de
etică” sau “Etica este edificiul pe care se va sprijini activitatea de cercetare din
această universitate”.
- Educativ - codul educativ va conține diferite paragrafe prin care se
restricționează ca studenții să iși prezinte proiectele între ei sau avaluarea unui
proiect să nu se facă de față cu ceilalți studenți, pentru a se evita ridiculizarea
unui proiect slab întocmit. Informează profesorii și studenții despre normele
și principiile morale pe care le are universitatea și la care trebuie să adere și ei.
- Punitiv – acest tip de cod trebuie să aibă un caracter strict și transparent legat
de sancțiunile pentru încălcarea lui. Un cod care impune un anumit tip de
comportament trebuie să se asigure că sunt respectate normale impuse.

5. Specificul eticii academice ca și cadru normativ

10
 Să presupunem că facem parte din conducrea unei universități si trebuie să
implementăm masuri la nivelul instituției pentru a rezolva o problemă morală, cum ar fi
plagiatul. Putem aplica 2 strategii, una prin care să impunem un set de reguli pentru a
stopa fenomenul dorit, poară denumirea de “conformitate” (compliance). Cea de-a
doua strategie are la bază caracterul studenților și necesită identificarea cauzelor care îi
fac pe studenți să plagieze, poară denumirea de “integritate” (integrity).

Conformitatea

Dacă vom folosi această trategie, primul lucur pe care trebuie să il facem este de a
defini un sistem de reguli (care este de obicei inclus în codul de Etică) prin care să fie
combătut în mod direct plagiatul. Chiar dacă intuiția și bunul simț transmit fiecărui
individ că plagiatul este imoral, acest lucru trebuie menționat sub forma unui cod, set de
reguli, restricții. Menționarea obligației într-un cod de etică, monitorizarea
comportamentului și aplicarea unor sancțiuni sunt elementele care, din perspectiva
abordării conformității, ar trebui să îi motiveze pe studenți în a adopta un comportament
moral și să nu plagieze.

Implementarea aceste strategii se face de obicei , din exterior, se creează în cadrul

universității un grup separat (COMISIA DE ETICĂ) care are ca scop dezvoltarea unui
set de reguli, monitorizează comportamentul membrilor dintr-o organizație, propune
sancțiunile și avaluează situațiile care se află în afara regulilor stabilite.

Specificitățile strategiei de conformitate ar fi:

implementarea ( ce program anti-plagiat va fi utilizat, cine îl va achiziționa, cine

îl va utiliza etc.);

sancțiunile (când se întocmește un regulament trebuie definite și pedepsele pentru

încălcarea lui astfel încât strategia de conformitate să fie eficientă);

evaluarea situațiilor problematice ( sisitemul creat pentru a combate plagiatul

are un caracter perfectibil si trebuie actualizat în funcțiile de situațiile noi care apar și
necesită o soluționare care nu este definită încă în setul de reguli).

Integritatea

11
 Această strategie are ca punct de acțiunea dezvoltarea caracterului moral la
membrilor unei universități. Se pune accept pe valorile și principiile morale pe care un
indivit trebuie să le dețină sau să le cultive în mediul universitar în care se află știind
foarte bine că mediul are un efect de transformare aspura unei persoane sau colectiv. Din
perspectiva integrității atât studenții cât și profesorii trebuie să dea dovadă de onestitate
intelectuală (onestitate academică).

Implementarea acestei strategii se face din interiorul organizației. Colectivul

academin profesoral praticipă la training-uri de sensibilizare, dezbat problemele care apar
în urma fenomenului de plagiat și dezvoltă soluții care să fie în acord cu valorile morale
pe care vor sa le transmită cadrului universitar din care fac parte.

Specificitățile strategiei de integritate ar fi:

Trainingul de sensibilizare (se studiază efectele imorale pe care le are

fenomenul plagiatului asupra studenților și mediului universitar, etc.);

Dezbatarea unor probleme de natură morală;

Schimbul de roluri (între studenți si profesori pentru a înțelege perspectiva

celuilalt);

Vizionarea unor scurtmetraje (ajută la întărirea aspectelor care s-au discutat,

pot fi prezentate diferite situații și soluționările lor) .

6. Comisia de etică

Conform Legii Educației, fiecare universitate trebuie să aibă o Comisie de Etică.

Sub incidența acestei comisii pot intra: studenții, personalul didactic și de cercetare,
cadrele universitare auxiliare, studenții absolvenți, membrii pensionați și alți angajați care
își desfășoară activitatea în mediul universitar.

Componența comisiei de etică:

12
 - Un președinte, care trebuie să fie cadru universitar.
- Membrii comisiei, 15-20 de membri, care pot fi : studenți, cadre didactice și
auxiliare, etc.
- Un consilier juridic al universității care va coordona încadrarea în limitele
legale a activității comisiei.
- Un secretare care va ține evidența documentelor elaborate de comisie.
Funcționarea comisiei de etică:

- Vor avea loc ședinte ordinare la nivel de trimestru și ședințe extraordinare ori
de câte ori este nevoie.
- Cvorumul comisiei este dat de jumătate plus un membru.
- Comisia se va întâlni întermen de maxim X zile de la depunerea unei
reclamații/sesizări.
- Pentru reclamațiile urgente, se va stabili un membru al comisiei care va prelua
cazult de urgență.
Comisia de etică are următoarele atribuțiuni:

- Analizează și dă soluționează comportamentele imorale tipice din mediul

universitar.
- Elaborează și aduc completări Codului de Etică și Deontologie Universitară.
- Pot cere universității sau unor facultăți să implementeze programe care
vizează etica și integritatea universitară.
Pentru formularea opiniilor Comisia de Etică poate să apeleze la terți (experți în
domeniu din țară sau din alte țări) și poate propune sancțiunile ce trebuie luate în funcție
de gravitatea faptei care s-a comis.

Comisia de Etică a Cercetării

Spre deosebire de Comisia de Etică acasta are ca activitate rezolvarea problemelor

ce apar în domeniul cercetării. Are la bază Legea 206/2004.

Din atribuțiile unei Comisis de Etică a Cercetării putem enumera:

13
 - Evaluează proiectele de cercetare din punct de vedere etic.
- Verifică sau au fost aplicate standardele de etică.
- Formulează, aduc completări și transmit în mediul universitar Codul de Etică
a Cercetării și Ghidul.
- Analizează cazurile de conflict de interese din cadrul proiectelor de cercetare.
- Organizează cursuri sau traininguri pe tema eticii în cercetare.
- Prijină introducerea de cursuri de etică a cercetării în rândul studenților, etc.

Bibliografie:
- Cîrtiţă-Buzoianu, Cristina, Etică şi deontologie profesională, Editura Alma Mater,
Bacău, 2011.
- Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Toni Gibea, Valentin
Mureșan, Mihaela Constantinescu, Etică și integritate academică, Editura
Universității din București, 2018

14