Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sabina Șancu
„Zero waste”;
„Greenwashing”;
Primul se referă la campaniile firmelor prin care acestea se laudă că reduc până la zero
producerea de deșeuri, cel de-al doilea înseamnă că aceste campanii sunt de fapt laude
nesusținute de fapte reale sau duse până la capăt.
1/15
Mesajul transmis de activiștii de mediu la protestul lor împotriva Kaufland.
Totul a început de la un catalog promoțional primit prin poștă. „Kaufland este prima
companie din România certificată zero waste. Pentru că nu vrem să risipim”, transmite
noua campanie.
2/15
Revista de campanie Kaufland care anunță certificarea zero waste.
3/15
schimbarea comportamentului în business. Respingem, astfel, orice acuzație privind
practici de greenwashing din partea companiei. Ceea ce noi ne asumăm în România este
să ne reducem impactul asupra mediului, la nivel operațional și nu numai”, transmit cei de
la Kaufland.
„Magazinul Zero Waste este gândit încât să aibă zero deșeuri către consumatorul final -
oricine cumpără de la magazin nu are de ce să genereze vreun gunoi din ambalaj pentru
că produsele vin fie vrac (clienții pot veni să cumpere în recipientele lor), ori în ambalaje
compostabile acasă, nu industrial.
Adunăm materia organică pentru compost, avem ambalaje reutilizabile pentru deodorant
și pastă de dinți (clientul îl poate aduce înapoi și noi le trimitem la producători pentru a fi
reumplute și refolosite)”, explică Răducanu.
Rafturile Magazinului Zero Waste sunt pline de borcane, din care clienții se pot servi în propriile
recipiente.
Proprietara magazinului explică felul cum și-a ales furnizorii, pentru a minimiza deșeurile
care ajung pe raft: alege furnizorii care le vând vrac sau în ambalaje reutilizabile, ori pot
măcar livra în ambalaje de hârtie.
4/15
Mai mult, cei care vând îi pot influența și pe producători să își schimbe mentalitatea și
modalitatea de ambalare.
„Avem un producător de biscuiți pe care îi vânde ambalați la mai toate magazinele. Le-
am scris când am deschis magazinul nostru și i-am rugat să ne livreze fără plastic. Ei au
fost deschiși și dispuși să facă asta și de doi ani de zile ne livrează în hârtie”, punctează
Ana-Maria Răducanu.
5/15
Corina Ciurea trăiește pe baza filosofiei
„zero waste”.
Corina Ciurea încearcă să trăiască zero-waste, cât mai mult posibil. Un trai absolut zero-
waste este foarte greu de realizat, mai ales la oraș, fiindcă toate industriile de care se
folosește un om în viața de zi cu zi generează la un moment dat deșeuri. Intenția
contează, în această ecuație.
Corina încearcă, în primul rând, să limiteze risipa. „Mai întâi consum ce am, și apoi văd
dacă mai am nevoie de ceva cu adevărat. Să mă gândesc la ce am de fapt nevoie mă
ajută și la reducerea consumului, și a deșeurilor”, explică ea.
6/15
Soluția Corinei pentru curățarea și
îngrijirea pantofilor, făcută sustenabil din
oțet și ulei de măsline.
Foarte important pentru ea este să cumpere vrac în propriile recipiente. Principiul este
același după care au funcționat magazinele până doar acum câteva decenii, înainte să fie
inundate de ambalaje plastice de unică folosință, pe când sticlele de lapte sau sifon
circulau perpetuu între consumator, magazin și producător.
Obiceiul a fost uitat în ultimele decenii, odată cu noile modalități de consum, astfel că
până de curând vânzătorii seuitauă ciudat la ea când le cere să-i pună produsele în
propria plasă textilă, ci nu în pungi de plastic.
Corina atrage atenția că, deși unele produse pot avea câteodată un preț mai ridicat, „ele
sunt făcute să reziste mai mult timp, așa că într-un final costul se echivalează”.
7/15
Găleata de compost din casa Corinei.
O decizie conștientă de a trăi mai sustenabil, evitând risipa, vine dintr-o conștientizare
profundă a stării în care se află mediul înconjurător. Încearcă să-i influențeze pe cei din
jurul său să consume mai conștient și caută să se împrietenească cu alți oameni care au
același interes pentru protecția mediului.
„Îmi mai pierd speranța câteodată, dar îmi dau seama că stresându-mă nu rezolv nimic.
Așa că fac în bucățica mea ce pot”, spune Corina.
8/15
„Să pretinzi că ești prima companie certificată zero waste este înșelător, este
greenwashing, adică e o publicitate mincinoasă din punctul nostru de vedere, deși ei
susțin că n-ar fi”, explică pentru Europa Liberă jurnalista și activista pentru mediu Irina
Breniuc, care cercetează subiectul de peste zece ani.
Pretinderea că un produs este „verde” pe baza unor criterii foarte restrânse, fără a
menționa alte moduri în care produsul are un impact asupra mediului;
Dovezile din spatele declarațiilor nu sunt ușor accesibile sau nu provin dintr-o sursă
de încredere;
Revendicările sunt vagi, în mod intenționat.
9/15
În cazul de față, activiștii consideră că cei de la Kaufland s-au folosit de un termen pe
care puțini români îl înțeleg, și mai puțini îl pot investiga, iar modul în care a fost
prezentat publicului larg ascunde intenționat detaliile certificării.
Chiar dacă Kaufland se ocupă responsabil de deșeurile operaționale, nu a clarificat cum încearcă să
le reducă - iar rafturile magazinelor rămân pline de plastic, acuză activiștii de mediu.
10/15
În general, greenwashingul are loc în verigile cele mai apropiate de consumatorul final,
tocmai pentru că este o strategie de marketing, și nu una de redresare a operațiunilor,
explică pentru Europa Liberă consultantul de sustenabilitate Vasile Lazăr.
„Toate studiile de piață arată că generația actuală este mult mai interesată de viitorul ei și
de drepturi, mediu, o viață sănătoasă, decât generațiile anterioare. Există tentația
retailerilor sau a altor companii, de exemplu petrol și gaze, să prezinte înaintea
consumatorului o imagine mult mai verde decât realitatea. Se agață de orice se pot agăța
pentru a se poziționa pe piață ca fiind verzi”, punctează consultantul de sustenabilitate.
„Comunicările de acest fel sunt foarte periculoase pentru publicul larg. Înțeleg că nu poți
scrie tot în titlu, dar poți folosi formulări care nu înșală consumatorii. Iar fără o informare
corectă, consumatorul va fi indus în eroare”, avertizează activista pentru mediu Irina
Breniuc.
Contează din ce în ce mai mult, în zilele noastre, un mesaj despre sustenabilitate. Iar
pentru companii, o impresie bună asupra consumatorului se traduce în profit.
Irina Breniuc explică, simplu, această căutare de mesaje sustenabile: „Companiile își dau
seama că este un potențial să-și crească profitul, ajungând la alți consumatori. Văzând
că este un trend să fii sustenabil, le marketează foarte puternic ca fiind sustenabile și
atunci consumatorul nu doar că va cumpăra de la ei, dar s-ar putea să cumpere chiar mai
mult.”
11/15
Acea divizie devine responsabilă și de buna imagine a unei companii, care să poată arăta
că se implică în comunitate sau în cauze de interes global.
Nu toți cei care iau parte la această campanie publicitară o fac cu rea intenție.
Mecanismul corporațiilor este atât de complicat, încât responsabilitatea devine difuză,
chiar abstractă.
„Am ajuns să fac greenwashing când am lucrat ca jurnalist pe CSR pentru că nu mi-am
dat seama de anumite aspecte”, mărturisește Irina Breniuc despre experiența din
industrie.
O companie care produce mult și generează multe deșeuri ar putea avea un raport curat
pentru că externalizează incinerarea deșeurilor către o altă companie precum Holcim,
care primește bani pentru a le arde.
Așa arată multe dintre apele de pe glob, după doar câteva decenii de consum excesiv al plasticelor și
lipsă de responsabilitate guvernamentală și civică. În fotografia aceasta, râul Morava din Kosovo de
Ziua Planetei Pământ, 22 aprilie 2023.
12/15
Greenwashing mai sunt, de exemplu, și campaniile de ecologizare organizate de giganți
precum Coca-Cola, responsabili pentru mare parte din poluarea cu deșeuri la nivel
mondial: trei milioane de tone de plastic pe an, aproximativ 200.000 de sticle pe minut.
„Aduc copii din școli să strângă deșeurile de pe câmpuri și dau vina pe consumatori, le
spun să fie mai responsabili. Dar nu vorbesc despre responsabilitatea lor să nu mai pună
pe piață toate acele ambalaje. Apoi fac lobby murdar la Bruxelles împotriva măsurilor de
garanție-returnare”, acuză activista pentru mediu Irina Breniuc.
„Recent, una dintre băncile importante din România a lansat o aplicație prin care le spune
utilizatorilor, pe baza tranzacțiilor cu cardul, care e amprenta lor de carbon. Pare o
inițiativă bună, informativă, dar ia ochii consumatorului de pe amprenta băncii și o mută
pe amprenta sa individuală.
Întreg domeniul este nou în România, lumea nu este informată, iar lipsa de educație
media și analfabetismul funcțional indică faptul că această problemă nu va dispărea prea
curând.
Țară în service | România sufocată de gunoaie. Gropi ilegale, bani pierduți, procese
cu Uniunea Europeană
„Cazurile de greenwashing sunt vizibile pentru cei cu pregătire în domeniu, însă pentru
consumatorul final care nu are o educație de profil e foarte dificil să facă deosebirea între
adevăr și minciună”, consideră consultantul de sustenabilitate Vasile Lazăr.
13/15
Declarațiile despre protecția mediului, un domeniu cu prea puține
reglementări
Experții confirmă pentru Europa Liberă că, deși există diverse cadre legale care ar trebui
să reducă practicile de greenwashing precum și pe cele dăunătoare mediului, acestea
sunt prea rar aplicate.
Nu doar că este o practică extrem de profitabilă în aproape orice industrie, dar puterea sa
a distrus recent o inițiativă europeană care ar fi prevenit greenwashingul.
În ultimul an, regula europeană care ar fi sancționat orice companie care folosește
declarații nedovedite pentru publicitatea produselor lor a fost diluată atât de mult de către
grupurile de lobby industrial încât a devenit „prea vagă ca să aibă impact”.
14/15
Însă în România „nu avem încă un corp de oameni specializați pe mediu care să activeze
în zona non-guvernamentală,” precizează consultantul de mediu.
Din pricina subfinanțării ONG-urilor în România, multe dintre ele ajung în parteneriate
exact cu companiile care le provoacă cele mai mari dureri de cap. Companiile le dau
banii mult doriți, iar pentru o sumă comparativ mică aceste companii se pot folosi de
parteneriate pentru a avea o imagine mai bună.
„World Wildlife Fund are un parteneriat de lungă durată cu Coca-Cola. Pare bizară
această asociere. WWF militează pentru biodiversitate, dar are parteneriat cu una dintre
companiile despre care știm că are un impact major asupra mediului exact în zona de
biodiversitate”, amintește Vasile Lazăr.
Exxon știa încă din anii ’70 cum va decurge fenomenul încălzirii globale, dar a
preferat să nu spună nimic
15/15